A^Ul U ALU DOUE-SPRE-DECILL ADMIMlSRTATlUNEA PASAGlULU RoMANG Nb. 1. HEDACTIUNEA STRADA COLTÎA No. 42. DUMINICA, 7 (ULIU J 868 i? VOIESOE 81 VEI PUTE nib iuhptiMlfi — Caf^aLt PKÎHbL LUNf „ PK TSKl LT1KÎ ,J PK UA LUNA ,, LKl N 48 24 12 5 LEI N DI8TK1CTE 58 4, 4 i 1 29 15 6 UNU ESEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU KH. 20. PENTRU AUSTRIA............ 10 VaL. AUST. ROM.'WLU Articiele trămise și nepublicate se vor& arde. — fiedactdriî respingătorii Eugcniii Carada. eumîn£za-te 8? VES Ff --------------K»--:— rkNTBV ÂfcONAMERTE, ANdNQIfBÎ ți BKCLAMF a B. ..ORBSA ÎN BCCT1 ..CiptA AnMINmTrtUTTTTkfc* ZIAHFLVI IN niSTKICTB LA COREBroNDlNȚI? DI.BiqLbl șl rBTN POSTA. - LA PAHIB la I». DAEBAB-HALLEORn^ «VF OK L aNCIENNE COlțKDIfi NO. fi A N U N ț I U » I L E LINIa DE 30 LITEhE ... 10 BANÎ INBkllTIlINI Șl UsCtAME, LIBIA . t 2 LKl N t PRIMARULU COMUW! BUCURESCI. Conformă art. 54 din legea elec- toral® d-nii alegători al colegiului ală Il-le pentru Senată suntă înivi- tațl a se ’ntruni Duminică la 7 co- rinte la orele 9 de dimineță la Pri- măriă (piața Ghica) spre a alege ună Senatore dm partea orașiulul. Primarii Panaiot. DⁱCbnformă art. 54 din legea elec- torale d-nii alegatori al colegiului I pentru Senatu suntu invitați a se ’ntruni Marți la 9 luliă corentu, la orele 9 de diminâță, la Primăriă (piața Ghica) spre a alege unu Senatore din partea orașiulul. Primară C. Fanai ot. CANDIDAȚlI DE SENATORI . , AI IJOLEGIELORU I Șl II DE ILFOV. COLEGIULU I. D NICOLAE NICOLESCU ij,(FOST0 MINISTRU)!, nqmi i sltool t irdnaq foi COLEGIULU II. O. MIHAIL ANGHELOVICI ta , .. (OOMEHGIANTE)i'i H ‘ ¹ SERVITIU TELEGRAFICI) ÂMJ BERLIN, 17 luliă. Gazeta crucei află că propunerea Pnusiei d’a se convoca uă corni- siune internaționale pentru a esanjina mar- ginile în cari se pot® primi proiectelele sp|oj sibile este primită de Rusia. Se țlice că co- misienea se va întruni in asia tomna. BELGRAD, 17 luHfi. Pâr la a recunoscută pe principele Milan printr’unu Berat (act® de recundscere) conform® cu acelu pentiu prin- cip sa Humbert, sosiți aci de Curend®, vor® niergc se visiteze pe regele Prusiei la Ems. LISABONA, 14 tuli®. — Regclea acceptat demisiunea cabinctolut șt a cerut® ‘formarea umil nuou cabinet®. ui uf i i ROMA, 14 luliu.—însărcinatul® cu afa- cerile austriaco a datu nota lui Beust, prin care respundca la alocuțiunea papale. Acâstă notă era curtenitâre. PARIS, 14 luliu. — Se asicură că guver- nul® va trămite trupe la fruntariile ispaniole. Ducele Montpensier va pleca în Portugalia. Guvernul® frances® ar fi semnalata guvei mulul ispaniol® uneltirile revoluționarii ale generarului Prim®, despre care avea cuno- scință. ATHENE, 16 luliu. — Generarulu Laza~ recor s’a ales® președinte alu Gamerei, 33 elecțiuni s’a® anulată, fiindu lâte din oposi- țiune. Escadra rusă din Medilcrana se va concentra la Pireu. PARIS, 16 luliu. —Patria hesminte că Mustier a dat® uă circulariă asupța situațiu- nii politice, , LONDRA, 16 luli®. Stanley vA fnsoci pe regina în Elveția. închiderea Parlamentului va avea locu de sicuru la 28 corentu. Re- lațiumle. asupra recoltei grâului suntu favo- rabili. FLORENZA, 16 luliu. Uă convcnțiunc s’a semnat® între Austria și Italia, relativ® la restituirea manuscriptelor® arehiveloru din Ve- neția. • : .......ᵤ n, . । v ■ BOLGRAD, 16, luliu. — Consiliul® tutelei s’a compus® de d. Stevea Michailovici, fost® președinte al® Senatului, și 'de doul miniștri: D Nicolae George Tzenicf și Radivbj Mifoj- cbvici. * KiIuQiudiiJînî l cipele României. ,l luq îs ouiO .—=■ iouiteavni cit privată Ulă MONITORULUÎJ. FLORENZA, l 4 luliu. — Cu tote sgomo- lele contradictorii, afacerea termenului dării în întreprindere a tutunului merge iute și regulari®. Lamarmâra â plecat® la Turin, pentru causă de servici®. Inierpelațiunea sea, asupra istoriei campaniei diu 1836, publicată de statul® maiore prusian®, S’a amânata pen Iru un® timp® nedelermînatu FRANCFORT 1 4 luliu. — principele și prin- J ' m“ tD. . ¹ I Bucuresci Cuptorfi. Concursulă anunciatu neutru trei medici primari la .Spitalele .civile, s’aă făcută ce cea, mal frumdsă re= gr..arita-nopărtinire și medici fcnumfătorl suntu dd, Obedewu, Măi- dărescu și . Șutau. Salutăniă cu dndouiiiă fericire ca- lea d® progrpșă pe care intrarămu în sfîrșitii prin acestui concursă eăcl mol âncă de la 1859 amă ce- rută a se introduce concursulu pen- tru tdte funcțiunile de medici și prp- fesorl. ; "i j i , Este adevărată că celă d’ântei care, a ’ntrodusu la noi concursulă a fostă d doctorele Davila care, pe la 1,855 seă 66, a isbutită a sta- bili că medicii militari,, pînă la gra- dulă de medici de tegimentă, se nu pdtă opține fuâcțiunea loră de câtă’ prin concursă. Dup’acea-a doe- torulă Grădiapu, îndată ce a ve- nită îh țeră, a luptată pentru în- troducerea concursului'. Și la ren- dulă nostru, mtr’id epistolă ce i-amă adresată în omdnidii de la 24 Sep- tembre 1859, îl • iceamă. „Pe câtă timpă, medicii celu pu- țină, nu se voră asocia cu toții spre a pșre miteujșuirf, suntă siliți a m- dura capriciulu ministriloră,' Sciă bine că dumaiafo, ca și d, docto- rele Turnescu, ați berutucu stăruin- țiă concursulă pentru numirea me- diciloră; sciă c’al și dată d-hil mi- nistru ună memor i pentr'uă refor- mă radicale în pri ința întregeî re- organisărl a corpului medicale, și că unii din 'cel lai i medici s’au o- pusiî ș’alții n’au pusă umSrulă spre spre a împinge pe miniștrii la ,a- cestă reformare........................ „.Nainte daru, amice, la lucru, k lucru mereă și cu credințiă“ s. c. Individulă a cădutuÎQcale suptă secera morțil daru ideia,, pusă, cumu (jliserămu în șemânță de d. Davija, mei nainte și tote peticele învin- se ecă- > însfnșită triuinfotore. D’a- cumu ori ce pedice s’aru mai cerca rutina se-i pue ele nu mai potu fi seridse Concursulă s’a pusă pen- tru medicii de spi >le, vine de sine concursulă pentru agregați la me- dicii profesori și pentru tote cele- lalte fuDcțiuul de. medici^ între cari nu se vor uita negreșită și ^ețlicil de districte. . ’ > â», । putințiă | Palatulă de la Cotroceni la 11¹₂ d’a-I ajuta, pe calea legale se ’nțe-.ore, ș’a rosti’, Măriei Sele Domnului I Româniloră mrmătoriulă cuvântă sili, pe câtă ne va fi cu lege, avemă ș’unu altă interesă mare și mal personale, ca se ^licemă astă-; felă: acelă interesă este că suferin- țele loră ne voră facese ’nțelegemu și s’aprețuimă fericirea ndstră, șine voră lumina și ne voră face se ne ’nțelegemu diir cp în ce mai bine datoriele ndstre. Desbaterile dș Joub la 6țir- tea de jurați aă. produsă vine și durerpse impresiune. asupra tu- torii dmeniioră de bine. Desbaterile dovediră că Domnitorele a fostă a tiqată, injuriată chiaru, în diariulă Strechia Pe leng’acestă primă șle 4bypdiră ș’uă infamia f acea-a d’a s’atacR nu numai Doipnitorelp, da^ă ânsă-șl Augusta șefi familie. Autorele aceloră versuri Im șăr putută dovedi, căci cei cari îlă cu- noscă aă dechiarată că caualeris- midii ît opresce d’a no mi pe celu care pu pena în mână a comisu și „MARIA TAf • r a a **' ji. L , du j i „Suntă doul ani de căndu. na- țiunea română, sdrobită de felurite suferințe și ’lîconjmată ,de celp u^ri mari pericle, rădică vocea ier una- nimă cătră Augnista-țb familie și că- tră Măria fa. și ceru salvarea fot „Rugarea sinceră și ferbinte fu, înțelesă de eroica ș Augusta-țl fami- lia, și, conformă tradițiunii.sâle; Tata și Mama deslipiră pe hu de ta se- nulp loru, fiuhlr lăsă și părinți șk căiKiinu pentru a face fericirea mărirea unei națiuni. „Suntă dani ani de căndă Tro- nulă României, dqpă atâția secii de josprire, ne făcu din nuoă, uităn- du-ne la depsulă, se îiițelegemă, se simțimă și se credemă îp moțali-« tafe₀ îu virtute; în patriotismă, în âbuegareaț în devotamentă și ;n mă- rirea Statului Romănu, „Suntu doui anî de eăijdă iiațiu- arimțtași jinfamia. Fiă; .^aru română ivavn ați adresa de cătă este .gasda, cine a procurată, auto-j r lui mid’foaulu d’a,.,comite sî cri- ma și infaxnîa? (Cavalerismulă este frumosă; dară de cavglerismulu care pune la spate pe celă crimi- nale, se pune elă ânsu-și la spatele simți minte de n moscință. FQIȚIA ROMANULUI r» , ■ ----t—- “W. T-A-i-IN ION DE CHAZOL -ob tiuta¹ ■ ¹ PAR». A DOUA. k n i enso aî iiJ*4Si>8 i '‘’Ylf ' ”*1 Kfl JJi Ollid Îi Intorcândii-me spre Chazol, olăriiu se facă uă visită la Momiâre, unde nu fusesem® de căte-va dile. Mirandu-me de atâtea afaceri neprevăzute ce avemau, începui® a cugeta a- supra intemplărei care făcea din. mine un® fel® de cavaler® râtecilor®, și me.silea, fără voie- mi, a me face sprijinul® copiilor® d-luî ₍ de Senozan, chiaru și alu bastarzilor® lyî. Me- tușă-mca me prinți ca tot® d’auna cu a^ca reservă plină, d’uă căldură ascunsă care părea câ devenise tonul® definitiv® al® relațiuni- lor® hostre, Genevieva alerga prin păduri cu fratele se®. N’o veZuiu în. Ziua acea-a. Tu șeii însă, amice, ca nu șuplfi d’unu caracter® care ee .me facă peste mesură a|mă ocupa de evenimente, chiar® și,de acel,ea cp mi se pun® tu calp., Acâsta e pâte la. mine orgoliu; dar® admit® prea pucinu că .acâstă frică a celor® slabi care se numescc .sârlă se polă fi mai presus® ie voința mea și se me silâscâ a w me mișca, decătu în mo- mentul® rcâlu (alu pericojulpL, Remânendu singur® la Ghaaol, reîncepui® viâța mea sin» guratică. Cate-va lucrări întrerupt cari cq? r⮑ sludi® seriose, me țintuiri ,îp bibliplică, unde stăm® piuă nâptea tărZi®. îjiua, pucină veto țâre și căte-va c^ursiusl pe la ©astelele celui nevinovată, la spatele unui ge- rante, ce este unu simplu șervitore și care declară că elu nb scie ni- mică mai multij de câtă cea-a ce scie ună șimplu servitore? Consciin- ția jurațiloră n’a ,fostă luminată, a- supra. adeveratuliii culpabile; dară Publicămtt mai la. vale uă epi- stolă ce primimfi din România de peste CarpațI, care ne dă uă scurtă dare de semă despre nouile, varia- tele și din ce în ce mal crincene persecutări, ce ndură Romănix de la guvernulfl Maggliiartt. Recoman dămh forte Româniloră de dihcoce citirea tutoră epistoliloră ș’articleloră privitdre la Românii de dincolo de CarpațI căci pe lângă datoria ce a- vemft d’a cunosce tdte suferințele' loră, a suferi pentru dânșii ș’a ne vecine ’mi luau timpuiu. Maî în fiă caredi- minâță, căndă eșiamu pi in pădure, intdlniamu în calea mea.pe, Vieigia, mai împodobită dc cătu totii d’au a. După conferința mea cu Langlade, îi spusesem® proiectele ndstre, re- ,comandăndu-i d’a țin® secret® de Marulas, pină ce va veni reșpunșulfi căpitanului Pay- irac. Ea-mi arelase recunoștință ca unui măa- taițoru;. șî cală șe mărturisescu .că nu gă- sdmu fără merită desinleresarea virtuoasă fie care me ocupamu. Cu lotp acp^ea.jdupă doue sfiu trei întrevederi, pe cari nu le îa= trerupeamu fără părerea de r^ă, prețui® a vedându că era Fata cu ochii de avru Ipi Balzac. .fiiinnul ■> kj ij w ba i Hi- Al m!aî speriata, strigă -ea Vidând®. — Cumu! citesci astă carte? a — Da. Acum® de căudu nu me mai pune la lucru stadiu mult®, și-mi place mai mult® acâsta. » ) l , H ’ — Cine ți-a dat® astă carte? o întrebai® întristat®. .. ᵣ, — Tațălfi-me®, respunse ea cu sicuranță. Pentru ce iei .aerul® acesta de omu reu? vedea uă rec6fâ crescândă, ir . ve&tL- pro-. alâsă peatru d-ta. J . , W 51 * . -1 • V , , - . • TI tegiatei mele. Atribuiam® .acâstă schimbare întristării de a părăsi .SeverolulO și pe mama sea. Acâsta ar fi fostu. ucu simțimîntu fârte ^rle naturale de care nu puteam® avea nici cea mai mică sfială. Lucrurile merseră daiu toi.fi aș^ g^ă ue .sosi respunsulfi căpitanu- lui Payrsc. Elu primea propunerea lut Lan- glade printr’uă wisâfe in {caret fârî a as- cunde avantagele ce-î procura unu aseminea câștigă, ar^ta /interesului jiaui om® de Animă pentru uă 'Mahmure. ,demnâ de milăv Au-ț place .âre se me vețji iaslruindu-me? — Pentru iă acestă pitire ’mi .^irp Ol istoria o, așia d@ plăcută țOt £10 • și toți ■4 «menii aceștia de la Paris... înțelegi âre aceste romamu? — Ba bime că nu! respunse ea cu uă cu- rata privire de inocință, a qărui îndrăsaeta desmințea vorbele sâle. Nu mai voii® a insista, lemCndu-rae se mu-i arat® pericol ulii. Ds cănd® o^yedâ putusem® în fiă-care iji se me conving® că acâstă Indrăsnâlă ce me isbise la început® nu eră' decăl® slcuranța unei itpaginațiuni copsciinția Rm^âniloru se pdte în~- peca șe fiă atacată Domnitorele și ânsă-șj familiasea, și culpabilele crimei, sală infamiei, precumu și c<$ cari i-au dată ini(l’ldcelcd’a comite și una și alta, ta,Astăzi, Măria. Ta, cu, anima săngerântă de cea mai viue durere și eoprinșlde indignare, Te rugămă, ca delegați din partea Comerciulul ș’a mai multoră cetățianl, a iie da voie se depunem’'/ la picidrele Tro- nului protestarea ce mai multe sute de cetățianl facemă Ministeriului Mă- riei Tale contra crimeloră ce unii Sicari, străini națiunii ca și Presei, se servescă cu dânsa spre a le co- mite cu îmnunitațe -1 mr ’ ‘ u? -r .o - „MARIA ȚA! ițwv ri Ițev „Nu putemă'găsi alte cuvinte carr se potă esprime cea-a ce sim* carii dachiară țnșit pld-titUyCa banii lorii țip'rriraa, 4<â remăe ne-, pedepsiți? Acesta nb este uă ș’uă durere pentru națiune? Acesta aii simțjtu-o comercianti, industriașii și "mâl iriulțl cetățianl din Bucuresci și adi, uă deputațiune de vre 20," alesă din senulu comer- ciuluî' avu onorea a fî’primită Ia țimă, I do cătă ,ciamă roși d’a fi Ro- mani dacă >n’aln& sci că cei carii abUsă astă-fel ă! de I sânta 1 i bertate, ce România îți datorCsbe,' he avându ni ui credință,. cfoC lege, nu potă avea naționalitate, nu suntă Tomăni. vt । „Crede acesta Măria Ta și no- bila-țl animă se nu sufere de rușir- nea ce ni se face noue, ii t miîf „IJttl Măria Ta,¹ căci noi -nu tyUdrnii.