ADMIMISATAT1UNEA PASAGlULu ROMANO Nu. 1.— REDACflUNEA STRADA C0LT1A No. 2 f SAMBA1A t 1ULIU I8bf ANUIU AUD DOUE-SPRE-DEGILE vo ESCE ȘI VEI PUTE LK1 LBl N țK ANU — CAMJAJLK 48 Dli' tCTl 58 PK sflBR LLN1 ,, 24 29 - « «O 1K PR TREI LCNI „ 12 » 15 pe n* tfs v „ s >» UWT’ «SPHPURP 24 BAN? PENTRU PaIUB PE TR1MESTHU ER. 20. pentru avt,Wh ’ 6 M?*'¹⁰ yⁱ'“‘ AI’⁸'^• Articlele trămise .si nepublicate se vorii arde Redactorii respun^etoru Eugenii* Cnrnda, LUMim&ZA-ȚE ȘT VEI FI PBNTHU ABONAMENTE, ANdNțlUKl fl RECLAM» A SE ABHE8A ÎN RlțCURI&Cr^ LA A OM INIPTB ATIUNTA RIABULSI IN DisrmcTK D ConESPONr>iN}iî diahiui.Ci fl PRIN POSTA, LA PARIU LA p. llARRAS HALLEOItA'iN RUE UE. C'anCIBKNK C0MF»IX«m fi. A N U N ț LU I. P LINIA PE SO LITERE ........40 HANI iNSEimuN^ți hkCwAe, linia LX 2 lei nou J-------- ¹¹ ~ "" -------------- PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI Conform® art. 54 din legea elec- torale d-nil alegători al colegiului alti Il-Ie pentru Senatu suntti învi- tațl a se ntruni Duminică Ia 7 co- rinte la orele 9 de dimineță la Pri- măriă (piața Ghica) spre a alege un® Senatore din partea orășiului. Primarii ty. Panaiot. ^CANDIDAȚI! DE SENATORI AI COLEtfELORU I Șl II DE ILFOV. COLEGIULU I. P- NICOLAE NICOLESCU (FOSTO ministru) Mᵢₐ OOIJSGIULU II. 0, MIHAIL ANGHELOVICI (COMERCIANTE) DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servițiulu privaiii. alu MONITORULUI). BELGRAD, 15 luliii.- Sublima Pdrtă a recunoscute proclamarea principelui Milan. Diariidu! Serski nori;ne a publicații eri sâră dorinele Scupcmei. Acestea suntu.. in prescurtare, u'rmătorele: „Blăst mulu eternii alu poporului se'plane asupra lui Karageorgevici, și asupra femifeî s61e, neputendfi nici .uă dată se ocupe tr,o- ndii, trăgându-se înaintea justiției și r nfiș- cându-i-sc averea. „Blăstemfi elernu plane asupra a^isiniforfi și compilatorii, pedepsindu-se aspru și cofius- cându-li-se averea.¹' Poporulfi acusă pe mi- niștrii, de cari a atârnate -polipâ și ia închi- sbrea de la Topcider, ca culpabili pentru ne- îngrijire, și. mai alete pe, polițe. Se se es- prime inulțămiri poporului, adunăriloru și obstelorfi străine, pentru adresele trămise. „Ereditare» tronului se fiă întinsă desce- dinyiorfi fii ai luî-Miloși Obrenovici I. Șî’.idamgiMterelL edțwațiimffi prin- cipelui este serioșii recomandată regin^ilorfi. Regintia se conserve în străinătate demna a- titudine a prifflcipblui Michailu.. r> „A oe convoca Scupciua deșii și regulată pe fiă care anii. „H se lărgi legea electorale; după timpii și dorința poporului. ¹ „Legea asupra presei liberă, legea asupra ' teilul și Loupra responsabilități ministeriale, se se întind» asemenea „Se se maaifeste recunoscin^ surorei și rudelor® principelui Michailii pentru patrio- tismulfi aretatâ junelui, principe și poporului, ,renunciăndu la averea miscătbre și nemiscă- tdrie din ‘Serbia. ¹ „Arestan^ff în lanțuri se nu fiă ni®î uă dală liberați înainte de împlinirea osendei. „Criminalii se fiă întrebuințați Ia lucrări; ÎEchisbrea de la Topcider .se fiă strămutată la locu sicwu; foncțioaarulu care astă-^i, va părăsi serviciulă Statului se nu pdtă lua pen- siiim șî nici relua veri uă dată fuBCțiuneo“ Biicii^scI t? Cuptorfi Eri seră, întrunindu-se în sala de la Pomulfi Verde uhă numeră de alegători aă otărîtă de candidați Ja Senată, personele mai susă aretate, a căroră alegere suntemfi șicuri că va fi propagată șl susținută cu tă- riă dc cătră toți amicii nostrii politici Erî s’a mfăcișiat® la curtea Ju- rațilorfi din Bucuresci, procesulfi in- tentatfi d-lul, Lerescu, de care vor- birămîi și noi a-l-altă-ieri. D. Lerescu era acusatu car fi proprietară și redactare ală diariului Strechia, care a servită de organă spre a se arunca injurii contra per- sonei Domnitorelul ș’a Augustei sdle familie, prin article în versuri publi- cate în za —• Aîuhmu . vh" se-mf ceri a te preteze cob- tra tei? t- 0-! n’o se poți acăsta, respunsu ea cu vioiciune, ™ scii cine e; dar ăm camfi în- după desbaterile sble. cu mumă mee, că. dacă aî voi... — Daca așii voi ce î.. „ dri-o că se,- opreșce eră. — Et bine! respirase ea iBtefesă. dacă a»i voi se mA coi voce abia ie! Ja «Mtetalf' d fele,. . . hnî para că nu mă 7» mai lua eu dâasuju. . a > > — Se te ia ii atei; ia «H0©? < Sa=șî pleca capuliî roșie și ceefuni Și- i&lnindâ privirea mea surprinsă • — prea bine ci e greii ₛ șiopîi ea WorcmWe p® jumătate j dar în StaS'¹^’ ■destule alte s&rvitore. w d îîă Mawială =ms vemî'to mioSol'— Vierglie, ii ^isciu privindu-o in ochi, i«3, n®?- e așa, te trâiite 'MeUUm? spei, fe ” Al respuns® ea, eM m’a sfemigi!; fe? . . dacoromanica.ro EOMANULU 6 IULIU 1868 ÂlAdV ALaL INVEȚAM&NTU SPEClALU CATE-VA CUVINTE ASUPRA 1NVETĂMEJ1T0LU1 AGRICOLI) IN ROMAN ȘI ÎN STRÂINATATE. Amu atrasă atențiunea Româniloră asupra importanței învețământului-agricolu, âncă de la 1859. Nu amu lăsată se scape nici uă ocasiune fără ca sc ne silimu a demonstra că desvoltarea agriculturii DOslre, este strînsb legată cu propășirea acestui învețămbqlă. In anulă 1863 căndu amu înființată divisipnea de agricultură to ministeriulă lucrăriloră pu- blice, amu făcute unu proiectă prin care îm- părțeamu țâra în optu regiuni agricole și propuneamu ca în fiă-care regiune se se în- ființeze de uă cam-dată câte uă schlă pri- mară de agricultură. lutr’unu studiă făcută în Revista Pomânăt subtă iitlulfi de Ame- Horațiunile de introdusă în agricultura română, propuneamu unu plană, generală pentru organisațiunea învețământulă agricolă în România. In consiliulă generală alu in- strucțiuneî publice amu stăruită pe cătu ne-a stată în putință, pentru ca se se Introducă în scblă învețământulă agricolă. Dupe atăta stăruință atătă din parte-ne, cătu și din a altoră colegi de ai noștri, trebue se mărtu- risimă că. acâstă ceșțiune n’a înaintată pe cătă se cuvenea, S’a, făcută ce-va s’a în- ființată catedra de agricultură prin seminare, S’a înființată doue ferme-seble; însă trebue se marturisimu câ chiaru aceia ce s’a făcute Cu tâte acestea cestiunea este simplă, șl a- vemu plăcerea do a o ijicc că astâ-iji a în- cepu Iii so fiă înlelâsă chiaru de cei mai în- dărătnici. In