AiNULU alu doue-spre-decile ADMlMlSRTATlUNEA; PASAGIULU ROMANU No. REUACTIUNEA STRADA COL ȚI A No. 42. JOUI. 4 iULil iot>3. VOIEROE ȘI VEI PUTE FA ANU — CAPITALE EE sAbE LD«f „ rs tbeI lunI „ *1 UA LUNA ,, LHÎ N. 4« 24 12 6 DISTltlbîE lf.î n. 56 29 15 6 UNU BSSMFLARU 24 BANI SNIBU PABI6 PS TBfMBBTBU FB. 20. fBNTBU AUSTRIA. .... riOB. 10 VaL , aVbt. ROHtMULU Articlele trămise și nepuhbcaie se voră arde. —Redactară respundetoră Domni! Alegători ai colegiului ânteiă ș’ală Șotiile pentru Senatu, suntă rugați a se întruni spr# a oțărî capdidațil pen^u aceste două colegie,) șpre a nu se împrăscia voturile. întrunirea se va face astăzi Joui, 4 luliă, la 8\h ore sera^ în Sala de la Pomulă yerde. , y । , nE^-.O tf.■ . p marulU COMUNEI BUCURESCI. 11 ' ■¹ l * r . ' . Juol 4 luliu viitoră. se va fac® la Primăriă împărțirea premiiloră ce se va da de Municipalitate băețhoru și feteloră cari s’au distinsă la în- ce mesure s’au luată în privința Și- șului canală ? Ne asociămă dară și noi ou re- Clamanțil, spre a cere de la Comuna Bucurase^ a lua celș mal eficacie și mal grabnice mesure spre a scăpa atăta Emilie de înecăciune, de rui- narea paseloră loră și de bolele ce aducă de sicură nmeijela cea mare și mocirlele Grădina Cismegiu este suptă ad- ministrarea d-lul ministru aM lu- crăriloră publice. ... , Laoulă din acea grădină, cumă clică reclamanți^. în locă da fi uă podobă este uă nepoddbă ș’uă causă de infecțiune, de bble, pentru cel cari se vorii plimba în acestă gră- vățătură în scalele primar® din Ca- dină și pentru toți vecinii. Rugămb pfelă în anulă școlară ce ș.’a ter- dară pe D. ministru se dea, și cătu minată. Supt-scrisulîî publică acesta spre cunoscință generale, și invită atăttt pe părinții t^ișilorii băețî și fete cătă și pe cetățenii doritori de a afla pro- gresele junimel studibse se vină la Ospeluld Comunale J6ia viitore la amia^I spre $ asistai îa acostă so- mal curândă, ordine spre a se în- drepta acestă reă, și dacă este a- deverată că astuparea acelui canală este causa inundațitmii ce ..băntue aretatele suburbie, atunci se se des- stă crimă, s4u, diu contra, apărători; , uneî crime și ceî măi mari inemicî al libertății? । De va fi astă-felă, ceî carii cusă s6ă M cariî ățiără suntă p© calea pei I ? Dâ Va fi astă-felă, guvernulă seă ceî dA la Ț^rVa suntă pe calea cea greșită, pe calea anti-naționalb, anti- liberale ș anti -constituționale ? piariulă Ț^rra a acusată gu- vernulă, în timpă de mai multe luni, că permite licinția, ba âncă că nu previne crimele și delictele. Ohiară in moțiunea Senatului guvernulă a fostă acusată „c’â lăsată a se es- ăita la ură locuitorii, a se face tur- burărî Carii ne preîntîmpinate și ne ’nfrîhate la timpă aă dată nascere . și altora," Și cândă foștii Senatori șî organulă loră acusa guvernulă • c’a lăsată a se escita⁴ la ură locui- hmmtate. li'ifiiGi î ilbî ij Primarii ad-interim, O. Tapațil No. 6136, lumii 28, 1868. lunii îilui::i Îs ui .bjfmioî ăiia bi.'