- fyimeză semnăturele.) — Dar® wai cerut-o singura, și nu ne am înțeles® despre acâsta? respunseifi sur- prinsă de acestu limbagi® Ea nu respunse, și remase pc gânduri. Insu-mî cam turburata, îi arelaiu că acâsta mavea piastru ce s’o facă a se teme, căci eră se fiă primită ca uă fiică la nisce âmcnî , cari ora® se îngrijâs;a de viitorul,® iei și s’a prolâgă contră lui Maraîas, că Ia fine, voi® fi fol® d’auna gata veni în ajutor®; daru ea asculta tâlc aceste protestația ni. ..cp In- U’ișlare și, cu^capulu ^decala. Câmp șapă- . raifi .de tăcerea iei,, o întrebai® daca prefera 4 pleca cu talălu seu, șl în fine po vpia; ■Ea se lăsă âncă a fi rugată ca mdu copil® w ’ ' jje care-lu întrâba cine-va, — Ei bine! (Jise ua îb cele din urmă, aș® fi voit® mal bine se stau cij d-laL . * 't, ■ ’ i । * L» ¹ șî ®ă acâsta, dccălu » me doiu Ia âmem ce pu;cunoscu. i InohJJiriî a I ,Era de: prișosji de a discuta să asemioa aeșlimte. Pe căndu Viergia ine privea «ji iți^rii șei -ochi umeZi și. rugători, nu.isciuce cugetare pebună îmi slrebătca.: ■ .nnteaf dar .idei^ jCă. .tetei lăcâsjea .,nu entut-de ■:căi® uă cursă grosolană întinsă de -Marula», m£ făcu Jc,^edui-lot® r^lic.uțulă și .■îolă-scărba'aceslti axqpturc . fiiii'.Pii J*"» a $ⁿ° ‘'..«mi — tatălui |d-lale se via astă-Zi la mine adăogaiu eăî.cuj unu ton® atolii da s^b, tn căi® făcură un® geșl® de miraret- if ‘4 im fjr Te ainujgupărtu? Z.tec ea cu temere —ₜ blu, respiuwiu cu mai' rauMă. duleâți; Vtao măne, Yi^® -fi P® ^vrema asuto- Și .jilecaiu,^ ; • ’ 6 ¹4i »1 Fără .a fi,;:uBu .om® cu. principe .u») pen MS ascbptanj® așia. de puț^ji® Ja aoraț® acelea tu cuv i|u, șj ve^uiu atătu (^limpede că ea i înțelegea însemnătate^, te cșlfi ghicii® sta; e®=to în astă pito." to și- după^se Uu. •i io & bn » îndată ce (O prinjiu-, sșiîu .se caut® pe Viergia., cu care întetoefe jwfe luaseră uă formă de rendez^vous. Sosito Ia slnîch; șj-o ^ăriiu de departe, șeZâncifi lâagă.-umu răcinu. Ea citea cu. luare amimfe. Me «pro- creZ0pd® că se,,prefăcea a mu. me ve- dea. și plecăndq-me peste umerii, mc uiitaiu la Uluia cărții, unu tom® tăvălilu ca wu toacă yeclu®. fiemăseiui fdrto saiprinsu । naive. ReprobațiuDa car® cădea pc aî sei în țâră și o jsola de lumea cea-i’allăț felul® edauâțiuEcî caro o despărțea dc toți, -au prea de ajuns®- a-«plică nls/îti ignorințe casT peMra alta ar -fi foste ciudat® ca fală dc țiărăs , întrerupsei® darii acest® subiect® vorbin- ' dim-i de serisdrea căpitanului Payrac. — Cum! vreF se mii trimiți? strigă ca spăimântală. - Viergio, îi dîșeiu 'as^isne sjU^o.I a me privi în ^ă, ai spus® |ală-l< 4cfi ^roieclulu cc făfușpmfi dc a nțe trimite ia am iubito pucinu tureesce cuinperândti doue cirqasiane jn .țâră niabometană swîtfi însă liisre mustrări ațe popșoaoljBÎ ,pe> Cari le am h ^ră cnslifiă.. Daca i ri i <. ■ M »i [n facili unwft asemene sim(imin- criminale,eventualmente condamnate te n’avern® de căt® a ne’nclina, ș’a la temnițiâ și la perderea drepturi- lor® civile și politice, după cum® cere voie se ne fiă și nouă permisă la rânduiti nostru a dice din par- tea Presei celei adeverate — șicuri că orl-cari ar fi divergința de opi- niunl ea va fi cu noi în acestă pri- vință — că ’n adevăr® acel omeni suntu străini Presei romăne precum suntu străini și simpțimintelor® na- țiunii; că nu numai nu suntu ro- mâni dară . nu suntu nici părinți, nici soți, nici frați, nici dmeni chiarti, acel carii aă făcută se vibreze de durere cea mal sătită cdrdă a ăni- mei Domnului Carol® L Se ne fiă ertat® se ^icemă Dom- nitorului, în numele PreSel celei li- bere, și care voiesce în adeveră li- bertatea : — Ertă-I Măria Tea, în fa- vdrea acelora mii de voce ce de doui ani nu înceteză a bine-cuvdnta Au- gusta-țî familiă, ș’a se ruga pentru fericirea celor® ce ati dat® bucuria bucuriei loru, pe fiul® lot® iubit® pentru fericirea șî regenerarea Ro- mâniei. Ertă-I Măria-Tea! căci acea du- rere de cari suferi este umilă din spinii ee sunt® în tdte coronele a- celorft carii vor® se scape și se re- genereze uă societate. Uită mal cu semă, căci na- țiunea întregă ca și comercianțil din Bucuresci, vede, simpte, înțelege și ține minte. ceru legile absolntistice suptu cari mal stămîî și după cumii ministe- rialii ungureseti învestitti de Dietă cu potestat^ discreționari?, pe timpă nedeterminat®} pdte face așia ceva după placulti seu El bine, după scirile positive pe cari le avemti de la Blașiti vti putemu asicura, că din causa pronunciamentulul mai suntu trași în judecată criminale la același tribunal® secuescti din Osiorheiu âncă și patru canonici și membri ai con= sistoriului archiepiscopescii^ cumă și căți-va profesori. Acel patru cano- nici suntti: prepositulti Vasilie Rațiti, omti de 86 ani, Grig. Mihali de 62 ani, Tim. Cipariu de 64 ani, Ilie Vussa de 48 ani. Ați crede dre, cu ce suntti încri- minați acel bărbați? Nici .mal multă nici mal pu^nti, decătu cu crima de înaltă trădare. Provocăm® și ru- gămti pe toți bărbații Europei lu- minate, cățî sciu prețiui virtutea, li- bertatea și demnitatea omenescă, ca se’șl ia ostenela a trage la tribuna- lul® loră 'imparțială tdtă conduita tutoră Romănilorti din acestti mare Principat®, cumu și tdte actele de Statti emanate de la 1 Sept. 1865 înedee cu respectti la Transilvania și a căuta cu felinariulti lui Dio- genes ca se afle cea mal mică urmă de înalta trădare. Suntem® pre si- deputațiloră Romănil din dieta Un- gariei făcută în causa naționalități- loru. Ministerială Andrassy este prd -determinată