adeverii învețământulă agricolii nu pâțe se se deosibâscă de celc-l-alle; și elu ca se satisfacă deosebitele trebuințe are nevoie de a fi primarii, secundarii și su- periorii. In starea de faciă a Rebuințeloră și mid'lbceloru nâslre, avemii nevoie de în- Clădirile scolei de la Panleleimonu fiindă în cea mai prbstă stare, d. ministru ca se completeze opera, a și afectată fondurile ne- cesarii pentru a construi dm noă schia. A- câsta va fi una din creațiunile portante ale d-lui ministru dc șî fiă convinsă că țâra întrâgă cunoscătbre pentru acâsta. De la mare, de la colibă pînă la cele maî im- agricultură, ’i va fi re- ia micii pînă palate, toți vețământulu agricola primară aceld superioru va veni maî și secundarii; tăr^iu. Ca se nu s’a pusă pe nisce baze astu-felii sultatele se fie satisfăcetorei , Camă pecatele noi de a ne mulțumi numai scripțiuni pompâse, pe regulamente ca re- avemu pe in- nume- râse, și neglijenta prea multu laptele Acâsta ne face ca se începemu refl de la începutii, și apoi dupe căți-va ani ne mirămu că instituțiunile înființate nu suntu prospere. Nu avemii nevoie se citămfl esemple; ele suntfl to memoria fiă-căruia. dintre noi.' Cu tâte acestea nu datorimfl mai pucină mulțu- mire acelora care și-au dată ostenâla de a înființa și putanulfl ce avemii Daca amu fă- cutu observațiunile de mai susă, n’amu a- vute în vedere de cătfl de a recomenda ca pe de uă parte se se amelioreze aceia ce e- sistă, eră pe de alta ca se se procedeze cu mai multă maturitate pentru- viitoră. Una dia căușele care a Îndărătnicită la noi tavețambratulă agricolă, a fustă și lipsa unui plană de organisațiune dupe care se proce- dănta: și de aci arbitrariulfl lăsată ca se desființeze măne aceia ce a înființată astă-rjl Care.de unde se scula și venea avea păreri deosebite: unii creolă eă în țâra trebucscu înființate numai scole de argațî; alții bă tre buescu și scâle mai superiâre; alții că nu avemii nevoie de nici ui scblă, pentru că țerawlă scie agricultura mai bine de cătu oritoine.' Pasele prin -tare.' a trecută mLță- taântuiu iagricolu .Ja noî/nu snntă de cată uă consecință a acestei ,confusiuni de idei. Snființămu numai învețământulu primară nu putemă pentru doue cause: ântbiă că nu amu avea âmenî care se’lfl predea, profesori cu alte vorbe; alfl douiiea pentru că esistă uă sâmă de juni la noi care nu se mulțu- mescu numai cu acestă învețămentu. De unde vomă lua profesori pentru scblele primare agricole daca nu va esista uă scblă secun- dariă care se-i producă? Oameni în aparință serioși nu voiau se se convingă de ună lu- cru așa de simplu; pentru dânșii era în des- tulă se se puie pe chârlie sc61a primară de agricultură, sâii fermă-siâlă, apoi mârgă tî- rîșî, grăpiș!. Acâstă neînțelegere a fostu una din cauzele care au ocasionatfl cei'fl mai mare refl dar și învețământulu celă mai neapărate pentru țâră. Astă-^i mulțumită d-lui ministru alfl agricultureî, cestiunea este .resolvată. Domnia-sea a presintată corpurilorti legiui- lâre ună proiectă de lege pentru Bjrganisa- țiunea învețămentului agricolă primară și se- cundară, care sperămfl că nu va întâmpina nici uă obiecțiune Căndă vomu avea legea ne vomă scăpa de acele urganisațiuni capri- ciâse care sdruncmescfl de atăți ani înveți mântulu nostru agricolă. In așteptare ca se se voteze acelă proiectă D. ministru a bine voitu ca se reînființeze la scâla de la Pan- teleimon catedrele, trebuinciose pentru cai în- vețământulă- acestei scble se fiă secundară. Astă-felă dar în viitoră vomu avea uă scolă centrală de agricultură care va putea se pro- ducă bărbați pentru a înființa ferme-scble ,sbu scble primare de agricultură în deosebitele județe ale țerei Pentru a satisface și tre- buința, ce are țâra de silvicultori;’ D. mini- stru a creată uă anume catedră de silvicul- tură și botanică la scola de Ia Panteleimon, dândfl acestoră cursuri uă desvoltare maî mare de cătu în trecută. Cu chipulu acesta nu vomă maî avea nevoie dc a înființa uii scblă specială de silvicultură, și acâsta cu atătă maî multu că cultura pădurilorfl este uă ramură a agricultureî. Acâstă noue organisațiune are fericirea de a- fi patronată de I. S. Domnitoriulă. Măria Sea, care a înzestrată ta așa scurtă timpă țâra cu maî multe instituțiuni folosilore, ține ca Românii se aibă uă scblă centrală de A- gricultură și Silvicultură demnă de misiunea cea mare ce are se împlinâscă Cu unu pa= tronagiă atătă de înaltă și atătu de bine- voitorij, nu ne - îndouimfi unu minată că peste cățî-vă'anî țâra nbstră va poseda unfl sta- Mimentu agricolă care va fi uă onbre pen- tru uă națiune agricolă ca a nbstră. Cațî suntemă, trăimă după urma agricultu- reî; ea este, și va fi pentru multu timpă, singurulă nostru isvoră de avuția; era dară drepte ca și densa se’șî aibă scbîa sea în raportă cu importanța sea, după cumu ve- demă că aă scblele loră Dreptulă, Medicina, Literatura eto. Lipsa acestei scoli era uă nedreptate și uă rușine pentru. România, o- nâre și mulțămilă acelora caro vină se re- pareze nedreptatea și se spele rușinea, Pare că au^imă pq unii: dară ce atătea scble de agricultură, cându țerani se nască agricultori. Acestora le vomă respunde că nu avemă âncă nimică în raportă cu acea ce arfl trebui se avemfl. D’abia avemfl scblă de la Pantekimonă ca scâla centrală, și doue ferme»scble înființate de unfl ană; și apoî și schia centrală și fermele scâle suntă puse pe bazele cele maî modeste în comparațiune cu ce esistă în alte țere. Și pentru că a- vemu obiceiă de a cita totă dâuna efe sc face în țerile străine căndă este vorba se înființămfl ce-va la noi, se ne oprimă unu minute, ca se aretămă acea-a ce s’a făcută în unei® Staturi dia Europa, în privința în-, vețământulul agricolă. Austria, vecina nostră, care nu trăiesce numai din agricultură ci și din industriă, are 1-ifl, șâse scâle secundarii de agricul- tură în care se. află la 60 de profesori, și superioră și secunda! u atu agricultureî, la 60 de serme-scble, trei scble veterinare, scoli de irigațiuni și de drenagiu, de orticul- tură și altele. Șl cu tbte acestea guvernulă francesă nu se mulțumesse pe atâtă și a- cumă este pe