ANUIU aLU DODE-SPRE-DEClLE ADMIMISRTATIUNEA PASAGIULU ROyAtyp. Ng. 1. - REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. uUNI—MARȚI, 8—9 1ULIU 1868. VOIESCE ȘI VEI PUTE • ’ } l LEI N. Sh ANU OAFItIle 48 DISTRUGE peb^relunI 24 <ț, eFT^RlLpNÎ^ 12 eț,tu w»i 5 UNUBSEMPLARU 24șan1 PENTRU FAHIS PE TRIMESTRU FU. 20. le! n. 58 29 15 6 m : ■ biu^pi m ________ LUMINEZ A-TE ȘT VET FL PENTRU ABONAMENTE, ANJNțlURI țl RECLAME A BE ADRESA ÎN BUCtfREBCI, La ALMtNTSTKAriUNV.A ZilBTILVI IN O1STRICTE LA CORESPOND4NȚ1Î D1ABIULUÎ ți pAin POSTA. - La rxisL^ D. DARRAB-HAlAlEonAhn RUE pE l’ancienne comed|k no. 5 ANUNțlUH>LE Articolele trămisș și ©epublicatș se voră arde. — Redacloră respun^etoră Eugeniu Carada. PENTRU AUBTRIAI I . . . F!OR> 10 Val£ A^RtI ._______ — ------------------------- ' _______________________ LINIA DE 30 LITERE 40 banI ÎNSERtIuiA Șl RECLAME, LINIA < I LEI NOt'l PRIM’MLU COHDNIIBDCURESCI. Conformă art. 54 din legea elec- torale d-uiî alegători al colegiului I pentru Senată suntă invitați a se ’htruni Marți la 9 luliă corentă, la orele 9 de dimineță, la Primăriă (piața Ghica) spre a alege ună Senatore din partea judeciulul. Primară, O. Panaiot. £0*. L ' I- • ¹ i । HJ| ; i  FT aAN'DIDATULtrDE senatorii - ⁿî ALO COLEGIOLLII DE ILFOV. H D NICOLAE NICOLESCLÎ in ii •01 9V ; (F )ST0 MINISTRU) __________a*;- -........ n ’U’ i w, „j 'w6' SENATORII ales! la eoleglulu alu tloudle MiuintU: Argeșii: G. Perdicaru Buzeii: Eugeniu Predesch. Brăila: M. N. Mihăescu. Bacăii: Milicesu ' uiol uuwiu r, Bolgradii: P. Dimancea. Botoșianv. Vasile Niculescu Cowrlui: Golonelu Lupașcu. ! Cahulu: .Const. Caramanlîu Dîmbovița: Pană Olănescu 3 5 contra 2 7 G asupra D-lui Manolescu. Doljii: Garau ,cji 46- vot. din -52 vot. Dorohoiii: loan Docan _ᵤ; ,ᵤ - i'i . jimnri i le amu: Generală Golescu Ilfovu: M. Anghelovici'^ cu .123 voturi din 147 votanți. ₙᵢ in/i ui îu’tij.,!., ' lassy: N. lonescu 3 5 contra, 34 Scriban Ialomița: Col. Stoica. Ismailu: Dumitru Bolintmdnu Jiiu: Cal. Crăsnaru 51 din 54 RuGurescI ₂J Cuptorfi. Dbirmălă lori Lerescu ndtr^nite uă Epistolă pe care n’o putemft pu-i blica: ântâiă fiindă-că este amenin- țiătoriă; ală dohile fiindă-că este ne- cuviinciosă din ihâl multe punte de vedere și chiară și din acelu-a c’a- retă că nă scie nici de este mal sa- cru în lume, familia, părinții și căminulă. ' ¹¹ Epistola d-Iuî LereScu însă, adu- cendu-ne aminte procesulă de Joul șadresa comereianțiloră cătră Dom- nitore, ne conduce a vorbi de cMe douâ petre unghiularie a tutoră na- țiuniloră mari și libere, de libertatea tiparului șî dâ jurați. Vedeți Ce este Englitera de sedii; vedeți ee fă- cută de ieri numai Italia și Ger- mania. PretCitinditie unde pună pi- ciorulă Englesft, depună pe țermă biblia, și pe lângă citirea sântei scrip- ture, ei pună îndată' în lucrare drep- tulă de întrunire, libertatea tiparului și constituirea jurațiloru, și peste pu- tină colonia este ună Stată nume- rosti și’n prosperitatei MărturiăSta- turile-Unite ale Americei ș’Austalia, căndă suptă prineipiele contrarie, 'Spaniolii n’aă isbutită a crea iîn