ANUIU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMIMISRTATIUNEA PASAGIULU ROMANȚ Nd.l IU- REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. VOIESCE ȘI VEI RUTE >E ARU cllWTAî E PE BSBR'LUnI PE TREI LUNI LEI N 48 MSTR1CTB PE tU LUNI 4 12 5 UNO B6EMPLARU 24 BANI PENTRU PaUIB PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA. . . . FIOIÎ. 10 VAL. AUST. LBÎ n. 58 I 29 15 6 JUOI, ii iULTU 1 868. - -— - ■ -----— - — - - LVMTJfiZA-TE ȘT VET Fl PENTRU ABONaViENTR, ANCNUIURf țl «ECLĂSTE A BE ADRESA ÎN BUCURESCI, Lk AUMMUSTRATIUNEA ZIARULUI IN U TRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULU^ țl FBIN POSTA. - LATARISLAD DAURAS TTA LFORAIN pUE lțE l’aNCIENNE COMF.DlK.Țțo^. ANUNțlUHlLK J.INIA DE 30 LITERE 40 BAN1' INSERTlUNl țl RECLAME, UNlX 2 LEI NOU Articlete trămise și nepublicate-se Vorii arde. —- Redactorii respundetorii Eugcnlia Carada. ALEGERE DE DEPUTATE. Vineri la 12 Iulie, ’a 8/j ore s6ra, a- legetoriî colegiului alu 2-le de Ilfov, suntu invitați în Întrunire spre a oțărî candidatulu pentru deputatu In loculiî d-lui Ștefan Go- lescus întrunirea se va face la Otelulu Co- munale, pia{.a Ghica. ___________________ SENATORII ALEȘI LA COLEGIULU ANTElU SUNTU: Argeșii: Nicolae Rossetti Buzeu: Sibicianu. Brăila: Colonete Rahlivanu. Bol gr adu: Gr. Caracașiu. Botoșianv. Radu Constantinii Golescu. Bacău: Cahviu: Anu și u Covurlui: Al. Momi. Dorohoiii: Gheorghe Conteftiir. Dîmbovița: Scarlat Ghica. Dolju: G. Aman pu 27, contra 6 pentru C. Brăiioiu. Fălcii!: Generalii Nicolae Golescu. f Ilfovu: I. Mânu cu 38 din 48 votanți. lassy: Drossu. Ialomița: G. Moscu. Ismailu: Colonete Cernat. Jiiu: Coloneii! T. Călinescu. Muscelu: Arh. Scriban. cu unanimitate Mehedinți: G. Gosta-Foru Neamțiu: Oltului Generăriu Năstureii! Herescuu Prahova: j ■ ,q j Putna: Gostantln Calargiu Romanii: Romanați: Colonelii St. Vlădoianu, cu 16 contra 14 pentru Grig. Jianu. Bămnicu-Săratii: Plagino. Suceava: AI: Millo Tutova: Dumitru Cercez Tecuciu: Alecsandru Vidrașcu Teleorman: Vasite Boerescu. Vâlcea: Nae Călinescu. Vasluiu: Colonelii Stavri Brătianu. Vlașca: Colonelii LocustOnu. DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servițiulu privatii alu MONITORULUI). PARIS, .19 luliu.— Imperatulu, după ce a presidatu consiliulu miniștrilor, aplecat Oră-șî la Fontâinebleau, mergând asta-ai la Plombiera. Șiariulti la France, l’Etendard și le Constitutionnel, desmintd că s’a denunciaîu guvernului spaniolii uă recente conspirațiune. piariute la France dice cu certitudine că sesiunea corpurilor!! l^jui^re se va închide Sâmbăta viitore. , . „ LISBONA, 19 luliu. — Ducele și ducesa de Moatpensier au sositu și au fostă primiți cu onorile obicinuite. t WIENA, 20 Iuli&j-+- Conferința europână a telegrafeloru a ținută Marți, ultima seanță, pentru a se semna uqă nuou tractată tele- grafică internațională. — Baronulă Rederer, ministru reședințe m orașele Hanseatice, este numită ministru ală Austriei la Washington FO1TIA ROMANULUI ION DE CHAZOL. I _ PARTEA A DOUA. «■usonib 1 unite Fi ■ % ‘nMi nuin : t t Neliniscitu, turburată, ih6 duseiuîn parcă șî asceptaiă uităndu-me Îndepărtare, de •cea- laltă parte a rîuluî, la acea colibă deranjată în care lucia In ndpte Uă lumină tremurănlă. ^Trecu wă oră care-mî păru ună seclu. I îs.. ! a l-fi dărîiă nesce umbre mis'căndu-se'în alee. ®le apărură maî de ’ndată în zonalumindsă for- mată de lumina ce eșia prin ferestrele des- chise ale salonului, păriiii pe d-na de Seno- zan palidă, sfărimată, mergând? ră^imată pe braciuli! preotului care pălea c’o susține cu greu. In urmă, ia 'ați-va pași, Viergia ’i urmai Rătocilă, ine răpețjiiu vexândfi că «marchiza esto. ap^pa da cădea, ne’maîavendfi putere, ș’o duserămă mai leșinată in salonu. întrunii momentu tăie slugiiie, fură în picidre.' Ar fi (Jisă cine-va că, (Una de Secozan, amenin- țată d’uă imagine spăimăhtătorep se rncerca în deșef lu se lupte icoat» ijdeliriului, și cii- vinte fără legătură eșiaă din gura iei. Iia fine uă splosiune de plăasu © scăpă de crisa nervosă de care ne temeamă. Inlrebaiă pe prept& cu, plivirea, clți tmi făcu udă somau wif ntenqvi M Bucuresci 22 Cuptoru Corespondința din Consta ntino- pole ce o reproduserămu ieri, atătu prin cele ce ^ice cătu și după dia- riulă în care a apărută, lasă a se crede c’ar emana de la unu străină ce ar fi venită aci ș’ar fi plecată cu principele Napoleone Se vede âncă, și forte lămurită că corespon- dintele a aurită tote- acusările ce se făcu guvernului, le-ară fi controlată ș’apoî ș’a