ANUlt ALU doue-spre-decile ADMIMISRTATIUNEA PASAGIUCU* ROMANE No. 1. - REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTE -—K4-*----- w . w------1 w o LEI N LEI N. ?e' *NU --- CAFITaL* 48' DIBTRICJH 58 phb£selunL 24 29 PE TBRțLUNI 12 ,, 15 PE i;a „ 5 „ 6 (JNC KSEMPLAKU 2.4 BANI PENTRU PAUI6 PE TRIMESTRU EH. 20. PENTRU AUBTR1A .... FIOR. 10 VAL. AUST. MERCUR! 10 IULIU 1 868, LUMINEZA-TE ȘI VEI FI PENTBU ABONAMENTE, AN0N0CBÎ țl RECLAME * SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADM NISTBaTIONEA ZIARULUI IN DIRTBICTE LA COREsrONDINȚlî Diariului țl VbIN POSTA. — LA TARlb LA D. DarRaS'HALLEORAIN RUE RBlksjțBJNZ COMEDIE NO. 5. A N.U « (I D a I LI LINIA DE 30 LITERE........40 BANI INBEBTțUNl Șl RECLAME, LINI* . . 2 LEI NOU DEPEȘIE TELEGRAFICE ^ervițiulu p^vatu alu MONIȚORULUI). CARLSRUHE; 18 luliu.— Gaseta oficiale confirmă nuvela invitațiunci bavaresă pentru întrunirea comisiunei militare Ia Munieh, și adaogă că guvernulă ducatului de Bade nu este în stare d’a accepta acâstă invitațiune. BRUXELLES, 18 luliu. — Principele și principesa Ilumbcrt voru sosi astă voie»ml că n’așă fi avută de câtă șe yoescă. . . Nu sciă într’adpyeru ;ce s’ar fi puiuții îh- tempia, daca femeia vătafului n’ar fi venftfi sc întrerupă acâstă posițiune falșă.. La ve- derea sea, Viergia se scula .prinlr’uă miș- care răpede. In pâte=va cuplate povestiu d-nei Giraud că, maltratată de talăJfî ipi, Viergia ajergase. Ia mine în nQnoj-ocirșa sea. Se îacuse multă sgomolă în partea locului dc aventura de la Duransa. Nimeni nu se miră că damă cc=va ajutore acestei sem«>e litice este asicurată și n Senatu, căci ori-carA ar fi resultatulă alegeriloră colegiului l-iu totu-și nu este cea mal mică îndouială că cincl-spre-^lece din aceste colegie voru fi pentru politica națiunii, pentru calea pe care merge Camera și guvernulii. Ș acumă, mai dice-voră bre or- ganele întrunite ale fostului Senatu,, ș’ale Fracțiunii, organele d-lul Ion Mâ- nu și Nicolae lonescu că națiunea este cu dânșii, seă celă mai putină că cu denșil este proprietatea cea mare? L:i 2 luliă Terra (Jicea: „După in- formațiunile că avemu din cele mai multe judecie, lista candidațiloră gu- vernului pentru viitorele alegeri de Senatori, publicată în Roma nulii se veJe respinsă de mai tdte colegiele electorale.¹'¹ Ce va ^icedaru, orga- nulă fostiloră Senatori adi căndă va vede că lista candidațiloră susținuți de Romănulii, a Tostă primită „de mai tdte colegiile?" Totu la 2 luliă, celu-l-altă or- gană ală fostiloră Senatori, Drep- tatea dicea „c’asupra alegătorilor u Senatorial! guvernulă nu'' va avea înfluință morală." Ce va ^ica astă-^i căndă va fi silită se recundscă că' binele și moralitatea aă totă-de-una și pretutindine legitima loru influință? ¹ Cuteza-voră ore ș’acumă a dice că proprietarii cel mari aă votată de frica Prefecțiloru ș’a suptă-Prefecți- loră? Și de ce nu? Ce pesă acestoră organe d’a insulta pe proprietarii cel mari în colegiile Senatoriale, căndă 1-aă insultată în colegiile pen- tru Cameră și cu dânșii împreună pe comerciant și națiunea întregă? Ce le pesă căndu decluară necon- tenită că nu suntă în stare a ’nțe- lege influința morale? Și ’n adevără, cumu se nțelegă asemene înrîurire organulă d-lui I. Mânu, Aga dela 10 luniă 1848, și Caimacamulă de Ia 1859, care n’aînțeles decătu influința materiale, biciulă și esiliulă! Cumă se ’nțelegă înriurirea morale, orga- nulă d-lorfi Nicolae Crezzulescu, Costa-Foru și Lăiloiu, carii