Ar merica Sudului de cătră Staturi ve- nici teenbură, nict avertismente, vtiici suspendere, nici chiară împedicare în distribuiri, adică că diariulă^ uă- dată aruncată în. publică'; si -pote desvolta moralicesce, în propOrțitmea ideiel oe-lă însuflă, a simpatieloră marele învățămentu ne presintă națiunea cea mare. Adoua-Zi după miraculdsa Revo- iuțiune de la Februariă J848, care fu,, după cuvântulă lui Micheîet, triumfalii puterii morale asupra pu- ob ^ntâlnesoe; fără ca nimică altă se | terii materiale, care țișni din con- oprescă natdrala lui propășire Ca scutii ală libertății presei/ suntii j-u* rații. Este și mai multăi legiuitorele, ca precauțiune contra sea, ș’a in- terdisă ori-ce iegeț excepționale în privința presei) eeasfa ice este culmea libertății. Căndă însă ună poporă este în- vestită c’ună asemene dreptă, suhtă mart datoriele ce elă îi impune. Și istoria vechiă și modernă ne dove- deSce că ’ndată ce-și calcă acele da- torie, nenorocirile vină una după alta și drepturile cele mai prețiose se spulberă în măiiele sele. Nepe- depsirea nu estp pentru popdre pre- cumă ea nu este pentru ihdivi(]li getative și Frances' în Algeria vă , J^ehedin^y General Teii 11 . (1 yM^celu: Anton Gugi^ ₍ ₜ;ᵢni â Romanați: 0. Vlădoianu iibniJqo . । [ RămnicuSăratv: Pîclânu; luaul । &l Suceava: Gr. Bengesch iio- Din nenonocire sa vădi? tu «adese c’acei carii intră în posesiunea unui dreptă de care au fostă multă timpă lipsiți, abusă de dânsulă, ș’atunci perdu dreptulu- ce baă dorită cu are dore, daru care n’aă sciută se-lă și păstreze. Acestă mare și tristă adeg vâră s ’a văZută de multe ori în Francia. Acelă mare și generosă poporă, ce une-ori îndură cu pea mal mare răbdare regimele cele mai triste, .adese într’pă Zi de.nepasăș’a sițiune în Presă. Elu creă âncă unu numără rpultă mal mare de cjiarie, căci era mal avută. Și se luămă a- mipte că elă nu ’ncepu a ataca for- ma guypinămânțulul ce-și,da’se po- porulu, ci se făpu ultra-republicaniî} ultra-libcrale, și esagerândă tote prin- cipiele și tote teoriețe^ ț reclamă m- dată vindecare; tutoră, suta nțeior î Și se nu se ere lă c’acesta este uă plagă nouă seu particulariă Fran- ciei și României. Este din contra de ’nsemnată eapusulă libertății a venită totă deuna și pretutmdine nu de la biruitori ci de la cel învinși, carii luându și dânșii mantia în vi n- g$tori|oru, ș’armăndu-se cu armele loru, le desonorau principiei© prin module cu q^re le apăraă. Iu lup- tele Italiei din • evulă de mi’Z’locă, erau dmenl fără credințiă și fără lege carii, totă deuna gata a fee vinde ceinl ce le da mai, mult, puneaă pe rehdă spada seă stiletulă loră. îp serviciulă coloră ce le plăteaă; a- cestia fură inferați de istoriă cu nu- jiiele de condotieri și bravi. Precumă altă dată mal multe ces- tiunl se resolihă prin sabie, astă-di ele se resolvu prin penă; și cumu, în tote țerele suntfi omeni, fără cre- dințiă și fără lege, cu reputațiunea perdută, încSidațl de datorit și carii uresou munca cea onestă, este fires- ce a fi ajuns și Ziaristica europeană se scemre;i dup’apea-a .calomniă