calea dc a înființa chiară la Paris uă Academie de agricultură cu 1 6 pro- fesori. Uă comisiune numită de ună ană, presidată de ilustrulu chimiste d. Dumas, și compusă din bărbați speciali, a elaborată proiectată acestă proiectă și în curândă îlă va supune la aprobarea ministerului. Cine nu înțe- lege cătă glorîă are se reverse peste Francia în- fljn । -um institutesuperioră, unicStalu- me prin celebritățile profesorali și prin bo- găția colecțiuneloră. Ecă ce face Francia ale căria legi le deschidernu pe masă ori cândfl voimfl se facemă ceva. Se o imitămfi pen- tru Dumaețjeu, Și în instituțiuni, ârc nu nu- mai în proiecte. ¹ < Se mărturisimfl că facă staturile civilisate agricolii, acele staturi ta faciă cu aceia ce pentru învețământulă care nu trăiescu nu mai din pământfl ci afl și uă industria pros- peră, anta da dpvada de cea maî pucină în- țelegere a intereselorfl nbstre, cândfl amă mai amâna înființarea scbleloru agricole în țâra nbstră. Cu economiile ce pretindemfl că fa- cemu neînflințându scble seribse, vomă priva țâra de acele mai folositdre instituțiuni și posteritatea ne va judeca fbrte aspruₖ Din norocire vântulfl bate spre bine; cu patronagiulu laaltfl alu M. S. Domnitorului, și că ce cu cu concursulu guvernului suntemu siguri țâra nășiră va poseda în aștâptă de atătu timpii. curândă acea-a Mdngâindu-ne acâstă speranță, rugămu pe toți Româ- 411 elevî’; 2-le, Î8 me-scote, cu 81 de elevi; 3-a, 4 scâle scblc primarii sbă fer- Invețetori și 420 de silvicultură cu ' Ă I '-J. I. piniî cra înțesată de puporu precumă și fe* restrele locuințeloru de unde curgeaă ta tră* sura Alteței Sâle, care avb alături pe d-nu Arion ministrulă justiție, buchete de flori. La paiață asceplaă pe Inâlțimna Sea, unfl numerosă publică, Guarda Naționale și tbte autoritățile. Dumne^eă ca se încerce cre- dința loră și adeveratulu devotamentă ce în e oiasiunile aă manifestată pentru înălți- mea Sea, afl trămisă uă plbiă ce curgea în torente, credința loru fiindu însă nestrămu- tată, afl stată în pl6ie, pînă la sosirea Măriei Sâle, și pînă la plecare. Măria Sea în Paiață a conversată cu toți cari erau presințî întrebăndu-I mai ânteiu de de senătate, după care mergându a’și lua prînzulu, a invitată la mâsă mai mulți co- mersanțî, pe șelulu Legiunii, șj oficeri su- periori din Guarda Națională. In totă prăQțjulă au conversată cu d-nu primară ce era la drâpla înălțime! Sâle și cu d-nu Teodor, loan unulă din cei ânteiă notabili pomersanțî ce era la stenga, vor- bindu despre £ele mai frumbse instituțiuni de progresă și civilisațiune. La plecarea Mărieî-^Je a fostă asemenea condusft pînă la barieră cu torțe nimenui ver-uă impresiune urîtă pe stradă ce se făcuse din pldia tn torente acolo toti orășianii au nefăcându noroiulă de ce cursese urate Mă* riei-Sâle ca D-deu se-lu pbrte sănătosă. bl ’( Cuvântulu rostită de d-uu primară. Prea înălțate Domne! Cetățenii ploiesteni vină prin represinlanțiî loru a ve supune respectuoșii la cunoștință că ei suntfl pe deplinu fericiți primindfl în profesori și 200 elevi; ticultură, orticultură și profesori și 11 4 elevi; ricicu'.ltură și apicultura 72 dd elevi; to fine, 3 12 profesori și 165 de 4-a, 6 scâle arboricultură de cu 5-a, 3 scâle de cu 4 profesori scâle veterinare elevi. de 18 ti- 16 se- Și cu nii bine-voitori ca se contribuâscă fîe-care în sfera s’a pentru rcalisarea unei opere atâtu de importaată pentra desvoltarea nostră eco- nomică. P. S. Aurdianu. mid’loculu loru Vbstre persona piin districtulu Ei suntii cu cu sănetate augusta Măriei- în căletorie ce a făcută și nostru. atătă mai multă fericiți căndă Afară de aceste scble esistă cincî-spr i- ijece catedre de agricultură ta principalele orașe, guvernulă este pe cale de a mai înființa âncă patru ferme-seble dintre care una la Coman în Bucovina. Ce avemfl de clisă ta. faciă cu atătea stabilimente speciale, noi carii ne speriămfl așa de lesne căndu este vorba d® a trece^ uă sumă in budgetă pentru învcțemântulu specială agricolă/â. Germania de Nordu și de mia^ă-cp pose- dâ^ă 13- stabilimente de învețemântfl supe- rioru. agricolă și 52 stabilimente de îmvețe- mârită secondariu și primariă; și se notămă că în acestă numeră nu intră scblele de or- ticultură, de irigațiuse, de viticultură, și al- tele atătă do numerâse în acâstă parte a Europei. Acestoră scâle datoresec Germania agricultura sca cea înaintată care pbte fi ci- tată ca modelă ori-cărui Stată. Francia are 3 scble pentru învețămânlulfl Ploiesci, 29 luniă. D-lui Redactare alu jianului ROMANULU. Domnule Redactare, Ve rogă respectuosă bine-volțj a da locă întruna din colbnele stimabilului d-vbstră fiarta, micei dare de sâmă despre primirea înălțime! Sâle Domniloriulu! Româniloră, în orașiulă nostru Ploiesci; cu ocasiunea întbr- ccreî din călătoria cc a făcutu în districtulă Buzeu și prin căți-va murați dia djstricRiW nostru Prahova; precumă și cuveralulă ros- tită de d. C. T. Grigorescu primarulfi co- munei, căndu a primite pc Aitcțea Sea la vedă că satisfacțiune mâna providințeî pro- tejându teu îngrijire pe alesulu și bunul! loru Donjiiââloră care a fostă destinată pentru salvarea României. Eî speră că acea-așî bună-voință a totu puțintelul ascultândă rugile poporului română va conduce pe Măria-Vbstră la marele scopu ce vațî propusă cu uă fermă constanță ta devolamentulă și iubirea ââstui pope Sf Șe trăiffscî Măria Tal 1 Se trăiască România!’. Se trăiască ministerulă Măriei-Vbstre. Primarulu ur. Ploiesci, C. T> Grigorescu. barieră. / Orășianii Ploiesceni Iflăndfi că înălțimea Sea Domnitorele vine și’n acestu orașiu, aii tresărită de bucriă d’a maî primi âncă uă dală în mid -culu loru pe adeveratulu pă- rinte alii Româniloră, și îmbrăcăndu-se In haine de serba țâre afl eșitu la barieră și în- tămpinându’lă bau condusă pînă la pala tulii destinatii în urări vesele. Tâtă strada Câm- Primiți d-le redactare, încredințaiea ose- bitei mele considerațiuni și stimă ce ve păslrezui ron A. P SavopolUi __ i ________________________—*. ‘ GONGRESU INTERNAȚIONALII DE ARHEOLOGIE PREISTORICA. La congresulu societății Italiăne de sciințe naturale, care se ținu la Spezzia în Septembre 1865, D. Gabriel de Mortillet (a- . itc ’ă directore ală Museuluîi de Ia St. Ger- ---.. . -----J» - — ași fi ,fășut-o și eu singură, ., . și am vor- bită altă-felă de cumă m’a invețatu elu. ~ Pentre ce?