ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE AMMISRTATIUNEA PASAGIULU ROMANO No. L-r- REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. VINERI 5 IULIU 1868 VOIESOE ȘI VEI PUTE leT n LEI N, pe ou --- capitale 48 DISTRICTE 58 PE sfcSE LUNÎ 24 Vi 29 PE TREI LUXÎ 12 >1 15 ¥K UA LUNA 5 *1 . 6 UNU BSEMPLARV 2» BANI PKNTUU PABI8 PB TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA........FIOR. 10 VaH/ AUST. i «J Articlele trămise și nepubhcate se voră ardei — Redactară respunțletorh Eugeniu Carada. EUMINEZA-TE ȘI VEI Ti --INTRU ^BONAMKNTEj ANJNC . î JJ IMS A 83 AD3ESA ÎS ’ UCUREBdl, S.A AaMINlSTBATIUN» • F.IABIIM>n ¹ lf(ț IN DISTRICTE L/ț^OBESPONDINȚU UliRipUjr ff PBIN POSTA. - I.» PAklS LA D. DARRAS-HALLEGR^N kIiF nX L AAblENNE COMEDIE 6. 5. fo-' ah i^n>HFHh‘niD>J«nirî LINIA DR 30 LITERE . . . 40 «AM INSERTIUN^^l RECLA'MF LINIA 2 LEI NOU SSR VITIU TELEGRAFICI) AElî KOU4M1.II. (înțărcată din causă de întrerupere.) PARIS, 15 luliă. Niel, în corpulă legis- lativă a apărată, contra celoru ce cereau su- primarea loră, cele șdse comandamente mi- litare; prin trdnsele (jice, cinci <)ile suntă d’ajunsă spre a avă ună corpă de armată for- mată gata d’a se pune în campania și Francia trebue se fiă într’uă asemene situațiune. [Senițiulu privatu alii, MONITORULUI). PARIS, 12 luliă. — Picard vorbindă în Camera legislativă, contra candidalureloru ofi- ciali, ministrulu de interne Pinard, a res- pinsă că guvernului pînă acumu, a făcutu primulu pașii pentru restabilirea ordinei;dră că de acumu înainte va merge pe calea li- berlălei progresive, spre a oferi țerei și Eu- ropei unu mare spectaclu. BELGRAD, 12 luliă. *— Monitondu a pu- blicată, astă sără uă citațiune prin care chia- mă spre înfățișare, înaintea tribunalului lo- cală, pe principele Alexandru Garageorgevici, care acumu se află în Austria, fiindu greu compromisă în cestiunea asasinatului comisă asupra repausatuluî principe, care asasinată avea de scopu restumarea stării actuale și schimbarea succesiunii dinastiei^ Tribunalulă informată din acte și în urma cererii comisiunii. esaminătdre acestei afaceri, recundsce că există contra lui Garageorgevici dovedi de complicitate ătâlC de'mari în câtă¹ trebuie judecată de tribunală; însă aflându-se în Austria principele Garageorgevici, și fiindă supusu serbă, trebuie judecată de tribunalulă serbă. Astă-felă tribunalulă orașului Belgrad competinte citeză pe numilulă Alexandru Garageorgevici a veni înaintea’ tribunalului celă mai târdiu la % > luliu curentă, se re- spunțjă în contra acusării'' de complicitate, sâu în lipsă, a trămite -advocată căci, ne- venindă mici unulă nici altulu, tribunalulă va numi advocată qx-oficjă șî va".judeca, afi.ee- rea ta 41/23 luliă» BițmwsfQi 4 Cuptorfl, de poporîî a fost numitu iiiârele rege. ; Și din contra, fiindfi Că Polonia, adoua-(li după minunâtele biruințe । a marelui iei generale și rege. Ion Sobieski, care scăpare nu numai na- țiunea sea, daru însă-și crescinătatea, fu coprinsă de amețela spiritului de partită, ațâțate de influințele dina- fară, se putu consuma aceâ spăi- măntătore cădere a unui poporă, de care nu mal este esemplu din tirri- pil lui Israel. Se nu fâcemp daru ca Polonia, ci ca Francia; și se profitămu și noi de cuvinte|^ ilustrului Cance- leriu l’Hospifok — „De ce se ne numim ii Hugenoțt seu Ligueurs, ca cumu' numele de. francesu nu ne- ar fi d’ajunșu; se sugrurțiămu-în noi spintulfi de f răpune și, ■ servi mii numai ₗPatri^, Și la ndi acesta ar fi și mal les- ne căci amu moscenitu de Ja Ro-, mani instinctele ordineiț alu xlis-^ ciplinel. Acea ordine^ acea disci- plină cari a făcutft ca popote multu mal civilisate daru divisate, precumu Grecii, la cari vanitatea'și descor- dia se desioltaseră aste-felti în cătu nimeni nu voia’ a cede pasuliî ce- lui 1’alta,' nici Theba Spartei, nici Sparta Ateneb nă a preaerwta. pe noi în timpi de secleᵣ și tote dânsa ne va dace s’ajungemfi la capătulu misiunii nbstre/ cu singura condi- țiune d’a remănea credincioși ace- lui-a-șl' spirite. • Și/ ne vă fi cu a- tătti mai. lesne' d’a remănea -credin- cioși tradițiu nil nbstre cu ■ cătă amă vădutu prin noi enși-ne că datorimă cele mai mari triumferi ordine! și Pentru uă națiune, pentr’u nă corpă politică, Mia cea mal periculbsă este spiritulu de : partită, căci elu este pieludiulă mOrțiî acetalqState. In seclulu aift 164b, Francia nu era 1 * nultț Sinte principe bcciflentale ș’a face astă-felă mă faptă împlinită < din unâ din celd mai ârdințl aspi- < rațiuni afe națiunii, căci astfi-felă numai găseâmu midUbcălă celă mai sicură și mai efîcaciă d’a curma in- trigile din întru, d’a a ne asieiitr destinările nbstfe prin Tegăminte in- disolubile d’acâle afe răamel- patrie, Europa Accidentale, ș’a merge fără șiovăire spre bdăplinirea inisiunil ce ne o impună ‘ ' gintea și posi- țiunea nbStrâ gifog&fică, și ipferesele cele mai rparî ^ie Franâîel, ale I- taliel și cldară ș'âle Germaniei. f)iă nenorocire, în dilelfe ordînb.