guve?”aibă'și bravii iei, dis- puși totă demna, pentru plată, h ca*- ce rqgimele. căluții Je lăsaSe de mo- reluată tote libertățile; dară, precumă le a, reluată lâ a și prati- cată c’uă adevărată furia: Furia francese, - precumă s’ putută con- stata, nu este mai putină mare pe cămpulu politică decătu pe cămpulă de. bătaiă; dară dacă scie birui cu armele soldatului, se rănesce cu pena și ,80 rănesce astă-felă, în cătă îl cade dia mănă și, se. lasă a i se lua spță a. fi apărată , de propriile' sele escesq. Și noi suntemă, de ginte latină și nu mai putină predispușl la unu felă de furia romană, cea-a ce ne ’ndatoreză și mal multă d’a profita de speriința Franciei, sora nostră cea mare; ș’aci rugăma pe cititorii noștri a ne onora cu atențiunea dum- I maloră spră a profita în adevără dâ nulă că nu aderă la propuneri de- șiuchiate, -înflăcără astă-felă poporul și-lă împinse .apoi la rescolă. .Ș’uă dată resculață, pe cine găsi popod rulă în contra lui? elă putu, dară prea tărZiă, rocunăsce între cei carii împingeau armata, garda mobile și garda naționale, carii le conduceaă la baricade, p’aceî-a-șl omeni și pe agințil loru , carii îlă împinseseră a le face. Amă putea, cita cutare Ziâriă ală cărui nume era uă spaimă pentru burghesiă ș’ale cărui teorie incen- diarie și asurde revoltaă sufletele o- neste, care fusese .creată și plătită de reacțiune. Acele Ziar*e acusaă pe membrii guvernului de moustruosi- tăți fantastice; el nesocoteau calom- niele plătite, dară poporulă, nede- prinsă âncă. bine cu libertatea le credea Șicendu-și:— De n’ar fi așia. cel de la guvernă carii aă puterea, nu s’ară lăsa a fi insultați și câlom- niațl în asemene modă. Și după eâ-j lomnie conta ministriloră sicarii trecură la insulte și calomnie con- tra guvernului provisoriă, șea-a ce fu începutulă sfîrșitului. lomnia ș’a mușca, ‘semene ființe simtă plaga hiobileT șt bnragidsel armate a Presei;'o pfofamă mtrâ»dă în rândurile iei si -T pregătescă - că- derea în profitulă celui ee i-a sa- lariată. Armata Presei n’are, în con- tra 'acestoră bravi companie de dis- ciplină, dară tocmai, d’acea-a acel carii aă ondrea d’a fi soldațil Freml, suntă și mâl datori a respinge în publică asemene individl; tocmai d’acea-a consciinția publică este da- tore a infera p’acestt mercenari, carii prin sciințiă voiescu a Compromite libertatea și Patria. Și jurații la rândulă loră, potă multă pentru a se menținâ liber- tatea Presei neatinsă și curată; el suntă apărătorii firești al acestei sănte libertăți, contra iritațiunii pu- terel, esecutive dară și contra inte- resatei și mîși^ldsei esploatări a ce- lor ă carii" se servescă ,cu Ziaristica spre a lovi onorea publică seă par- ticularie. Nici uă misiune htt este mai nobile de cătu aceă-a ajurați- loră, daru este delicată și grea. S’a băgată de semă, șî du dreptă cu- ■ — Ah! cumu maî cantată] strigă ea c’uă veselia coplărtscă. —• Daru.de multă osci acolo? (Jiseflb ui» țându bămuieWe mele. — De mai mullii d’uă coboiinduce .lingă mine, pedepsescă, d’a , veni atâtfi ca c’unu' țonu prefăcută ora„ , respno- ea Air, vqRu se te de târziu, adăugă șuperatu redicân- du-și care se despletise. 