■ «a§1 31 rr st 4 ANUIU ALtJ DOUE SP^E-DECILE ■* liuvl - — . — VOIESCE Șî VEI PUTE ,-E PE PK AUD — CAPITALE s/iSELUNÎ TREV^UK! „ te n* luna •«o<- LEI N 48 24 12 5 DISTRICTE V h UNU ESEMRLARU 24 BANI PENTRU PAIUS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA. . J . • FIOB. 10 VAt. LEI N. 58 29 15 6 LI JHOT ADMîMISRTATIUN^ 1^ 2 reDACTIUNEA STRADA’GOLȚIA No. 42. LUMTNEZn-TE ȘT VEI FI PENTRU ABONAMENTE^ ANUNDIUBI^t HBTLAMF. A 8F. ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMlNISTR^Șyg^F.A ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚIt. DlAIiluttiî ți PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAS-HALLEa RAIN RUE DE I.’aNCIENNE COMEDIE NO 5. AHOSțlOEllK LINIA DE 30 LITERE.......40 BANI INSERTIUNl ȘI RECLAME, LMIA 2 LEE NOU \ u? - a fcjntgu VINERI, iî WL1U 1868. S AUST. Articlele țrămisc și ncpublicat© se voră arde. — Redactorii respundetoră Esigciniu CufimIr. si PRIMARULE COMUNEÎ BUCURESCI -9 ( 4a., ’ ■ ' i ¹¹ ¹,¹ ăi 9*oî ’» ' ’.i' Fiindă-că prin convocarea făcută de primăriă prin însciințarea sea cu No. 5771 cu data din 19 luniu Ilfovu: L Mânu cu 38 din 48 votanti. vQcea lorii spr6 a stigmatisa pe cei lassy. Drossu. narii. străini nreReî nași simnfimîr>^>_ Ialomița: G. Moscu. Ismailu: Colonelă Gemăt. JiiH: Colonelă T. Călinescu. ii jii 1 Muscelă: Arh. Scriban. eh unanimitate Mehedinți: G. Costa-Foru carii, străini presei cași simpțiminte- corinte, pentru alegerea deputatului colegiului ală H-le din capitală în loculă d-lui Ștefan Golescu, care a demisionată, cancelaria comunei din scăpare de vedere nu a păzită terme- nulă prescrisă de art. 46 din legea electorală, de a se vesti d-nii ale- gători cu 21 dile înainte de țliua fîcsată pentru alegere. D. ministru de interne a midlocitfi la Măria Sea Domnitorulă și prin înaltulu decretă cu No. 1073, s’a prelungită ter- menulă acelei alegeri cu 7 ^ile, a- dică in diua de II luliu viitorii, și astă-felă cu acestă prelungire se împlinesce termenul ă de 21 dile ce- rută de lege, care se numeră de la 19 luniu corentu, adică de la data primei convocări a municipalității cu numerulă citată mai susfi. Sub-semnatulă, deră, primară ală comunei Bucuresci, conformă art. 46 din legea electorală, invită prin- tr’acesta, din nuoă, pe toți d-nii a- legători, ce suntă deja înscriși în listele electorali definitive ale cole- giului ^lă R-le de Adunare pe a- ntilă corentu 1868, ca in diua de 14 luliii viitorii, la 9 ore de dimi- nețd, se se adune în localulă Os- Neamțiu. U li’ flk Oltulu: Generării! Năsturelu Herescu. Prahova: Alegere nulă. Putna: Costantln Calargiu Romanii: G. Vărnav. Romanați: Colonelă St. Vlădoianu, contra 14 pentru Grig. Jianu. Rămnicu-Săratu: Plagîno? Suceava: Al: Millo Tuiova: Dumitru Gercez Tecuciu: Alecsandru Vidrașcu Teleorman: Vasile Boerescu. Vâlcea: Nae Călinescu. Vasluiă: Colonelă Stavri Brătianu. Vlașca: Colonelă Locustânu. cu 16 DEPUTATULU ALESU La Craiova, în loculu d-lui Știrbei. D. M. C. Zătrânu. SiERVITIU TELEGRAFICII 41,1 KO1IA VS’IAM. PARIS, 23 luliu. Constituționalele publică uă corespondență din Sistovu care semnală Ore cari încercări de agitare la fruntariele Turciei și Serviei. Acele încercări au remasă fără urmare. Florenza. pianele urmâză a țiunile date de Statală maiore privința resbeluluî de la 1866. blama rela- prusianu în ! ¹ ■■■umi ui (Servițiulu privată ală MONITORULUI). ATHENA, 20 luliu.— Majoritatea Camerei deputațiloru a votatu uă adresă, ca respunsfl Ia dâscursulii. regelui, în care se ^icea rela- tivii la Creta că „considerăm^ ca uă sacră „și urginte datorie a da adjutora poporului|j lectorate, la alegerea unui altă de- putatu la Adunare, din partea Șișu- lui colegiă, în loculă ce se află va- cantă. p. Primară, Gr. P'etresdu. No. 5980, luniă 25, 1868 ----4^,.------- SENATORII «J ALEȘI LA COLEGIULU ANTEIU SUNTU: Argeșu: Nicolae Bosse tti. Buzeii: Sibicianu. Brăila: Colonelă Rahlivanu, Bolgradu: Gr. Căracașiu. Botoșiani- Radu Constantină Goleșcu Bacău: Gr. Balșiu. uamtiut Anușiu T , ti 11 4» - • Covurlui: Al. Moruzi. Dorohoiu: lorgu Mihail Holban. Dîmbovița: Scarlat Ghica. Dolju: G. Aman cu 27, contra 6 pentru C. Brăiloiu. Pălciu: Generală Nicolae Golcscu. „confrate, și dorimfi cu arddre ca scopulu „sforțiăriloru ndstre se fiă atinsu.“ CONSTANTINOPOLE, 20 luliu.— Sultanulfl a primită visita marelui duce Aleris, căruia imediată ’i a întors-o, conferându-i ordinulfi Osmante. Ducele Alexis a ocupată palatulu Bujiakdere. BELGRAD, 20 luliu.— In memoria re- pausatuluî principe Michail, la 19/7 s’aținutu unu serviciu funebru. Principele Millan, în uniformă de colonelă, a asistată serviciă, precumă și toți miniștrii și a TULON, 20 luliăPrincipele sosită aci. MALTA, 22 luliă.- Principele a sosită lâ 21/7 și Nord. Nuvela pentru era permaturată. BRUXELLES, 22 la acelu consulii. Napoleon Napoleoâ a plecată imediat spre sosirea A S. la Tulon luliii.— Principele re- gale Humbert și principesa-aă sosită c or— 411-L Biidiresei 23 Cnptorii. Amă 4isu ieri, că numai comer- cianțil din Bucuresci, aă redicată . . '-j. r ■ ¹¹¹¹ ¹ .■ FOITIA ROMANULUI ION DS CHAZOL PARTEA A DOUA. Langlade remase ună momentă tăcută și ca încurcată în esprimarea ideiei luî. — Vorbesce 'fără frică, iubite Langladâ, ^ise măîușiă-mea c’uă voce mișcată. — Stau la~ ’ndoutelă. dâmnă marchisa, ci. X. H 7 lț f.22 L » • * , A doua di la ora căndă Slugile Orau abia sculate, Langlade pe care, unu trimisă fu- sese se’lă chiăme ndptea, întră în cantoră mea. 'Maî în acelti-așu momentd unu feciorii veni se‘ne spui® că d?M de Senozan, ne ascepta. Ne dușerămu la ea. Era culcată, palidă ș’alăsu de slabă încătă' me rugă sc- spună ci' tdte m tâmplari ie stranie asupra că- roru-a trebuia se ne consullămu. Langlade ascultă nararea aceste! necrc- ijute istorie. Căndu spu^iu iotă, elu rema- se împărmuritu.