n’aă înțelesă de cătă sugrumarea întru- niriloră, sugrumarea Presei, lovirile cq baioneta și cu biciulu din sala fete după ce o scăpasemă. Putea semăna lucru fârte naturale ca se caute protecțiune la mine;. D-na Giraud eu făcu nici uă re- flesiune, ghicindu negreșilu adevorulă acesr tei nenorocim Ea me încredința că domni- șora Berlaul, sora preotului, îi 'era prea bu- nă amică ș’a putea descepta la ora aceia, mai alesă cându âra vorba de uă.faptă bună, pișe câte-va cuvinte de mângăiare bietei fete, și-i promise că va fi bine.primită, Viergia âra gata. Cu trăseturele schimbate, ea părea a nu se supune decâtă unpi reslă de voință machinală, Fără a țjice unu cuvîntu, ea’și înodă. c’uă mână tremurândă basmaua la gâtu, aruncă asupră-mî uă ultimă privire, în care croțermulb celfl-l’altu, pc preo.tulu dc la Chozol, urmată de ună co- pilă, țrîind® spre castelă. — Se intfămfl, ^ise mătușă-mea, c prea frig®, aici., Nbptea sosire, și de uă oră eramu însa- lonfl. Vedeamfl pe marchisa cugetăndă și to- cercamu în zadară a-mî alina neliniscea ju- căndu-me eu Genevieva șicucopilulfl, ctndfi Dominicii intră, camă speriată, anunciăndă că d. preotu de la Chazol cerea se vorbbscă îndată cu d-na de Senozan. Mirată d’uă -asominca visilă la acâstă oră, marchisa se sculă ca se iasă înaintea preo- tuluij Vețjbndu-lfl ca intră Înțelesei® că ua® rea premiilorfl într’uă singură d* î Așia este; însă se presintă altă întrebare: bine și’nțelept era bre? Nu nre’ndbescă că’n urma celoră b- stradei Clemenței, începîndu de la gura ca- nalului actuală de lemnă pînă în calea Mo- goșâiei prin capulă stradei Vămei, și arată că admițăndu-se canalisarea cu cărămidă (după secțiunea 3-a, a căii Mogoșâieî) pe strada Colții cu, parte din a Clemenței și Dionisiu pînă in calea Herestrcuhiî, pe distantă de 924 slînjini coprinsă între punctele A. B. C. D., va costa aproximativă lei 382,870 îm- preună cu reconstruirea pavagiului vechiă d’asupra canalului și întreținerea lui pe unu ană. Totă uă dată arată și cătă va costa canalulă pe alle distanțe. D. Buescu susține canalisarea pe distanță de 92 4 slânjini pentru care s’a pronunțiatu de preferință și d. archite tă ală orașului spre a se pute scurge în acestă canală a- pele d£ la Icâna, cari acumă dau în ală căii Mogoșâieî, și cari suntu prâ multe pentru acestu din urmă cmală. Nuoulă canală, a- daugă d Buescu, va servi nu numai a în- senătoși locurile de la Jcâna, ci va fi și unu canală colectoriă pentru stradele din piegiură. Cătu pentru plata costului lui, d. Buesdu ^lice că estimpu nu se va pute executa de cătă uă parte care nu va Costa mai multă de lei vechi î 80 mii, și acâstă sumă plăti dm credite Iu cc -re primăria. Da a consiliulă va încuviința acâstă punere, d. Bues.u, (jice că trebuie se se va pro- deci- servațiunea ca (Jisa expropriare se căndă trebuința va cere. ' Se pune în deliberațiune cererea loru curatori ai bisericel lenei de se facă domni- a li se înlesni cu împrumutare din casa comunală uă âră căndti unii dm împrumutători își cerii sumă de trei sute galbeni cu dobîndă de 10 capitalulă înapoi, trebue a-i desface din banii destinați pentru spesele anuale ale orașului. Astă-felă, în casă căndă sumele ce se îna- poiază creditoriloră nu s’ar pute lua de la alții particulari, trebuințele comunei ar pute suferi. Pe de altă parte, acumu comuna plă- tesc® uă dobîndă de 10 Ia sută pentru da- toria sea, și capetele remăne tetă datoria, pe căndă cu ună împrumută