01 câță de multu am peteculu privindu-tc curau, tem- ute ta tdte părțile 1 — Șireat’Ol tfjseiă jumetate rlrjbndu, ju- mgtate, superatu,. t—, Al au me certai ia acestu timpu, Jj-am culesu ună. buchetă. Nu e frumosu? (Cumu se te supării în adeverii-? ea --ncepu •a vorb^ mereu, și eu me miramu de acestu spăritu aleschisu, iu care șe mestecați nesce superst 7 jnX naive» Vorbind ii e^. șe înpodo- bia mereă -cu- .flori. ₍ ᵤ , m,,, ₍|- . ₍ L r- ca- P । ti ■ ■ । Șeveroiu, neve^endâ pe nimeni viindO, eramii . ■ se •shiri loz cărare ^geaedii tn țăndă, sosindu la crucea Saint-llonorat, calulu meă so spe- ria și făcu uă săritură la uă parte care cătă p’aci era se me rcslbrne. Qăriiu atunci pc Viergia la loculu unde' o lăsasemă cate-va . . ’ ntn i ore piai nainte. — Cumu ’. dumniala esci ? Hi ^iseiâ. țe faci acolo așia de lărțlîtl ? —» Ny^icu, rjise ca c'imă fonii resemnat^: asceplu pa șe, Ucp, ..., .cumă ph- runqtă. — Vicrgio, respunseiă mișeală & aqMă reserțiiiarp, ți-am spusă eă nu voiă’maî reverii. — ujî-aî spusă; dară totu maî bine este, aci decătu acasă. — Totă te chinuiește talahT dtimilsIeV Ea tăcu Creț} uiu Ca frica o opresce d’a respunde. Slăruiiă. — E adeverată darii că iubesă .pe vara dumitale? Ijise ©a dmă.dată, ca cumii ar.il urmărită uă cugetare, care-o ocupa cu totulu. m Tlead-usă fără .v&icxnî ia nu sein cc esas- perare pe care n’o maî puteamă¹ -fnvinge: I -nebună de, sicuru E strigaiu, și. ple- cajă Ia galopăr ' Trebuiau luate mesure definitivă ș’a sfirșilă ispitele- cari nic asediaă. Otărtiu se mb de- păiteză pina la plecarea Viergicî. Promisy semă amibuîui meu d’Amblay d’a jmerge se venrizu Ia’ elfi uă -wplemână. Saiseiă darțî luî Lăngladc a doua d» pentru¹ alt -însărcina d’a sflrși astă afacere ridi:u]ă‘ în hpsea mea. Primii®, rospunsialu scă țpua umălbre și mc pregătiih îndată dc plecare. Sbra veni și-era aprbpe do mie^ulă nopții, dedesemu ordinile, melc,' î'mî trimisesemu caii, și maî turburată de cătu așî fl voită sd fiu, mc siii mă se sc urca pe treptele scărjî, Viergia era dina- inlc-mî. Me sculaiă c‘liă mișcare atătu de iote și turburată, incălu ea scbse ună țipelă de spaimă, și, ve^endu-me viindă spre dinsa, căcju pe unu fotoliu, ardicăndu-șî măuelc asupra capuluî, cu gestulu instinctivă ani unuî -copilă care sc teme d’a fl bălulir. — Ce c? . . . ce vrei?. .. ^iseiă supă» rjatu. Pentru ce vii pe tiinpulii acesta-? ... ■ ' Ea sc sili se respundâ, dar nu putu, gâ înainte m;, nemișcată și palidă: iț vedbamu mamele tremurâudă. Ințeleseiu totrfuv îmi fir milă de biata fată, și, părându-mî reu de biMlalilatoa mea; Aîdî, liniscesce-tel uf-, maiij. CM mai' multă dulcbță, n’ai a le teme d® nimică aici. Spune-mî c® s’a înlbmplaM? Poveslcscs-mi tolQ. .