formulată uă opiniuiiie ce credemă că este bine s’o analisămtt și noi, căci adese străinii nă-aretă multe adeverurl ce scapă indigeni- loră, tocmai ițindă că le au nain- tea ocliiloră, Unulă, și celă mal de căpeteniă adeveră, ce din nenorocire nu-lă prea vedemu, seă asupra cărui-a a- dormimă prea lesne și prea multă, este celă însemnată în următ6- riele ânteiq Jinie^țe corespondintelul francese. „In locă de doue provincie lăsate în prada poftei unoră vecini pute- ricl, amfi găsită ună Stată; în lo- culă aceloră ospodarl timpurari și fără autoritate, ună suverană eșitu din una din cele d’ânteiă dinastie ale Europei." ... Și după ce constată acestă mare schimbare în sortea ndstră, inteli- giiițele francese adaogă: „Lucru ciudată! numai Românii pară a nu-și da esactă sema, de’n- semnătatea acestoră doue conciste. Arborii îi oprescu d’a vedea pădurea." Este tristă acestu adeveră, daru, celă pucină trebue se-lă cundscemu acumă că elă ni s’aretă, acumă că suntemă scuduip cată se ne des- ceptămă, acumă c’acestă francese abătu căți-va arbori, nu mal avemă scuză d’a nu vede pădurea. Se fimă drepți și se recundscemă că mal toți uifâmu adese în ce pe- nele eraă aceste doue principate, pe jșătă fură trunchiate, în ce scă- dere morale, și .materiale eraă ele suptă foștii Ospodari, și la ce înăl- țime ne-a pusu îndată suirea pe tro- nulă României a unui suverană „eșită din una din cele d’ânteie di- nastie ale Europei." De n’amă uita, de n’amă adormi asupra acestoră puindirșî degetulii pe buze; înțeleseiu că tre- buea ca slugele se se depărteze. Semaserămu singuri. Viergia palida și tă- cută, ședea nemișcată întruni! colții alu sa- lonului. Marchisa revenindu-și în simțiri; o pârii ca remase unii momentîi ca încremenită, adunăudu’și amintirile. Uă luptă înfricoșiaiă părea că se face în ănima șl în cugetarea fel. D’uă dată ea dete unfl țipetu întin^dndu braciele: — Copila mea! copila mea!,.. Viergia tă^u la genunchii iei, și ținându-o îmbrățișiată, cu capulfi rădimatO pe sîuolu iei, d-na de Sânezan îi acoperi fruntea cu sărutări și cu lăcrimez Zăpăcitu, cu mc ui- tamu fără înțelege, și me ’ntrebamu dacă asisttî la unfl si avânți! de abnegare creștină s6fi la vre unu transportă de ne- bunia! Gândirea grozavă că Viergia era perdută pentru' mine me¹ coprinse. Preotulu însă te-' mendu-se sa mawchisa se nu maî p^tă re- siste la atâta emoțiune, li recomand linis- cea. Eli! luă pe Viergia de mană, și smul- găndu-o din bracielb ’d ce? de Senozăit, elu ! ceru ca și ea se se odăa-âscă după durerile In- ; fricoșiate¹ -ce suferise. o susținu în bracie pentru a putea vorbi... Atunci de faciă cu toți, mu- rinta descoperi acești! misteuiQ necrezută.... Viergia era fata marchizei de Senozan, pe care Mariasa o furase lăsându-i fata iei în locu. După acCslâ mărturire teribile, c’uă voce deja slrînsă de sughițulu morței, ea povesti t6te amănuntele aceste crimp necrezute. Doica alCsă de d-na de Senozan pentru fata iei fusese uă dinibră, la castelfi, 'amica Bra- yerei. Născute la căte-va (Jiie una de alta, copilele aveau deja asemănarea ciudată, alătiî de mare ațji. In timpulu unei Mie de căte-va septemăne a marcHseî în urma facere! și în care timpii mediculd nu’î permise a aduce lângă sine pe copila ieî, doica se întălnia căte uă dată cu Mariasa. îndemnată de ură și p6te chiar» de una din acele stranie ne- bunii de mamă care adesea nu se da îna* poi din Naintea nici unei crime, Mariasatfăcii Ancă (te h 1859, noi amă atrasă necontenită atențiunea romăniloru a- supi'a acestui puntă, ânuă d’atuncl amă disă necontenită și alegători- loră, și cetățianiloră în genere, și guvernului se bage bine do sâmă căci seă guvernului prin nesincerea aplicare a regimului parlementariă, seă alegetorii prin alegeri rele voră face a se crede că nu suntemă âncă copțl pentru libertate ș’atuncl . . . atunci ea ne va fi răpită bu înles- nire. De la 1866, periclulă ne mal venindă de la guvernă ci de la partite, le-amă disă necontenită se bage bine de semă se nu compro- miță libertatea în întru și în afară, căci dacă vomă perde-o uădată cu greă vomă mal puteau-o redobândi, și cu atătă mal greă acumă cu căt nu mal avemă nici uă scudă, căci lovirea nu mai vine de la guvernă ici de la noi înși-ne. Și Șicemă de la noi Înșine căci âncă uădată, noi toți suntemă respundetorî de destră- marea în care a căzută unele foie, de crimele și infamiele ce ele ce- rnită și noi tăcemă, în tocă d’a le face se dispară, prin protestările ndstre unanime, printruă unanimă desaprobare și respingere. Uă