ca țelă propusă, îu căți-va ani se voră amortisa și capetele. Ia șută pentru lucrările de restaurațiune ce suntu aulorisați a face bisericel și pentru care li s’a încuviințată a sc împrumuta cu lei vechi 20,000 Consiliulă în majoritate acordă cererea, fixând® terminulă împrumutului la șâse Iuta dă și cumă se se execute ea: în rcgiă său prin întreprindere. D. Lapati admite a se pune în Idcrare acestă canală în marginile creditului din budgetă. Lucrarea, adaugă d. Lapati, se so facă în regla în cursulă de doue lune în cari se va pubii.a darea în .întreprindere, conformă legi", și după adjudeeațiune, sc se continue de pătră întreprin^etoru. Consiliulă adoptă opiniunea d-loră Buescu DD Hernii și Lapati votâză Se» pune în deliberațiune uă rere făcută de dd. curatori ai Nicolae din Pruntă peutru uă contra. asemene bisericel ce- sf. sumă de lei D. Manolescu, ca. unul® din consiliatii cari 1 ai. fostu numiți îa^Smisiatiea ftisăteinati? a-' tembri® viitoră 18'68 și cu dobîndă legale, 1,10} bani , 11 pe timpii,ₜ pînă la 26 Sep- elabora proiectulă 4e slatuțo pentru efectuarea împrumutului în țâra, ^ied că colegul® d-sâle dip comisiune, d. Mehedințianu, ?-a spusă < imeă d. Beaulieu, bșnquierulă în numele ... . _ spre a pțite întâmpina spesele, .bisericel, |n- tre cari și, rettbuțiui^LlLl!^s^ Consiliulă în majoritate admite cererea; DD. Hernia și Lapti voteză contra. raruia d. Poradowski venise a trata cu co- D. Primară ad-interimă arată că asupra muna, va lăsa anuitatea la 10 7₂ pentru uă cererii- adresată primăriei de preotulă îngri- sută, și că a însărcinată pe d. Poumay d’acî jitor® alu bisericel Spirea din deal® de a i din aceste cestiunî, cari se noteza anume pe i lislă. D. doctoră latropolu propune ca pe stra- dele de prin suburbiele unde nu se pâte Ancă face pavagi® sa® șosele se se construie trotârie spre înlesnirea circulațiunu pe jos® a orășaniloru. D. C. Lapati admite în principi® propu ncrea d-lui latropolu; este însă de opiniune ca se se facă mai ântâiu studie prin cor- pul® technicu pentru realisarea ei și apoi se se decidă definitivă punerea ei în csecuțiune. Consiîiuîu adoptă opiniunea d-lui Lapati. Se pune în vederea consiliului adresa d-lui ministru de Interne cu No. 9542, precumu și legea votată de Adunarea deputațiloru în ședința din 30 Mai® trecut® în’ privința lu- crăriloru publice contractate cu d. Godillot. Se discută cestiunea, și ve^ându-sc că d taimstru cere a i se comunica chipsuirea con- siliului spre a lua disposițiunile cuvenite pen- tru începerea lucrărilor®, se numesce uă comisiune compusă de consiliariidd. Buescu ț latropolu și Manolescu spre a se înțelege eu ■ d. ministru și cu d. Godillot pentru regu larea cestiuniî, pe care regulare S’o supuiă consiliului spre a decide definitiv® asupră-i. D^errurie voteză contra- Li pune în vederea consiliului adresa d lui directele al® casei de depuneri și consem- națiuni prin care aduce aminte că Ia 2 Au- gustă viitor® se împlinesce termenul® de ună ană pentrB car;: s’a ua.