- rie poporulă adbrme și unele par^ tidî urmeză adesea priporulă Acelui vephiă fanariotismă cu care inva- șu^nile ne-aă altoită; amă gonită pe fanarioți dar puroiulă facțiunii și’cd,îX iutrigiloră a remasă în sânge?. A vindeca apelă puroiu trebue se nb opupăpiij cu Mi*- S’a disă că epte. de trebuință se fiă eresie într’uă națiune fiindă-că liberulă arbitru ală omului cere se fiă Ipptă întrg bfee și reă. Ș’a disă că partitele sunt^ espresiunea viețel unul poporă; ș’a c^ișă că lup- tele politice în sânulă upei națiuni un suntă ună reă precumă n’a fostă pentru biserică luptele religibse. Tă- cerea seă pepăsarea este adeveratulu semnă ai ti sl/îbiqțnpii. Așia este, dară cu condițiunea d’a nu uita că preciună presiele deve- niră periculbse îndată ce începură a nega basele esențiale ale credin- ței, totă aștfi-felu și partitele deve= niră ucidătpjjie îndată ce numai su- bordinară a loră acțiune unității na- disciplinei nbstre; cu câtă scimă cu ce mhare ș’admirațiune ne a pri- ționale, ambrei de patrie. Acestu a- vită Europa întregă căndă a VS- ^ută, că în tote împregiurările cele grele Românii prin a lorii uaaiai- deveră ni-lă aretă îndată și’n totă vioiciunea sea mărețul ă spectaclu ce avurămu suptu ochi âlă unei națiuni ÎS mitate au datu cele 'mal puterieft care -d®pe seclia de trunchiare și sdro- numaî tnmchiată în provimoW dovedi și cea maî sicură .chiăză- băntuitâ în întru de cel® ma" grp- șiă a unei mari intensități (puteri) zave lupte religios© și politice; pn- a viețel loră naționale;, Astă-felă emu âncă se fi maî dăinuită și ea furămu unanimi spre a manifesta era mortă pentru totă d’auna; din ■fericire însă desceptârea veni la timpă; pe la sfârșitul aceiu secta Francesii în- țeleseră , comprimară spiritulă de partită, se grupară în jurulă lui Enrică alu IV-le ș’astă-felă Francia se sustrase de la gura abisului și putu, prin edictele de libertate și toleranță se începă consolidarea gloribsei dom- nio a; acelui cari a fondate unita- tea naționale și care, admirată de Europa întregă și iubită în adeverii voința nostră în facia Europei în bire renăscu. Ea era atătu de căzută și sfărîmată în c.ăth diplomații diceau că.ea nu este de căte „vă espresiune geografică și inșii poeții o numiau rarele republicană Garibaldi? puin- du-se elu ș’amicii seî politici suptu ordinile regelui yittore Emanuele, fiindă c’acumă aci era drapelulu na- ționale; oei mai moderați și cei mal revoluționari dăndu-șl măna; orașiele cele mai mari, cele mal mândre pen tru gloria loră cea mare și antică rivalisăndfi' sprâ a abdica titlurile loru de Căpitab pentru unificarea Patriei Comune. Acumă bă ftinuhța este mai deplină, partitele Ise pfită reforma fă ră periei ți; însă nu s’a au- rită nici uă voce care se voiască a reveni la trecutu; nici uă vbce care se învdce pe străinu; nici uă voce în favbrea restaurații!nil, seă a privilegielo^ Suntu negreșitu 6- nieni carT yoru se mergă mal iute sep mai încetă, daru nu este nici¹ unu reacționarii! în Parlamentu]u Italiei. Cu cătă dară acestă unitate în țintă ce trebtie s’avemu și chiară în acțiune este mal neapărată la noi, carii navemu ânc^ pentru noi nici unitatea la canăajunau Italia, hid gloria iei trecuta care se jte atragă sprijinulft morale alu tutorii națiu- niloru, nici uă armătă puterfcă ca acea-a a Italiei carâ sd ap^re frun- tariele nbsțre! jQu câte pnai cu se- mă aVQmh cea mei neapătată tre- buință de unitate în ținta .-și acțiunea nbstră, cându suntem®- ocoliți de trei puteri, din carii una este pe de- plină în scăpătatulu iei și Mle-l-alte două aă interese osebite și chiaru opuse intereselor nbstre, și cănd resbe- lulă naționalitățiloră amenință frun- tarieie mostre ca ună vuicană în cea mai’mare colcăire? Negreșitft hă înțelegemă osebi- rile de opiniuni asupra celoru mal bune mi^lbce m dirigerea afaceri- । loră publice, în reșoiverea cutării Jseă cutării greutăți, înțelegemă la noi cu atâtă mal cu semă asemene" osebiri cu câtă.nenord- ■ cita stare .politică din care hbia eșimă că fftfă voia loră îndinăspre acete nterț suri care au putea se le red® fiă măcaru în parte și suptă alte fofg me, prerogativele politice și sociale din dilele ce nu măruntă; și nu ’nțdegu vă este în natura lucruri- loră ea națiunea| ca clasele cele note la rânduh'i lorO, gelbse d’a păstra cea-a ce aă dobândită, simtă îm- pinse a bănui ș’a încrimina inten- țiunile fostiloră privelegiațl; reulă în sfîrșitu și celă mal mare, acelu-a care âste uă ^rimă. este .d’â pun^ pârghia în astă-felă pi^uumă a făcută drariulă Terra, organulă fostiloră Senatori în timpă de mal multe luni ș^umă aă făcută foștii -Sd- natori mal cu semă în filele din urmă. Uă națiune, peătruasicurarea, pen- tru propășirea și gloria iei, de lucrul și de concursulă *tutoră fiilotă iei; su- perioritatea epocă! nbstre constă mal du semă în acesta că ^ivileghiele fiindă oborîte ori ce omă onestă și câpăbile