a sugruma cestiunea na- ționalităților® cu orl-ce preți®, eră anume cestiunea transilvană e gata s’o înnece în baiă de sănge. In Aprile 1848, tiranii de atunci aă aruncată mal ânteiă numai din chiaru-seninii în temnițe puturdse pe protopopulă Simeonii de la Roșia muntenă șî pe advocatul® MicușiU, eră după Adunarea cea mare din Mai®, atiumplutii tdte temnițele țereî cu RomănI de aceia, carii luaseră parte la acea adunare, cu scopă fi- resce de a terorisa pe poporti ca se nu cuteze a’și cere drepturi națio- nale, nici a protesta în contra fu- șiunei; eră pentru ca umilirea se fiă cu atătti mal înfricoșiată, a începută a prinde și din femeile ndstre și a le. tunde, precumu se tundeau pe atunci numai femeiele publice. Pe căndu apoi tiranii noștri eraă determinați a se rupe pentru totă-de-una de că- tră casa Habsburg, pentru ca el se se asicure de necondiționata ascul- tare a Romănilorti, aă începută a împușca și spânzura suptă proteste de nimicii. La M. Osiorheiu spîn (Jurară pe teologulă ostodosti V, Popa, între torture formidabile. La Clușiti aă spînțluratu pe iuristii Bâtranenulă L. Simionti, apoi pe venerabilele pro topopă din Cătină în etate ae 72 ani. Observăm® bine, că tote acestea forte bine, cându din contra Romănil suntu cu totulă lipsiți de arme. Astă- zi cași ’n 1848 limba Romăneseă este esilată din tdte afacerile viețel publice. Astă-dl cași ’nainte ca anî 20 suntemă amenințați cu maghia rizare totale tocmai și la alternele ndstre. Cu tdte acestea, totă se mal află dmeni carii .mal aă. fruntea de a susțină, cumti-că Rum mii suntu de vină deca nu se potti împăca cu maghiarii. Și cu tdte acestea mal suntă RomănI transilvani, carii, mal fiindu în dieta Ungariei, și tragă din grația impilatoriloră câte 5 florini pe ții. Ei vSd® că aă scosti la cale Croații cu constanța, bărbăția și pru- dința loră, însă sclavi născuți cum suntu, își caută stăpână precumă își căutati mai nainte țiganii la dumne- vdstră. ni' * * CUVENTU ROSTITO DE H 7 ai D. G. S. MARGOVICI CU OCâSIUNEA WAR- ȚIREI PREMIILORU MUNICIPALI IN PIUA DE 4 IULIU 1868. Domnule primarii,, KI Stâla comerciale diE Bucurescj, dngdră dintre cele secundare patronată de d-v6stră, care purtati ună viă interesă comerciuluî și industriei naționali, vine prin organulă meu, a ve esprime adînca sea recunoseicță pentru minimală sistemă dtf învălămăntă unlversa e. care consiste în a lua pc fiulă săracului din ulița pentru ațJă așctja pc băncile sc61eî șj a face dintFânsulă ună artisană îndemâna^ ticu, ună bună iată do familiă, ună cetă- țânu virlosfl și folositoru? Da, tendința intelectuale a timpului nostru este astă-^î îndoită: nu numai d’a, respândi în clasele cele mai numerose ale societăței acele cunoscințe, cari, altădată, erau apa- nagiulă, privilegiulă celoră avuți, dară âncă ea aspiră a conduce la resultate practice a- deverulu și descoperirile sciințcî, cari, des- brăcându-se do toga academică nu se mai înjosescc astă-^î de a pătrunde în officine și, negoțiă și, unindu-șe cu munca manuale, o înnobifeză, aclivdză și pcrfecțicndză. Fiică primogenită a secolului ală XlX-l^ț.^ tecnologia aduse, în așa scurtă timpă, arți- loră și umanităței multu mai multe îmbună- tățiri decâlu nu a putută se dobăndescă, în numeroși secoli, cercările orbului empirism Ea deslegă marea problemă formulată în Nre vum Organom alu nemuritorelui Bacone, Care a d*să: „Suntă trei feluri dc ambi- țiuni. Prima este aceia a âmenlloră cari voescă sc se bucure de uă csclusivă superio- ritate asupia semeniloră loră î acăsta este cea mai uriciosă dintre tote. Secunda este am- Wțiunea acelora cari doresefl sc asicureze țere! loră domnirea asupra ccloră-alte: ea este mal înaltă₍t daru nu mai pucină injustă. Terța. în fine, care sc silesce a întinde im- periulă omului asupra nalurei, este ambițiu- nea cca mal măruță și mai virtudsă. Darfi acestă Imperiu are sciințele și arțile ca basă MARELE PRINCIPAT!! AL TRANSILVANIEI 1—13 luliu 1868i Nu ne ’ndouim® cumcă d-vostră âncă vă veți fi interesat® de pro- nunciamentulii subscris® în ₅ Mal a. c. de cătră mal mulți RomănI a- dunațl în acea ji la Blașiu în me- moria jilel aniversarie din 1848. care va remănea în veci neuitată ta tote generațiunile viitdrie. Din No. 50 al® (dazettei din Brașiov® veți fi văjut®, că din causa publi- cărel acelui ronunciamentu; redac- tărele iei, lacob® Mureșianu, fu pro- vocat® îa 8 laliu., ca la 13 luliu se se înfățioșieze, nu la Tribunalul® se® natural® și legal® în munici- piul® Brașiovulul, unde locuescede 31 ani, unde e posesionat® și are serviciul® se® ca profesore și di- rectore ci la alt® Tribunal® secuescii din M Osiorheiu, care este capitala Secuimel transilvane, acolo se mergă pentru ca se fiă datu în cercetare cari, câ pe terămulfi nostru națio- s’a® focutti mal nainte de spargerea nale nu voru da de patru ani în- resboiului eivile între RomănI și ma= edee nici măcar® peste un® simplu ghiari, pentru că resboiialtt nos- |și pimacum. escestt polițienesc®. Națiunea ndstră tru transilvan® ©rupse numai după adică își propusese a fi șî a remănea eșirea proclamațiunei generalului âncă și ’n împrejurările de fa^iă tare Ant Puchner, adică tărțiiti in No- și chiarti neînvinsă în răbdarea sea. Ij embre 1848; prin urmare tdte cru- NicI unfl aginte provocatoriti șî nici (Jimile câte au cădutii pînă atunci uă maltratare brutale nu o a pututti asupra Romănilorti, ati fostu curate scdte pînă acuma din răbdarea sea. resultate ale sistemei teroristice apli- Cu tdte aceste bărbații națiuneî ati cate la RomănI, precumu afi fostu aflat® cu cale, ca din timpii în timp® împușcarea în masă a sătenilor® dia se-șî dea căte uă simptom® de vieță Mihalți® în Mai® și acelor® din Luna Septembre. mal alesti în momentele Căndti el vedeati, că stepăni i de la putere se După tdte simptomele câte nise pară a fi uitata cumcă mai esistă aretă, politica stăpânilor ti de astă-^11 ș’uă națiune romăneseă. Ecă fotă este copiă destulă de fidelă a poli- crima Românilor® câți se află astă dl ticel celor® dina 1848; același dis- pe pragul® temnițelor® unguresc!; prețti, acea-ași urgiă, același te - ecă cu ce se respunde la reclamarea drepturilorti ndstre naționale nepre- scriptibile; ecă respunsti categorică la broșiura d-lul Vas. Mania și la prețu, acea-ași urgiă, același te- rorismu, de și suptu alte forme. — Foia semi-ofîciale Unio din Clusiti numesce