fdie în Bucuresci, comite" in- famia d’a ataca pe Domnitore și în- sa-șl augusta sea familiă. Și se gă- sescă dmeni carii daă bani spre a se imprima acea-a foie, se găsesc fi dmeni carii, abonați seă neabonați, o citescă, și noi toți citimă infamia și tăcemă. Se gâsescă alte foie carii repro- ducă acele infamie și foiele acele suntă primite în unele case și noi toți tăcrimă . Este în Iași unfi (^iariă ce apa- re suptă titlu Conventiunea avându în capulă fdiei dreptă devisă: „U= nire personale, separațiune legisla* tivă, administrativă și fînanciariăA Toți sciă că titlulă chiară este uă ilegalitate. Toți sciă că inimicii nostril din afară aă luptată cu agerime'contra Unirii, căci consolidarea Statulurro- mână este cea maî mare pedică a planuriloră loră de cotropire și de stingere a coloniei latine de fa Du- atuncî proiectulă d’a asicura fiicei sâle ave- rea și numele pe care după dânsa i îe fu- rase rivala sea. Ea¹ era atunci aprbpe 1®- gată; cumpără scumpi! pe doică, și' Co- pilele fură schimbate în taină... Abia murinta putu sfîrși acostă mârturirb supremă și d’uă dată, înțepenindu-se în bra- ciele Viergiei, își dete suflete Iii. Uă bre maî târziu, tot® era tăcutii la Mor utere. Ră^imatfl pe vria balconii, și cu orf- virca perdută în întunecime, sumbru ca gân- dirile mele, cugetamfi; ine credeamu amăgite de vre uni! visu. La căți-va pași de la mine, în aripa ce eșia afară din castelfi, me uitamfi la uă fertstră unde lucia uă lumină. Vier- gia era acolo, Viergia, pe care voiamu s’o iei de metresă căte-va (Jile maî târziu, cre- (Jându că am puterea se dispunu de vteța lei! : proteg h.fi. de iir? fâJoăffltO, de unii răngii, în lume, de frăgezimea uneî manie. ale mecagiului.— Iei n’aG vedută in- destulu și nici suferita multii din greu- tățile vieției. Etatea loiu fiind ii âncă fragedă, pdte fi uă rausă a-î depărta de datoriele imperifise ale căsniciei. Vârsta la care sciința permite măritișulă este aceea căndu desvoltarea organismului e terminată. Ea pdte fi Qcsată pentru omă de la 25—2 7 de ani, âru pentru femeie de la 20—21 de ani. La 25 ani, omulu are uă rațiune mai so- lidă, posedă cunoscințe mai positive; orga- nism ulu seu atingendu complecta sea des- voltare, ii permite d’a resiste esceseloră la care tineri socii se dau In primulu timpii alii căsătorii lorii.— In fine, la acâstă etate, omulu e mai aptă a procreea copii robuști și mai bina conslitu iți. La 21 de ani, organisațiunea femeie este aprdpe terminată; ea va putea suporta mai cu înlesnire obositdrea povară a gravidități ș’a nascerei. Rațiunea sea e mai solidă și pdte fl ca- pabile d’a dirige casa, ș’a da uă bună edu- cațiune copiiloră seî. Pe urmă, bucurându-se d’uă constituțiune mai forte, va nasce copii mai vîguroșî, maî voinici, etc. Se va putea însă permite măritișulă la 19 sâu 18 ani, numai aceloră femei înzes- trate d’uă constituțiune robustă; firii omului, i se cere, pe cătu se va putea, a avea e- tatea de 25 ani. Tn filele nfistre nu se prea dă multă im- portanță acestorii precepte atătă de salutari. Cei vechi dau uă mare importanță, și cu dreptă, la vigorea fisică. — Legile spartane nu permiteaQ omului a se căsători de că® numai la 37 de ani,— fiindu-că Ie trebuia mai nainte de tote a avea mai mulți res- belnici. Galii pedâpsea reă p’acea care’și perdea virginitatea nainte de 20 de ani. „Părinții trebue se se găndâscă forte mal® căndă a sosită motaentulă d’a căsătorii pe fij loru;¹, și este de cea mai mare importanță a lua bine în considerațiune cele cjise maî susă; flindă-că ună măritișă precocifi sâu nepotrivită, adecă căndă unulă din soa e d’uă etate multă mai nainlată de cătu celă altă, pfite fi vetămătoru.— Și părinți suntă acusați, cu dreptă, căci au contribuită singuri la pemierea fiiloră și nepoțiloră loră.— Suntă din nenorocire, mulți părinți cari se lase a fi conduși numai de interesă; și nu se găn- descu cătu-și de pucinu, dacă etatea, sănă- tatea și constituțiunea fiiloră loră Ie permi- te a-i căsători. Ca j: nu ^ică In tâte cplele, dar forte desă se observă, că unii din părinți mărită fete de 3 6 ani, cu bărbați d’uă etate destulă de naintată. Consecințele acestora măritișuri nepotrivite suntă forte mumerăse.— Sociulă celă maî naintată în vârstă are ua tafflaințe enormă asupra celui-l-altă. Tânăra socie, în deobsce vorbindu, va re- manea sterilă sfiă va lepăda maî mulți copii; și dacă va nasce vrunulu aprâpe de terme- nulă obicinuită, elă va fl debile și va peri Îndată. ¹⁴ Lucru curiosă !' upă bș-bată prea belrănă vî face ca socia sea se Imbetrănâscă mal curândă.