— Dasă nu este mici uă pro- bă degpre adeverulu u®eî asemeni descope- riri, ^ise elă. Numai singură doica ar "putea confirma acâsta. — A murită, țfise d-na dc Senozan — Mariasa n’a numită pp minen! care > maî albă cunoscința de acâstă schimbare ? Pe nimeni, respuose marchisa. lorii națiunii, se servesefi de liber- tate sprâ a comite crima și infamia d’a ataca pe Domnitorifi și pe Augusta Sea familiă. Cu fericire adi consta- tăinfi că ’n acesta, ca ’n tdte Gestiu- nile naționali, comercianți din Ploescl afi avuții ș’afi manifestații acelea-șl simpțiminte nobile, naționali și ’n a- devfirfi liberali, Acâstă manifestare s’a făcutu de, cătră 201 comercianți din Ploiesel, printr’uă adresă prin telegramă cătră Măria Sea Domnulfi Românilor ii, pe carfi o publicămii mal la vale. । Fericirea fiindu mal totu-de-una mestecată cu durere, avemfi dure- rosa datoriă d’a anuncia că eru a ’n- ceputii uă mișcare de rescdlă în Bulgariai Nu noi vomu acusa pe cel carii luptă pentru dreptate, li- bertate și naționalitate, dară, tocmai fiindfi că ne ’nchinămu acestei sănte treime, ș’avemfi pentru vecinii noștri simpțimîntele cele luai frățiescl, ve- demfi cu durere aspirărife cele mai sacre sploatate de cătră inimicii loră. Bulgarii sciă că guvernulă tur- cescă a promisă solemnă reformele cete mai radicale; ei sciă că Francia a promisă că va veghia și va lupta ca acele promisiuni se deviă fapte îm- plinite. Pentru ce darfi nu s’adre- sâză cătră Francia, Italia și Ger- mania spre a’te areta suferințele loru ș’a cere dreptatea promisă? | Credu dre c’aceste .națiuni mari, între cari nu vomă uita nici pe Rusia, au^iindă desele și legalele loru reclamări, voră remănea multă timpă surde? iu «1 Gredă dre că strigarea loră de- venindă mai unanimă și mal pu- terică, nu te va sili -s’audă și se ’nțelegă? i u Și chiară dacă . cred ii • astă-felG, nu scit iei că este ua datoriă im- periosă pentru uă naționalitate d’a străbate tdtă calea legale mai nainte d’a intra p’acea-a a desperării? Vechile și gloriâsele suvenire ce ne lâgă cu vecinii nostril ne. im- pună datoria d a le vorbi pe tdte tonurile, ca astă-felă se putemu spera a fi înțeleși chiară de nel cari, ame- țiți de. durere, cu greu audă sfatu- rile cele bune;¹ astă-felă dară, pu- indu-ne ună momentă chiară pe te- rămulu desperării, admițendă *âdică oficială presupuindu că omulu cărui=a legea fi dă uă autoritate asupră’i nu ve va con- testa dreptulu d’a face astă îndreptare a sdr- tei Viergiei. căci sfatulii meii nu pâlc fl aici decătu a-' j cela ală unui iuristu. Suntemă în facia unei cestiuni spăîmântătârie, fără altă dovadă dc căt& spusele unei femeie care a fosta despre țuită totă vteta iei ș’a cărei mărturite, tliiarfi ua nu — Gumă ! dise mătușiă-mea speriată, dună asemene mărturire ar putea elă âre se voiască a o lăsa lingă mine? Langlade dele din capă, gănditoră. — Avemă a face cu un’șîretă din celă mai rcu ai 3, ddmnă, răspunse elu, și din ae- d’ar maî trăi*, nu va putea Ii primiți. Injnbtocire legea e pentru dînsă, neputându faptu schimbarea despre care este vorba nu este- cu neputință fn împregiurările particu- larie în cari Mariasa a glisu ca făcutu-o. Resb îarea, ura, delirîulfl unei ambițiuni fdrte mari și amăgită; cine scie i pote uă nebunia a simpțimânlulm" de mamă, tdte a- ceslea potă OBplka crima. Interesulă pc dam acâstă femeia avea adu sevârși este mai e- vidinte; însă în dreptu chiară fiindu sicuru de idtetoitate, îîpsa dove^florS nu permiteri I uă căutare șl nicruă îndreptare. D-ra ’Gene- vievă de Senozan tesle fiica dumitale unică; este uă pdseșiune Ha. posițiufie pe care bî- mică n*© va mai putea distruge. Așia daru nu puteți adopta pe juna Viergia prin forme admite drepturile — Daru nu e dumțua-văslră. fala lui, reluă marchisa. i— De sicuru că nu, afară dacă ma nfia- t’o căsătorindu-se cu Mariasa .... Cu tdte aste me ’ndouiescu’ de acâstă, adaugă elu, căci ar fl fostu uă gemerositate nedi^ace șî care curma ori ce prilegiu de specula. — Atunci, dacă e așia, strigă mălușiă- mea, elu n’are nici unu dreptu asupra Viergiei ? — Cu tdte aste elu tetă ar fl singurulu omu care se pdtă represinta uă familiă pen- tru dînsa. Elu a crescut-o, ș’a mrtritu’o din copilăria tei; și prin aceste îngrijiri și-a do- bândită uă autoritate care nu i se va sci nega, pe care o pdte reclama pini la maioritate revehdicareă dreptății cu armele în măuă, totu-șl stăruimă a spera că nu este greă se vedă că cei cari le dafi și arma și sfatulă nu suntă adevărațil loră amici. Siliți a vor- bi pe scurtă ne vomă încerca a fi fârte deslușiți, spre a fi pe deplină înțeleși. Bulgarii aă dre uădesvoltare morale și materiale d’ajunsu spre a putea revendica îndată deplina libertate? și chiaru dacă o aă, făcut’aă mai întâifi acele lucruri prealabile ce suntă neapărate pentru a dovedi celoră- 1-alte națiuni c’aă ajunsă la cerut-a desvoltare ca se pdtă astfi-felu în lupta loru se aibă pentru dânșii o- piniunea publică a Europei? Ace- stea nu s’afi făcută âăcă și prin in- mare p’acestă* terâmă suntă slabi. forte Venindu acumu lâ puterea ma- teriale, întrebămfi aii arme și mu- nițiuni dhjunsfi și suntfi atâtfi de bine organisațl în câtfi se pbtă lup- ta singuri contra imperiului? Ori ce ni s’ar dice, stăruimfi â susțină că nu, nu voră putea lupta și ’n- vinge singuri. Serbii, Montenegri- nil și Elenii suntă toți și dispuși și gata d’a se rescula împreună cu dânșii și ’n acela-și momentă? Și chiar d’ar fi astu-fe], asictiratu-s’âă celă mai pucinu de neutralitatea puteri- loră celoră mari? Și la cea d’ânteie și la a doua întrebare, stăruimă a ^ice nu. Ori cari ară fi aspirațiunile na- ționali ale Serbiloră, Montenegrini- loră și Efeniloră, este învederată după noi. că nu suntu nici gata, nici dispuse acumă aceste națiuni pentru lupta cea mare. Ori cari ară fi șioptele făgăduielile șefi intrigile din afară, este asemenea invederatu după noi, că puterea care ar începe acumă ună resbelă, ș’aceea-a mai cu semă care ar întreveniîn Oriinte ar provoca unirea tutoră celoră- l-alte puteri contra iei, căci tote afi interesă a nu începe acumă a- celă resbelă teribile