astă-^I pe RomănI oi și berbeci cu bărbăția de acea-ași na- articlil sei, la deputațiunea tinerilor® tură întocmai precum® îi numea® foile cari avură intrare la Principele Na । P—a^x .... poleone, ciunti și la interpelațiunea turescă, asreptândă pe Mâruias, avuiă tre- buință de dre care puteri ale ănimei ca se potă respinge pe tentaloră. Cu tdte mtărlri le mele, cu totă dreptatea ănimeî mele, ar fl putută clne-va re den®î« real ctifM ta^AllWjS ra ta wfi căndă fw^umerea i ■-> au»i .ară plăcea, nwedecătă a seduce îa altă >pMl® sț-șî- canto norociilfi după pb- ct i M^lulă mcfi sorbea cuvintele micite ca cmnB ’i fl dală șe' Wa' piajB ce^&c|. încuragiarea ce dali aelă- ⁸⁶ P$te a ⁰ Pute^ domina. a’î acorda și în viitoră "aceiași solicitudine ca •Este mare ^ua de astăzi, pentru că este ăiua de victoria a întunericului asupra lu- minei, a civilisațiuneî asupra inorinlei. Omulă, trebuindă se înceteze a strebate calea instincteloră de animalitate, voescc și cere cu glasă tare se cultive și .se desvdte sacrele germini de virtute, pe cari natura a așezată în ănima luî. ¹ ¹¹ *Dii Copilulu săracului care, dobândindu la scolă primele elemente a viețeî civili, duce acestă tesaură în cămiraulă părintesc®, impărtășindă șl pe acei cari, născuțî in timpuri mal grele, îî dederă numai lumina ^lilei, dară nu și a spiritului, acelă c^piSu bre nu simbolisăză elu a fi celu mai frumosă fructă ală nărei inoravuriloră și progresulă sahitariă alu geniului umană? Și cându bunulă Domagnosl perfecțiu- cclu maî USurată maî multă de 20 &colt dc Arisloleîe, cu profeticulă seă geniă, a ^isîi sclavagiulu va înceta din ^iua cându- fusidu și corabia voru lucra de șipe. Profundă sentință. Și, în adeveră, ^u mâi cându inteligința omului descoperi secretulă cu care operâză foițele universului și află miZlochlă de a învinge șt a face usfl de ddnsele, numaî atuncî pulu doctrină liberta ței și a egalitățel se devină ună faptă și se trăcă în instituțiunile sociali. Braciantele an- ! tichităței era uă machină, 6ră machina i.t-- dustriei moderne este unit lucrăloră docile si neobosită il» Hlt’ fîT-'N esigea ca deposilarii autorități publice se depună tote silințele peatru a respândi valorea sociale a- supra poporului și se inaugureze regnuu egalitarei, care coasiste nu in a reprime ac- Revclu&narie de atunci. Astăzi ca i ₜB₁Cⱼ cᵢ ,ÎQ ₐ ᵣᵢdᵢcₐ ₚₑ cₑₗₐ că₄ᵤₜfₗ| ₆ᵣₑᵢIᵤₛ. și atunci toi: magiaril suntii armați t-ulii b rbatu nu făcea elfi alusiune Ia acelu Esci uă animă marc, domnule comite 1 strigă elă cu uă admirare superbă, și fără a vedea că întracestă transportă nu putea intra înduioșirea, și puse basmaua la ochi ca se adaoge la acâsta omaginea cătoră-va la- crămi — Destulă, îî ^iseiă, emoțiunel® tari, suntă periculăse. Nu asceplă se i se maî repete, și, iară cea maî mică traasacțiune se lumină c’ună surîsă. — Cătă despre Viergia, urmaiă, ea va pleca mănc c’uă persână de încredere. Te însciințeză numai că, dacă te vei areta vre- uă dală la capilanulu Payrac fără voia lui sâă a mea, vel putea considera convențiu- nele nbstre Îndată ruptă. — Esc! uă providință, domnule comite, respirase elă, ca cumu acâsta condițiune ar £ fostă ună nuoă semnă de stimă erei damă; nu te vomă uita nicî uă dată ! Cu tete a- cestea, domnulă comite voi-va se-mi permită >ă umilită și mică observare asupra unei cestiuni de amănuntuld? jᵣ— Fiă, dacie numaî atătă 1 Voiă trimite pc medică se-țî caute femeia. i—■ Ce copilăria ’ Ș’apoî mama dumitale nu — Ncgroșită, domnble Marulas. Maruliș nu se turbură bine-cuvtală, pfecă, la uă cerere de barf. Nai Mc asooptamă L — — ------- șciă ce aeră de viclcpie trecu pria ochit set, ca cum# mi>arȘ fi ghicită bănuiala.-—. B a- |»rdpc șiă scplomină, urmă elfi, ,de ciad® țemcea mea e- forte bolnav® . . Uă des- părțire 'într’ună asifi-fclă dc , iftomentă. me ițace a mc teme. Daca domnulfi ©omite ară •ermite ca copila se amine plecarea tai eu we-va ? și» după ce me vin. , De sicură că te miri deja d’a vedea p@ e ore bolnavă ? — Ea se pote lipsi reluă ea cu vioiciune; ș’atuBd tatălu meă me m ) t de mine diminăța, eă veghiăzu noptea, mlocuiesce. — Dară trebue se dormi î nu Cine ar putea, domniloră, sb enumere tote mvențiunilc de cari se bucură astăzi omenirea? Aubry Olivier, Focq, Chopitel, Maud- slay, Hick, Fairbairn, Schneider, Flachat, Briot și alfl aă dreptulă la recunosclnța nbs- tră pentru ingentoseIe invențiuni'și perfec- țiunări aduse in arta dc a modela metalele și a bate moneta. Nu mai pucină datorămu icelora cari ne aă învățată mediile cele mai practice și mai pucină costisitore de a tăia lemnele și petra; de a divide, pulverisa, mă- cina materiile minerali, vegetali și animali; amiculu teă Ion de Chazol prelumgindu alăt de multă povestirea unei idile. Idila mea este uă dramă straniă, au’țî face ilusiuni, și o vei preda prâ bine. A doua aflaiă prin mediculă cc trimi- sesemă chiară în acea că Mariasa ân în adeveră fdrte bolnavă. Cu tdte aste găsiiă pe Viergia la loculă întâlnire! și ’i spuseiă otărîrea ce luasemă cu tatălă seă. Ea păru că se supune și nu făcu cea mai mică oser- vare. Me miraiă chiară d’a surprinde pe fa- eiâ ieî uă strălucire de mulțămirc pe care ®’o ve^usemă nici uă dată.— Vel veni sc «e ve# căte uă dală, îmi dise 6a c’ună , geslă de alintarea cea maî plăcută, șj >mi vei permite se’ți senii ? . . . încântată dc acâslă supunere, respunseiă: [ — Scii bine meniul» T-iu de lăncier», se pune în posi- ț une de neactivitate pentru infirmități tim purale Capelu-maisterulu de elasca 2-a, alu re- gimentului 6, d. Ridl Alois, se înainteza la gradulu de capeiu-maisterfi de clasea l-a D-nu Unfoghel Johc capelu-maisterulu de clasea 3-ajt din regimentul» No. 7, se îna- mtâza la gradulu de capcîu-rnaisterO clasea S-ap pe ^iua de 8 Apnhu. Locotenentul» Simion Cazazi, dm fegimeâ* tulii No. 5, se pune în posițiune de reformă pontru rea purtare obicinuită după părerea consiliului trimișii. Cererea celu Im in primită. de anchetă Înaintea căruia a fostu de retragere din serviciu a colo- neaclivilate Antoni» Panai: este iio ihs<: avi Jiu s’ift i urinara semăna cu suceau în ânimelc lor», ideie mart și sentimente generâse; darii ᵥn^i cu sâmă me aRpesezu la d-vâstră, mame Ro- măne, societatea va fi aslfi-felu cum» o vii I face d-vâslru se fiă; prin voi și cu voî nu mai am» putea da țerei fiicb bune, soții! virluose și mame venerabile. Sacrificiile de MlNlSl’E^LU