— De unde resultă, că elu pe lingă Muința fisică mai are și uă influința mo» rale fbrte remarcabile. Acele nenorocite fer- mei voră îmbătrâni înainte de vreme, se voră trece, prea răpede. Se pare că natura ar fi consimțită și dînsa, la nesocotința umră părinți conduși numai de interesă. Mârituștarife nepotrivite snalfi psotru sciință ună scandată; cu lâte că legea ie patronâză și Societatea le priveșce c’ună fire care ®a- prizu. — Legisîatorală a avută in vedere nu» maj etatea la care se potă face măritișîurilg, âru de locu pacea la care nu se maî potu face; ș’acâsta provine, credă, din causă că la facerea legilorărelatjve la măritișă. ou/afi consultată mai de locă omenii qțmpetințj în acâstă materie. . Măritișiurile timpă suită asemenea w tămătore atătă pentru soci, cătă ți paatrc societate In genere; fiindă ca contribue I® mfcșiorarea poporațiunii și la degenerarea ra- sei nmefiescb, âru pe d’altâ parte, la prediSr punerea ambiloră soci, la uă Inulțime de bfile, provenite din causa exceselor A șj ’n contra cărora, slabulu loră organismă nu pfite resiste. II. Despre temperamcntulu ’f consti- tuțiunea sociloru. — Este de cea mai mare importanță a se lua în considerațiune tem- peramentul și constituțiunea tinerilor soci; căci de la acâstă alegere va depinde sănătatea și vigfirea copiilor.— Și fiindă pentru că a cunfisce aceste lucruri, se cere uă cunoscință mai profundă, părinții voru avea recursă la fime- nii speciali. — Ar fi rațională și utilă, se nu fee permită sub nici unu cuvântă, unei femei d’ună temperamentă lymfaticu, d’uă constî- luțiune debile, a se mărita C’ună bărbată a- vendă acela-și temperamentă ș’acea-șî consti- tuțiune; fiindă că nu numai că se va precipita perderea acestoră soci, dară copii ce voru nasce, voru fi multă mai debili de cătă pă- rinții loră. — Voru deveni ofticoși (phthisisi), scrofuloșî și nu voru trăi multă. Aceste triste consciințe medicii le remar- că in fote difole. Ș’apoi ne mirămă cândă specia omenfiscă degcnerâză din d> ÎQ dil Așa dară, în interesulă societății în ge- nere, ș’alu familieloră în particulari®, pre- cumă ș’ală aceloră ființe inocinte, care se nască numai pentru a suferi, trebue impe- decate asemine uniri conjugale. Pentru a- cea-a scijnța recomandă a se face uă încruci- șare de temperaminte: uă jună d’ună tempe- ramintc lymfalico₇nervosă, va lua de sociă ună omu d’ună temperamentă sauguinu, și vice-vcrsa. Copii ce voru eși din aseminea uniri, se voru bucura d’ună temperamentă micstu și d’uă constituțiune bună. — Ei voră fi preservațî de bfilele susă indicate, și spe- cia omenâscă se va ameliora cu chipulă acesta. iil-le. Despre diferitele bfile de unulă din soci pfite avea, și care potă fi transmisibile copiiloră loră; bfile ce trebue a fi conside- rate ca uă piedică la măritișă. E seiută, că părinții transmită copiiloră loră, atătă din cualilățile loră fisice. cătu și intelectuale. — Din asemănăturile fisice, cele mai pronunciate se observă la talie, la faciă și la cclfire. —' Ună tată blondă, va avea ună copilă blondă. — Unu tată inte- iigtote, va da nascere unui copilă inteli- ginte, precumă ună idiotă ya da nascere la copii idioțiîₛ etc. — Uă femeiă din rasa albă coabităndă c’ună bărbată negnu, va nasce unu ccpilă negru (mulatru), dovada cea maî evidinte de transmiterea colorii părințiloră la copii etc. De unde multă, dară, că dacă unulă din soci va pătimi d’uă bfilă transmisibilă, o va lăsa ca moscenire fiiloră seî. — Bfilele ace- lea numite ereditare suntă cele următore: alienațiunea mentale (nebunia); ftisia pulmu- nale (oftica); rachitismulu; cretinismulă; vi- cierile de conformație ne; epilepsia, etc. Aceste bfile, bine constatate, trebue se fiă ună obstacolă pentiu părinți d’a căsători pe fiî-loră, cu acea persfină ce le va poseda, fiindă vătămăfore atătă sănătăți și vieței co- piiloru cătă și chiară so'ci'ulă sănătosă. Moisi oprea măritișurile între rude pînă la altera generațiune. — Sciința e într’ună acordă admirabile cu religiunea luî Moise.—. Ea se ocune măritișuriloru între consangui- mii. Aceste unin cougo.