® de cătră ciynupi de la ^isa casă cu împrumutare suma jie kț a trata cu municipalitatea Acesta, adaogă d. Manolescu; a fostă motivum neutru care Ace- misiunea s’a oprită din lucrarea cu care a fostă însărcinată? căci, în adeverii, daca a- celă banquier va propune anuitatea în cifra de 10% la sută,, atunci admite și d-sea a se contracta împrumutulă cu densul®, flindă maî avantagiosă pentru comună decătu dacă l-ar face în țâră cu ■ 12 la sută, cumă se se decisese. Capitalurile, (lice d, Manolescu, suntă cosmopolite; nu pdte fl cestiune de capitală indigenă s’aă străină căndă e vorba de uă afacere ‘ ranciari de asemene natură, decătu numaj căndu afacerea, se pdte regula Jn condițiuni egali în țâră: atunci d, Mano- lescu crede că cată a se da preferință ca- pitalurilor® d’aci. Căndu însă capitalurile străine ni se propună cu condițiuni mai avantagidse pentru noi, în acestu casă d-sea le preferă celoră indigene. se da autorisațiune se împrejmuiâscă curtea acelei bisefice, »d. ingineră Toacoviceaoaț a dată relațiune cumă că, după alinierea pro- iectată pentru stradă pe șoseaua Spirea, bi- serica profită din terămulă publîcă cu 37 1/4 stânjeni pătrați, și că, daca Statul®, de care depinde ®isa biserică, trebuie se pla= tescă acelă terămă, urmâză a se prețui te- rămulă printr’uă csperlisă Consiliulă chipzuicsce că și Statală tre- bue cedu tele face se plătâscă părțile de terămă ce i se din acela ală stradeloru după proiec- de r liniari. Prin urmare decide- a se experlisa pentru evaluarea terămului în și Lapati." Se supune neliu Lapati, datoriei d-lui consiliului refcratulîi d-lui Gor- consiliaru-ajutoru, în cestiunea _______ .. Davicion Balll către casă co- munde ca garantă ală fostului însărcina#® cu prefacerea pavagiului căii Mogoșâieî îu a- vecin 11,735,000, și Cere sure a i se înapoia acești sâu dacă consiliuțu vojesce im .13 âncă pc unu ană, ca se. se ia me- bani la termină, a renoui împru- se câră uă nouă D. latropolu propune a se »aulorisa Pri- măria se trateze penlrti unu împrumută în străinătate în . cifra, necesariă. și se. supuiă edn»iliuli)i resultatulă c$ iva oblinâ. Sc pune la votă ântâiă propunerea de a se renoi âncă pentru ună anu și cu acelea-și condițiuiții împrumutulă făcut® de la casa de deposile și conscmnațiunl în sumă dc lei vechi 3,73 5,000. Consiliulă adoptă propunerea. Se pune apoi la vot® propunerea, d -lui la- tropdlu de a se aulorisa d. primară se tra- teze pfitiiru^îteă împrumută din străinătate piătibilu prin anuități cu amortisment®. Consiliulă d încuviințâză. Se supune consiliulă «pisWa d-lui. A. Tapponnier, representanlulfl d-lui Gottereau conceșionarulă luminării < așuk. ; ru cază ae- riformă,. epistolă cu care ,' Anhc nucelg mo- dete de console ce i-au sosită din Paris, spre a se alege dintr’înselc; âră în privința lanternei pentru candelabru, ^hce că acea»a ce i s’a însemnat®,» este' proprietatc^exdusi- vă a orașului Paris, și neaflăndu-se în co° cestiune, după care se se câră prețulu, iui de la d. ministru alu financelor®. D. Buescu avândă în vedere vițiosulă modă ală meturăriî stradeloru din Bucuresci, pro- pun» a se adopta întrebuințarea, madlinei, pentru meturată din Paris a d-lui Tailfer, a căni formă și mecanism®, se vede din de- sAnnum cfe'qmisentă. Acâstă machină, îm- preună cu transportolă al pîilă/’la 'Giurgiu, costă 2,500 franci sâă lei d’aî nostru D. Buescu prin urmare râgă pe consiliu șe au- tor isc .aducerea d’uă camu dată a unei ase- menea'macii ine spre a se face uă încercare cu dânsa. '' , l ilu dă primăriei autorisațiunea pro- p dș d. 3uescu, și decide ca atătu suina de 2,500 leî, costulă machinci adusă la Giur- giu, cătu și transportul® eî do la Giurgiu pînă aci precumă și taxa vămei, se se plă- âscă din suma alocată la paragraful® sen- ini curățirea strâdejor®. Sb- supune .