are calea deschisă. tre^ băîb oară pentau câ s’ajudgetnă la acbstă unitate în țintă 'și n ac- țiune? Nimică altă de câtă se pro- cedămu astă -felă în lucrările nostre, și iăâi. cu sâmă în > alegeri încă® sei djicemă ca toți se. vbdă că națiu- nea tiu este, cumă a disă d. Nir colfce Crezzulescu și foștii Senatorii, iniorinte^ și forte coruptă, ci din con- tra că este morală, că înțelege, cu- nosc®,. ■ scie, voiesce și .face.. -Atunci cel mal buni, și. cei carî se simptă în adeveră capabil!,, .prî care va fi fostă tiecutulă locă,; asieurăndu-șe că nu ne maî potă conduce înapoi, se voră întruni cu națiunea și voră lucra cu densa pentru binele co- mună;-jștatuncl pe ruinele facțiuni- lor se va întemeia, mărirea Romă met. foitia Romanului ION DE CHAZOL PARTEA ANTEIA. !' > -u. un ii t ih 1 V.i divararile ad-hoc despre auton.miă, uniune, guvernemântu constituțio- nale, principe occidentale; amu fostei unanimi spre a aclama pe princi- pele Moldaviei, spre a realisa astu- felu unirea ce ne era refusată; amil foste unanimi spre a detrona și is- goni unu domnii care nu-și împli- nea misiunea, compromitea intere- sele patriei și demoralisa națiunea, arhu fostu unanimi spre a oferi Tro- Ml-6ra imposibilă se me mal țină dinijma acsb, inlriîă reservă ri^jculă cu.mătușiă-riiș^i Maî revaaiiu Ia Moinifere, și încsiilă cu în- cetuuî relațiimete nosfce șe prefăcură în fa-, miiiaritatea ce legătarile atatre de' rudenie și otărtrte viitoreluî (trebuiau s’o, aducă ta- tre noi. Unchiulu meu chiară scrise mar- cliiseî ca ro felicite de Mârceif®,¹ c'a cumă mimica în trectau'wr fl stricata raporturile loră. Karctea, a iota*femelele carî aă su- ferită multă, avea 'uă egalitate d® sttflelă caria maoierele §61® .mărețe îi' daă uă dem- nitate alingetdre. Ea 6r^ «creștină înjosindu șî orgoliulă seă lumescă, șî îa crudele sufe- rind ale unu! reu neîncetată ca nu lăsa nicî «ă dată ’-se-î scape vra-iă. 'plângere. Legată de ’națnte d^ Genevieva, prin acea afdcțiuiae 'gravă care nasce n anima fiă. cărui omă pente ființa ce tretae se protege,' o însociamă adesea în preumblările sele că- lare prin păduri¹, si, mulțămilă amintire!, ară fi putută cine-va ^tice ca amicia ndslră din Copilărie se legase din nuou ca după întăr- cerea lung? lipsiri. Asicyratu prin re- sbrva mătușiî mdle că nici uă cursă de că~ sătorie nu dra întinsă în calea* mea, tac®- puifi A me- cânta gândi fără frira la cuviia- tâle ce uă asemine unire ar putea avea pen- trif mine. Trebud ca totă lucrulă se aibă ună sfirșită ’ in lipsă de>amoră, așă fi pu- tută prinu tfeea legătură seriosa co aăubme? rit onest! femeia care pbrtă numele loru șî ie dă uă familie. La ocasiune,'¹ me moriilon,.u Și avântul# eroismului readuse căldura în me- dularele sele: și abnegarea fîă-cărai aduse liberare»! șfe Italia fu. Ne- greșită că. unii prau njal arginți, mal ageri și mai cutezători; alții mai domoli și mai răbdători, darfi, toți puneați părghiă loru în întru, foțl iubeau Patria și sacrificau nu numai averea și vieța loru, daru c^a-ape une- ori este mal greu, mărie și teoriele loru. v§dwmâ pe gene- acumu. că-i' âre soră. Urmărită de- aceslpde-. mono .ciudată. încercasemă în zadară alu goni: elă revenea imperiosu ca uă năliică, și’mi turbura simtaele astă-felă încală mi se ’rttempla ca uă diminbță .nlregă se nu me găndescu decăty la păzilbrea de capre. Eramu intr adeveru destulă de tfătlă în lume ca se me preocupă d’ună capriciu c§ ară fi putută acila în mitre frumusețea, originale a aeeăteF fete.» După cătu putusemu vedeș, ca 'nu=mi păruse d’uă virtute prea Selbatică; la- saiu dar tatemplăre: grija d’a me ©onducp in acestă aventură cămpbscă, căndu uă înjpro- gimpre veni- d’ua date se dea unu altă eyrsă ideieloră mele. ; într’uă diminăță, dejnnamă cândă servit»-. n’a permisă d’ajunsu pârvaci bme- niloră d’a șe manifesta și dpsvolta, nu s’a putută dobândi • ancă' autori- tăți de ne :: atestate, cumu â fostă' cu CavOur și Garibaldi în I- talia. 'Reulă ânsă este sunt» unii cari îau’și daă dt insă -sema d®. timpii în care’ tfoimă, ' fiă trebuin-; țele ce impună luptele și' preface- siiEfofcrî ca posadă- grada ascasariă». rele meă mî anunță eă «mu omu numiift socsuț dar, aptecarea pateu, vira moaᵣ fuiii forte surprinsă ae ună fenomenă straniu. De ehiămaihă amintirea Genevieyeî, îndată Imaginea HfiergiOi sărea în>riinleameac ca climă mirmi¹ aru dl fostu cu putință se regăseseă teăăeturelv verei mele docătă prin* trb frumusețea înlărHătdre și farmscum vo- Iwplrosu alu acestei Ici® slrasie rare Alegători rorhănl, înțelegeți; cu- getați '.