a cărui ideiă numai sgudue pînă în temeliâ Oc- ridintele întregă Astă-felă fiindă dară — și stă- ruimă a crede că ' ori cine va stu- dia pucină situațiunea Europei va vedea că astă-felă este — întrebămă pe bunii noștri vecini și vechil no- ștri! amici, cumă nu vedu că cei carii împingă la rescolă dovedescu, prin acâsta chiară, că suntă ini- micii naționalității loră? Cumă nu ies, și pe care la nevoie pdte fl silită a o esercita în lipsă de alte rude cunoscute. Insă mal la urmă, dOmnă marchisă, nu este ni- micii in tete aceste circ se ve pdtă nelmiscj multu căndă este vorba d’unâ asemene omu-; credă însă că mai nainte de* tdte este ur- ginte d’a s’asicura de disposițiunile lui- căci trebue totu d’uă dată a dobîndi wnsimpii- mdntulă seu ș’a cumpăra consilii sea O! strigă mătușia-mca, se i șe dâ ce va voi. Era cu neputință, adev&ă, a găsi altă mi^locu de eșitu a^Oslă complicare. Nici uă an lumina în acestu evenimenlă t chip-u ănima unei mame ^ra fără călăuza, înaintea cuf"țârei că Viergia Ara pote fiia sea, marchiz: s - mfiora de grteă raEdu îi venea ideia d’a se despairți de șa, Gu £6t fwmu uă silința .pentru a au S^und^ joțioțlunea; Din f r.’eirv Genevieva alor^ă la mama pentru a o scruta. Marchisa o luă în brataâ c'ună n spusă avău^ă de iubire, ca cu®® ar fl voită se protesteze contra med umilirilor u ânimei iei; apoi înModbndă mâna spre Vier- gia, care remăsese pe prag®, Ii Zise: — Vino, copila mea; voi® avea doue fete. Vâergfe se apropia, șî’ngenuchiăndă mai dinaintea patului, ișî întinse fruntea d-nej de Senozan. — fiătu ești de bună! Zi⁸^ Geneviâva; dar nu voiă fl ’gelbsă .... aida! Acestă- cuvântă avea uă ’nssmnatate atătu de ciudată tn acestu momentă in cătu simțiiă ună floră în totă corpulă. Vtergiă, nemiș- cată și’nmârmurită, nu cuteza sa d&a ună cuvântă, și părea a nu sci ce se respund^ acelei iubire amestecată b’uă pietate atătă de dulce.. Trebuia a dapăsta pe Genevieva. Mara chisa o chiămă ș!4 spuse ună cuvântă în- cetă : vară-mea eși, eramă s’o urmeză. — Nu, ramai, te — • amicia dintre asemenea State vecine este de sicuro bulevardulu viitoriului loră. „Mulțămiadă dară cu sinceritate Români- lofă flindfi caă ImpărtășM jalea nbstră. ge- nerale, ne place se conslatămu și cu acâstă ocasiune că atâtă România actuale câtă și Serbia attuate suntă însuflețite -de aceleași simțiminte seculare și tendințe politice tra- diționale,: se le desvoltămă, căci întrinșele avemă ua garanțiă mai multă ca amândouă popbrele voaă ajunge le scopulu loră." Ploe^ă, 9 luliă 1868. TMM Redactore alii țZzanwZuI ROMANULU. Domnule Redactore, „Orășianii Ploesceni, citindă în stimabilulă -d-vbstre piariulă din 7 curentă, și vâ^ândă protestațiunea făcută de comercianțil Bucu- resesoi, prin deputațiunea trămisă Măriei Sâle Domnltorelui Româniloră, contra aceloră 6- meni ^rbij în păcatele oră, și btestemațî de națiune, s’aă asociată cu acea proteste, ș-aă manifestată și ei către Măria Sea Domni- toțulfi printr’uă telegramă suplă scrisă de 201 iscălituri, indignațiunea simțită contra aceloră păcătoși cerându-le ertarea păcateloră câ n’aă sejută ce au făcută. Ve.anecsezfi, domnule redactore, copia uă du- pă menționata telegramă, și vă rogă a’i da locă într’ună din colbnele stimabilului d-vbstre ^iară. Primiți- domnule redactore Încredințarea distinsei mele consjderațiuni, și stima ce ve păstau. A. P. Savopolu. credere îd frăgezimea mea pentru a te su- pune la acea-a ce aveamfi a’ți spune ta inte- resulu d-tale cătă și’ntr’ală nostru ală tutuloră. — Te VbU asculta, dbmnă, îngână Vier- gia c’uă voce aprâpe netațelâsâ. — Fără uita că am ș’uă altă copilă, re- lua mătușia-mea cuă emoțiune ce ne co- prindea făs*ă voie-nâ, fericirea mea cea mai mare ar fl d’a te au^i dându’mi dinaintea tu- tuloră acelă nume de mamă, care este atâtă de dulce, și d’a te numi flica mea. ... Cu tbte astea însă trebue se me adreseză ia â- nima âomitale pentru a’i cere se păstreze in- tre noi secretulă care ne-a fostu descoperită ierț. Nisce rațiuni fbrte grave, pe cari ni le-A esplicată acumă amicufe nostru Lan- glade, se opune la dreptulu ce ai d’a purta adețveratulă nume ală familiei dumitale. A= ceste piedice nu voră sci slăbi iubirea pb- stră. V® împărți d’acumu nainte viâța qea împreună cu Genevieva; dar iubesefi și pe cearl-altă copilă care te primesce deja de soră, ea trebue se aibă ca și doinnla-ta ju- metate din sufletulă meă. Ea n’are altă mainâ, ea rfie iubesc de Cândă o pe lume, și dclO mal mjefi cuvântă d’ar Yeni iw ” dis MĂRIEI S^ILE DOMNITORULUI. Maria» Tea! Cetâțiănil Ploeșceni, impartășindă pe de- plină indignațiunea simțită de frații loră Bu- curesccni contra «coloră bmeni căluți, carii, în orbia patimei loră, ataca totă ceesternai sacru pentru Români și pentru Măria Vbstră, sc asociaza cu protest' lunea loră presintată Măriei Tâle la G ale curentei luni, și ve rbgă cu celu mai profundă respectă se bine voiți a considera manifeslațiunea acelorași simțiminte ca din partea țerei întregi, căci pucini suntă și fbrte pucinî acel nesocotiți bmeni cari nu voru se recunbscă că binele și fericirea țerii loră sunlă asicurate prin Au- gusta Măriei Vbstre persbnă și Jlustra-vâ fa- milie, căria Românii sunlă datori atâta de- votamenlă și recunoscința. Suntemu cbnvlnși Măria 'Ta, câ și acei Omeni perduți ș’aă recunoscută greșala loră prin lipsa dc curagiă cavalerescă d’a se pu- ne la evidență, dacă aă avută convicțiunea fapteloră loră. Uilă’i Măria Tea și mergi înainte cu în- credere în națiunea care Te iubescc și Te urmâză cu dovotamentă pe calea ce lațî în- swnnală. Se trăiesc! Măria Tea și ilustra familie a Măriei Tâle! Se trăiască România! Alegătorii colegiului I de Oltă, au adre- sată d-lui generariă Năsturelu Heieszfi pr- mătbrea depeșiă pc care ne-a trămitQ și npoă în copie spre publicare. Slatina, 22 luliă 3 868. Sub-semnații alegători din colegiul® I, judoriulă Oltă, animați de sentimentele d-v. nobile, in a susține guvernulă pe calea