î-HjaA,, .Bucuresof Cuptorâ, uJip. ,ui se! ii se scape astă-felă și dân- le flagelulă ce le băntue și Atragemu din nuoă atențiunea d-lbrd membrii ai comunei Bucu- rescilorh șa d-iul diinistru ală lu- grădina Cismegiă de apa cea verde și grasă ce din grădină o trans- formă întronă locă de infecțiune.| piariulă fostiloră senatori publică în No. seă de a^t următdriele linie. „Joui la 4 (16) corentă, se în- ftțișdză procesulă de presă, inten- tată de guvernă d biî Ion C. Le- rescu. Credemă că mulți din- ce- tățenî se voră duce a'asista, J că cțăriloră public^, fiă-care în partea ce-lă privtsde, asupra locuitoTiloru din strada Berzei și din mahalalele LUMINf ZA TE ȘT VEI FI BSNTBU ABONAMENTE, ANl’NțMUHÎ țl RECLAME A : E ADRESA In BUCURESCI. Lț, AUM1N1ETBAT1VNFA Z1AKKLBI N PIS K1CTE LA COBESTONDlNȚlT DUHIVLUV țl RIN POSTA. - LA P'ARIS LA D. PAEBaB-BALlEGBAIN RUK DE t.’AȘCtENNB COWEDJE NO, ANUNțtfBIt.E LiălA de 30 LITERE . > ■ 40 HANÎ INSlSKȚipSI țl-BECLAME, UNST 2 LEI NO li că eonsciinția naționale, că jurații cemâ profesiune de credință, ca se scjă voru da, în acesta ca ’n tote, ver- dictulă celă dreptă. o ¹ (’ n și dumnialoră, care ne suntii credințele p< Onoratii Iii domni deja Țerra in organulă d-lpr# /le publicitate, din înălțimea posițiunii în care credă că i-au rădicată pena cea mă- iastră de ^iaristi și conducători ai opiniunci publice, vinii cu aplombulă onorii bărbați de Stată de uă esperiință consoma/ță și mtifobă, carii suntu virtuțile civice ale bărbaților pe care Romănulu i-a desemnată . opiniunii publice cu ocâsiunea alegerii de Senatori?' ■ îmi permită,- a crede că toți bărbații de- semnați opiniunii publice de Romănulă, a- cestfi organ# de publicitate care n’a susținută decătă acelea-și principii de la întemeiarea sea și pînă acumu, nu potă fi decătă persbne onorabile și cu principie patriotice» litice ca se pbtă și însil© șe ne susție can- didatura pentru Senatu. Rogă pe domnii dela Țerra se nu-și pă- răsescă ffumbsa xloiupicMoră misiune de; a redigia ună diară alalii de folositor# publi- cului bucurescianu, care-lu primesce maj in tbte părțile gratis va se se pb*ă împărți, penlrib nisce lucrări atătă de ncinsemr le, adică de a ne susține candidatura, pentru că dacă va fi sd afoft fericirea a avfe pentru mine¹' opiniunea publică, ea sc va maniiesta liberă fără a mai ii nevoie de stimulentul# celoră dc la- Țerra: la din oontra, ‘ suntu sicură ca ori-bătă de; bine a-și fi susținută de cei de la Țerra, nu voi avb fericirea, nu me Îndoiesc# unu minută măcaru, *so hm mandalulă de toriȚ nu găsesce de câtă ună a- pelti la achitare bontra celoră cari calcă tdte legile Itonstituționâle și tdte cuviințele aîacândă pe Capulă Statului?’ 4ncă uă dată nu scimă dacă în adevără d. Lerescă a co- I Despre, mino în speciale voi avea ondrea a spune onorabili lorii bărbați de îa Țerra c’am avută fericirea s’arălă concelățiani lorfi mei,, caii aii foștii intențiunile mele pentru țeră:, am luatfi .parte,Jn trei sesiuni ale Ca- rierei legislative, ș’am fostă și dintre depu- tății aleși la comisiunea miestă. l Voiă mai spune, onorațilorii redactori de la Ț^rra că udâi i.a drapelulă suptii care am servM misă crima