ș’apoi,⁷ întrândă în coleg'iele vdstre votați în unire și mmăni nne, cacî de ¹ la voi și -de îa ■ Senatulă viitoriă depinde¹ în mare parte usi- reâ tutorii tomăniloră pe calea cea mare ce-fotă deschisă nainte-ne. Reproducemă «m. feri ire . urni: Mrea scire'dm Iași, pe ei aduce dl^rate Gurierulu de Iași;.., „D. GheorghieSion,i prin unu ar- ticolă'-publicată îa ,,Românul# “ din rile prin cari! amu trecutăᵥ Reulă 23^24 luniă; curenta, anuwă pu- este eă nu ■ ’nțelegemă ancă toți că fămiliele căra guvernată muM uă țeră cu anevoie se resețmj# la egalitate', că eîe âqșe-țe nu hțeleg’ă nu4 ar fi dat® mai muUu ajeruju unui a= produ. Gu -exazalâ suri^bndă, veștedă; elă intră fără sfială și suprinderea fq fojlte mare ve^Ondp-lu urnjatu de Viergia, jneta- morjbsaU astu-felă în cătu abia p pecunos- cuiu. iEa era îmbrăcată cu uita ^capotă albă după moda provensala; yă jbăsmălu^ă do rac- lase. roșie încrucișiiiă pe pepțu /și legala la spate, ca¹ se-i împo^Jotawă. gătujă, tla fe|.ei stele pirliie, ociukiră negri, uă lucire nespusa iBegiiiă seă âlnindtatoj ■ și rebelii 6ra înfășurata ÎDlr’Ună" futerdă care-î cădea pe umeri. Fusta sea șourlă lăsa se-i su v^dă piciorulu fină încă^atei cu pantofi cu Iqiile. Uă unarei broșa dc crisoc^lu nis^e- cereri ■la feb! QoMptetau podota ieă pe pare o pur- Maralac cerea swî vorbâsefo Destulă -de surpniîsă de acdsță visită, avuifi curiosilalea a. cHuosce pe acestii ullin personagiu< «alu iulrigeî ce q emusiea 0 apumă de totă. Căndă intră, vjeijrfu unu omă mare, grasă, cu cravate albă, îmbrăcată în negru, jca unu notară, șl are ar fi putută trece chiară #unu uși®ru scăpătată, tara jerpcfela sta murdară la ®u dedibăcîe și cu, unii feții d® îa^urcaru bliculta flomănu mortea D. Costacli! Negruza, fompendfi o aporagis asupra ' ®= oferita și a, opuriloxu sele. Șs : ieisa gurp de ițișelii^țeligințe și șire®, bunii .pentru tâte întreprinderile ₍prevede. în ,ln- Iregtaă lo^u .de codulă .penală. După unu duta ®rin care părea x^vrpa se-și dta urnă ■aeru de omă ,cumu șe eade ; ₍ — Amu yoitu.^ domațile ..comite, îmi țpse du fac®.'ile sCle ne-ațî .... Vpia a-șj urma- periata, se v«dc că priyirpa, ce ațjnlamăasupră-i ny pr6 era jacuragțătdr^. Se o^ri ^în locă- E& ’j/B" lorseiă spalqlc ;și adresându»mc Vjyrgiei: . Ga, voinică și gătită esci, cepite «al ^iseijȘ luănda-0 dp mană. — _Mw gătită pa se vină ge fo ve^u. uouivov*» ș» iou, unu >wju uv respunse ea ipt^nibâta dp^călț ce arelamu Tdte asoslea îi >dau ubu aeră qp dommș&ă talăM seă. deglusată în (pian și contrasja f& o multu cu aeruiu nesăbuita a(ă tatălui ui- vitregii, caro, stergându-și cu uă basma murdară o- bmuta plinii de ^udOre, părea a se bucura de mirarea mea cu unii surlsu in care dre- duiu că ghicescif scopulă încercării sek\ A- aferă fo unu din asete france fi- — Biata sgopilă au e. ân • Weta sea, respusise M^ulas cucerii naivă; dar ce vrei, domnule comite, ea e șrescută la -țâră* și țc?lo nu sa polii inveța ep : icii^ț Ea e simplă și naivă ca uă, Hidre si ii ca să pasere) fer l-o dar d^că e camă j i cată ,iu esprimțreaț reouposcirfo s61eA Nn ᵣ„ₑ * ' " J “ ‘ bob ROMANULU 5 IULIU 1868 /I ZWLTATflPI./B^IA prea fericiți a fi în stare se des- mințimu fatala erbre în care s’ar pntea afla publiculă. D. Cosțachi Negruzzi trăiesce din fericire și, de căndă s’a streinutată la Repedea unde întrebuințez;! cura de apă rece, ună progresa mare spre îndreptarea sea este evidentă. In adevăru în decur- sulă acestoră cinci luni de grea bălă a d-ltil Negruzzi, d-sea a fostă de căte-va ori în pericolă mare; gracie Domnului însă pericolulă s’a putută înlătura. Dea Domnulă ca vuetulu ce s’a respănditu despre mdrtea sea se’I fi ucisă mbrtea, după cumă se dice pe la -Români." SOCIETATEA PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMAN SECȚIUNEA CENTRALE. Pentru înlesnirea perceperii cotisațiimn, de la membrii acestei societăți, depunendu la li- brăria Soceci și Comp., calea Mogoșâiei, Nc.. 10, și la noua librăria G, I6ni.de și Comp., vis-â-vfs de pasagiulă romănu, ta- bloulu membri loră acestei secțiuni, Cu noti- ficare de cea-a -ce datorai fiă-care, supsem» nalulu rdgă pe toți dd. membrii se bine- voiască a merge Ia librăriele indicate mai susu spre a achita uă datoria așia de sacră. De la dd. Socecii și Teodosiu voru primi, în numele meii, chitanță tăiată din registru eu matcă. Cei ce voru refusa a plăti, Voru areta că nu merită a fi membri ai unei societăți care urmăresce uă ideiă atătă de mare (lumina- rea poporului nostru întregii.) Casiărulu G, EUSTAȚIU. • di ■ i J w INTERNE. Prin decrete cu data 21 luniă conformii legii votate de ambele Camere, Consiliulă comunei Slatina este autorisatfi a desființa taxa de 9 bani noui, s6u par. 10 vechi ce percepe de la V&îra de vină din văii" de pe moșia sea. ’ Se'deschide d-lui ministru secretarii de Stătu la departamentală de interne, după legea votată de cameră; ana credită estra s d u ” ds lei ș6- se-țjecî și trei de-mii șdpte sute doue=$ecî și pa- tru, bani trei-^eci și unu, (No. 63,724, bani 31) pentru a despăgubi autoritățile și particularii de sumele da bani ce au încredințată serviciu- lui poștale și din diferite împregiurăți jiu s’au, remisă la destinațiunca loră. FINANCE. Prin decretă cu data 20 luniu. Porturile de intrare și ae eșire pentru ce- realele străine destinate- a trece în transitu pe teritorială României voru fi cele urmâfore: Rîu-Vadului, Prcdeală, Oiluză-Grozescî, Ni- merceni, Michăilenî, Sculeni, Beșlimacu, Cu- beiu, Ismailă, Reni, Galați,. Brăila, Giurgiu-,¹ Turnu-Măgurele, Calafatu .