naționale șH în. faptele mari de organisare in- iei ibră, venimă cu onbre și ^lini de încre- dere a ve ruga se bine-voițî a ne represintă tn sesiunile, viitbre alo Senatului. Primiți, domnule generate, asicurarea ose- bite! nbstre sume și considerațium, Costică Fântănânu, C. Plopânu, George Cămărășescu, I. Căpilănescu, T. Galiza, H. Caracostea. CRONICĂ ESTERNĂ. CRAIOVA iu luniă a. c. — țilele aceste ’mj veni la mană MonitorM Oficiale cu ședința repausatulu! Senată de la 23 Maiă a. c. In care ședință memorabilele Senatulă, sâă ma! bine boiării noștri respinseră împământenirea colegiloră noștri! profesori: Idn. Eau^ și Simeon Mihali de aici, și pe a lui Se- bastin Hernia de Ia Câmpul ungă. Eramă curiosă a afla, cari suntă motivele și argu- mentele d-loră' bolărî în contra romanității frațiloră noștri ardeleni,' pe, căndă cu pă Z* mai nainte, eî admiseseră pe doui greci: Barr bieri și Frangropulo. Și pș se veZIi Ma! ân- tâiă se votă împământenirea d-lui C. Oltianu după uă scurtă desbalere, și abia, abia se prjmi, adică cu uă maioritate numai de doue voturi. După acea-a se puse la votă împă- mântenirea d-lu! S Hernia, la care raporta- torel^ ipai adause, că osie născută „de se- ligiune ortodoxă, “ = cu tble aceste elă fu respinsă, fără nici uă desbatere, cu 2 4 vo- turi din 40, adică cu uă maioritate de 8 voturi. Apoi se luă la desbatere tmpămân» ugă ilusiunea care a jimăgilu-o ca și pe mine, i-ar causa uă durere grozavă, fără schimba întru nimică uă posițiune asupra căi rei-a nu mai este în puterea pbs.lră dia re- veni. Facă dară apelă Ja rațiunea șl la â- uima dumitale pentru ș ne «juta S’o ferim® wlfi pucină d’uă suferință de prisos®. — Te voiă ascujta, dbmnă, repeți Aler- gia făi’a rodica ochii și, fotă afundată ta sumbra lei mâhnire. . . . i „ Ascultăm® palpitând®, cugetând® la vi- sul® meu dispărut®. Viergia era d’acumă aalînte perdută penfru mtae .. a Ce se va ’nHmpla ? Chiaru îa acea Z* Langlade chiamă pe Ma- rulas la Cba^o). Maj nainte de tbte trebuia a se asicura de depărtarea acestui omu, fiâ și nutaai pentru a asicura repausul® orfapei, ștergând® pentru dânsa tristele aiptariri ale urei trecută de mjseriă. Langlade crezuse că este bine se fifi de faclă la convorbire. Natura rqlațiuniloră c©i foges^ă deja între aceBtă soi® rsu și mine, înlesnirea cu oare elfi' copsimpțise la plecarea ViejgăeT Ja rasa payrac, îmi dedea® asupra’i uă influuță pe care p'O mal putea tăgădui, în , Ui u >4 i<;i ui 1 11 1 i lenirea d-lui I. Fauru, care după cate-va dispute pentru și centra, pentru uâ lipsă de formă că adică actulă de naționalitate D’a fostă liberată de comuna în care sa născută ci de protopppia locului, susținută fiindă de cătră d. N. lonescu profesorulă univers! lății din Iași, carelc-șî arâtâ durerea șl pentru respingerea d-lu! Hernia — se puse la votă și se respinse cu 24 voturi din 39. Ono- rabilele betrănă C Crezzulescu se apținu de la votă. In fine raporlulu pentru indigena- tulă d-lui Sim. Mihali, și după ce se arâtă că comitetulă delăgațiloru îi acbrdă In unanimi- tate dreptulă de pământână romană cea-a ce și secțiunile tbte m unanimitate i-aă re- cunoscută, se pune la votă fără nici uă des- baterc și se respinge împământenirea cu 20 voturi contra a 18, din 38 votanți. Aslu-felă se confirmă din nuoă acea opi- iniune fbrte respăndilă pclanoi, căbeiărimea ffibslră nu iubesce de locă pe frați! noștri! români transilvăneni, dta causa că eî suntă născu ți democrati. Aci’mi vine în minte ideia emisă mai în filele trecute de cătră ună re- publicană șl ună federalista, carele Zicea că: Dacă popbrele din regiunea Carpațlloră și ale Dunăre! s’ar emancipa și s’ar confedera, șj ar ținâ ună tongresă ccmună, ai vede pe boiării noștri unindu-se cu magnații unguri și cu nobilii polon! în contra intereseloră a căte-și treie naționalitățile dm carî facă parte, Astu-feW esle cu rari cscepțium boiărulu, a- ristocralulă, magnatulă, ciocoiulă etc.; elă schimbă numai perulă căte uădată, dară na- ravulii nici uădată. ¹ J Ț Xj Sperămă ââă voimă a spera, că Senatulă viitoriă sc Va nasce ma! romănu, ca cestă repausatu, și nu va necunâsce românismul® colegilorfi noștri, cari pentru uă bucățică de păne, multă invidiată de cătră unii, asudă' pentru luminarea fiiloră acebteî țeri șl A ge- nerațiunii viitbre; căci numai atata li se cefe¹,. adică recunbscerea naționalității române; căci drepturile de păm^nt^nu română, a- ceste le dă loră Constituțiunea romană și codicele civile. Unit amică alii celoru resping. (Gazetta Transilvaniei). Raportă cătră Măria Sea Domailorulă. ' •r t a Se aprobă. ,CAROLU.“ .rîtfLfl Prea înălțate DdmndȘ RfUn 19°G M I De mal multă timpă avem^ bănuâlă că Ja Tribunalulă de Vasluiă, se făcuse mâl' multe ilegalități și abusuri peertate In ad-, ministrațiunea avere! repausatulu! Nicolae RIzu d@ cătra di Costache Tomșa₄ actualele jude- cltore de instrucțiune și. tutore țotă d’uă dată ală acelei case. In adeveră Prea înăl- țate Dbmne, din jurnalul® încheiată de Tri- bunalulii Vasluiă, No. 638, în ședința dto 29 Mală trecută,, ta urma, sevșreloru me- «iri luate de ministeră, jurnșlulu caze^^m primită acuma pe tângă rap^rtuli) prîțfiWjȘjr rolul acelui Tribunală, cu No. ăci ce se descopere: ,, ... ¹ 1. Persbnele din cari se compune consi- liul® de familie actuale, pe lengă că nu supt ■ îu nicî ună gradă de rudire cu repausatulfi cașul® căndă ar fl voită se vorbâscâ despre 1 pretinsele lui sirapțiminte părintesc! pentru 1 a nu se despărți de Viergia. Cp tbte astea aveam® a face c’ună nerușinat® prea cute- zător® pentru a ne crede victoria asicurată. j Ințeleserăm® lesne de la cele d’âcl^ie cu- vinte că elă voia se i se plătâscă scumpă fe- ricirea iubitei sile fiice; Insă Langlade nu era dispusă a Jnchiâla ua® asemene compro- misă fără sta la tocmâlă: elă scia prea multe asupra bărbatului Mariasel pentru a nu descurca ce&țtaea de orț-cș ipocrișie ’ senli-u fl mentale. Trebuia a fl generos® dar nu a (i amăgit®. El® l®Aiăia dară, făr’a permite dis-,J₍₁ cuțmne, ă’î da uă sumă de ^eca mii de franci, per tru disperarea lu! din țâră, ș’ună venită de uă miă cinci sute franci pentru a re- nunția la drepturile lui de paternitate ta 6- vbrea epitropiei oficiale a d-neip dp Senozaân Vepitulă se putea retrage ta cașă de iofrș^wi țiușe la contractare. Gretosulă indiyid® prefăcu a primi cu anevoie acâsla conven- . țiune, elfi simțla prea bloe Vraciul® ca ’frfr ' buc se aibă tăcerea ce se ^erea 'de la âe » • elfi sfârși prin a sa wpune ș’a suprim» - totă ce ea ceru. , ,, aiț * Din ac1 u - 1 1’ u 1 ROMĂNULU 12 IULIU 1868 {593 Rizu, cl numai suptii titlu de amici, dâră și aceștia suntă numai ca din partea tatălui nu și diu partea mamei minoriloră după cumă se cere de arL 357, din codulu civilii.