DE ESTERNE. D. Green, agentul» și consulul» generale al» Brilania, avendfl unu congedifl dc la gu- vernul» Maiestății Sâle Regale, în timpul» absinței d-sâle, d. Arthen C. Grcen este !o- Onorabilul» guvern» face în specialii pentru cₒₙₛᵤiₐtului generale. cultura femeici ve convinge de marea d-vâs- sărcinalu cu gestiunea onorabilii agenții și Se publică acâstă disposițiune spre cunos- tră misiuMQ, in numele vostru de mame vați CJD^ₐ norma autorităților» locali găsi puterea d:a fnvlnge ori ce greutăți; u- domniile-vdstre cunosceți mai bine de câtu ₍ mine totu ceia ce sciințele positsve au fă- ₍ cuttt pentru industria în timpulfi geneirațiu- neî nbătre. Destula se ne maî aducemu a- , m^ite că ta adoua jumetate a secolului tre- ₍ cutii avură locu pacele miraculbse descoperiri' ș ic veiip ini cari aduseră, în arți și în viața¹ privată, cea mai mare și mai bine-făCetbre revohițiune. .In acelu periodu Arkwight perfecționSză cotomflciulu ; Vaucanson și Jacquart reînouesefi arta mătăsăriei; Râaumur ne învață cum se fabricăm» porcelane minunate; Silberman con- struesce clavirulu; Niepce și Daguerre ne dau fotografia; Muschembrock inventeză piro- metruluî; Franclia smulge cerului fulgerul», 6ru tiranilor» sceptrul»; Monge creaza Geo- metria descriptivă; • 6r» Davy scutesce, prin laiapa sa de asicurare mjț de minatori de la* ori-ce pericolfi. Pentru a dovedi la ce grad» de utilitate practică au ajunsu sciințele în epoca nostră, permiteți'mi a ve nara, domnilor» ubu fapt întimplat» la 1854 în America. Pucine ddle după plecarea sea de la Nsw- York, mărețul» piroscaf» Sf. Francisc», în- cărcat» cu trupe pentru Câlîforfna, fu asal tal» de uă teribilă furtună. Uraganul» și curentul» apei se luptau cu pă egale violin poris acti, că acâstă universale aspirațiune, cătră utilitatea practică ocasionâză sâu pro- duce uă scădere mintale, și că sciința, de- venind» maî accesibile tuloru inteligințeloru, ar fi perdutu bre-cumu din frumusețea iei divină. Căci epoca lui Watt și a luî Mor- se este în acelua-șî timpu și a lui Mellori și Humboldt, pentru că alături cu acei-a cari se ocupă principalmente de a împrăștia doctrina câte se pdte mai mult» în poporu și de a o preface un instrument» de mora- le și de fericire materiale, se află totu a- tălu de jumeroși și cei-l-alti cari, cultivând veritatea pentru eă Insa-șî, înainteză cu cura- și» în regiunile necunoscute și nesplorale. Respăndirea instrucțiune!, care aduce cu sine și cultivarea moralului, este unica basă pe care trebuesce se se radime cu sigu- ranță uă societate. Se sperăm», daru, că autoritățile chiămate a îngriji de desvoltarea intelectuale și morale a națiunei, nu voru înceta a depune tâte silințele pentru a sfă- Mfima sentința de ignorința cc adesea au pro- pnțoiatfi contra ndstră națiunile occidintali, unde sciințele, artele, industija și comerciul a» ajunsu tn Horea lor». : *■ . î , ■ §c privim» cu plăcere șî via satisfacțiu- ne opera d^eî de astă-dî,J' care resplătesce și ibcorondză munca, cea maî preciâsă bo- goțiă a omului. teliginte iadele ce amu constatat» cuocasiu- nea distribuțiuneî premiilor» la scblele pri- mare de băeți și fete dm orașul» Pitesci, unde am avute ondrea a asiste. La acâstă solemnitate lua parte uă mulțime de omeni din tâte clasele societăței. Fă-care din in- slitulorî și inslitu țârele directâre ținură cale unu discurs» îndestul» animat» și cugetat», în cari se vedeau desfășiurate principiile cele maî importante ale uneî națiuni, precumu și mirificele prin cari s’aru putea realisa. Regretăm» că nu avemu tdte acele dis cursuri spre a le face cunoscute, cî numaî pe acela alu domnișdrei Maria Ursescu, di uiți faptele cu consilielo și veghiările vâs- tre și scopul» este ajunsu Esemplele fru- mâse nu ve lipsesc», puterea ve este mare. Voiumnia socia luî Coriolan, îmblăunesce fu- ria’ bărbatului șeii; Cornelia, matrona Roma- No 3808, luniu 4. — nă, arâtă drepte tesauru pe ceî duoî fii aî seî, carii au ilustrate numele de Romani. Și ce onâre maî mare, ce tesauru mai preciosu pâte avea ua mamă, de căte asemenea ffi ? Daru în istoria țerei nâstre, cuî vomu a- tribui victoriile câștigate de bravii nostrii rectorea și institutârea scalei No 2 din a- celu •așii, pe care îlu recomandămii cu o- sebită atențiune publicului, SOCIETATEA INVATATURA POPORULUI ROMAN la SECȚIUNEA CENTRALE. Pentru înlesnirea perceperii colisațiunii, de membrii acestei societăți, depunendu la h- brăria Socecu și Comp., calea Mogoșbiei, No. 10, și la noua librăria G. Idnide si Principi, dacă nu mamelor» sâu socieloru Cₒₘₚ dₑ ₚₐₛₐgₗᵤₗ- ioru; ca mamele Spartane, mama Romănă s’a vedute închidtondu porțile Aiului șefi Ște- fan celu mare, și IrimițenduIQ se mâră pen- tru palriă și lege; numele Dâmneloru Elena, Clara, suntii ilustre Domnilor» și Dbmneloxu, adeverata civili bloulu membrilor» acestei secțiuni, cu noti- ficare de cea-a ce datorâza fiă-care, supsem- natulu râgă pe toți dd. membrii se bineJ voiasca a merge la librăriete indicate mai susu spre a achita ua datoria așia de sacră* fiindu ținutii de sațiunc este acea-a care vine din ânima po- fostă eleva a scotei centrale din Bu- pornim; mulțămilă onor.* guvern», astă-dî curesci, car -a ’i face ondre și de și jună । cᵤRUrs Româniloru se face prin Rcmăm. co- ta cariera sea de prafegâre, îșî cunâsce însă | pg copilele Romăne nu vor» maî fi străine delicata sea misiune, și ne pare bine că cu- jₑ datorii și tradițiunile străbune. noscendu-o, o și realisâză. Domniloru, și DomnelaruJ Astă frumâsă solemnitate este pentru a se premia elevele cari s’au distinșii prin apli- cațiune și buna=conduită in decursul» anului. Astă-di sc premiasă meritul», sâu mai bine trudite și sacrificiile ce ați făcutu pentru e- Avemu scâle și onorab- guverau promite a le mai adăuga. Ele au funcționat» chiaru m sgo- motulfi armelor», pe căndu părinții și frații nostrii so prepara» a imlva țâra dinafară.