și Turnu-Severin. INTERNE. Prin decretă cu data'31 Maiu. D. Al. Stoianovjci este numită, cu înce- mai se mirOsă .pucinfl aerulă Parisului, și va fi cii totulă altă cc-va. — Găndesci S’o trimiți la Paris? (Jiseiu, silită de a respunde acestui omă, chiaru numai pentru adu întrerumpe. —- Pre legea mea, domnule comite, ar trebui neapărată se ne resemnămu, dacă in- teresulă copilei ar cere-o ... de și aface- rile mele nu-mi au lăsată nici uă dată tim- pulu de a me ocupa de dînsa; am fostă și eă destulă timpă în universitate (la Toulon, âm fostu repetitdre de retorică) și m’amu gândită a-î da uă educațiune 6rc care,, în ceea Cc mc’potu făli că am reeșilă după dorință-mi, de și,- cu- timiditatea sea parcă wară avea aerulă a 'sci- ceva ... Ea arc și dre care mki noțiuaî de poesie, de isto- rie și de literatură ... Eu voiagesă pe socotela unui llbrarift care publică edițiunele poporane ale d-lui de Bai zac; fata ® ceti® multă , . . — Gât ^iseiu, chiară române? -- Istoria timpului nostru, domnule co- mite’. A stadia pc taenii lui Piu țarcă șjțe âmenfi de asîă-fp, spre a putea piro un® e* pere de la 11 Maiă, delegată ală României la Tulcea, în loculă d-lui C. Stoianovici, în- cetată din vieța. IlESBELU. Prin decretă cu data 2 6 luniă. Se deschide ministrului Nostru de resbelă ună credită extraordinară de lei noui 1,100, asupra budgetului esercițiuluî anului 1868 ca se împarță câte lei noui 110, ca adjutoră familiiloră a 10 grăniceri de la punctulu Po- lizesci, cari S’aă înecată tn Dunăre pe cândă se întorceau la locuințele loră eșindă din serviciu. (Monitoru) Discursulă P. S. S. Mitropolitul!, adresata soldațiloră șerbi, cu oca- siunea jurământului de credință fă- cuta principelui Millan M. Obre- novid IV: Soldați Șerbi. „Gea mai frumbsa poddbă a soldatului este credința pentru Domaulă seă, și pentru drep- turile țerei, păstrate neatinse; cea mei mare mândrie a sea este onbrea militară și vite- jia. Prin credință, .ce sunteți datori a avea pentru drapelulu sijVeranulnî Serbiei, veți da țerei garanția, că se păte întemeia pe voi. Prin vitejia vdstră veți insufla reepectulu pentru peisbna suveranului nostru, în nu- mele căruia vi. se dă aștă-gi acestfi drapelu ca unu depositu sacru. f Soldați, Serbia este mândră și de cre- dința vdstră și de vitejia vdstră. Patria nds- tră, după mdrtea chiară tragică a principe- lui Michail, ântâiulu seu soldată, are încre- dere în voi, fiindă că ea pote și în viitoră a-și întemeia, credințș. și pe onbrea vdstră, pe curagiulu vostru bărbătescu și pe vitejia vdslră înțeldp|ăᵣ „Soldați Șerbi, ve dămă drapelulu june- lui nostru principe Millan Obrenovicî IV, se’lă păstrați cu credință și se aveți pentru den- sulă celă mare respectă. „Biserica ndstră, principele Millan, și totu poporulă serbă, ve privescu eu credință și încredere. PARTEA CONSILIULU MUNICIPALII DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XXXVIII Mercun 3 lunitâ 1868. Prestați: D. C. -Lapati, primară ad-inlerim, ’ —■ p. Buescu, consiliart-adjutoră, i— G. Petrescu, idem. — V. Hernia-, ide®.. — ,N. Manolescu, idem. r— Dr. latropolu, consiliară. — N. Pancu, idem. — B. Protopopescu. idem. Anton Stoianovici, idem, — T. Mehedințianu, idem,' —- Eug. Carada, idem. — I. «Majilinovici, idem. — Gr. Lahovari, idem. Absență: D. C. Panaiot, PHKxrere, in c» ■ D. Gr. Serrurie, consiliaru-ajutoră. — D. Culoglu, consiliară. Ședința se deschide la 8 ³/₄ ore sdra. Procesele verbali ale ședințeloră de la 27 și 29 Maiu se citesce și se adoptă. D. Carada, ca membru alu co- misîunil însărcinată cu preparativele pentru primirea I. Sele imperiale principelui Napoleon arată că co- misiunea a făcută programa, și spu- ne anume ce coprinde acestă pro- gramă, că comisiunea a și proce- dată la lucrările necesarie pentru executarea programșl, și că după ună calculă aproximativă ce a fM- cută, spesele se vorăurca la 20,000 lei, din care uă parte va fi dată de guvernă. D. Petrescu este de părere că, a'cumă cândă se scie aproximativă câtă se va chieltui cu acâstă ser- bare-, consiliulă sefixese suma ce se va da din casa comunală, și pro- pune lei ^ece mii, remâindă care- stulă se’lu dea guvernulu. D. Protopopescu (jice că, nu se pdte fixa suma fiindă că nu se scie exactă câtă se va chieltui și câtă va da guvernulu. D. Mehedințenu este de aseme- nea părere. D. Petrescu insistă a se fixa su- ma, căci altă-felă procederea nu e nici legală nici regulată. D. Manolescu este de opiniunea se autorisa comisiunea se facă spe- sele necesarie în marginile 'progra- mei elaborate de dânsa, și despre care a dată sema d. Carada, iară respunderea baniloră se se facă de Primăriă după propunerile d-loră membri ai comisiunil. D. Lahovari, propune a se