de câte este acusatu și d’acea a nu ne putemu pronunția.iₐ foștii acela unde am cunoșculQ, prin sla- Ceâ-aânsă Ce scie tbtă lumea este bele mole cunoscințe, că suntă interesele na- acusarea ce-lă conduce naintea ju- țjanii, șl credu, că onorați! domni de la d-nii jurați voră sci se popresc# gu- vomulă de’ pe calea greșită ce a apucată,! în privința lovire! liberiă» țiloră politice? Săntulfi Constantin și Livedeâ Gos- Nu cunbscemu procesultt în ces- podii. Uă epistolă, cu data 26 luniă, â mal multoră locuitori-dm acestă pa a capitalei, nd spune că ea esto din nuoă inundată/ ș’adaogă că inundarea provin© .din causâ că ■ „s’a astupată canalulă care conducea apa din Dâmboviță spre împrospătarea rațildră'/ cea-â cb scie tbtă lumea este că jurații suntă cel mai compe= tinți în asemene prdcese, căci el re- presirtă opiniun^^ și consciința pu blică, și suntă. sidUrl toți că el voră tiune în fondulă seă șî nici mig’lo- cel® de apărare ale d-lul Lercscu, și prin urmare nu ne putemă prb- tanda penfcu seă cbntra domniei s&e. In dioa pledăril, cetățianii cari vorti asista la acestă procesfi voră cunbsce cestiunea pe deplinu ș’a= lacului din Cismegiă." Ăc4stă astu= huncî vomă putea vorbi și noî în pate t^ică că pe d uă parte produce cunoscință de câusă» Scimă insă, îflehăciunea 4ră pe d’altă face ca „laculfi Cisrhegiuluî care iiă=dini6ră eța uă poddbă a grădineî, a deve- nită' astă-^î uă infecțiune fiindă a- cumă uă baltă verde și grasă.“ Stpmă și sciă și reclamanțjî, că comuna a luată mesure pentru pa- V A--; ■. precumtț sciiî și cel de la Terra, că D. L®rescu este.apusat^ de crima de atacuri, și âncă mari și directe, achita pe celă ne cuîposă și vorft o sândi fbrte pe celă criminale; cea-a ce scie ‘ td® himea e^te r ă ’ntr’uă țâră unde este cea maî Volută li- bertate a tiparului; a ataca, fiă chiară indireptă, pfe Capulă Statului este uă crimă și totă d’uă dată uă in- famiă; cea-a ce scie tdtă lumea este că guvernulă a lăsată se fiă elă atacată cu cea mai mare desfrînare,¹ dară c’â comisă greșialâ cea mare d’a nu trămite naintea justiției po- porului, naintea jurațiloră pe cel carii au căzută în desfînarea cea mă! criminală merg^ndă maî susă cu calomniei© loră, și cea a’însfîr șită ce scie acumă tdtă lumea este că, organulă fostiloră Sen- torî, face contra Capului Statului. i De va fi ‘astă-felu, fi»voră întra- deverii apărători al libertăților iîpu- blice acel cari susțină acumu ace- FOITiA ROMANULUI ION DE CHAZOL. Xi o/teb» awa.;" ‘ₐ fo; .MMlhtiM 1 OjI‘1 ÎV.RIte Lft 'J Sciă acumă acestă’ mister#. ș: ăcă cuta# î^sSitf'aflată."După te amă prânzit# la Mor- slutea ca se reved# pe feiașa cât# și do ih^rest pențru sermaha fat^ ș»r@ șuferis® Senatoră. Ș’apoî, onorați domni» trebue se fi vedut# dumnia-vbstră că profesiunile de credință aă căzută ta desuetudine, ptofc» că ș’aă vedutîi do la mal mulți ’vorbe frumtet și la fapte, căndă a fost#, ele aă umilite țbra. Se cer# fapte, onorai, domni; suntem# sătui de vorbe ’pompbse care, de ie placă, voru bine-voi cei de ia ale reserva pe semă-le Nicolae ^lăiinescu. ' b