— Se ^uptăm» și, noj, mame , spre a da bune socii șî mame, cari sc sein sc prepare ce- tățianî demnî dc a trăi, dc a muri pentru li- ducațiunea fiicelor» vdslre. Da, ddmncleruj bertațe^, independința, penîru mărirea Ro- in cu De la dd. Socecu și Teodosiu voru primi, numele meu, chitanță tăiată din registru matcă. Cei ce voru refusa a plăti, voru aretaca merua a ii memni a: Uuvi sec ■ care ui laresce ua ideiă atât» de marc (lumina- rea poporului nostru întreg».) ! ' î” Casiărulu G EtlSTAȚW, ță, dar» în direcțiuni opuse, și suplu în- douitelc lovituri ale acelor» forțe contrarie, nenorocitul» vasu nu maî putu resiste com- binatei furori a v»ntiflui și a undelor». U- nulii din acel munți de apă trecu peste pun te, rupse catartcle/rum?. machina șî tîrî cu sîiiP, doue sute de mo- mente critice, cari nu mai lăsa» cea mai mică umbră dg șppranțj,, dy ajpjpj» o®Q-, Urmați cu stăruință, iubiți copiî, pe călea ce ațt apucate și fiți încredințați că nici un» rod» nu este mal folositor» ca acela Qe re-, sultă din muncă. Cine se oprescp, înapoiasă. Străbunii noștri au păstrate cu sascificiiil» sângelui loră, mu“ rable și naționalitatea nostră. Omenii noștri ide State și'Puterile garanț; făcură din Prin? cipate uă România liberă și independinte ; pentru educațiunea și instrucțiunea care în- nalță societățile totfi aste-felu, după cumii înalță pe individ!. Atlieaa subjugată domnea peste Roma cucerilâre, peste Roma da, prin .cultura sciințelorfi și ar^tor». l Ut Trătesca Principele Carol» iV T₍ ab Trătescă Onâre și România S» stimă guverhpluîî re Ia voi gcnerațiune tînără și speran- n sc», piroscafuL fc ăriiu de alte doue pas-f ^eî, s’o faceți a deveni instruită, moia- tinente, cari se grăbiră a vesti nenorocirea , - - • - la| New-York. Îndată se porni vapâre pec t u a sbura în ajutorul» vasului naufragiat». I de la caje-pmU& Lncâpă aflu lisată și bogată, pentru că din parle-ne nici unu sacrifici» nu va fi mare, Impcratoriî lumcî se țichina». Ja numele luî Sociale, Platone. și Arislide. Palatele loru erai academii în câni sefvir le- da lecțidnî, jî Invețau cum» trebue sș adminislreze,; astfi-. fel» ta realitate Alheoa dimnea, iar nu Roma.¹ Asprii cuceritori, era» j umiliți de accentele lyrcî luj Orpheu, de »ce|e acoeite carî îm- tlăndoscu animalele cele mai feroce. ¹ Dar, România domnilor», astă cale a lu- Instiiuîâre Maria Ursescu. Aceste discurs» vorbind» 'prin elfi însuși nu maî ard lipsă de comentare, și termiaăndu, mulțămim» lulor» aoslm»' oporabilp foHwtși în particular» d-reî Ursescu, cari sciu wi servi țâra, și va ver uădată «impuri căndu mulțămirjle vorfi fi generale; pînă atunci Insă, nu încetați de a lucra, și dc sicuru prin uă । La opt» ale corcntei luni se va deschide întruna din șalele Academiei, suplu direcJ țiunea d-lui Dem. I. Gc rgian bacalaureat» sudent» alu Facultății de litere și filosofiă, uă scdlă preparalivă pentru acei școlari ce au remas» repetențî in clasa I, II, III gim nasiate, diu veri ce liceu din Bucuresci șj care scRIă va dura totu cursul» vacanțiunei. Partea sciînțifică fi predată de d-nu Consl Pelresju, studentu diu liceul» Si •abia, iatru cea IHșrarjă de însr și d-nu Georgian. Plata dată înainte, pe fiă care lună este q® 50 tei nouț. Școlarii 'amatori sc sc adreseze la librăria *Mii Socccu călea Mogoșdi, unde #e verii ■ ri intruă Jislă lăsată pcntru.accsiu scop», iar» la opiu ale corcnlei, când» cursul» se va și începe, se se preslpte la Universitate, perseverență continue liăicu iavasiuneioru, prin, .ce a putut țin® popi» icMOScin^ pe compaflidnele d-v. cart au vorfi | taainlc de orele 8 ante-mcridionale unde voru depurae si plata. ' : 1 -NB. Cursul» acestei scâlî, nu va putea tnoepe de câtu cu un» numârfi minimum» vî)ți aduce lâ adcvsrata j q g^Jari. Dem D Georgian. . *■ . 'A KQMAnULU 7 HJfșlU 1886. ANUNCIU. Sub semnatul®, obți- nîndfl autorisațiunea* Onor. M'r- nisteriă ală Culteloru cu No. 7151, pentru a deschide uă țedlă privată prepărătâriă dc Gymnnsiu, care va începe de la 8 luliă, are onâre a incunosciința pre onorabilii-părinți, cari au dorință a-și prepara fiii d-lor pentru Gymnasiu, se bine-voiasca a se presenta la Casele d-lui Canta- cuzin, Calea Mogoșâeî, lingă Mjnis- teriulă de Interne. NB. La acâstă scâlă re priimesce și elevi de Ctasile GymnasialT, mai 'cu sfmă cci slabi la studiu, pentru a căroră preparățione, Subsemnat® are ună profesore ÎU parte. SA Da । ian E moșia Colintina ® ^Floresca din Distr Ilfov A- seminea ți din moșia PIERSICA Distr. Ialomița 2,500 se® 3,000 po- gone la capulu dupre lalomiță. A- cdstă din urmă se dă și cu arendă de la anulă 1870. A se adressa la D6mna Elena Cornescu sau la D-nu Idn Mânu, Strada Vămi No. 1< No 278. 20 —2IETINU din Districtu Rîmnicu lulu mare Doritorii se voră adresa Sărată, suntu de dată cu arendă pe la proprietarulă Casei cinci seu șase ani, de la viitorulă S-tu Ghnorgie. Doritorii se potă No. 333. i adresa chiar la aceste Moții unde mă w vA LOCOMOBILA și BATEUȘE aflu, ori cându voru voi, âru la l-iu <. (treicrătdre), putere de 10 cal; Augustă, este a jso ține Liplațiuuc .construcție cea mal nouă din anulă pentru dânscle 1868, de la Fabrica Clayton Shuttle- ConstautiM' Grădiștcan worth et C-nic Lincoln, se află de ___Ne* ³⁵⁸_______________■ 3 —6> H „ arnăută ghircă,............ Secară.................ᵥ...... Porumbă....................... Grijă.. ... .................. OvSsu.„...................... Meiă.................... Rapiță uite । f Olul t'l ,nu‘.i uJsdtTrt - 'Blfi nnn , rndn«.ni I fiPUill i‘‘: Ui 12ÎW , 290— n 260— 280 — - i ’ m> 11 Ml 180 — 100 170-155 100— 95 .iișn >f> 9li4Ăn» 218—210 129 - — ■-ti dio'J m ld'X| Ittaii itM. ii t Corăbii sosite încărcate „ „ deșerte... „ pornite încărcate „ deșerte.. Vapâre sosite........ „ pornite................ Șlepuri pornite și în- cărcate ta Sulina........ Buzeă, senin, cald, linisee, apa Buze i ului prartinabilă. Galați, senin, puțin vînt, cald 25 gr, R? Vasluiu, seni, căldură fără vînt. Huși, timp frumoșii, caldă 24 gr Leova, b nin, cald. Făleiu, 24 plus, Benin. Cahulu, senin. Bacă®, senin, vînt, 8. O. cald 26 plus, Craiova, senin, cald 21 supra-zero. Pitești, senin, cald® 26 gri C. Lung®, idem. Mihăileni, senin, vînt, N. Dorohoiu, 20 gr. plus vînt.