fixa uă sumă de 20,000 lei. Se pune la votă propunerea d-hu Petrescu. Consiliulă uă respinge. Se pune la votă propunerea d-lui Lahovari. Nici iea nu se admite. Se pune la votă propunerea d-lul Manolescu. Consiliulfi uă adoptâ. D-nii Petrescu, Pancu și Buescu, voteză contra. D. Carada declară că, fiindfi că vede divergință de opiniune între consiliarî asupra Creditului ce tre- buie a se acorda comisiunil, și fiindfi că s’a (jisu și afară din consiliu în privința costului preparativelorfi pro- iectate de dânsa, vorbe cari atingfi susceptibilitatea membriloră el, d-sa se demite de acestă comisiune. D. doctorii latropolu declară că și d-sa se retrage din c^isa comi- siune. Mai mulți consiliarî rogă pe dd. Cârada și latropolu, .se remâie în comisiune. Se pune în vederea consiliului uă telegramă din Viena a d-lui Du- mitru Brătianu, prin care cere con- cesiunea dreptului de a stabili printr’o societate anonimă drumuri de feră americane cu cai în raionulu Bucu- adabse elă făra-mî lăsa timpul®, se respundu, și culege unu mănuchiu de viorele pentru mască-ta, câria-i placă așia de multă. Bine- făcetorele teă ’ți permite» ■picându acestea irună -aeră galantă, ffio tinse mâna sa jegteă ca s’o taoțâscă pînă ’n ușă cu ceremonialulu curților®. Fuseiă atâtă de surprinsă de cutezarea sea,- în câtă pe cându închidea ușa după Viergia, arua= caiă aă privire' asupra fereslE®! deschis® cu ideia de-a-lu facte se apw drumulu celu mal drepte; daru, prelegea mea, avea atâta nerușinare dn câtă supărarea mea se -stinse într’uă pufoire de rîsă, și' ’mî veni poftă se ascultă pînă ’n capetă pe- acestă mișelă eu Iimbagiă înflorită. Accesulă meu de veselie nudă deconcerta însă. —■ ", ioâte pucfcă de minutele d-tele, domule comite, țjire elă cu uă sicuranță -demnă ta burî^ndă; dară, ca șl nobleță, btae&c ᵤ« ■ îHgiL E vorba de copila — Șețp danii, te rogă, domnule, (jisseiik La .ciulă in care țâre c’amă ajunsă, ®lă se fimă cam ca în Emilie. qtnfibru justă într’ună sufletă june gata a-șj crea ună ideală, acâsta intră într’uă nouă sistemă de filosofie modernă . . . — Eă ’mi am fllosofia mea, îți mulțu- mește de sistema d-tdle! respunseifi cună tdhă secă ce semăna e’uă congediare; apoi, adresându^ne Viergief: = Dacă ai we-uă dată trebuința de ajutoră vino la Chazol. Chiaru în lipsa- mea vei găsi sprijină. — Ea ’țî e datore vteța, domnule comite, țjise Marulas fără a sd deconcerta și cu tdtă puterea vocei s6le; ai prin umare asupră’i pe viitoră drepturile unui proiectare și ale unul amică; noi nu putemu■ d’aici înainte a dispune de viitorulă el fără ordinele d-.tele... — Preț bine, ^iseiu, -supărată de acestu' ■iimbagiă grețosă; cându vomă ajupge acolo vomu vedea' ce este de făcută. Me sculaiă ca se taifi vorba, daru Maro» las mâi era lesne de învinsă. — Domnulă comite me Wuragteă, urmă Domnulu comite scie- îa fine,- adăagă elure- pede, ©ă nu credă îp dreptă, a face ni- mic® acum fără .ai-și 'da și d-sea părerea. —, îmi acorzi prea multă, domnule m= rute, .respunsoj' c’unu .țdiju serianificalfyu despre «are nu se tacclă, și pucină mea a- phcwe spre • muse -me fiw a putea da Moi ’b.Bu consiliO de felulă acestei Amă tocă uă neplăcere particulară ponton căută, șj afejințfo-î ușia cu acȚuiS celu maî țe- riosă: — Bună diua, (Jfimpute Mare gaiă; încântată 4e cunosciața d-tele. — Fs nimMÎ toca, coaiiș, res- nnnw ( " . aiE$ ta- * - ii'- ■ îa* bursa De asti da J. ” " ’ sa» b daru Ș repetare ' p Jașia d® conviagătort în ©ălufa$ Marsilie! * ”gr6sc lungimea peste 9 palme, se și Grigorie Folcoieu Doritorii ee se adresezi la proprietari cure lo- grdsc lungimea peste 9 palme, se descarcă la magasie, Strada Aca-" cuescă în abeaa Casă. No. 330. 8—2$ n | E ÎNCHIRIAT și de VÎNpARE chiaru de acumu, casele Polcov- nicului Ghenca difi Sub.inbia.Hțigiu, trie viitoru. Doritorii se voru a-j demiei, No. 1, și în curtea D-lui dresa lu D. Emmanoîl Lahovari, Ca- I6ₙ Marghiloman, Strada Colței No. lea Mogoșdei, No. 7 4 lîngă Paiață. 57, cumperătoriî potu avea Stânjenîj No. 336, 6—3$. ți î„ curțile Dumnălorfi acumă cându Strada Vergului. Doritorii se potu ¹ ■ __ —. . " .. dwAr-n la Prrtnrirtfora Izxlm No. 336, «—3- rele ll-r-2 dupe amdijă, și în Cra- iova la D-nu Nicolae Mlhail. MTA LOC^MOBILAși BA^EUȘE aV'^eicrătdre),^ putere de M eal, construcție cea'‘mai nouă d? aiîîilu BB, IU Anu 1868 miguG'J No. 304 Dr. Fotinoz 8-2^. I ]A MAGASIE spațidsă la Casa cu No 10. din ulița Germană, este de închiriată chiară de acumu, precumu și Vin de vîmjare de Dea lulu mare. Doritorii se v^ru adresă la proprietarul.u Casei, No. 333. 1868, de la Fahrica'Clayk n Slmttle- worth et C-nie Lincoll; sa t-flă violare la schdla Turnu Măgurele. Doritorii se voru adresa Iv D-loră Waller ți Hartmann. Bubwesci Qaf leu Heiestreului No. 10$, GALBENI iLtfiAe r»F cᵤ împrumutare prin depunere de hipotecă șigu ă. Doritorii voru lua inform a ți uni; de la redacția acestui jurnalu. 15 luliu 9 '» ; FL. KB. Metalice......... . 