- erau dese in ve- chime, însă astăzi suntu multă mai rari. Mândria aristocratică și ambițiunea, făcea că ună unchiă se ie de sociă pe neppta sea, sâu duoî verî între iei. — Nu vrea se facă alte aliancie străine-, cu scopu d’a conserva intactă uă ras^ a’i căreia stremoșî avusese unu trecută gloriosu. Provedința pare a pedepsi aseminea uniri făcute dă ruă vanitate inorinte și ridiculă fiindu că aceste lămilir» âutfiiîf ilustre, nu î" ir^iară a degenera și în firmă a se per- de cu țolulă Măritișiurile intre consanguidi, suntă ffir- te vătămăfore^ fiindă că propagă vițâurile heriditarî, de care vorbirămu maî susă. — Grează scrofulele și rachitismulu, ș’alte mul- te bfile, cari contribue a degenera rasa umană. E de mirare, cumă omulu nu §>a ocupat mar de locu, cu ameliorarea ra^jg gâle pe diodă elă â obținută nisce Fesultafe d® ₙₑ. credulă în ameliorarea animalei» h . im-esti- ce. Vestitulă engleză Bacweil, oeupăMn-se cu încrucișarea afflimaleloră, a putută crea» rase d^aîmale domestice conformii doriuțeî sâle. — Elă vrea ca la boiî de măcelărie părțile cărafise se predomine celoră-I-alte; și,. după 1 5 ani de încercări, făcu uă rasă nnoe de boi, Ia care capulă și fisele era reduse la cele mai mici dimensiuni, p. e scur- te, pielea fiină și mfile, peptulă vastă; dis- tanța dintre șolduri fbrte mare, și masa musculare așa de considerabile că forma sin*- gură mai multu de doue tiorțe din greutatea totale a animalelui.— Elă judecăndu că efir- nele boiloru sunlu inutile șadesâ-orî primej- dibsc, treă specia lipsită de ebrne. — Totă luî îi recunosce Englitera meritulu amelioră- rei rasei cailoră. Reforma animaleloru cu lână, fu -una afin cele mai dificile întreprinderi și celu inal fru- mosă triumfă ală seă. A parvenită prin în- crucișări variate, a obține uă rasă de ber- beci c:uă lână fină și c’uă tlesvoltare consi- derabile a părțiloru carnfise! Ga se ameliorămu rasa barbalâscă n’avemă de câtă se imitămă pe Bacwrll, să râcdman- dămu încrucișările dese și variate, și vomă fi siguri ă opținâ cele mai frumbse resultate. Dr. Drăphiescu. INTERNE.— Prin decretă cu dala 3 luliii, membrii consiliului medicală superioru voru primi fiă-care uă diurnă dc Ipi ună-spre-țlcce și șâpte-țjeci și cinci bani de ședință, cu în- cepere de la 1-iu lanuariă, anulă corcnlă din suma dc lei 8554, preveijulă pentru acâsta prin budgetulă ministeriului respectivă. Prin decrete cn data 2 și 3 luliă corinte, suntu numiți în guarda cetățiănâscg din Focșani: D. Ion Mărgăritescu, -șefă la compania II. — Ifin Vasiliu — — III. — Costache V. Dimitriu — VIII. D. căpilanu Alexandru Gandiano, ajutore de legiune in guarda civică din capitală, la vacanța ce este. D. Vasile Asador, în postulă ele ajutore de ebrespondință în cancelaria direcțiunii ge- nerale a serviciului sanitară. D, Constantin AlexandrestJu, în postulă dș arebivară totă in acea cancelarie, cu rețrj- buțiunite acestoră funcțiuni, prevestite prin budgetulă anului coriate, cari se voru res- punde cu "începere d» la 1 luliă corinte. D. Toma Ipcianu, în facțiunea de primară ală comunei Severin, în loculu d-luî Costa- che Cărjeu, demisionată. Sănția Sea Iconomulă George Georgiți, to funcțiunea' dc ajutore pe lengă d. primară ală comunei Herța, în loculu d-luî Filaret Giudin, demisionată. (Monitorulu). PARTEA COMUNALE. PRIMARULE COMUNEI BUCURESCI. Licitațiunea ce era a se ținâ la Primăriă îu ^iua de 6 ale cerinței pentru darea în întreprindere a re= parațiunei caseioră d-lul Toma Po= pescu din suburbia Batiste, în care a fostă scola publică de fete; nepuᵣ tându-se efectua din împrejurări Ie- •gale, supscrisulă pe d’uă parte a decișii ca acestă licitațiune se se facă în t^iua de 18 ale corintel, eră pe d’alta publică acesta spre cunoscință tuturoru, ca doritorii d'a se însăr- cina cu espusa lucrare conformii de- visului d-lul architectti se vină la Primăriă în aretata ^i pe la amia^i pregătiți cu cuvenitele garanții pen- tru concurință. ,p. Primară, Gr^ P. Serrune. No. 6303, luHQ 6. La. 24 Iutii curinte se va ținp licitațiune la Primăriă pentru darea în întreprindere a reparați uneloru necesare a se face ecaretelorfi bise- ricii Amza, după devisulă dată de d-nii curatori respectivi, care se pdte vedea în cancelaria Primăriă, în ori ce <^i și oră de lucrare. Doritorii se voru presipta U pri- mări ă în aresta m 12 or® u ®o- țițl de garanții în regulă socotită 20^ din suma cu care va remă- nea luuiaxea.. pr Primară Gr. Serrune No, ^313? .luliă 6. Din motive legali, neputendu-se ține licitați lea ce era fixata în i liua de 4 luliă curinte pentru repara- țiunea localului barieril Mogoșdiei, supscrisulă publică din niiofi, că licita ți unea pentru acestă lucrare se va ținâ în ^iua de 22 ale corintel. Doritorii d’a se însărcina qu es- pusa lucrare conformă devisulul d-lul architectii ală comunei, suntu invi- tați a veni la Primăriă în aretata di. pregătiți cu garanții fn regulă spre a se face