® din N. S T. Frumos®, plus S6 gr. Botoșani, 21 plus, puținu înorratu. Câmpina, plus 25 gr. ■ ll Târgovisce, senin cald 26 gr. Urzicenî- senin, cald, vîntu slab. Brăila, 80 plus, seuin, linisee. Ploesci, senin^ puțin vîntu., căldură 22 grade. Văleni, timp® frumos. Mărgsmeui, cpjrulu amestecat®, linisee răeâre. Bolgradă, stain, vînt, “S. gr. plus 25. Giurgiu, timpul® Frumosă, puțin vînt, cald 20 gr. Miijlilă, cald, senin, vînt S. Tecuci, senin puțin vînt, 30 gr. plus. Severin, jenin, linisee, căldură f6rte | mare Argeșiă, timpulă frumosă, caldă po- trivită. i .10 1. b-.) lin ti' t)Lii iₜ îb'h’q tdHâtau' Clq js tn«3 , u k 1 i.o fl.iî nu in vtib , Ijl.v iul «jniu AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu mai bună ți mal sigură, apărătoră a șireloră de grâu și a ori ce felu de productă agricole, mărfuri, mașine etc. contra plotloru celoră mai mari. Aceste mușamale, de uă invonțio noue, primiate la expo- sițiunea universale din Paris ți la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualităței ți pentru soliditatea lor fiind lucrate ou kautșuk ți cu uleiă. Probe sunt depuse la comptoarulă D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvis do direcțiunea Telcgrafo-Postalc, care singur priimesce comande pentru totă Romănia cu preciuri ficse. No. 257. 15—3es & pulbere inl'run pacharll cO apă, a | epț ne:, numai de călii uă apă minerală fe- m rug nâ A, gasâsă fârte plăcută, cane se bea x la ;naiă sempiă, sau cu vin& țuneslicaiă. V Aci ita este d’uă eficacitate constanti contra & palida cuiere, sufferințele stoinacbulul. per- 1 der le albe, tueuslruațiunile dificile, sărici- 1 ine: d< sânge, și convine mal cu s'emă per- « sdnjlo. il care nu polii mistui preparatele or- Ș din ire de fer®. Acâsta are piste tâte celle S alte imensul® avanUgiU a nu provoca cons- î tipa țiual și a conține manganesiu pecorele r cel mal savaiițl medici din Franța ăll& con- ® sideră ca indispensabilii la trotementul® prin * feroginose. â ’ Depoul® generalii la BucCuresci, in phar- i macica la Cerbul® de aur adl Adolf Plbckbr, ? piste drum de Passagintur Român; la lassyf * de Roma; la Crajova, la D. Pohl; la Galați, la JKTUCHE8KI. ■________ de Rom* ; la Crajova, la D. Pohl; la Galați |J la JKTUCHE8KI. •_______ m v i> > JKt «lini liu1!ij_ .iu i mi ■ i i■ / >ldtii:o£ in Hiftir < Ub .>lu?ini)ii * iț ut tu a hu Wood se află de vindare la VVALLHR ȘI HARTMANN Bucuresci, Calea Herestreu, No. 10&, Galați, Portului. No. 27F 10— O GRAFIA S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A=VIS DE BISERICA ENE itibd i j II lit)Lt>lbJll bf Oi r i ț u:! ■ • n¹ PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM de difei’ite feluri, ETICHETE, CONTURI CONTRACTE. POLIȚE, CIRCULARI SI FATURI AtlSE, DIARE MARI SI MICI 1NDIFER1TE MĂRIMI aaau Strada * O. ION CiUFLEA I DoctMu în Scimțet Giurîdiee de' la Umiwsitatea din Sologua, auunciă pe ooncetățciaii sei că dă consultații 8 în :dte filele de la orțjlo 9—11 antimeridișne, avîndu | locuința pe Strada Belvedere No. 58. No. 228 10—2^. ■tnm BAPTISM, VISITE CUNUNIE Șl OHO ® ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE DOCTORU FABRIC1U are locuinția în Strada Vestei, No. 9 aprope de pdrta Spitatulului Culțea, și ține consultațiunl pe orele 2 pînă 4 după amia^i. No. 224. 20. DE VENPARE | Unu locu în Bucuresci în I Strada Isvoru, situatii între pro- | prietatea d-lui Orescu și fosta i Povarnă a domnului Porfiriade, acumă a d-nuiui loniță Po-î pescu. n un tiiinuULui Doritorii se voră adresa la proprietarulu setî, Eugeniu Ca- rada, la administrațiunea Ro- mânului, pasagiu Românii, în tote filele de la 10 pînă la 11 ore. CIMENT PORTLAND se află d@ vîn^are, îu magasinul d-loru ⁱ⁰ FRAȚI HESCHIA I Strada Decebală No. 3 din dosul BărățieL CESTIUNEA ORIENTELUI în fața dreptului publică europeană Tractatului din Paris de Sava N- Soimescu Doctoru în seiințele politico-administrative. De vîn^arc la tdte librăricle. . ; .... |, II.—. I , - ... ■»— . ₌_ ___I ... I—■ ‘a’U JUMCTATE MILION OE flASWGATU La 1 iu fiă curei hibe ne voJă face tragerii® MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntă loturi magnifice de câștigată, anume, unulu dc 500,000 franci și altul® de 400,000 franci. Apoi alte Jocuri secundarie de 80.000.-40,006—20,000 —10,000 etc. francă. Uliu bilet 1 pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.— Aceste titluri se opținu trimițâudui prețulă îu bilele dc bancă, cupâne etc. ta Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. > POSTSCRIfTUMU. Buletinurile de câștiguri voră fi espeduite fără chieltuiele pc de dată ca se voju face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindeni în numerătore. DE VINpARE unu locu, apropo de biserica Lucaci, in mărime 18 Stînjeni fațada și 40 Stănjdni lungu. Doritorii d’al cum- pera se vor® adresa, d’a dreptulu, la direcțiunea tipografiei C. A. Ro- setti și la Librăria d-niloru Socecu et Beîgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în ori-ce timpu a filelor® de lucrare. i ASTA-pi AM DESCHIS DEPOSITU dEUEKAL DE OGLINDI | de tâte mărimele din fabridâ moștenitoriloru Comitelui Carol Kiusky ta Biirgstciu în Boemia. I Bucuresci, 20 luniu 1868. ADOLF KAKPELES Comisionar. 5 CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A VIS DE PREFECTURA POL1ȚIEL I Comande pentru Geamuri de Cristal® dc I-co mărime pentru galantare și pentru ferestre, II precum și pentru oglindi de ori-ce mărime după, dorința se efectueze cu prompteță; — Embalagi® ■ de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. H No. 298. 3—7 da jPasqpiU: Romănu. In Iași la PLarmacia O. Kenya, în Bacău la Pharuaacia E. Rakoviță. No, 284. ’ lU,î ¹¹ " 24—7Z- PARFUMEBX^ VlCTOHXA IE ,ₘ, l-i - N° 45 t.i STRADA RICHELIEU, DRAGEURl * ; DE UI TATU de fer! si UE M6NGANESI5J ; DB BURIN DU BUISSON- Aprobi teprin AcademiadeMedecipâdin P^ris. 4 Mnn fanesiultt se găsește In săiîge In totU 4 ad’aum 1 d’impre ună cu fe^jlD, medici cel maî inalțl plasați regard64ădra2euriledelaîtatll . de fer I și manganesiu cu multă mal active , ț ca pe drageurile semple de lactată de ferO și - I mangtmesiu cu multfi mal active ca pe dra- v geurilu semple de lactata de ferii. Acestea la 4 (tâte maladiile doiuâse a sărădmel sânge lui și peste tot& a fortifla temperamentul® slab® t și’lirnllatieO. Palidele culori, perderile albe, * iregularitatea menstruațiunel, amenorhea . sau supnresslunea regulel inceîeip tâte fârle . t rapida la intrebninjiarea lor®₀ feră deoșe- * ► bire și chear cănâ® aceste diverse maladii - J sunt complicate c® sufferințe de stomach 4 H ca ci gestiuni lungi anivoiâșe și durerâse. Depoul® generaltt la Buccureici, in phy- ■ h macica la Cerbul® de aur adl Adolf Plbckbr, * ? piste drum de Passagintur Român; la lassy, B * dc KoNTâș la Crajova, la D. Pohl; la Galai^ 7 ' la,T*TucfiBffii. * 4. 4.X 4-1X1A 500056000™;-“ I ipotecă. A op adresa, Oâlea (Mogoșâelf H 61, de la ora 5 pîuă ta la 7 ppmcridtane. I No. 272. ⁵ ¹ J apr* Tipografia C. A. Rosellij Ștrada Colaci, No. 42