— Unii din aceștia suntu recomandati, de cătră es-judecâtorele Nicu Ciurea și fostulă pro* curore și actuale judecătore Constantin Gr. Tomșa, delegați cu sigilarea averei repausa- tuluî. Alții recomandați de cătră nisce per- săne neîndrituile tn esemenea afaceri. 2. Intre consilierii Însemnați prin pres- criptulă verbale, formată la facia locului de cătră judecătorele Ciurea și procurorele C. Tomșa, pentru sigilarea averei s’a numită de consilieră și d. C. Tomșa. 3. Acestă consiliă compusă curau s’a a- relată mai susă, înlruniodu-se prin regula- rea ce a făcută la 10 Noembre 1 867, In- tre altele dăndu tutela d-lui C Gr. Tomșa, l’a Îndrituită a primi unu anuală de 180 galbeni, din veniturile averei casei pentru întreținerea minoriloră șl l’a dispensată de garanția cerută de art. 1,762 din codicile civile, suptă nelegalulfi pretextă că tdtă a- Vârca casei ar urma a g® vinde formală prin trfbtmalfl; unde îacasăndu-se banii și din ei piătindu-se datoriele necontestate ale repau- halului, restulă se se dea cu procente și cu regulă cuvenita. 4. Din mersulă lucrăriloră tutelei se con- tată cumă că d. C. Tomșia, in calitatea sea ce și-a luată de membru In consiliă a par- ticipată și ca pro.mrorc și ca judecătore la mai multe încheieri ale Tribunalului privi- târe unele la escluderda d-loră Alecu Văr- lănescu și Consl. Tempovi;! d.ntre consilieri, âră altele la regularea unoră cereri făcute de cătră nisce creditori ai repausatului, pre- cumă este acea-a a evreului Ițic Diamant și Michalache Georgiu. 5. D. Tonjșa, primindu luleja tocmai de la Noenibrc 1867, a negligeată inventorirea averei și a caseloră repausatului dim Iași, pană ce a fostă silită de tribunală, prin.jur- nalulă cu No. 464, de la 23 Apriliă tre- cută, t căndă s’a și procedată Ja acâsta prin Tribunalulă de Iași, căruia i s’a cerută a constata in a cui posesiune se găsesce acea avere, pe privire, că d. tutore n’a știută se dea uă informațiune Intr’acâsta, 6. La inventorirea Averei mobile, a idor- tulut, Intre alte neregularități descoperite de dl supleante, tutorele H’a justificată legală aici plnă astă-^i, absența a 84 vile albe, 11 oî, șl 2 capre din acelea aflate faciă ,1a si- gilaiea .averei. ":b e 7. La facerea văuțjerei producteloră a- d una te de custodele casei d-luî G. Potăaânu, și a averei imobile, pe lângă alto Oreșî-cari neregularități urmate s’a și lăsată nevându- te parte din productele aflate pe moșie casă care a și dată locă la protestații din partea d-lui P. Nițescu, și la constatarea făcută locală de eătră d. supleantu șl procurore. 8 o D, Tomșa și-a permisă a recundsce, cu mare ușurință, de legale, pretențiuhile ce se iveseu tn contra casei ‘și a averei mor- tului, fâră ca unele din acele pretențium se fiă mai Anteiă cercetate și validitate după lege prin tribunală. — Astă-felă s’a ve^ută că a fostă pretențiunea domnului Michalache Georgiu, pentru nisce căsciuri și care fiindă recunoscuta ca temeinică; ca justă de cătră d. tutore prin ₜdeclarațîunea Înregistrată' la la No. 309, anulă curentă, s’a descopentu injustă in urmă de cătră tribunală, care a luată casulă din nuoă tn deliberare. înde» pendinte de acesta, mi s’a denunțată, Prea înălțate Dâmne, că d. Tomșa și-ar fi însu- șită 4 cai din averea mortului, fără nicî uă fer.... După tdte aceste constatări; chiară Tribu- nalUfi la care fuocționâză d. Tomșa, a ve- nită la conclusiunc cu d. Gr. T&mșa în pu- terea sea de procurore și în urmă de jude- cătAe, a lucrată cu multă tnrîurire, atătă tu privința compunere! consiliului de familiă cătă și in acea-a pentru administrarea veni- turiloră șl⁻ a averei casei mortului. De' altă parte procure:ele ’mî declară că dacă d.‘Tomșa, ar fi mai 'îngăduită a ocu- pa postulă de jidecăt re, du se voră putea descoperi șj cele-l-alte abusuri ce a mai iâ- cutij d. Tomșa prin ^uința sea de jutfe- criwe *lutoW. Bub-semnațuM, 1q inleresulfl atată ală justiții cată șl ală moralei publice, care nu permite nu ®uî magistrată., dară nici unul 'smplu particularii ca, îd cualîtatea sca de putere, se esercite uă Înrâurire atătu de fu- nestă viitorului și averei nenorocițiloru mi- nori, puși suptă tutela sea, numai pâlc lăsa d-lui Tomșa: mandatulu de judecătore avut piuă acuma, căci, acâsta ar degrada justiția ce dalprâză a contribui In modă părinteșcă, la protegiarea intereseloră orfamloră, âră nu la traficarea și surparea loră, — In ochii meî, Prea înălțate Dâmne, d. Tomșa este Induoilă culpabilă, 1, culpabilă ca magis- trată abusivă și neleală. 2, culpabilă ca pri- vată, ca '(utore de rea credință, neamică pupililoră sei. Acâsta este una din imoitalitălile ce sapă societățile In modulă celă mai periculosă șl ucide generatiunile Întregi de minori bloulă membriloră acestei secțiuni, cu noti- fi:are de cea-a ce datortză fia-care, supsem- natulă rdgă pe toți dd membrii se bine- voiască a merge la librăriele indicate mai susă spre a achita uă datoria a?ia de sacră De la dd. Socecu și Teodosiu voră primi, îu numele meu, chitanță tăiată din registru cu matcă. Ceî ce voră refusa a plăti, voră areta că nu merită a fl, membri ai uneî societăți care urmăresce uâ ideia atătă de mare (lumina- rea poporului nostru întregă.) Casiărulu -G. EUSTAȚ1U. PARTEA COMUNALE. Etă pentru ce viii, Prea Înălțate Dâmne, cu celu mai profundă respectă, a cere as- tă-țji destituirea d-luî 0. Gr. Tomșa din pos- tulă de judecătore ală Tribunalului Vasluiu, și pentru ca se nu sufere serviciulu, reco- mandă in locu’î, pe d. Ghenaiu, fostă jude- călore de Instrucțiune, la tribunalulă Fălciă, caro însușasce cualitățile cerute de legea de admisibilitate și Înaintare In funcțiuni jude- cătoresc!. 