licitațiunea. p. Primara Gr. P. SenMrie. No 6299, luliii 6. Dedara^ unl de căsătorie făcute înaintea of cerului de stare civilă din circump- scripțiunea I, in cursulu septămdnei de la 20—28 luniu espiratii 1868 D. Michael Torok funcționara, cu d-ra Friderica Fialcovschi, do- miciliați în casa Torokᵣ piața Tea- trului. D. Eduard Vachmann, nofesie liberă din Suburbia Crețulescu, cu d-ra Elena Disescu, din strada Bel- vedere No. 53. D. Dimitrie SpirovicI, cârciumaru, din strada Academiei No. 6, cu d-na Sevastița loan, din suburbia Delea Noue, coldrea Negru Idem, înaintea ofcendui din circumn- scripțiunea II, de la 22—30 luniu es pirații 1868 D. Dimitrie Dimitrescu, funcție= narfl, din suburbia Popa Rusu, cu d-ra Ecaterina L Matacsi, din su- burbia Vlădica. D. Dimitrache Stan, muncitorii, din suburbia Dichiu, cu d-naSafta Marin veduvă, din c^isulă cuartieru. D. Sub-locotenentă George Șo> mescu, din suburbia Silivestru, cu d-ra Caliopi Sergescuy din subur- bia Popa Rusu, fiică adoptiv^ a d-lul Marin Sergesou și Elena. Idem din circumpscripțiunea III, de la 16—23 luniă 1868. D. George Alecu, june, ortodoxii, sergenții de ora șui, ciut suburbia Spirea Vechiă, cu d-ra Tudorița L Zărnescu, jună, ortodoxă, din su- burbia Icdna. D. George George, june, orto- doxă, măcelarii, din suburbia Popa Tata, cu d-ra Elena Constantin, jună, ortodoxă, din aceiași suburbie. D. Florea Popescu, ortodoxă, june, funcționarii, din suburbia Spirea Ve- chiă, cu d-ra Tudorița Visanty, jună, ortodoxă, din suburbia aceași. D. Dumitru Idn, june, ortodoxă, servitoră, din suburbia Sfinții Voe- vo^ll, cu d=ra Ana I. Crehelmen, jună, ortodoxă, servitdre, din aceași suburbie. D. Leon Chmente, june, orto- doxă, funcționară;din suburbia Gor- ganil, cu d-ra Maria Stere, jună, ortodoxă, din aceiași suburbie. Idem dela 22—30 luniu espiratii 1868. D. Stan Stancu, dulgherii, din suburbia Popa Tatu, cU d-ra Ra- lița V. Procopiă, din suburbia Icdna. D. Nicolae Călău, june cismară, din suburbia Archimandritu, cu d-ra Ana I. Dotu, jună, ortodoxă, din suburbia Icdna D. Nicolae Șălăresc , june, oroi- toră, dm suburbia, Biserica Albă, cu d-ra Măriți Angb.0^ci|, junA,. din suburbia Archimandritu. D. N. Steriadi,june,funcționară, din suburbia Brezoianu, cu : ra Zmaranda Cercheză, jună, din a- cea-așl suburbie, strada Știrbei Vodă. INSTITUTULU SIAIUW Caisa Cr^ovei 65.— G^adaPilametuI ". 2 PROGRAMMA Scopulu acestui instilutu, — fandată pe la Începutului anului 1863, ca alii mai tutoru jnstjtuteloru,— este a sefile juni cari se Iacă onfire atătu țerei și părințiloră loră călii și iHStitululuî. Instru^iniiea, moralitatea și igiena suntu • - după cumu s-a mai disiî și îu alte ocasiuni — cele trei condițiuni pe cari se ba- seza acestu instilutu. Instrucțiunea este lumina care arâlă omufai calea ce trebue se urmeze în viâță sea și scopulă pentru care elă trăesee; âa este cea mai mare și singura avuția cate nu sg p6te perde nici uadată. Moralitatea, asemenș este condițiunea d^ capetenîă a unei instrucțiuni serifise, căci, pentru ca instrucțiunea se producă resultate bune și salutarie, cată se fiă tolîi-dâ-una în- ■socita dc moralitate-, fgien , adecă îngrijirea și îmbunătățirea părții fisice a copilului printrunu regulatu și bună traiu materiale, se observă asemene ffirtc do aprfipe în acestă institute. Venindu acumu la programa de studie, se scie ca totu-dâ-una acestu institute a mersii și va merge după programmele adoptate de onor, ministeriă ală instrucțiunei pentru sâfilele publice. Pc lângă obiectele prescrise In a- cele programme, eleviloru din clasele primare li se mai predă și limba francese, și chiară și germana celoră cc o reclamă. Elevii cari" au termioalu clasele primărie, suntu conduși deșj (continuă, -studiele îu gininasiă, și pentru obiectele ori ceru mai multă esplicațiunc spre a fi bine înțelese, suntă angagiațî din domnii profesori respectivi cari vină și le facă me- ditațiunea în instilutu. — Musica Vocale și gimnastica asemene este la disposițiunea luloră eleviloru atătă primari cătă și gimnasiali. Numenile d-loru profesori ai institutului atătă pentru clasele primărie cătu și pentru cele gimnasiali, se publică in fiă-care anăcu ocasiunea distribuțiuneî premieloru. Regulele privifore la îndatoririle cteviloră iii instilutu, fiindă preve^ute printr’ună a-nume regulamente ce se afiă în cancelaria institu- " tuluî, se voră trece aci numai acele-a cari privescă pe d-niî părinți': I. Elevi mai mici de 7 ani, nici maî mari de 16 ani, nu se primoscă în