58 20 Naționale....... . 58 90 Lose.,.. , ....... . 63 --- Creditulu...... . 87 20 Acțiu. bănce 750 --- Londdn......... 204 90 Argintă....... 113 55 Arg în.mărf. HO 75 Bucăți.......... 5 37 • III . Grâu ciacâră cal L chila leî >» » eărnău „ I. „ IL Secară.... Porumbă Or$u„„... Ovesu...... Meiu....... Eapiță...' arnăutu ghircă.vv--,A- 290—350 160—180 220 - 240 160 -169 130-150 100—120 90—115 Corăbii sosite încărcate deșerte... 218—210 129------ pornite încărcate „ » deșerte.. Vapdre sosite.......... „ pornite.............. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina...... vaieni, timpuiu rrutnosu. Mărginen,i cerulu nora tu, azi a fostu o mare fortună, plde de 2 ore. Ploesci, frumosă, noiă, căldură 22 g Giurgiu, cald 26 gr. frumosă, noră Scveriuu, ventu mare, caldă Bu$ău, noră, vent, plde Bu$eu mare Câmpina, Plde 17 gr. caldă Slatina, (timp frumosă, eimtome dn fur- Caracalu (tună, ventu, cald 2.6 gr Bechetu ( idemă Craiova, senină, caldă 24 gr. Braila, 30 plus dimindța puțină plde liniște, fortuna Reni, noră, caldă - - — - ------------------—— ——- Bolgradă, asta nopte lortuna mare cu plde vântu, gr. 23 caldă Vasluiu. veutu fortuna, ploe Huși, timp noros, ventu, cald 22 gr Leova, noră, vdntu nordu Cahulă, noră cu plde, vdntă Jiu, timpă norosă ventă Argeșiu, senină, căldură potrivită Pitești, timp variabilă, caldă potriv. C. Lunpu, timpă norosă, plde P 11 I 2 ore HI I ui iLfjiln^ 1 4 rr • DV HR< > J . I [. ir- îâ: 'mio-; ‘ • > ii hi JSg • i. îr im U'c-'FI HB’i ■<) 1 i 21 ob ii nuli b (, wu ulm . 'h-j b, ‘b’tîh.Hl i)¹,». fibu j ’U! «MS AV1S1MP0RTAHT PENTRU AGRICULTORI ■’ Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celă mai î bnnu și mai sigură, apărătoră a șîreloru dc grâu și a ori ee felu de produetă agricole, mărfuri, mașine -etc. contra ploiloru celeru maî mari. Aceste mușamale, de uă invenție noue, primiate la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea eualităței și pentru soliditatea lor fiind lucrate eu kautșuk șÎjSu uteiă. Probe sunt depuse la comptoarulu D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-âvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru totă România cu BIUROULU SOCIETAȚILORU DE ASSICU1&BE UNGARA G&iWĂiA Șl „LA RALO18EM ; se afl i de asti$î înainte în STRADA GERMANA Casa d-lui Anghelovici (Prăvălii No. 11 și 12) vis-â-vis Ho telului Concordia; undo se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți grratd$ă pentru aesicătările încheiate cu fondurile loru în sama DE LEÎ NUOI 42 MILIOANE preciuțî ficse. ᵣ ‘ Mp- 257. 15—3$. și tdte păgubite ce s’ar ivi sc regute$ă în modulă cehi maî dreptu și espeditivu da eătră Bucuresci, 20 Apriliu 1868. ‘ REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele dc asicurarc la Agențiile ndstre doja cunoscute, dră în ploiești îa Domnu HAGI IO AN PITIȘU; No. 218. € -6 hI de felurite dimensiuni penfru Mașini de treerafe și. Hore cu vaporă, cu precicrf £ forte MODERATE, se află de vîn^are 3 la D-nu Di POPPER d; L. WISNEB, | pielârft în Stra. Gabroveni. Ne. 320. 4-2» iDEVENPARE - | Unii loctt în Bucuresci, în Strada Isvoru, situatu între pro- prietatea d-luî Orescu și fosta Povarnă a domnului PorfiriadO, | acumfi a d nulu; doniță Po- | pescu. | Doritorii se voră' adresa la | proprietarulâ seu, Eugeniu Ca- | rada, la adminîStrațiunea Ro- | | mânulviĂ^ pasagiu Românti, îa | I tote. filele de la 10 pinii la | 11 ore. j 11 k mo j’ ' j . • r ' C- A ROSETTI S’A MUTATU STBADA OOLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU Hlt'UtaMH FEEULU OE LUCIUffl, PRECUM: CIMENT PORTLAND t se află de vîu$are, îu magasinul d-loru K- ¹ p I; WAȚI HESCHIA | Strada Decebală N04 3 din dosul Bărăției. țj I MAȘINE DE SECERAT de diferite feiuriₛ ETICHETE, CONTORL CONTRACT POLIȚE, CIRCULARI SI FATURt AFIȘE, DIARE RIARR SI MICI INDIFER1TE MĂRIMI BAPTISM,VISITE,CUNUNIE ȘI ORB CE AL» BBKTE W ' - INVITAȚIE ȘI MORTE / PULBERE ₄ ,U| I.Ț ' IU RO-MANGANICtr i BB BURIN DU BUISSON. Apr iba B prin Academia de Medicină din Paris. Ene de ajunsfi uă mică quantitate din t’ra les H pulbere int’run pacharO c& apă, a opț nea numai de cătă uâ apă minerală fe- rug ind >ă, gasdsâ fdrte plăcută, cane se beș. la inalâ semplă, sau cu vinii amestica’ă? Aed sta este d’uă efficacitate constantă contra palida cuiere, sufferințele stomachulul. per- derile albe, menstruațiunile dificile, sferăci- meu do sănge, și convine mal cu s’emă per-, sdnîloirti care nu potii mistui preparatele or- dinare de feri. Aceste are piste tâle celle alte imensulti avantagid a nu provoc® cons- tipajiunl și a conține manganesiu pecore.le cel mal savanei medici din Franța ălltt con- sideră ca indispensabilii 11 tr^tamentulli prin feragintee» Depoulfi generalfi la Buccuresci, in phar- macica la Gerbulti de aur adl Adolf Plecker, piste dram de Passagintur Românla lassy, de Konya; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, laJmiGHBSKi. o... ION C1UFLEA DOCTORU FZiBRICiLb a lui Wood, se află de vîndare la WALLER Șl"HARTMANN ' Buciiiesci. Calea. Herestreu, 'No. 105, Gațați, Strada Portului. No. 273. 