ₜ !₍ • s — Pentru că m’a ’avețatu lucruri, ₄ pe cari nu- te am înțeleșii bme, tareuni pară u-1 rite, a le repeta. , im ' r ' ’ La acestă, ciudate respunsă, am voite ne- greșjta a me lumina asupra acestei', stranie fete. — Ce-țî pbte părea reu in cele ce¹te-a tavpțajfl, o itarebaiu; dacă n’aî înțeles®) N’am ^credere, tate’tasulăi respunse eă wfljqune, . ș’apoi, adiegă ea Încete, am citită destule cărți și potă ghici ceea ce.^u ,p6ie S i»ine. — După turburarea ice- însoci respwwlu se^ de uă îodresnâlă, neesperimeatată, me slmțiiu cuprinsă de milă; dar mi sciu ce' netamatote me ?mpiigea a pătrunde acestă straniu amestecă de inocință și de cutesare. — Atun.fl, resjjm^eiă, daca ighicescî că aflâțpa /jntata laᵢ min€f.fv b>țjiviiacibsă; pea- tru cc-mî ceri viV?- ₜ ^Au^dș, aceste, cuvj te, ba fiau gestă de, descujragÂare, și-ini aruncă uă de desperare. Vețjuiu lacrămi lra ochii M =.■ Și d-ta; me₍ munes§4l ea- «'unii tes de im^utare^) Ei »iae! urmă ea cu. einirăisiahb, me adresanta¹ d-țâia pentru că mă șâlara- semu, de bâtăiᵥ -■enții! tă voiu mai bine a suferi ori o cătă a mă duce cu dfe- silă! Ce vrei se me facă? N’am pe nimeni ca se me apere. • Me găndisemfl la' d-ta pen- tru că ... pentru că credusemfl că erai bunii, pentru că-tai e fricâm fine!. .. D-ta nu me păți protege, atăte mai reă! O se me ib cu dânsulu, âcă totul ■ —- Nu, nuî strigaiă oprindu=o de mănă căndfl voi se plece. Conlâsă pe mine, Vier- gm„ ar. fe voift lăsa în nenorocire. La acestu cUvâatfl, ea me privi c’uă es- presiuae dc nemeredere și ca cumfl ar fi ere- 4țitu că n’ă aurită bine¹. | — Adeveratu? «lise ea. • — Ți-o promită. — Atunci me ducii se-I spuafl că o me ib! la căsteru. — Nu, nul îți wă găsi ua locuință se la persbne cari voru avea grijă de d-ta, și cari te :vora proteg'e după cumă ți se cuvine.' — Dar elu voi-va acâsta? Putea-o-veî ob- ținea de la’ dfinsuiu? .. . ’ l — Nu te teme, adăogaiă eu. Am argu- mente solidă' spre a-iă decide. Afară de a- tâsta' cu hmem' de felulu' luî se află totu drauna .TnițJ’locu șficace. Li .se /ace to- tală. Numai plânge dar; te voiă apă» «ă HI m^lțwessă, ea, și graciosulfl — Dată ce se-î spunu? căci elă me va. întreba. — Spune-iî că-lă voiă vedea peste căte- va dile, și asta e destulă. Pînă atunci me voiă ocupa de d-la. După plecarea Viergieî, remăseifl unfl mi- nuțu amețită, desorientșdu de conflictală sim- țimtateloră în cari fusesemă tirilă țț de în- gagiarca nesocotită c® luasemu. Nu me maî îndouiiu tatradeyerfl de imperială cș acâstă ciudată fruaniuseță putea esersa asupra, sim- țurjloră mele; cu lâte aceste® mș săn^isețnfl pînă atunci stăpână pe desnodâmântulu ce ași fl voită se alegă și nu me preocupșsemă, d’uă aseminca aventură. Me gândiiu darii cu unii felu de uimire Ia situațiunea ce-mî fecusemă prinlr’uă singură vorbă, și care, nu era alta de cătfl acelă rolă de proiectare, amică alu arteloru sâii alfl ^ociațe», cu taco Marulas voise a me însărcina, Maî presusă îosă de tbte, acostă posițiune se agrava prin acestea, trebue se spunu spre lauda mea, după ce-mi am formulate aceste temerii jaa- turale, mi-am luatu uă otărire tare, cumu acâsta, nu putea fl alții de cătfl încărcare neprevedută la budgetuIfi meă caritate, bine-facere sâii înșelăciune; îmi O» uă de îo= trebuințasemu pre de multe ori reă libertă- țile mele cu creaturi cari nu Viergia, ca se-mi pare reu plăteau cătfl de acea-a. ce îl făceamu. e După ce plecară Sevenay, care-j» urm doue ^ile despre „frumosă mea vasală," des- pre jșbăixjile mele dș seniorii mare, șl alte nerozii ie letală acesta, trebui se me gân- descu a-mi împlini pro misiunea dată acestei copile. Me dușeiu darii la Langlage, cu carol me consu-a^ . to lâte. Ii povestiiă a/acera acâsta, și-du lugaiii sc aii găsâscă |ruă fe- niiliă onestă la care fata Mariaseî șe potă vea unfl aălfl sicarii. Elu me privi cu.mW®. — Daca vpesci se p găseau prin pregiuiuₛ domniile comite, asta nu va fi lesne din ©au- sărăcia acestei,fete care nțe sileș,^ln qys- ciință a o respecta. Eramă bre viplj/i)®- 9 prea ,P’ajcU «eă obraatt sa, lumină de uă dadă, . Și daca aî trebui îță de mine, lte-mî gria Wntî-vă fcnă cuveni. Liml- linei' viclenii a îndcmănaitecul^i mi^elu pțț carș Viergia intră fără wjc-î In complicltu- țe? Eramă bfe apărătorul îi unei adevera nenorocite? Ori-cumii ar 0, me gâsiamfl ae- redă pentru că cedascmu unei iuți mișcări de milă, luăndfl. asuprl-mî respunderea de villorulu acestei eroine' c&mpene. Cu tbte ,, generositatea d-tale ? Ori me înșelu prea mult, ort aici trebue se fiă d’ale luî Marulas. Elfi e unfl blăstematu prea s reiu, destulă de tare ca se pbtă ținâ tote firele unei intrigi și s® te încurce în transa, prefăcîudu-se totfl d’uă data că e suptă, apăsarea unei violinte. Fii sicură că cată a te esploata. — O! sciu bina acâsta, dajrii, va .găsi cu cine se vorbâscă. In fine, e vorba de că- te-va mii de franci, pe ru .plata pensiune! Viergieî, IJacă se , va. areta cemnă de re: resG, voiu mai adăoga uă zestre, careA va permite a se mărita cu vrunu băiatu bunfl. Suntfl destulfi de. avuții ca pennitu acestu luxu. Daca din contra tâte aceste nu esu bine, înapoezu pe fată demnulă seu pă- rinte, șifo trimite âru la caprele sfele. ,ᵣDupă cc djscutarămii căte-va, se otărVca Langlade sș se ocupe îndată cu acbstă afa- cere. Elu avea aprâpe de Marsilia unu ș- miefl, căpitanulii Payrac, betrănu marinarii care trăia cos femeia sea șj ca® n’avea, altă ;sțare de- cătu pentiunea sea și' un® venita de doue mii ftanc^ ^i m’aveafi copil, și siunea protegiatei mele putea se J® mai în bunătățese traîulu. Căpitantilu Payrab', spi- rite feradite șf distinsă era pd IMgi'acestei unii omă care ai- fi putatu tatimlda îndes- tulă pe Marulas, Se decise daste ca LaugMe — Din .contra respuns^ cu viHqicjune ghicindu-î gândulu;, țifl. ca Viergia șe sode- părtese atătu în călii aceH uade va se nu scie nemiefl dsspre dînsa nici flespre aj seri — ta casai® acesta, fjisc ® șllă ce- va; tafl calcMlat-an pînă uad® te pbte duce se-î scria îndată. (Va mma). ’fe * Mario Uchard. ■ ROMANULU 6 1ULIU 1868 &73 main-en-taye), espunândă întrunu discurs: elocinte starea actuale a cunoscințeloru asu- pra epoceî preistorice, și marea importență a cercetăriloru științifice asupra acestui șu- biectă, propuse a le da uă nouă impulsiune organisăndu unu nuou congres internaționale destinată specialmente pentru arheologia pre- istorică. Acâstă propunere fu primită cu aplause ntrună cuvîuf acâstă adoue sesiune a congresului intern maiu Arheologică preis- torica , țjuută I iris în anulă trecută a stabilită pentru v djauna viitorulă congre- sului puoându’to ir rândulă adunăriloră ști- ințifice de cea ma mare autoritate și impor- tanța. Sesiunea care stiptu președinți i- unanime și votată prin aclamațiune. următbre fură adoptate în dată: 1 siunile congresului se nu se adune oii una după alta în acea-așî țâră, Otăririle Că se- de doue și 2 Că prima sesiune se fiă ținută în anulă urmă- torii la Neufchaslel, supt președința profeso- rileluî E. Desort (autorele operiî) „construc- țiunile lacustre ale locului Naufchastel)¹* La 23 Augustă 1866 acestă primă con- gresu, primit de locuitorii Neufchastelului cu uă ospitalitate alâsă, fu inaugurată prin presința multoru învețați arheologi, antropo- logi și naturalist! Germani, Francesi, Ame-. ricani și Belgi. — In ultima ședință a aces- tei sesiuni se decise ca sesiunea viitâre se se ție la Paris în Augustă 1867 suptă pre- ședința d-lui Lartet și pentru comitatulă de organisare s’aă alesă 1 2 membri printre pri- mele celebrități științifice ale Parisului. Ecă cești unite cele mai interesante în gra- lustrului arheolog? englesu Sin John Lublock, va avea locu la Jjorwich, nu va fi negreșită maî pucinu br Hanță și mai pucină fructuâsă pentru progres :lâ arheologiei preistorică. Ecă programa acestei sesiuni pe care o primiiă din partea comitatului de organi- sațiune î „Atreia sesta» a congresului internațio- nale de arheologie preistorică va fi deschisă la Norwich Joi la ÎO Augustă, și terminată la Londra la 1Q Augurtu 1868,“ „Fiă cine care se interesă la acâstă ra- mură sului, fișată cent). a științei, pbte fi membru alu congre- plătindă cotesarea (anual subscription) la 10 sc igs 6 pences(13 fr. 2 '/, dulii celu mai mare, propuse de mitetă de organisare în programa fiă discutate ta ultima sesiune. 1. In ce condițiunî geologice, acestu co- sea, case în ce tra- tată și eolecțiune de animale (faune) și a- plante flore) s*au găsită cele maî vechi urme ale esistinței omului în diferitele părți ale globului? Cari suntu prefacerile în distribu- țiunea solului și a ăneîoru ce S’aă putută întâmpla de la acea epocă?’ 2. Locuirea peșteriloră era ore universale în rasa umană primitivă? Acâstă locuință era potrivită unei accia-ș! rase și la uă aceiași periodă? In casulu contrariu cumă s’aru pu- tea clasifica și suptu-împărți locuitorii peș- teriloră și cari suntă caracterele esințiale ale fiâ-căriî suptu-impărțiri ? 3. Monumentele' "Megalitice suntu ele orc Opeca. .UDliî.jși acelui. uopolu care locuia suc- cesivă diferitele țeri? ta casulă acesta care fu dnecțiunea mersului acestei "poporațiuni? Ce progresă succesivă făcut-a ea tn arte și industrie? Ce relațiune se află între acestu poporă și locuitorii lacustri a căroră indus- trie e aceia-șiî i Aparițiunea bromului la națiunile occi- dintale fu dre ținu progresă ală industriei loră proprie, sâă sosi prin nii^locuiu unei conchiste violibte ori prin relațiunî comer- ciale? 5. Cari suntfi, ta diferite țeri ale Eure° pe! caracterele indicative ale primei periode ale secluluî de feră ? Și acâstă epocă e Ore afflteriâră timpiloră istoriei? 6. Care suntu noțiunele dobândite* asupra caracterelorfi anatomice ale omului ta tim pii preistorici, de Ia epoede cele mai depăr- tate,' pînă la aparițiunea ferului? Se pole constata succesiunea, maî alesă în Europa Oc - ti'. ntalc,' a mai multoru rase și a caracte- risa aceste rase? Uă asemenea programă a escilatu ta celu maî Jnfdlîi gradu luxe? științifică fiane-esă, și pe mullti învețați străini, atrași Ia Paris de esposițiunea universale.— Cotarea fiind'0 ffisată la lo franci, ce*-a ce. da mesiiriioră dreptulă de a primi gratis, dările do sâmă ale congresului, numerulă Mpscriplorîloră a- junse la 3 73, dintre cari HO perMre ®raă străine (între cari, și unu Română). — In numerulă supscriptoriloiă se aflau -7 doime, 6 societăți savante, doue museuri și uă scâlă. puruy, miu/siruiu igslruoțiunei publice a tată 10 supseff^țiuni, uă altă persâna a tatu doue, și d. Dolfuss (de la Muhlhousoț a oferită congresului 1000 franci. Doue-spre=^ece ^ile (De 1a î 7—29 Au- „Fiindă că e de dorită ca fondurile ob- ținute din supscrieri s< fiă catu putea mai multă destinate numai cheiiuienioră de publicațiune, de aceea Că care dară oferită specialmente pentru cheltuelile generale ale congresului va fi primită cu mulțămire. “| Spre a satisface dorințeloră ce s’aă es- primată din partea comitatului de organisa- țiune, me grăbescă de a comunica savantu- lui publică ală României, scirile precedihte asupra congresului internaționale de arheologie preistorică. De aceia în numele comitatului, am onârea a face apelă la savanțiî arheo- logi precumă și corț|uriloră și instiluțiuneloră științifice ale aceste! țeri, ^nvitându-le se i-a parte în viitârea sesiune la Norwich, și se-lă onâre cu supscrierile, cu presința și cu co- municațiunîte loră științifice Dr. I. Kopernicki, Membru corgspbndinte ală comitatului de or- ganisare al congresuluj de arheologie preistorică. „Quitanța casie? ii dă înfăcișetorelui dreptă la biletulă de me bru (Merobers Ticket) și la tâte publicați» e congresului în timpulă anului. “ „Toți membr orespundinți ai comitatu- lui și tâte persânele interesate Ia studiile particulari cari tatru în domenulu congre- suluiᵣ suntu tava 'ri. a-i câștiga unu numeră de membri câta s’ar putea maî mare.