institute.. II. Eleviloru în genere, nu le este permisă a eși singuri din inslitută, de acea-a căndu domnii părinți sâu corespondenți ar dori se aibă pe copii a-casă Duminica sâă serbătfirea, sunlu rugați a trâmite pe căte cine-va ca se-i iâ. In casulă accslu-a institatulă nu mai este responsabile de copilă, pe cătă elu lip- sesce din institută. III. Elevului, care, în cursulă septemăoii . s’a abătută de la datorie, i se va refusa eșirea. IV. Pentru fiă-care lună, domnii părinj voru primi, de la institute, căte unu bilei coprin^etoră de gradulă învețătureî, purtar. și starea sănătății copilului. V. Obiectele ce cată se aibă ună elevă î institută suntu; 6 cămăși de țjiua,— 2 cai. de nfipte, — 6 perechi ismene,— 6 peruci r ciorapi,— 6 batiste,— 2 stergarie,—. 2 h ■ late.— 2 ciarșiafurî de pată,— 2 ciarș. d plapomă,— 2 feție de perne,— 1 sâu 2 sal- tele,— 1 pfypoțpăf— 2 jjerne una m^re și alta mică,— 1 per. papuclj- 1 pepterie deși și 1 raru, — î peria de haine, — 1 pan după modelă, și Unii făndă' d® vestminte de uniformă. VI. Plata owuală pentru unu elevă internă este de lei noul 700 cu furnitura dc clase. — peafru uru seini- 'temu 300 lei noui — semi-internli iâă numai dejunuM la 12 ore în instilutu,— respunsă la începululă fiă-cărui semestru (6 luni) care semestru uădată în- cepută, se va considera ca și finită.— Acon- ¹ turî nu se primesc. VII. Domnii părinți cari ar voi ca copii dumnialoro se aibă tâte -obiectele din institută, sâu numai uă parte din ele, voră mai plăti: a) Pentru îmbrăcăminte (hajae, rufe.pat etej 450 lei n, ia ’neepuluiî anului ânt&fi ș’apoi căte 225 lei n. la fiă-care înpepută, de alt^ ană; la eșire patulu cu totă așterautulu luî⁴ rmănă institutului. b) Pentru cărți; ᵣelevii'_:mi -clasa I și ÎU primariă căte 15 L n.— -cei cl. III și IV căte 55 1. d. — cei de I și II gimnasiali căte 50 1. n.— cei de III și IV ‘ginL 'căt« 60 k n. respunși țoți înainte la începu tul fi ' fiă-cărui anu școlară. c) Pentru furnitura de desenă asemeag s va respunde Iotă la începntulu fiă-cărui anq școlara căfo 30 lei uoui de fiă-care elevu₄ Directorele Institutului, ȘIAICARIU. 1868 luliu. PROFESORULU rogă pe Onor. Pă- C R3A ffințî de famiilă, cari ară dori a’i încredința fiii dumnialoră, a bine-voi se se dedare plnă pe la înceiJjj!" tulă Iul Septembre, pentru ca se se pfită închiria lecalulă potrivitu.nu|n^rulă eîțviloră. UNO PIANO ș’uă VIDRĂ FOR- ȚE VECHIE, suntă de vîn^are cu precifi redusă. A se adresa la dbnana WOLLE, calea Moșilorâ, hanulâ Gazoti MO^AÎ^ȚLti H ItOtf 1886. A V * TT f ’^'ă l,ⁱ°£f,‘aBc⁰ ¹¹⁰ V’ AlMandr.n— IX. DECIZI AL șî ȘTEFAN CEH NUNCIU. Suh-sdmnntulă, obți- cu s/mă cei slabi la studifij pentru HUvi ■) mov Ant U A IMARE, studii! istorică de Alccu Ruso.^- X REVEDEREA, pocsie de ‘"nindu autorisațiunea Onor Mi- a săroru preparațiune, subsemnatulu fl , Țtfere, Sciinfe fi Arte. Redaotore respundetOb Gr. H. Grandea Fascicula din urmă dc la 1 Tulii, conține: I. GENESA POESIE! de Gr H. Graudea. — II. SCOLA ROMAN- TICA SUB RESTAURAȚIA FRANC’SA de Alb. d’Otrcppe fie Bon- vette. - IU. GRAMATICA COMP AR ATICA A LIMBILORU CLASICE, conținândă teoria elementară a formației cuvinteloră în Sanscrita, elena și latina, cu referințe la limbule germanice, de Frideric Bandry.— IV. TRAINIDA, epopee națională (ragmente din Cântulfi I) de Dim. Bo- lintindnu.— V. COLUMBA, pocsie anacreontică de Gr. H Grandea.— VI AȘI DORI ..... poesie de Gr. H. Grandea — VII. UNU TOASTU PENTRU UNIRE LA 1848. dc Const. Negri— VIII ALECU RUSO, nisteriu alu Cultelorii cu No. 7151, Gr. II, Grandea —XI. NOA MUSA, pocsie de Uhlaud. ■—X MĂRGĂ- RITARE, poeeii de Ruckert— XI EDUCAȚIA POPORULUI de Ed. pentru a dteschidn uă șcdlă privată a angajată unu profesore îu parte. A. Da ian Laboulaye — XII PRINCIPELUI NAPOLEON, poes e de Gțr. H. Cran- propărăt^riă de Gymnasiu, caro va dea.— XIII. EMIRI, poemă orientolă de Gr. H Grandea—XIV. MENSA începe do ta 8 luliu, are ondre a; ȘT DAlillBlUL de Alphonsc Lc Roy— XV Merm Ia Liegiu, poesie îneunosciința pre onorabilii părinți,' cᵤ ₀ suprafață de 5123 pogdno și de Gr. H. Grandea.