10—2$ w Doctoră în Beunțcle G'iuridiee dc Universitotca. din h Botogna, aminciă pe concetățenii sei că dă consultații u â® tote- filele de lacrele 9—-Al antimeridiane,, uvîndî locuința pe Strada Belvedere No. 58. No-. 3Ș8. 10—2$. are locuinția în Strada Vestei, JNo. 9, apgdpc ,de Spitatalului ’ Colțea,' și- ține eqnsultațium pa. orele 2 plină 4 după amia$:. No. 224. AV1S AUX PHAKMAflENS Une pârtie de Medicarnents fran^ais a vendre en gros a prix de fabrique. S’adresser; AU GOURMAND, Plaofi du Theatre, a Bukarest ■ IM» VA JUMETATE MILION DE (WIG'ATH La l-iu fia cărei îune se voruface tagerilc MAREI LOTERIA. DE BANI, garantată de guvernă. Suntă loturi magnifice do câștigată anume, nmulu de 500,000 franci șî altulă de 400,000 franci. 4p°* &i$e loeufî seaunâarie de 80,000.— 40,006.—20,000.-*-l©',0»lp ete. franci, f* . Unu bilet 1 pentru una dia aceste Ungeri costa numai 20 &aaef, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 frânei.— Ateste titluri se opțiuă triwi^âuduî prețulă în bțleie de bancă, eupâne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRlrTUMH. Buletinurite de câștiguri voră fi espeduite fără chieltuida pe dc dată ce se voru face tragerile; ,câtă despre sumele, câștigate, ele voră ti plătite jpșe-țuțipdoal în uumerătdre. DE VÎNPARE l unu locu, aprope de biserica Lucaci, în mărime î 8 Stînjeni fațada și 40 j Stănj&pi Inngu. Doritorii d’al cum- pera se voru adresa, d’a'dreptulu, I la direcțiunea tipografiei C. A. Ro- setti și Ia Librăria d-niloni Socecu⁸ et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă,, No. 18., îupri-ce timpu a Șelarii dej lucrare. I ! ASTA-pi AM DESUHtS DEPOSITU GENERAL DE O6LM9I ! de tote măritnele din fabrica moțieqiteploiîu Confiteluî Carol Kinsky la Burgstein în Boemia. Bucuresci, 30 luniă 1868. ADOLF KAKPELE& Comisionar. ©ALEA MOGOȘOEf No. 10, VÎS-AWE DE¹ PEffîECTORA POLIȚIEI;^ Comande peniou Geamuri' d@ Cristalu de Ti-ce mărime . pentru’ galantare își pentru ferestre, precunț și pentru oglin$î de mărime după dorința sc efectue$v cu prompteță, - Embalagiu de ogls?ii$i destinați .pentru afară va fi solidă. . No.'298. 3 — 7^ CALITATE PRIJWA, PREȚURI MODERATE. £?3BW STRADA GERMANA. LA. CRUCEA CU COROANA în culțu spre Hotel ă d’Europa. LA HAGASUTO F1LEANU ET ICNESCU Strada germana, LA CRUCEA CU COROAN.' în culțu spre Hotels d’Europa APE MINERALE Au sosită ună mare asortîmentu de diferite Ape mi- nerale prospete de Ia adeveralele loră surse precumă î Apă de Vicby grand grillș șl ChoUstin, Eau do Spaa, :Eău Bonnes, Eau de Ems, Wildunger, Carlsbader, Miihl- bruu, Schlossbrunn, Sprudel, Eger Franzcnsquellc, Satz- que|lc, Friedrickshaller, Gleîchmbcrger Constanți nquelle, Hallcr Jodwaaer, Kissingcr Rakotzi, Kissiuger Pandur, Ftilnăuer. Selters, Offner wasser de Dcack, Hunyadi și ■ Racetzi Preblauer, Seidachtaer, Pyrmonter, 'Stahlwasaer, Marienbader, KrautzbriMin și Ferdinandsbrunn, SchwaJ- , bacher, Borvisu de Borsee și Eltepatak, Sare de ^arls- bad în fiaedne de diferite mărimi. Ape sosesc în fie-care 16 $ile. — Prețurile sunt modeste. VIMTABILIJ CAȘCAVAL AL D-lul E. PERSESCU Sub-semnatii recomandă haltei Nobilimî și Onor. Public, că le as sosit al 3-le Trans- port din acest Cașcaval de Vară? în bucăți mici cu marca E. P. carr e Bite soperioru Sigură fiindă că se va distinge acestu Cașcavalu între toie uele-l-lalte ale Țerei prin calitatea luî cea superioră în catu a nu mai lașa nimicu de doritu. Coșufețe de Brâncă' și Păstrăvi afumați. Singurul iî Depou în Capitală numai la Magasinul ă FILEANU et KONESCU, Sfrada Germană. NB. De vîn^are se află și la N. KOANID et C4e Strada : Lipscanii la Elefăntă, D. STAIOOVITS piața Fetrutai, L et G, GEORGESCU Hanu Șerban- Vodă Nr. 21 și? 22 și la BUOUE CAGIULESCU Calea Mogoșbeî vis-ă-vis de Pabtalfl Prințulu Știrbei. ^EPELICURI Kecomândămu înalti Nobilimi și Onorab. Pub,lifi3, unu bogată asortimentă de Mețlellcuri bune, precumă: Diferite brâ$eturi, Salamuri, Gaiantine, Bimliii forte și ve ferțp, Icre-negre prâspete^ Untu-de-Lemnu de Tos- <șana îu' tinichele și cu ©caua, Făină de Posta de dife- rite calități, prectaiM și Drojdii de Bere uscate dc Vicua pentru Prăjituri, Ampas în Cutii eonservată și în bs- cățl canditu, Vinuri de Champagnc, Rhin Bordeaux, Ma- iagpj Modera și Ungaria, Carasală 'pentru scândurii ga- fantată, Culori fregata; și M-Jrccate. Sorvieiulq prpmtu Și OnCglu. Totiț-uLdată și, prețurile stinsă celp inul modeste. ©ZMENT DE PORTLAND ADEVERA' La Magasinoln sub-insemnatulul au sosittl CIMENTU DE PORTLAND adeveraL In Butde de câte 4 cântare Englezescl [160 oca.] 10 AN ANGHELESCU. ___ __ de Ptdatulu &omnescu In €ol{et. “,*¹ ¹ "1 i —CT-.!¹ i~~tIti-mI-i -Șl j m i~ nrir «r-■ _ : ᵣ----JVL.—Ț J^* ~X2‘.r.. .i.—-- - — V,-1 L—L—----' —-m»—mg*¹** Tipografia C, A. RoseUi tirada Colțel, No. 42.