4- Dccî, dacă înălțimea Vâstră veți aproba, ve rogu bine-voiți a semna anexatulu projectă de decretă. In cea-a ce prives- ce apoi la pedepsa ce se cuvine d-luî Tomșa prin judecată, remăne a se ter- mina lucrarea ce s’a începută prin Tribunal și consiliă de familie, și tndată ce se voră constata tdte abusurile d-lui Tomșa, credă că nu va fl scutită de respunderî și ca jude- cătore prin trămilerea sea înaintea juridic- țiunci complecte. Suntă cu celă mal profundă respect, Prea înălțate Ddmne, alu Măriei Vdstre, prea plecată și su- pusă servitore, Ministru .secretară de Stătu la departamentală justiției. No. 9,857. ANT. I ARWN. D-lul redactore alii pariului ROMĂNULU. Domnule Redactore, „Devisa d-vdslre fiindă: luminteăte și vel fi , cu ondre vâ rugămă în favârea lumei se bine voițî a însera tn stimabilulă d-vdslre ^iarfi, alăturata adresă db raulțămire și re- cunoscință ce datorimă savantului și june- lui nostru profesore de clinică chirurgicală, doctorulu C. Dimilrescu. Primiți, ve rugămă domnule redactore , încredințarea respectului ce ve p&tramă. Pentru elevii ce aă. urmată cursulă, I. Bru- tânu. Domnule doctore, Recunoștința este ună sentimentă ce pro- duce uă dublă bine-facere: prima acea de uă datorie împlinită, și secunda uă încura- giare pentru acelă ce a bine meritat-o. Bine-voiți dară a primi de la subsemna- ți! elevi In medicină, cari aă urmată in a- nulă scolastică expirată cursulă de clinică chiiurgicalâ, predată de d-vdslră în spitalulă Colțea, afectudsa ndstră recunoștința. In savantele d-vdstră lecțiunî, ați știută a ne convinge despre marea importanță a a- cesluî cursă pe care l’ațî ridicată în juna ndstră scdlă de medicină la adevbratulu seă gradă prin metodele cele noi aduse și prac- ticate de d-vdslră. Dorimă și suntemă în dreptă a spera că veți continua și ’n veni- loră, cu aceiași afabilitate care ne-a inspi- rată acâslă mulțămire bine meritată ce vi se adresă sinceramente de ®levii d-vdslre. Firide, V.I , GtoM^ Blami, G. Heresco, Popsgcu, J. Fometescu, B. Stephănescu^ 0. D. Setroni, D. Ghsrcea, D. Nicolescu, Ursulescu, Con van Serbănescu, A. Stefănescu. L. Sataari, D. lonescu Kli- mentă G, J. Bercaru, L Lupovicî, C. Geor- gc®cu, Vasilescu, N. Christu Similov, D Te- lemacă n. Jugurescu, V. Dimilrescu, M. Constantinescu,. Dimilrescu, Stăncesju, A. 0- lănescu, I. lonescu, I. Brutenu. C. G. Archimaridresco. SOCIETATEA iPENTRU iNVATATURA POPORULUI ROMN SBCȚlpKBA CBNIHAU, ■ Pentru înlesnirea perceperii eoltațiunil, de la membrii acestei sodetățî^epuoendu la li- brăria Socecu și Comp., calea Mogoșdiei, No. 1Q, și la noua librăria G. lânide și Comp., vis-ă-vis dc pașagiulu română, ta- CONSILIULU MUN1CIPALU DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XL. Joi 20 luniu 1868. Preslnți: D. C. Lapati, primară ad-interim, — Gr. Serrurie, consiliară-ajutoră. — N. Manolescu, idem. — P. Buescu, idem. — V. Hernia, idem. — G. Petrescu, Idem. —• Anton Stoianovicî, consiliară. — B. Protopopescu, idem. — N. Pancu, idem. Absenți: D. C. Panaiot, Primarulă, în congediu. — Dr. latropolu, conciliară cu misiune. — D. Culoglu, consiliară. — I. Maitinovici, idem. — T. Mehedințianu, idem. K . „ . — Eug. Carada, idem. J y Ședința se deschide la 2 ore după amiabil. Procesulă verbală ală ședinței de la 3 luniă se citesce și se adoptă. Se supune consiliului cererea d-lui Lam- bru Vasilescu do a i se da voie se reînve- lâscă cu tinichea hanulă numită Manucă prefăcăudă șl căpriordla, precumă și a re- para cafeneaua pe din întru, a pune alte ferestre mari, a astupa pe unele din cele actuali, și a desființa sah repara calulă de susă ală cafenelei. Se citesce și relațiunea dată de d. archi- tectă ală orașului asupra cererii. D. Lapali țjice că, aventlă în vedere că upele din lucrările de reparați une aretate în petlțiunea d-lui Lambru Vasilescu aă a se efectua în partea hanului despre Dîmbovița; că acâsta partș este supusă disposițiuniloră articlulu! 6 din legiuirea de Ia 18 Marliă 1865, relativă la girlă, și că noulă trasată ală acestei glrle nu este âncă definitivă fixată, a propusă d-luî petiționară se facă uă de- clarați une înscrisă că, în casă cândă s'ară pune în esecutare disposițiimiie menționatei legiuiri,, nu va pretinde despăgubire de chiel- tuielele ce va face cu reparațiunea; Insa d. Vasilescu nu a acceptă propunerea, și cere a se supune cestiunea consiliului spre a o re- solva elfii Consiliulă găsesce bună mesura luată de Primăriă asupra acestei petițiuni, și încu- viințeyă că buimi după ce dd. proprietari ai hapului Manucu voră face declarațiunea ce li s’a propusă de d. primară, se fiă au- torisațî acești domnî a efectua reparațiunile hanului. Cu tdte astea, chioșcului de la ca- fenea scosă asupra Dîmboviței nu le va fl permisă a’i face nici uă reparațiune de în- tărire, D. Primară ad-interimă dice că este ge- neralmente cunoscută reulă ce caus&jă pri- vatele situate pe marginea Dîmboviței, și fiindă că proprietarii loră nu Ic aă defiin- țată nici pînă acumu după trecere de atâtă timpă de la expirarea terminuluî ce le a acordată consiliulă; fiiedu că cele private suntu construite în contra legii, d. Primară ad-interimă consultă pe consiliă dacă este de opiniune a se aplica alinea 2-a articlulu! 