“ „ftaocele car doresefl a fi r..?.embri ai congresului, suntS rugate de a transmite prin pqilă, câtă mai c rendă, suma cotisării loră casierului comitat ui, D. W. Spottiswood Esq, F. R. S.,- 50 Grosvernor Place, Lon- doh 8. W., aKtdrându îrtr’aceiașă tîflfpu, sCrlse cu caractare citețe, numele și pre- numele loru, ti&aJile, profesiunea s’aă occu- pațiunea și adre® loră. — trimiterea aces- toră amenunte aecesariă pentru redigerea listei membriloF'i și penlra. pregătirea bile- teloru. (Meinbere rijckots)? „■Ori-ce șpcietat (sâu inslituțiune) care .ar Pentru a înlesni supscriitoriloră transmi- terea cotisării loră la casierulă comitatului, me oferă a primi suppcrierHe îa timpă de optu dile de îa acâstă publicare, la abora- toriulă meă din spitalulă Colzea de la 9—3 ore în fiă care di. C1RCULARIA CĂTRE TOȚI D-NII PREFECȚI. Domnule Prefectă, fiă in P Igămu e și ordonămă se învestită cu sigiliulu Stalului și publicati Momtorulu Oficiale. Datu în Bucuresci, la 1 8 Ministru Secretară de Șt-it5 l i departamentală financleloru I. C. Brătianu. (L. S. St.) luniu 1868. CAROL. No. 989. INTERNE — Prin decretă cu dala 20 luniă Consiliulă Comunei Iași se disolvă,. pentru motivele espuse de d-nu ministru prin ra- portă. Uă comisiune interimară, prevestită dori se capete Memoriile Congresului, le pote avea pe țiunei anuale?* „Biletele ele lembri cu (Transacțiunele) plata supscrip- programa deta- lucrarea? Tbtă nenorocirea nbstră vine d’aci. N nu suntemă terminați, noî cesti-l-alți ne- gri din Africa: suntemă jumelate-albiîl Lucrurile nu S’aă petrecută pbte chiară astă-felă șt bunulu Dumnedeă prefâcendu specia umană în albă nu. se găsesce în căr- țile nbstre sacre — tbte credințele însă suntă respectabile atunci căndă suntă sincere. art. 66 din legea comunale, va administra afacerile comunei. FINANCIE.— Prin decretă cu data 2 luliu, se acordă d-lui Henrich Winterhalder, secre- tarulă generale^ alu ministeriulul financieloră, ună; congediu de șese septemăni, cu înce- pere de la 1-iă luliu. spre a merge în străi- nătate la apele minerale pentru căutarea sănătății sâle. pucrările secretarului generale alu minis- teriului financieloră, pînă la rtârcerea d-lui Winterhalder, se Voru gera ăd-iriterim de cătră d-nu Alesandru St. Catargiu, directore actuale alu comptabilitățn generale, mârgi- nindu-se numai în retribuțiunea postului de directore ce primesce astăzi. Prin circulară mea No. 7266 de la 2 Maiu trecuta am căutată se desceptă din nuoă activa priveghere a administrațiunei în ceea ce privesce „esecularea tocmeliloru agri- cole; speră dâră, d-le prefectă, că a-ți pusă totă stăruința ca administrațiunea în anulă acesta, se contribue și maîputernică decătu în anulu trecută la desvoltarea activității, a producere! naționale. Dâcă voiă și acuma se liată a Coagresn î se vor împărți la Nor= wick.— Biletele • vor da în localii (Recep- Vom Room) societățn Britanice pentru a- vansamentulu sciinței.lP r •» A - „Comitatulă nu va fisă mai nainte nici uă cestiune de discutată în. Congresă.-^. Cu tbte acestea, pentru scopulă de a veni bre am în ajutorulu membriloră, în alegea șubiec- telor® îu comimicațiMefe Icră, .;rC.cccCc cari după opiniunea comitetului pare că a- parțină specialmente domenuluî coi .resuli ri suntă publicate ân lista ce urmâză, spre a servi de înforțpayur generale;, L’Ctaie mai vecMÎ urme ale ' esistinței omulcl. 2 o Căutarea pegterildru locuite de omtt în perioda primitivă. 3 . Caracterele nsice âle omului primitivă. ■L Caracterele colecțiuaei de.animale ce-î erau contlmpurane. 5. MonumeuteL MegaiiUiice. 6. Antichități de piatră și de bronză,^ racterele și. Întrebuințarea louL mai vti®. totrebuiojfee a W în Cine-va e goloni sau nu e D. D . . cărui femeia închipuie în este urîtă tot dâuia ca unii choros își că o se i-o r&pescă gust#.-4e cândă ținea acâstă sesiune, fură împmite astufclu, sacrale la vjsitarea leciium și a fle sxsea f. ol co, pre morii obiecte de acelu felii es- pușe la P^latiilă i^n Câmpulu tal Mare; și -sqriie a£ eviMa sorgresolui în cari' savanțiî cei jl^(£ ia; NiU|on. Franks, Yogt. dr ; - ; (de Era într unu vagonă de la Germain unu june se așâdă net D ... . Paris la în facia — Bărbatulu se seblă: ‘ — Ședi aci ! elice femeieî sâle — Dar, amiculu meă-, (lise acâsta Saint- Dom- schim- băndă loculă, csli în adevără prea gelosă.. . — Și genuchiulă ? murmură bărbatulu, am ve^utu genuchiulă . . . Și cu căutătura trăsnește pre vecini) Acesta scote cu liniște din bosunară uă cartă fotografică. ce Privesce, clise grosolanului. — Uă prâ frumâsă femeia! strigă acesta peră! ce ochi! adorabile creatură! vâ repetă acea recomandare, causa ; este ploile dese m’aă îngrijatu. Ințradeveru, domnul? prefectă, dâcă se va pune destulă iuțeli în strîngerea. Bfelaw< 8. Locuințele prii dive. mie și alte de resbelă. •ÎO. Felurile vechi de înmormântare. fl1. Moravuri ț I unelte’ contimpiiraBe, cari că- nu te- CULTE.— Prin domnâsca ordonanță cu No. 969, din 11 luniă, acordându-se eminen- ței sâle mitropolitul.. Ungro-Valachiei, unu congediă de doue luni și jumetate cu înce- pere de la 1 5 luniu curen pentru a mer- ge la băi în străinătate, âră afacerile sântei mitropolii se se . gere® pe timpulă aretștă de către prea sânția sea archierulă Ieronirâ Sevastis. (M enitorulă). FELURIMÎ mea . putea ocupa Ei țiine, Domnule, acâsta este metresa . . Spune’mi în conștiință daca așu avea cea mai mică dorință de a mă ,de socja d-lale ? coltei, ne vomă găsi la finele stagiune! astă- felă cumu eramă la amulă 1 §64, adică, cu producte de rea calitate și' prin urmare ne- căutate în străinătate și totă d’uădată cu se- ’mănătunte de tomna neefectuate. Zoriți, dâră domnule -prefectă, dați tote 'înlesnirile și a- ducetj aminte cultivatoriloră că, dâcă în Iu lie și Augustă nu se voru face arături, se espună a nu putea avea semănături de tomna căci numai acelea dintre Sântele Marii potă rasiste la tâte intemperiile la cari 'tora nostră este adesea espusă. ‘-'Cu acâstă ocasiune ve amintescă asemenea disposițiunile ce am luată în anulă trecută în privința sloguriloră'; ele se fiă strînse, și în anulă -acesta, la ună locă cu ale culti- valoriloră mari, și acâsta în prevederea in-' cendiiloru; și numai căndă comuna na Ie ar garanta, contra ori cărei perderi. lAtagu însă atențiunea d-vdstră, d-te pre- fecl£ că aces’tp ‘disposițiuni trebaescu luate numai ta privința stoguribrâ de grene, or-¹ zuH și ovesurC âră na și în privința nu= trațului locuințelor^ unde ernâză și vitele. -Adăstu, domnule prefectă, cu încradere, împachetarea productelor^ espoșițiumii Paris, a făcutu se se producă ună incidinte la destulă de comică. ’ Scena se petrece în secțiunea Italiană. Unu cașcavalu gigantesca și așezată lângă zidu, prin dimensiunile, sâle, părea că des- fide pe luerăloiruîu însărcinată de a’lă pune in ladă Acesta râgă pe unulă din camarazi! seî ca seri ajute a ridica colosulu; ei’se SOCIETATEA .PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMAN S E.C.