-consiliului raportul® d-I®i ar*- chitect® ală orașului cu No. 212 pe lângă care, îu' consecința ordinele ă primarului u-‘ nul® din anulă frocut® șî altuia din delu' curentă, presentă îndoue bucăți proiîleîe c-:' Herestrăul®, începând® de la barieră și tre- c^nd® prin strada Dionisiu (Ulierulă), Cle- mența și Colțea ptoă în resaucea < Goore Consiliulă încuviințezi cererea D. prilnară ad interim râgă pe nsi'iuse ficseze sumă ce va chipzui a se chieltui pen- tru premiarea eleviloră din scâlele primare publice de ambe secsele din comună cari s’au di l să la învățătură în cursulă anu-. lui școlară 1-867—68, după cumu S’a ura mată în anii trecuți. D-sea adaugă că acum® avemu trei clase mai multu decătă în anulă trecută; prin urmare; daca se voră premia totă căte trei elevi din fiă care clase, vomă trebui a di nuoe premie mai multă. Totă uă dată d. primară ad-interim su- pune -cohsMiului propunerea făcută, de către d. directore alu scdleî comerciale din capi- tală de a se premii și studenții din acea scâlă cari s’aă silită mai multă la ludiu. Consiliulă admite propunerea d-lui direc- tore ală scdleî pentru spesele mii cinci sure D. primară de comerciu și fiesâză suma, dării de premie la lei doue j ’ I • ad-interim arâlă ca dd. Di- mi trie și lacob frații Rizo au adusă — con- formă decisinnn consiliului — și alte probe spre constatarea dreptului ce acordă articlul® 8 din legea civile celoră nășculi în țâra dini părinți străini. Consiliulă după ce vedq și aceste nuoe probe decide a se da d-loru frați Rizo cer- tificată că li se recunâsce cualitatea de Romani. SC pune în vederea consiliului adresa d-lui prefectă ală poliției cere a se. face unu servitoriloră care se cu constituțiunea și civilă’ precumă cfelc cu No. 54 4'1 prin care alturegulamentă asupra nu fiă în contradicțiune cu pro.cdura codiceluț, celă actuală. Consiliulă numesce uă comisiune compusă de dd. Serrurie și Manolescu, membrii sei care împreună cu d. prefectă »lă poliției se revisuâscă regulamente hi actuală și -se proi- ecteze modificațiuniie cc va trebui a se îu- traduce intr’însulu spre a fi In acordă cu nuoele togi; -după care se se supuiă lucrarea nu^i t8&5> bo'nsiliulă adoptă * oțuhiuitea d-mi Lapati de a se cere tribunalului se urmărâscă ^ân- darea imobilului, d-lui -Dșvicipn Balli, afectată pentru despăgubirea casei comunale. Se supune consiliului recomandațiunile fă- cute primăriei de d. Vre d? autorfsațîuoe se des- ța scinda î:!. slagi»lăâe josă spre țrj||pBea dată dc d. archi- ge-nuou s60 a .Zarafijoru, precumă șl a.... ® icesteî petițiuni. SOOLA PREPARATORIA pentru CLASELE I, II, III DIN VER-CE GY'MNASIU SEU LYCEtl din capitala. Anunoiată deja se amănă pentru dma de ¹²/₂ ₄ ale corentel luni; șco- larii amatori deră, suntii invitați â se grăbi d’a se înscrie în lista ce sub-seinnatulft a lăsată la librăriâ d-lul Socec, pentru acestu scopu. Căndu fondarea acestei scoli se divulgase deja, maî nainte de a se publica, aplaude de mulțumire și de încuragiaro pentru idea și buna intențiune a sub-semnalului curgeați ca unu torent® din fiă-care unghi® aW ca- pitalei. Sub-semnatul®/corisccuenW la^acâ^a, gU onâro și respectă mu^ămesce acclorîi aplaude ce sc vcdă a fl aduse cu atăta cordialitate, îu cătu. plnă .acumu după 3 publicațiuni, are fericirea d^ vedea lista de inscripțiuni așia te. intactă precumu. a și lăsa l-o. ' m*.; Oi ¹ / ol» ■ NB. Cursulu acestei s’.oli se va face ia ieralulfi gymnasiuluț Michaiă-cClfi'-Marc (ca- sele' Cornestu ) în urma decisiunci onor, mi- nister® a,l® culteloru șî Instrpcțiunei