8 din legea pentru hygiena șl înfrumuse- țarea orașul-’, trecută ,în râgulamenlulă or- ganică,' ,a cărui coprindere o citâ^ă lestuală. Consiliulu inuuvitoțddă ca d Primară se i®a mesure a se pune îț est&uțiiM citatulu articlu ală legii câtă de curtndă. Se supune consiliului devisulă făcută de d. ingtasra Poenaru șld. conductorii de ar- chitectură Speri pentru lucrările suplimen- tarie ce trebue a se maî efectua la podulii dc peste gârlă din strada Municipale, și cari jS’a evaluată In suma de Iei vechi 1650. Consiliulă încuv ini 16, în ¹ precumu și Vin de vîn$are de Dea- Focșani la sub-scrisulă lulu mare. Doritorii se voră adresa Q. I. Vernescu. la proprietarulu Casei» No 247- 7 — 14$ 1 No. 333. 6$. Doritorii so retc se se adresnză Ia subsemna No 336 3 — 6$. VIENEX 9 luliu- Metalice...... 58 Naționale..... 58 Lose.......... 63 Creditulu..... 87 Acțiu. băncc 750 London......;. 204 Argintă...... 113 20 90 20 90 55 Argi. In mărf, 110 75 Ducațî 5 37 lea Mogoșdei, No. 74 lîngă Palaiâ.jse adreseze la proprietari care lo -j tulă Mah. Banului No. 336 6—3$ cuescă în acea Casă. Nici o No. 330. 3—2$ No. 322. Nicolae Poenaru. 4 — 6$. DE VlN^ARE Doue Faitânc d ________________________________________________________ Viena sosite acuma dupe Mo- I bE INCJHRIAT și de VINțlARE ' KBOȘIILE mole SICHLA și VO- ’ ' ” " ‘ brăeate cu * chiaru de acumu, casele Poleov- ¹*-®1ETINU din Districtu Rîmnicu ItIietinu din Distriem Bîmnicu Ram fii. mintii do dafîi mi ArAndâ no dolurilc cele mai noi, îmbrăcate cu ------- ----------,------------ . -------- __ T . mătase albe, cu preță forte modo- niouluî Ghenea din Suburbia Hagiu, Sărată, suntu de dată cu arendă pc viitoru. "țțOȘIILE mole Smeiniî, Șopîr- **liga districtulu Buzeu în sumă' de 2,400 pogdne de arătură și fî- ndță cu hanu în sată, eleșUT. so dau cu arendă de la St. Dumitru Doritorii se voru adresa în OȘIA UDENI, Districtul Vlașca wja LOCOMOBILA și BATEUȘE ¹ U’T- Neajlovu, este de dată în U(treierătâre), putere de 10 cai, aren ă c laru de acumu, anulă 1868 , construcție cea mai nouă din anulă luniă 26, amatorii, se se adreseze 1868, de la Fabrica Clayton Shuttle- îa proprietari ei, Colonelă Movillă, wₒᵣₜₕ ₑₜ c.ₙᵢₑ Lᵢₙcₒₗₐ ₈₀ ₐfₗă dₑ Drăghicdnu Fărcășanu, Batiște, Str ᵥîₙ$ₐᵣₑ j₈ ₛcb₍!ₗₐ Tᵤᵣₙᵤ Măgurele. Polonă, No. 28.____________________ Doritorii se voru adresa la D-loru 11Ă M AGASIE spațiâsă la Casa Waller și Hartmann. Bucuresci Ca- cu No. 10, din ulița Germană, lea Heiestreului No. 105. Anu 1868 NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI- BKA1LA. 4 luliă oinaoiu. 28 Maiă cobabie și VApâns. aa. na. Câmpina, nourii, 19 gr cald Tecuci, puțin nourii și vîntu Grâă ciacâră cărnău arnăutu cal. I. chila leî »> ¹ • » " „ !■ , “ II- „ - ghircă......... 290 — 260— 280 - 218 — 210 Secară..... Porumbă . Or$u........ Ovăsă....... Meiă....... Rapiță..... 130 — 100 170-155 100— 95 128----- Corăbiî sosite încărcate „ „ deșerte... „ pornite încărcate „ » deșerte.. Vap6re sosite.......... „ pornite.............. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina...... grade, O. Văleni, timpulă frumosă* Mărgineni, s6re, vîntă slabă N. caldă. Ploesci, timpă nourosă, caldă 25 gr. Tîrgovisce, căldură mare plus 29 gr. R. Argeșă, timpulă frumos căldură mare. Ur$icenî, noură, vîntă N E. puțină p!6e Mi$ilu, cald, noră, linisce Severin, senin, linisce, căldură fârte marc. Giurgiu, timpu frumosă, 20 gr. R. Piteșeî, noură fără ploe, caldă 26 gr Vaeluiă, înourată. Huși, 22 gr. înourată, vîutu Leova, erî furtună, puțină ploe. Fălciă, 22 plus 2. Cahulă, timpulă frumos. Galațî, senin, puțin vîntă, cald 28 gr T. N<5mțw, timpulă nourată, puțină plde. i Brăila, 33 plusă, senin, linisce. Romană, nouru, plus 20 gr. Fălticeni, plus 20 gr. senin. Bolgradă, timpulă sgnin, vîntă, S. E. plus 24 gr. |r ■ Sl ’O®. •i3 kffl âJil : l il : 90 1 ai *' 'ț.tlilOTÎfl AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu mai bună și maî sigură, apărătoru a șirclorS de grâu și a i orî ce felii de productu agricole, mărfuri, mașine cțc. contra ploiloră celoru mai mari. Aceste mușamale, ne ua invenție noue, primi ate la expo- . sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta swnt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea eualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și eu ulei® I Probe sunt depuse lâ eomptoarulă D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis°ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru tdtă România cu Ipreciurî ficse. No. 257. 15 — 3$. BIUROULU SOdETAȚILORU DE ASSICURARE UNGAIU G!Î!^EK*LA Șl „LA RALG1SE“ se afli de asti$î înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Anghelovicî (Prăvălii No. 11 și 12) vis-k-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți gnratd$ă pentru assicărările încheiate eu fondurile loru în suma DE LEI NUOI 42 MILIOANE și tdte păgubite cc s’ar ivi se reguld$ă în modulă celu mal dreptă și espeditivă de cătră Bucuresci, 20 Apriliu 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele de asicurarc ia Agențiile ndstre deja cunoscute, dră în ploiești la Domnu HAGI 10/N PITIȘU. No. 218. 6 — 6$. ANENCIU LIPSESCA IDEIA de CAȘCAVALU de PENTELEU, cine poftesce se vadă sublimitate de Cașcavalîi, se poftesc la Magasinul V. DUMITRIU et G. PENCU Strada Carolu I, la Băcănia din colță, vis-a-vis de Hanu Roșu, cu prețuiti numai de lei vechi 4 și gium. ocaua. No. 326. 