Ț I U N E A G E N-T R A L E. Pentru tolesnitfe? perceperi» cotisațiunii, c la membri! acestei sosietăți, depunendu la li- brăria Socecă și Comp calea Mogoșâiti No. 10, și la noua librăria G. lânide și Comp, vis ă-vis de pasăgiulu romană, ta- bloulă membriloră acestei secțiuni-, cu noti- ficare de cea-a ce datorâra fiă -care, supsem= natulu rogă pe toți’ dd membrii se blnih voiască a merge la librăriele indicate mai susu spre a achita uă datoria așta de Sacră; De la dd. Socecu și Teodosiu voru primi, în numele meu, chitanță taiata din registru cu matcă. ptecă, își concentra forjele. Uă sur prindere! cașcavalulu se ridică ca uă până. Unu chițcaau, în contra tutoră privitegjeloră. stabilite de cătră d. Lepiay, de șâsc lune, își adjudicase monopolulă esploatațiunei aces- tui cașcavală pe care-lu transformase într’uă ladă mare. își pâte imagina cine-va uă e- sistință. mal plăcută și mai. bina îndeplinită. deși cu. nerăbdare, .fericitele resultate alti activitățe! și patrioticului’ d-vbsfră devota» mentă; pînă atunci, primiți încredințarea prea deosebitei mele stime și eonsKter nasiale, din veri ce liceiî din Bucuresci, și care seblă va duca totu cursulu vacanțiunet Partea științifică va fi predată de’d-’hv Const. Petrescu. studentă din licculă ^ta Sabba iară cea literariă de însă și d-nu Georgian. Plata dată înainte,, pe fiă. care jună esl| do 50 leî nouL , j j i !g Școlarii’ amatori se. sc adrese» ta DWM d=lui calps Wogoșbi, ude se voii inscri inlruă listă lăsată pentru acestă scopii, h aptă ate corelai, efebii c-'s-iă ss va șl încape, se- se pawris Ja Universitat--;. înainte de orele 8 snle-meridionale, und? vpru depune și plata. ... t r I •O. Cssrs?’® «c«steî seâfi, nu va ’^utei începe de cât fi cu unu .Eomeră mimiaumC de 10 sctiiarî. . ,r L G E. I bricam de argintă și afeijarea muiî de tutalu bawL An. iL M Tfiufe fereală ss wrî tăia piese d® râte 50 barai una șâ de rate 2 lei una. patrn ore. Săra S1E3, trece ta 15- & Acesta nu era rșfi, ta Idliă privsspg sssops.ă) îculdrca nu’lă sata ‘ O om®M negri, W:a H . veni se-i atecă, și se puse la îmgru. ju- PROFESORUEU rogă peOnoj pi arfi dori ri înpidiB^ gii dmnnaiar talii W Septembre, pralru ca se se pMS m^tatea nui^aî dăm bmeni era deja albi, ciudă ta™°? tachiriș lecaluiă potrivKă mi^eruiă devjloriL era pc finită. și â ; - lu| Jtflisaica i Cpco^pilu căuta prt curâadu j ¹ i - . r - se negriloru goi f®,ră se-i ‘dacă 44" *t< ta ș| IL M ” 130-100 129-. --- ,, „ deșert®... plite, ca'd 21 gr. R tqrentuală, cald, 22 gr. R. vînt® N. Q. Lose............. 63 --- „ eărnău ,, I. * --- 170-1,55 ''LiOllOJi- , „ pornite încărcate C. Lung,‘ idem. Buseu, recâre, nouru-, vîrt, apa Buseu '1(1 ■ 13'1 • \ (.•' [ Creditul®....... 87 20 ,, r» >i II” » 100--- 95 „ „ deșerte.. Văleni, pteatu 24 ore sipete marî. pdte trece. hi I) ’i li1 i.i Acțiu. bănce 750 --- „ arnăutu ghircă..ț......... VapAre sonite.........iu--- i , Mărgineni, ceru tnțunericu, 12 ire a Tîrgovisce, năpiea și $iua a ploâtu li- . Uc i|<- ',.j ,vr’ hii' »m 'ini oj Landou,,...^. 204 90 Porumba .............................. „ pornite............... ploată șî plouă. nisse, plus 19 gr. R. 1 i. Argintă........ 113 55 Or^u..........L........ Șlepuri pornite și în- । PloeșiL plouă contenită, liniște, plus Q. d'Argeșiă, tiwulfi ’:rosă, a ploat Argi. înmărf. 110 75 0 vSsîi •• țărcate la Sqjiua......... 20 gr. R. dostuîu, recore. m-j Ducațî.........îr 5 37 Rapîță.................................. l t lini ioi Jhvi Te®ucî, ®rî după amăză și a$i ploat, Craiova, timpu nourosu, plăe mult 22 » ti wuoi UJ’rt 1 noui , vînt 25 gr. R. grade R. ►î T--- -------------- Câmpinh, nouru plâe 17 gr. R. Reni, imourată, ploe papală.- '< f | AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamalo marî de Kautșuk recunoscute ca celu maî bună și maî sigurii, apărător® a ș'irelbru de grafî și a orî ce felă de product® agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploilor® celoru maî marî. Aceste mușamale, de uă invenție uoue, primi ate la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile orii căroru altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea Ipr fiind Ingrate eu kautșuk șicuuleiu. Probe sunt depuse la comptoarulu D-luî Moseo Aseher, strada germană, vis-kvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru totă România cu | preciurî ficse. No. 257. 15-— 3<Ț BWKOBLU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA BALO1SE“ se afli' dc astăzi înainte în STRADA GERMANA Casa d-lui .Anghdovîcî (Prăvălii No. 11 și 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unde ae priimesce oferte pentra assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNABEA ȘI ASUPRA V1UEȚEI, CU PBEȚURI POARTE MODERATE. Ambele Societăți garati^ă pentru assjcărările încheiate cu fondurile loru în suma DE LEI NUOL 43 MILIOA.NE și tdte păgubite cc s’ar wi se fegute^ă în modulă «elu maî dreptă și sspcditivu de cătră Bueurescî. 