—. HM m’a siliiu se viijoᵣ respunse ea cu uă voce schimbată și atția înțclbsă. M’a adusă pînă la grilă . . și . . , bcă-me! Era lucra teribilă, atătu de leribilfi în câtfi ve^pdu-o înghiețală; sdrobilă, Imî w- nia a Ingenunchia înaintea msnorocircî ieî, a înjosi :cu mine artslă castă alălu de mândră a fericițiForfi lumeî, cărea-a sorta Orbă i-a dată totulă, numo, orgoliu, avere, șî care umblă in Iunie, glorioși de tanel® florii virtuți, de ondrea lorfi ncis^ilită de nimicii. La vederea accstur maft^iiî acestui ■ddsnodcmentfi;' aee- sneî părăsiri, mc simpțilă umilită fi mț.fi — Viergio, lntjn adeverată se Lg ;rₜ»rs y^ra ^^lîlmuuib nr/nq OJ Nu te gwscă, din ronlra, respunseiă iute, nevoîndfi se audă a doua părte a dn* •trebărfi săle; le gonescă atâtă dia puțini in cât$ amă so Ipgjjjescfi /ie, d-ta, vei ^ie* ca la căpilanulfi Payrac, Ea respunse. l’bby și tăcurăm^ cu toțffl, o n ; I>. Atanassiu. PRIMARUL^ ■>b wft.r UOMUNEI BUCURESCI, La 15 din corentă lună luliu, se va ține ia primăriă licilațiune spre a se da în an- treprisă reparațiunea a 37 banițe ale co- munei, dupe devisulu datu de către D. ai ciiilcctu, și confvrmfi modelului care se pâte vedea de doritori în ori ce di și pră de diua de licitație. Prin urmare d-nii cancelaria prămării, în lucrare mai nainte de dorilori d’a face asemc- nea reparațiune la aretalele băniți sunlă in- vitați a veni la ospclulu comunală în diua numită mai susti spre a concura. p. Primară, Gr. P. 'Serrurte. No, 6322< luliă 6, 1868. Unt lo/u de pc piața Amza din apropiere de prăvălia de măcelărie a d-lui Toma St?- văr, se dare de pînă la Cine închiriadă de primărie pentru ‘ Wn- carne de vacă pe .limpulu d’acumă, 1 luniă viitoră voesce dâră, a’iă tru aretatulă finită, esle municipalitate în dina de 1869. lua cu chirie penj iwvitatu se fiă la 15 luliă corentă Este mai uă miculă nostru căte-va ^ile în mi-a spusă cm lăsată, ca se’lu lună de căndă poetulă și a- Alexandri a venită pentru Bucuresci Gumă m’a vețjutib la amiadi,. spre, a se face licitațiunea și ad jtidecațiunea dupe regulă. p. Primară, G. Petrescu. No. 6176, luliă 1, 1*868 BSristare’ că plăngemă. se-i seriă biografia după ce în țâră, și eu amu promisă gulă scrieriloră sdte» Negru tzj ne-a Elă a promisă se va întârce a faCe apolo- Acumă aflândă că trăiesce, cu feri- cire : D-ijeu se-i lungâscă vieța 1 a Te rogfi opresc® publicarea părții a doua apologului meă. ; Salutare G. Sion. Fâltiregl, 29 luniu 1868. Ddui Bedactore alufardului RpMANULU. Domnule Redactare, Ve rogă se bine-voiți a însera în colânele stimabilului, domniei-vâslre țjiarifi uă mică refulațiune ce facă asupra unei scrieri ano- nime apărută in ijiariulă Țerra din 20 luniu corînle, prin care se blamâză justulă actă alii d-lui ministru de justiție care a depăr- tată din serviciă pe procurorele Michaiiî Dra- gonciu lăudată de ună anonimă. Primiți, vfi rugă d-le redactore, tocredin- țarea dist nsiderațjjinn D, Atanassiu. în îngrijirea ce arâlă pentru puljlicu și lumina poporului uă potrivă pentru fi; și fiice 1 " Ea plecare, d ministru ală culteloră și instrucțiunii publice adresă I . S. cuvintele următorii! rdigiunij fj n ------ âNUNCIU Sub-somnatulă, obți-Jeu sdmă ceî slabi la studiă, pentru »nîndă autorisațiunea Onor. Mi- ț a eăroru preparațiunc, subsemnatul^ nisteriu ală Culteloră cu No. 7151, a angajată unu profesore în parte. pentru a deschide uă