5 —2$* ■MSKXl I PULBERE Ț | TE RO-MANGANICU | DB BURIN DU BUISSON. S Apr> ba e prin Academia de Medicină din Paris. * x Elle de aț uns ti uă mică quantilate din X 1 t’ra ies 6 pulbere int’run pacharli că apă, a * ffl opțnen numai decătă uă apă minerală fe- r rug m6 iă, gasOsă fârte plicută, cane se bea g ■ la ) nai fe semplă, sau cu vinfi amesticată. i Ac£ sta este d’u&.efficacitate constantă contra x J palida culâre, sufferințele stomactaluL per- ® i der.Ie albe, menstruațiuuile dificil®, sârăci- 3 mea d© sănge, și convine mal cu s’emă peri- * ' sânilor!! care nu pol& mistui preparatele or- * j din tre de feră. Acâsta are piste tâte celle ! l [ alte iniensulta s.vantagifl a nu provoca cons- ; > ' tipsțiunî și a conține manganesiu pecorele 1 ‘ cel maî savanți medici din Franța âllfi con- ® Bla trotamentulfi prin gi Huccaresci, in phar- r adl Adolf Plecker, i ur Român; la lassy, f i P. Pohl; Ia Galatz, ș g ilf TIPOGRAFIA S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU FELELE DE LECRARI, PRECUM de diferite feluri, ETICHETE, CONTURI CONTRACTE, BOLITE, CIRCULARI SI F1TURI AFIȘE, DIARE DE VENPARE Ună loch în Bucuresci, în Strada Isvoru, situată între pro- prietatea d-lui Orescu și fosta Povarnă a domnului Porfiriade, acumu a d-nului loniță Po- pescu. Doritorii se voră adresa la proprietarul!! seu, Eugenia Ca- rada^ la administrațiunea Ro- mânului, pasagiu Românii, în tote filele de Ia 10 pînă la 11 ore. ut । la Jatucheski. MAȘIN DE SECER? T MARI SI MICI INDIFERITE MĂRIMI BAPTISMJISITE,CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE CIMENT PORTLAND se află do vîn$are, în magasinul d-lotu FRAȚI HESCHIA ₛ Strada Docebală No. 3 din dosul Bărățien E^E a lui Wood, se afla de vîndare la WALLER-ȘI HARTMANN Bucuresci, Calea Hercstreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. 10—2$. nai: Moșia Colintina Floresca din Distr. Ilfov. Aseminea și din moșia PIERSICA, Distr Ialomița 2,500 sdu 3,000 pogone la capulă dupre Ialomița. Acdstă din ur- mă se dă și cu arendădc la anulă 1870. A se adressa la Ddmna Elena Cornescu saă laD-nu Idn Mânu, Stra- DOCTORE FABR1C1E are locuinția in Stradă Vestei, No. 9 aprope dc pdrta Spitatululuî Colțea, și ține eonsultațiuni pe orele; S pînă 4 după amia$i da Vămi No. 1. No. 278. 20—2$. No. 224. 01 HJ A EȘITO DE SUB-TIPARU CESTIUNEA ORIENTELUI în fața dreptului publică europeană Tractatului din Paris de Savă N. Sc^mescu Doctoru în sciințele politico-adminietrative^ Do vîn$are la tdte librăriele. UA JUMETATE MILION DE UaSMATU La l-iu fiă cărei lune se voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntu’ loturi magoiâee de câștigată, anume, isuulfi de 500,000 francî și altulă de-400,000 franci. Apoi alte locuri secundarie de 80,000.-40,006.—20,000.—.10,000 ctc. fraucî. Ună biletî pentru una din aeeste trageri costă numai 20 franci, trei Mletc costă 50 franci, șdpte bilete lOOfraneî.— Aceste titluri sa opținu trimițânduî prețijlu în bilele de bancă, cupdne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. P0STSCRI8TUMU. Buletinurile de câștiguri voru fi espeduite fără chieltuiele pe dc dată ce se voru face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele vpru fi plătite pre-tutindenî în numcrăt6ro. STRADA GERMANA, LA CRUCEA CU COROANA în eulță spre Hoțelfi d’Europa. DE VÎNP ARE setti ș et Bel glii, Hanu Șerban-Vodă, ori-ce timpii a (jileloru de d a dreptulu, acțiunea tipografiei C. A. Ro- ;i la Librăria L-nil orii Socecu unii locii, aprope de bisericaLucaci, în mărime 18 Stînjenî fațada și 40 Stănjdm lungii. Doritorii d’al cum- nera se vorîî adresa, d’a dreptulu, la direcțiunea tipografiei 0. A. Ro- No. 18, lucrare; LSTA.pi AM DESCHIS DEPOSITD GENER AL DE OGLINDI d^ tAte mărimele din fabrica moșitenitoriloră Comitelui Carol Kinsky la Biirgstein în Boemia. Bucuresci, 20 luniă 1868. ADOLF KARPELEb Comisionar- CALEA MOGOȘOE No. 10, VIS-A-VIS DE REFEST SA POLIȚIEI Comande pentru Geamuri de Cristalu de orî-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre⁸ pr cuc și pentru oglin$ț de orî-ce mărime după dorința se cfectije$e cu .prompfeță, JJJ Embalagiu LA HAGASINU FILEANU ET XONESCU STRADA GERMANA, LA'CRUCEA CU COROANA în culță spre Hotelă d’Europa. APE MINERALE Au sosită uuu mare asortimontu do diferite Ape mi- nerale pr6speta.jde -ta adevăratele loră surse prenumăr Apă do Vichy grand grille și Chelestin, Eau de Spaa, Eau Bonnes, E iu de Eins, Wildunger, Carlșbadcr, Muhl- brun, Sehlossbrunn, Sprudel, Eger Franzcnsquelle, Salz- quollc, Fricdrickshaller, Glciehmbcrger Cănstăntinquclle, Hallcr Jodwaseî', Kissinger Rakotzi, Kissingcr Pandur, Pulnauer. Selters, Offinir wlsser do Deaik, Hunyadi și Bacotzi Prcblauer, Șvidschtzcr, Pyrmonter, Stahlwasscr, Marienbadcr, Krcufzbrunn și Ferdinandsbnmn, Sehwal— bacher, Borvisu do Borsec și Ellopatak, Sare de Qarls bad în flacâno dc diferite mărimi. Ape sosesc în fin-care 15 $ilc. — 1 ‘rețurije sunt modeste. VEiUTABILU CAȘCAVAL AL D4ui E. PERSESCU Sub’Semnatii febomandă înaltei Nobilimî și Onor. Public, că le au sosit al 3-Ie Trans- port din acest Cașcaval de Vară, io bucăți mîcî cu marca E. P. carr e fdrte superiorii Sigurii fiindă că se va distinge acestti Cașcavalu între tote cele-l-lalte ale ȚerCî prin calitatea luî cea superidră în catu a nu paai lașa nimicii de doritii. Coșulețe de Brândă și Păstrăvi afumați. Singuruîii Depou în Capitală numai la Magasinulu FILEANU et IONESCU, Strada Germană. NB. De vîndare -se află și la N. IOANID et C-ie Strada Lipscanii la Elefanții, D. STAICQVITS piața Tetrului, I. et O. GEORGESCU Hanu Șerban- Vodă Nr. 21 și 22 și la BUCUR CĂCIULESC Calea Mogoșdei vis-ă-vis de Palatulu Prințulii Știrbei. ia t - MEPELICURI Recomandămu înaltei Nobilimî și Onorab, Publică, unu bogată asortimentu de Me^elițurî bune, precumu: Diferite brâ$eturî, Salamuri, Galantine, Limbi ferte șî ne ferte, Icre negre prâspete, Untu-de-Lcmnu de Tos- cana în tinichele și cu oeaua, Făină de Pesta de dife- rit» calități, precumă și Drojdii do Bere uscate de Viena pentru Prăjituri, Ananas în Cutii conservată și în bu- căți canditu, Vinuri de Champagns, Rhin Bordeaux, Ma- laga, Madcra și Ungaria, Curufeîă pentru scânduri ga- rantată, Culori frecate și ne-frccate. Servieiulu promtfi și onestă. Totă-uă-dată și prețurile sunau oelo maî modeste. CIMENT DE PORTLAND ADEVERAT La Magasinulfi sub-insemnatulul au soșitn CIMENTU DE PORTLAND adevărat, în Butăe de câte 4 cântare Englezesc! [160 oca.] lOAN^NGHELESCU. Cțileu Mogoșdei l de Palatulu, Domneaeu in Coițu. _. ---------------------------- ...... —----------------—— .. , . - ... J-.-.,- , . ■. -y—. .... . . . . i. . v - rrw~»i i ,,r..'..nira— .ir,» ,.u uw ‘i >kii-'i -u ' 3 -Tipografi® C. A. Rosetti. Ștrada Colțeî, No. 42. ' www.dacoromanica.ro lî tb