20 Apriliu 1868. REfRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte sa priime'sc® Ofertele de asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, dr® în ploiești la Domnu HAGI 10^ N PITIȘU. No. 258^ 6 —6b" S’A MUT ATU | • njțfib'a inhiiq STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BIȘERICA^ ENE ,110 » iu una , Iii Bit . fnol - M sf'nbG i i.iK ■ Inar । ,i i ivdiu i PRIIMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, PRECUM de diferite teluri, ETICHETE, CONTURI COKTRACTE. polițe, emum si puțuri CO MM IE ««tc 19 A» . M AFIȘE DI ARE MAICI ȘI MICI INDIFERITE MĂRIMI sa BAPTISMJISITE^DNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE ₍ INVITAȚIE ȘI MORTE de UI TATU de FERU Șl DE MANGANESIU db BURIN DU BUISSON Aprobi te prin Academia de Medecină din Păris. - s Man țanesiul® se găsește In sănge In totu t d’aun! i d’impre ună cu ferul®, medici mal L inalțl plasați regardă$ă drageurile de laftatu £ de ferii și manganesiu cu mult® mal active > ca pe Orageurile semple de lactat® de fer® și <■ manginesiu cu mult® mal active ca pe dra- i¹ geurili! semple de lactat® de fer®. Acestea la ț tâte maladiile doiuâse a siricime! sănge,iul ? și„pes1e tot® a fortifla temperamentală slabu și limfatic®. Palidele culori, perderile albe, J irregularitatea menstruațiunel, amenorhea M sau supinressiunea regule! incete$® tâte fârte f rapid® la Întrebuințarea lor®, fără deose- « bire ți chear când® aceste diverse maladii t snnt complicate cu sufTerințe de stomach ț ca digestiunl lungi antvoldse și durerdsl. | Depoul® general® Ia Buccuretct, inphar- * macica la Cerbul® de aur adl Adolf Plecker, ; piste drum de Passagintur Român; la lassy, J de Konya; Ia Crajova, la D. Pohl; la Galatz, j laȚATOCfimv. 1 U I H D ION CIUFLEl DOCTORU FABRICIU a lui Wood₃ se află de vîndare la WALLER ȘI HARTMANN Bucuresci, Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. 10—2$. Doctor® în Sciințele Giuridice de 1» Universitatea din Bologna, anunciă pe concetățenii seî că dă consultații in tdte $ilele de la orele 9~ll antimerldiane, avînd® locuința pe Strada Belvedere No. &8. No. 228. 10—2$. are locuinția în Strada Vestei, No. 9 aprops de porta Spitatululuî Colțea, șl ține eousultațiunl pe orele 2 pînă 4 după amia$i. No. 224. AEȘITU DE SDB-TIPARU । r Ji. > ■ ¹ ¹ . 'ti CSUTIUNE ORIENTELUI in fața dreptaJiii puBRcă european® Ttsaetataluî di» Eteris de Sava N. Soimescu Doctor® în sciințele ipolftied-administratiie. Dc vîn$are la fote librăriele. « ; i ₐ„..i UA JUMETATE MILION DE OASCiGATV hb- tu* n< î ¹ I ' La 14® fiă cărei lune se voiu face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvern®. Ju-tu loturi magnifice de câștigată, anume, umilă de 500,000 francî și altulu de 400,000 fiand- Apoi alte locuri secundarie de 80,000.— 40,OOfi.—20,000.—10,000 etc. fraacî. Unu bilete pentru una din aceste trageri costă numai 20 francî, trei bilete costă 50 franci, șăpte 'Intete 100 franci.— Aceste titluri se opținu trimițâuduî prețulă în bilele de bancă, cupâne etc. la Casa fle Bancă a DTLUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIfTUMU. Buletinurile de câștiguri voru fi eepednite fără chieltuiele pe de dată ce se voru face tragerile; cătu despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindenî în numerătăre " DE VÎNț ARE unu locu, aprâpe de biserica Lucaci, în mărime 18 SUnjeni fațada și 40 Stănjbni lungu. Doritori! d’al cum- pera se vorii adresa, d’a dreptulii, t. ----- --------Rₒ_ ASTA-pi AM DESCHIS DEPOSITU GENERAL DE OGLINDI de t6te mărimele din fabrica moștenitorllorn Co0itehit Catol Ir Bifrgstein în Boemii. Bueurescî, 20 luniu 1868. ADOLF KARPELW Comisionar. Strada germana, LA CRUCEA CU COROANA în oulțfi spre Hotel® d’Europa. setti și la Librăria d-niloru Socecu et Belgasoglu, Hanu Șerbân-Vodă, No. 18, înorî-ce timpii a ^ilelorii de lucrare. . , CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS' DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristal® de rî-ce mărira» pentru galaptor® și jpssitru fereake, precum și pentru oglin$I de ori-ce mărime după dorința se efectueze cu prompțețăf — Embalagjffi de oglin$î destinați pentru afară va fi solid®. No. 298. 3—7$. CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. LA MAGASINU F1LEANU ET lONESCU STRADA GERMANA, LA CRUCEA CU COROANA în culțu spre Hpteju d’Europa. APE MINERALE A® sosită ună mare asortiment® de diferite Ape mp □erate prăspate de la adevăratele loră surse precumă; Apă de Viehy grand grâSle șt Chelestin, Ean de Spaa, Eau Bonnea, Eau de Ems, Wildunger, Cadsbader, MtihL brun, Schlossbrunn, Sprudeî, Eger Franzensquelle, Salz- quelle, Friedrickshaller, Gfetehmberger Constantînquelle, Haller Jodwaser, Kissinger Rakotzi, Kissinger Pandur, rulnauer. Selters, Ofiher wasșw de Deack, Hunyadi și ’ Rdcotzi Preblaue’r, Seidschtzer, Pyrmonter, Stahhvasser, Marîenbader, Kreutzbrunn și Ferdînandsbrunț, Schwal- bgcher, Berviau da Borsec și Ellopatak, Bare de Qarls- bad în aedne do diferite. mărimi. VER1TAB1LL CAȘCAVAL AL D-hii E. PERSESCC Sub^semnații recomandă înaltei Nobilimi și Onor. Public, că le«afi sosit al 3-le Trans- port i® acest Cașcaval de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. carr e fdrte superiorii .Sigură fiindă că se vă disting’© acestă Cașcavală între tote cele-Halte afe Țereî prin cafetea Iul cea .superiâră în câtă a nu mal lașa nimică de dorită. Coșulețe de Brâncă și Păstrăv! afumați- Singurulă Depod în Capitală numai la Magasinulă FILEANU et IONESCU, Strada Germană. NB. De yîn^are se jaflă și la N. IOANID et C ie Strada Lipscanii la Elefantăj D.STAICOVITS piața Tâtrului, I. et C. GEORG.tDSCU Hanu Șerban- VodăNr. 21 și 22 și la BUCUL CACIULESCU Calea Mogoșoeî vis ă-vis de Palatulă 1v uua xv x. jl și Prințujh Știrbe!, MEQELICURI Recomandăm® înaltei Nobilimi și Onorab. Publică, unu bogat® asortiment® de Me$elicurf bune, precum®: Diferite brâ$etui-T, Salamuri, Galantlne, Limbi ferte și ne ferte, Icre negre preepete, Untu-dc-Lemnu de Tos-i cana în tinichele și cu ocasța, Făipă de Pesta de dife= rite calități, precumă și Drojdii de Bere uscate de Viena pentm Prăjituri, AtiMtes ™ Cutii conservat® șj în b®. căți, cgndlt®, Vinuri de Cbampagw?» ®hja Boi’doaus, Ma» lagu, MmJqîu și Ungari®, Caruirfă pentiȚ scânduri ga- r'rttată, Culori frecate și n®-frec8te. Sbrvieill® proastă ?? onestă. Toiă-uă-dată și prețurile suns® cete mai modeste. CIMENT DE PORTLAND ADFVERAT . i-'L La Magasiuulo sub-msemnatulul au sosite CIMENTU DE PORTLAND adevărat, în Butde de câte 4 cântare Englezesc! [160 oca.] fii u>) IQAN ANGHELESCC.',2 (1 i « ,.Mia .ilesiiD bkînril Kub • mndb .nnh'auHU .o B u pP⁰^ r No. 42. Vntlea ăioiio uei JPulaMu pomneaeu in —-r --V 'W-T'L .^Tr-rr-r