— XVI. AnunciuiY'biografice r cari au dorință n-șî prepara fiii d-lorl H₈upra căria sc află și o pădure dc ALBINA PINDULAI esc de doă ori pe lună la 1 șț la 15. Abe- ■ pentru Gymnasiu, se bine-voiasca a ₐHlcie, situată tdtă moMa la o parte namentulu pe unu ană este 2') lei uoi peutru capitală, leî noî pen- ⁸e presenta la Casele d-luî Canfa- ^;ₙ Călărași, este de vîmjare. Do- ' ' cuzin, Calea Mogoșdeî, lîngă Minîs- ntoritoriî, se voru adrosa la muma Abonarea pentru cei din capitală se face la librării și la locuința teriulu de Interne. ț tru județe și 24 lei noî pentru Austria. redactorului (Strada Pompiăriî, No. 5, în fața Comisiei de Verde.) pen- tru cei din județe d’a dreptu către redactoru. TUIOȘ1A mea Cuncseiî de josu său i*-*Manucu din Districtulu Ialomița, I mea D-na Maria Conesco ce are lo- NB. La acăstă scălă se priimescu । cainț sa în Strada Mogoșăei No. 26. și elevi de Clasile Gymnasialî, mai No. 337. 3—3<). Conesco. PADUREA de Stînjenî dupe totfi șia Bodăesei Districtulu Dolju, Plasa Amaradia ce se înttnde din valea Mucrcî pînă la valea Ro șețului în stînga despre hotaru O- deleni, precumă și pădurea dupe cureaua do la Ohaba suntu de datu în tăere. Doritorii se potu adresa în Bucuresci la sub-scrisulu, Stra- da MogoșAei, No. 48, dc la o- rele 11—2 dupe amd<)ă, și în CrfA iova la D-nu Nicolae Mihail, Dr. Fotino. No 304. 8-2^ miscA.niijK poiiriîain.oHi. rom/».niei. Anu 1868 OBSERV/LTIVlvi tlETriîi»»tO»^<>»J»8:F: 21 luliă NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BBAILA, GIURGIU. corabie și vap6ke. GA. BR.| GIU Câmpina, nouru, 19 gr. ealdu. | Vasluiu, înourată. si*» 1 i ,.6 Jo.I 4 luliii 28 Maiu Tecuci, puțin noură și vîntu plus 25 Huși, 22 gr. înourată, vîntu. •T* ii1 h. .■ i URSA VIENEÎ 290 - Corâbjî sosite încărcate grade, O. Leova, eri furtună, puțină pl6e. /îil- î . ni =•>' 4lt . T t.;. 9 luliă Grâu ciacâră cal. I. chila leî 260 - „ „ deșerte... Văleni, timpulu frumosu. Fălciu, 22 plus 2. । i j 1 FL. KR. »> >> „ IL >> “■ 280 --- „ pornite încărcate Mărgineni, s6re, vîntu slabă N. caldă. Cahulu, timpulu frumos. î ' ,î ■ ’ ■ ’ . ] 1 ’I Metalice . ....... 58 20 „ eărnăă ,, I. , --- 180---100 „ „ deșerte.. Ploesci, timpă nourosu, caldă 25 gr. Galați, senin, puțin vîntu, cald 28 gr !v ni ’ h n. iii Naționale........ 58 90 »» »> i» H. „ ----■ 170-155 Tîrgovisce, căldură mare plus 29 gr. R. T. Nămțn, timpulu nouratiî, puțină î ni 1 . iii Creditulu........ 87 20 „ arnăută ghircă........... 100--- 95 218 --- 210 Argeșu, timpulu frtrmos căldură mare. plde. n ba «prin Academia de Medicină din Paris. as E ite de ajunsfi uă mică quantitate din * t’ra ies’fi pulbere int’run pacharfi efi apă, a | opț nea numai de cktfi nk apă minerală f£- $ rug in 6 lă, gasosa fdrte plăcută, cane se bea g la i nai t semplă, sau cu vin& amesticată. w Ac^ sta este d’uă efficacitate constantă contra ! pali da culAre, sufferințele stomachulul, per- g der. le albe, menstruațiunile dificile, sărăci- 1 mea do sănge, și convine mal cu s’emă per- X s6n îlorfi care nu potil mistui preparatele or- * dintre de ferii. Acâsta are piste tdte celle ffi alte imensulti avantagid a nu provoca cons- j tipațiuinl și a conține manganesiu pecorele I cel mal savanți medici din Franța Mlfi con- 1 siderăca indispensabilii 1» trotamentulli prin $ ferugindse. ,t, - j. . | Depoulfi generalii la Buicuresci, in phar- macica la Gerbulfi de aur adl Adolf Pi.Ecm, § piste drum de Passagintur Român; la lassy, v de Konya; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, | lajAȚUQHESS! ® ÎÎÂȘÎNE DE SECERAT S’A MUT ATU ■! iîl 3' STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU de diferite feluri, ETICHETE. CONTURI. CONTRACTE. MUTE, CIRCULARI SI FATUR1 cnODaicaiiJKCia.s. suie ᵤ > , i n I” FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM DE VENPARE | Unii loch în Bucuresci, în | Strada Isvoru, situată între pro- prietatea d-lul Orescu și fosta | Povarnă a domnului Porfiriade, | acumfi a d-nului loniță Po- | pescu. . ₍₁ ? , 1 Doritorii se vorfi adresa la | proprietarulu șefi, Eugeniu Ca- | AFIȘE, DI ARE mânului, pasagiu. Românii, în tdte filele de la 10 pînă ,1a 11 ore. 9IARI SI MICI INDIFERITE MĂRIMI BAPTISM, V1S1TE, CUNUNIE ȘI ORI CB ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE CIMENT PORTLAND se află do vînȘare, în magasinul d-Ioi u FRAȚI HESCHIA Strada Decebalu No. 3 din dosul Bărățieî. a lui Wood, se afla de vîndare la WALLER Șl HARTMANn" Bucuresci; Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. 10— 2$. HDIE VfiNfcAJIE Moșia CoVntina Florcsca din Distr. Ilfov. Asetninea și din moșia PIERSICA, Diste KaJomița 2,u00 sdă 3,000 pogono 1» capufă dupre Mbmiță. AcAstă din ur- mii sc dă și eu drendădc la amilii l®70. A se adressa la DAmna Etana Corneacu sau HQ-nu Idn Mânu, Stri<- DOCTORU FABRIC1U arc locuinția în Strada Vestei, No. 9 aprApe de pArta Spitatulului Culțea, și țină consultațiunî pe orele 2 pînă 4 după amia^i. da Vămi No. lo No. 278. 20—2