șe61ă privată -epărătâriă dc Gymnasiu, care va A. Da ian A NUNCIU. Apatra parte din Ha- începe do Ia 8 luliă, are on6re a|₄.lₙᵤₗfᵢ dₑ ₗₐ cfₜₚᵤₗₐ ₚₒdₙₗᵤî Mₒ. încunoscțința pre onorabilii părinți,; gₒș₆ₑᵢ ₙᵤₘᵢₜₐ ₐ ₗᵤ- Nᵢₑᵤₗcₑₐ ₀₃ₜ₀ cari au dorință a-sl nrenara fiii d-lor rx Distr Ialomița 2,500 s<5u 3,000 po- g6ne la capulă dupre lalomiță. A. căstă din Urmă se dă și- cu arendă de la anulă 1870. A se adressa la D6mua Elena Cor nes cu saă la D-nu 16n Mânu, Strada Văini No. 1 cari au dorință a-șî prepara fiii d-lor pentru Gymnasiu, se bine-voiasca a se presența la Casele d-lui Canta- cuzin, Calea Mogoșdei, lingă Minis- teriulu de Interne. NB. La acostă scâlă se priimeseu și elevi de Clasile Gymnasialî, mai de vîmjare. Doritorii se voru adresa TOS A VIENEI 9 luliu FL. KB. Metalice 58 Naționale.... 58 Lose.......... 63 Creditul®.... 87 Acțiu. bftnce 750 London....... 204 Argintă..... 113 20 90 20 No 273. 20 — 2d Ducați 5 90 55 75 37 la fratele meu Dumitrachc Nicolau, la zisulă liană. Mihalache Nicolau. No. 335. 3 — 2> »>. » u. „ -~ „ arnăutu ghircă............ Secară....!...........a...... Pbrumbu..... Ord ii..................................... Meiu......... a. ..i. Rapiță.................................. AV1S IMPORTANT PEIfflJ ÂGMM Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu mai bună și mai sigură, apărătoră a șireloru de grâu și a orî cc felii d® producții agricole, mărfuri, mușine etc. contra ploiloră celoru mai mari. Aceste mușamale, dc uă invenție nou®, primiate la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualităței și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk și cu uleiul Probe sunt depuse la comptoarulă D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis-avis dc direcțiunea Tetegrafo-PoatUc, care singur priimesce comande pentru tâtă România cu preciurî ficse. No. 257. 45—3^. MAȘINE DE SECERAT 10— 24. Portului. No. 273. a lui Wood, se află de vîndare la WALLER Șl HARTMANN⁴ Bucuresci, Calea Herestreu, No, 105, Galați, Strada PULBERE ț IIRO-MANGANICU | DE BURIN DU BUISSON. X Apr ba e prin Academia de Medicină din Paris. | E ile de ajunsa rt mică quiauiilale din X Ura ies ti pulbere iiit’run pacharH c& apă, a > opț nen numai de căiti uă apă minerală fe- ® rug Wkiiă, gasbsă fbrte plăcută, cane șe bea a , la inai& semplă, sau cu vinii amesticată. Ac£ sta este d’uă efficacitate constantă contra i pali da culbre, sutferințele stomacbulul. per- ® der le albe, menstruațiunile dificile, sărăci | men do sănge, și convine mal cu s’emă per- san Ua”b care nu polâ misîul preparatele or- f din îre de ferii. Acăsta are piste tete celle alte inieusulb ayantagib a nu provoca cons- E tiptțiunl și a conține manganeșiii pecorele 1 cel ma? savanți medici din Franța 6110 con- T siderăca indispensabilii la irotainentulii priit ® feruginâse. | DepoulO generala la Buccuresci, in phar- macica la Cerbulfi dc aur adl Adolf Pleckbk, ă piste drum de Passagintur Român; la lassy, f de Kontâ ; la Crajova, la D. Pom.; la Galatz, ® rlajATUCHESKl. GALAȚI. DE INCHIRIATU De la S t# Dimitrie viitoră doue Magasii din Hanu cu Teiu, sub No. 13 și 14, unde se află d-loră, Fratclli Bally et Semo. Doritorii se potă adresa la d-loră M. Leon ct C-nie Bazară de Loâdra No. 20, BBAILA. 