publici In casă^ căndu numerulă s:o!arilorâ, a maiori d’a se prepara, va trece peste î5, a tunci plata se va reduce la 40 lei no^î pe lună, Demetnu I. Georgian. A EȘITU DE SUPTU TIPAR! CUBSldAJ de iw; mm - p I î țip i. I. HELIâDE RĂDULESCU. ' Unu mare voi urnii tipărită cu luxă. Se află de vencare la tdte librăriele. £86 AoMaHULU 10 IUlIo 1886. a NUNCIU. Sub-seniuatulB, obți- ■nindu autorisațiunoa Onor. Mi- nisteriu alu Culteloră cu No. 7151, pentru a deschide uă șcâlă privată propărătdriă dc Gymnasiu, care va începe do la 8 luliă, are ondre a încunosciința pre onorabilii părinți, carî aă dorință a-șî prepara fiii d-lor pentru Gymnasin, ee bine-voiasca a se presenta la Casele d lut Cauta cuzin, Calea MogoșdeT, lîngă Minis teriulu dc Interne. NB. La aedstă scdlă se priimescu ci sCmă cei slabi la studiu, pentru a eăroru preparațiune, subsemnatului a angajată ună profesore în parte. A. Da nian 4 NUNCIU. Apatra parte din Ha ‘“nuiQ db ]ₐ capplu podului Mo- goșiel numitu a lui Niculcoa este Distr lalomițr 2,500 adu 3,000 po- R NE VMNliARE s<5u ÎNCHIRIAT rrAtu» la rlnnro liiloinit.îl. A ® * (hiHula din Mihiiiliin Mlliaiu VodA goue la capulu dupre laloiniță. A cdstă din urină se dă și cu arendă de la anulu 1870. A se adressa •a D6ninti Elena Corbcseu sau la D-nu lin Mânu, Strada Vămi No ]. Casuț^diii suburbia Mihajfț Vodă rată Doritofrl du n 1e cum) ăra,' niculut Ghenoa din Suburbia Hagiu,' cete de închiriată Chiară dc acumu, No 278. 20-2<) de violare. Doritorii sc voră adrosa K la fratele meă Dumitrache Nicolau, ■ " E INCHIRIATU De la 8 tn Dimitrie viitoră doue Magasn Str.idi Sf Apostoli, undo se află at/umn arestulu prcvVutivfl, proprie- tatea D luî Euunanoilă Crețulescu, și care voru fi libere la Sf. Dîmi trie viitoiu. Doritorii so voru a- drbsi hi D Emmanoil Lahovar , Ga voru bine-voi a se adresa la Maga-' Strada VcrgulvJ. Doritorii se potu precumu și Vin de vîndare de Dea zinulu D lui Ghiță Idn, Uliți Lip-'adresa la Proprietara loru ce șdde iulă mure Doritorii sc voru .adresa ____L Z_.L_ 2- .._rî 2’ în aceste caso In proprieinrulă Casef scânilorti la Ccrbn dc aură No 48. la zisulă Hanu. No. 335. Mihalacbe Nicolau. din Hanu cir Tciu, sub No. 13 și 3 — 2 il b FL. Metalice......... .. 58 20 Naționale....... . 58 90 Lose............. . -63 --- Creditulu...... . 87 20 Acțiu. bănce 750 --- London......... 204 90 Argintă........ 113 55 Argi. tn mărf. 110 75 Ducațî........... 5 37 NUMIREA PRODUCTELOR OALATI BRA1LA. 4 luliu G1UKG1U. 28 Maiă conAntk țl VArdus. na. ou¹ cuoicu în acea Cană. No. 330 3—^ Drăghicdnu FărpășanU; Batiște, Str wortb ct C-nie Lincoln, so află de Polonă No. 28. vînijare la schdla Turnu Măgurele. No. 328. 3 — 2> » II- eărnău „ I. „ „ n- arnăutu ghircă 290 — 260— 280 - 218—210 130- 100 170-155 100— 95 Corăbii sosite încărcate „ „ deșerte. „ pordite încărcate „ „ deșerte Vapdre sosite -....... „ pornite......... Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulima..... Câmpiua noru, căldură 21 gr^ R. Buzcu, nouru, căldură, linisce. Tecuciu, limpulu senin, puțiou Vintu, plus 28 gr. R. R Serat, senin, linisce, căldură esces Vaslui, caldu, frumosă Huși frumoșii, căldură 24 gr. R Lțova, plM 24 gr. R. senin, cri ploii bine. Fălciă, seniti, plus 24 gri R. cri ploat .Cahulu, senini. ₍ Văleni, timpulă frumosă. Mărgineni, cerulă amestecată, a ploat Y₂ oră, vîntu N Ploești, nor, ploat puțin cald 20 gr. R Belgrad, scriu, vîutu, plus 25 gr. Ndmțu, timpulă senin, căldură 17 