4 luliu GIUBGIU. 28 Maiă 290— ' 260— 280 — 130—1Q0 170-155 100— 95 218-a210 123----- " VE VINțîARE ddă ÎNCHIRIAT * 'Casele din suburbia Mihaiă-Vodă Strada Sf. Apostoli, unde se află acumu arestulu preventivă, proprie- tatea D-lui Emmanoilu Crețuloscu, și caro voră fi libere la Sf, Dimi- trie viitoiu. Doritorii se voru a- die'sa te D. Emmanoil Lahovâr' Că- lea Mogoșdei, Noj 74 lîngă Paiață. No. 336. 6-~r3d ^ath Doritorii de a lo eumi ăra, voră bine-voi a se adresa la Maga- zinulă D-l^I Ghiță I6n, Ulița Lip- scaniloră a Ccrbu de aură No 48. No 3 <5 10—2iIAERALE Aă sosită uuu mare asortimentu de diferite Ape mi- serale prdapete de te adeveratele loră surse precumu; Apă de Vichy grand- grill® și Chetestin, Eau de Spaa, Eau Bonnes, Eau dc Ems, Wilduuger, Carlsbader, Miihl- brnn, Schtessbrunn, Sprudel, Eger Franzcnsquelle, Salz- quelto, Friedriekshulter, Gletehmberger. CmistantinqueU®, Elallcr Jodwaser, Kîssiugw Rakotzi, Kissinger Pandur, Piiteauer. Sejters, Offner jvasser de Dcaek, Huvyadi și Raeqțzi Frebte/ls; ^eidechtzer,, Fyrmoator, Ștahlwasser, Marienbadcr, Krcutzbrunn și Ferdinandsbrunn, >8chw,al- bacher, Borvisu de Borsec și Ellopatak, Sare de Claris- bad 'în fteedne dc diferii® mărimi. lA^o sosesc în fie-care 15 — Prețurile sunt modeste. VERITABILI) CAȘCAVAL AL D-luî E. PERSESCU Sub-semna(ii recomandă înaltei Nobilimî și Onor. Public, că le aQ sosit al 3«le Trans- port din acesft Cașcaval de Vară, ta buca; a cu 'marca I. P. cârr e ftrte superiorii Sigurâ fiindtt că se va distinge acestu Cașcavalu înto t4te ©eJe-Halte ale Țerei prin mBateâ, lui cea superidrăr' în ©âtO. a nu .mai lașa nimicu de dorită. .Coșuiețe de Branșă și Păstrăvi afumați. Singurulă Depou în Capitală mimai la' MagasinuM FIJMEANU et IONESCU, Strada Germană. NB. De vîndare se află și la N. IOANID et Orie Strada Lipscanii la Elefantă, D. STAICOVITS piața Tetrutai, I. ©t C. GEORGESGUiHanu Șerban- VodăNr. 21 și 22 și la BUCUR CACIU^ESCU Calea Mopoșoel vîsA^viL de.>latulu Prințulă „Știrbei. 1 >1 ' llHimLK I Rl . RotiouaanâătBffl înaltei Nobilimî șg fâțsorab.. . Bublică, । ■ unu bogată așprjimeutfi de Mj^pJiouri bu^p, precumu s Diferite brusturi, Sah ■■ Galantine, Limbi forte și ne forte, Icre negre prdspetc, Untu-de-Lemnu de Tos- cana î;i tinichele și cu ocaua, Făină de Pesta de dife* rite csfilăți; precum® și Drojdii de Bere uscate dc Vian i pentru Prăjituri,, Ananas în Cutii conservată în bu- căți candit®, Vinuri de Champagm®, Bhin Bordeaux, Ma- laga, Madera ș? Ungeri#} -Cehii dă pentru scânduri ga- *¹ rantită, CJuloriț freșstași ne.ifrecfttț.ni .n ib Serrieiulu. pșomia și OB^slu, Țotfcițăj dață și nrețurile sunsu cete mai modeete. La Magasimilfi sub-iiiscmnatului au sositii CIMEN' 0 DE F)B 1L1ND adevărat, în Butee dr ’ . 10AN ANOHELESCU câte. 4 cântare En^lezescl 1160 oca.] Da leu ^logotioți vh-tt-via de PMulu &omde^eu in Dodu Tipografia C. A? Rosetti. Ștada Coljeî, No. 42.' a t