gr. Botoșani, 25 gr. plus, senin Dorohoiu, 24 gr. plusᵣ vfnt N. senin. Mihăilcni, timpă variabilă, noră, fur- tună N. W. Roman, nor, plus 27; furtună mare cu plde Piatra, senin, plus 24 vînt N- W. Ocna, 28 grade, căldură, senin, vîntă slabă N. W. Reni, senin, cald, puțină vîntă. Urziccni, senin, caldă, vîntij slabă. Brăila 31 plus, senin, linisce. Severin, senin, fdrte mire căldură. Bacau, timpulu senin, căldură 28 plus. Mizilu, căldură, senin, vînt variabilă. Craiova, titnpulu senin, căldură grade supra-zoro. Argcșiu, timpulă frumos, căldură mare. Tîrgovisce, căldură plus 29 gr. R. Slatina, timpulu frumosă, vîntă puțină W. căldulă 30 grade- daracală, idem Bechctă, idem. Giurgiu, căldură. 27 gf. noură. AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTOR! Mușamale marî de Kautșuk recunoscute ca celă maî bună si mal sigură, apărătorii a șireloru de grâu și a ori ce felii de productu agricole, mărfuri; mașine ctc. contra ploiloru celoru mai mari. Aceste mașamale, de uă invenție noue, primi ite la cipo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă dio Peste sunt preferabile ori cărora altora pentru superioritatea cualităței și pentru soliditatea lor fiind îucratc eu kautșuk și cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulă D-lui Mosco Aseher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafiț-Dostale, care singur priimesce comaade pentru Komănia cu preciurî ficse. No. 257. 15 — 3ă, gasdsă fdrle plăcută, cane se bea * la maiă semplă, sau cu viu& amesticată Acf tta este d’uă eficacitate constantă contra Ipal da culdre, sufferințele stomachulul. per- der le albe, menstruațiunile dificile, sferăci- me: d< sănge, și convine mal cu s’emă per sân ;lo -fi care nu polfi mialul preparatele or- din ire de ferii. Acdsla are piste tâte celle alte imensulh avanlagid a nu provoca cons- tipjțiunî și a conține manganesiu pecorele cel mal savanți medici din Franța fellO con £ sidcrăca indispensabil® la trotamentulli prin feruginâse. Depoulfi generalii la Buccuresci, in phar- j macica la Gerbultl de aur adl Adolf Plbckbr * piste drum de Passagintur Român; la lassy, " , de Konya ; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, 1% la Țatuchbski. jț MAȘINE DE SECERAT HAGI IOAN PITIȘU 6 —6rj. S’A MUTATU ■i m -4» STRADA COLȚEt, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENB PRIIMESCE TOTU de diferite feluri« ETICHETE. CONTURI. CONTRACTE. POHTE. CIBCUURI SI FATUBI I ijirî ■ un y ■ tf /-î DE VENțIARE Ună locă in Bucuresci, în Strada Isvoru, situată între pro- prietatea d-luî Orescu și fosta Povarnă a domnului Porfiriade, acumă a d-nulul loniță Po- pescu. Doritorii se voră adresa la proprietarulă seă, Eugtoiu Ca- FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM AFIȘE, DIARE manului, pasagiu Română, în tdte filele de la 10 pînă la 11 ore. MARI SI MICI INDIFER1TE MĂRIMI BAPTISM,V1S1TE,CUNUNIE Șl OUI CULTE IIII.ETE M INVITAȚIE ȘI MORTE CIMENT PORTLAND se află de vîndare, in magasinul d-loru FRAȚI HESCHIA S Strada Decebalu No. 3 din dosul Bără ’ei. * D. ION CIUFLEA DOCTORU FABRIC IU AEȘ1TU DE SUB-T1PARD ’ a lui Wood, se află de vîndare la WALLER ȘI HARTMANN Bucuresci, Calea Hercstreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. 10— 2^ Doctoru în Sciințele GiurMice de la Universitatea dîu Bologna, anunciă pc concetățenii sci eă dă consultații în t6ta filele dc ia orele 9 — 11 antimeridiane, svîndl locuința șs Strada Belvedere No. &8. No. 228. 10 — 2