Eucwesci, 2—14 luUă L868. u Țerra, ca persbne politice aă avută negreșitu, ocasiune, în lunga dumma-loră carieră, se vb^ă actele ce a. făcută oposițiunea fostului gu- vernă ală lui Vodă Gușa, - după lovitura de Stată; cre^ă că dacă slaă interesată de mer- sulă lucrurilor# in țbra domnieWorii, pe iwe o servescă cu atâta devotamentă prin organulă domnieWoru de publicitate Țerra, voră fi' însemnată c’alăturea cu cei ce aă supsemnat# actele oposițiunil figura din fcricire și numele celui ce i se face Întrebare asupra vîeței sele publice. Ș’acumu,. la rendulă meă a-și dori se sci#, o n , > . ■ J. 111 I lb IW Iș 'TSfi^ luiiăi'2.’}^. mi D~le Redactare ală jianului ROMĂNULU. ®îm voițî mă rjQg#, a face se se jjublice alăturata declârațiune dândmî ospitalitate ta multă stimabilul#; d-v6slra' ^farift Românulii. Primiți cu bună voință, ve rogă, încre- dințările stime? și considerățiuueî .ce ve pă- stre^ă. «’i. Stoica. .. jf. , r f'¹ ’ :• K' 0 ■' ¹ Declarațitene f ¹' Cu venirea mea în Capitală, mi s’a spusă dia maî multe părți că în unele foi publice 's’ar# fi scrisă și despre votarea mea pentru moțiunea dată in Senatu ta șcdtoța din 3i Maiă, anulă corentă, contra politicei minis- ¹ » rGilll? ¹ ’ unde forau .domnii de la Țtrra pe acel# 1 timpă? De ce bre dumnialoră cariî aă atătaheriului actuală. Amu căutată asemenea fol, doră de țâră acumu, căndă -avemă libertatea’ ca se polii vorbi in cunoscință d« causa, dar# :'| . J, r . . : vprțî fi. comisă acostă crimă. Ace- ste constatate vomă.au^i mâne acu= sarea și apărarea și fiă încredințați, ^i dd. foști Senatori .și -d. Leresou atâtă dispreciă, și caria voiamă se-î lasă bre care ajutori#. Cândă sosi# Ia coliba loră, ele eraă ocupate a întinde nisce rufe pe un# gardă vecină. VS^ndfi că se opiesce tră- sură, Mariasa reni spre rțiine. înțelesei# de i la cele d’âateie cuvinte eă ea=și închipuia c’âs& fi rostii fcămfc# d® marohisa de Semăn. O’ desamăgiă spuindu-i numele meu. — Ești fiul# d-lm Guy de Ghazol ? ^ise ea. După chipulu cu care proaunciă aceste cu- nibre, m® retetarnasem# sfera la Chazol, luând# ce: jrdae dra tote evenimentele acelei ^ile uă imoresiune așa de viua în. cât# ’mi pateaUvsninientft ta vieță ieî, în care tatăl# me# •ca'lipsigimă maî multe ^ile d’a casă. Cii-la fost# și dansul fi amestecate. Ne voindă :;'3Î& Viergâ®!, toteoc cerea mea la casJa, întreba ,pe aeâstă femele, chiemaiă pe Vier- tefe gtraHteadu gârla, ciudata aprindere ajgra, car® nu indrâsnea se se aproprie, ^i- teătașei mete cu cea=l=aUă femec numita Na- i viste, îuțelesQiă că trebuia se fi fost# vr’un# rtasâ,! acaa stranie dpiîrople ce-mî fu dele- ga ■ fără voia mea, s -a ’mi co?teu dwă așa ’de tare vito În bâiâ 'mi simțeam# ' ¹ hă fe cum® aș# fi foste Hrilfi dl® eu sciu ce fi&ja#. OlănB se am cs- jpijcâraa aeesleî erigxs .adresându-mă ia Lan- gxc®. A " - țjț , p® drumul# d® ia Aix. Mergbrdă acol® te$ă «ga era djaca aș# li trecut# Ia Severol, făcuifi ;.gj ung ocol# ca sa vi- situ ânteiii pe.Wgk, ațâț» de curio- cendîi că voiam# se schi daca intâmplafea din trecută m’avusese urmări rele pen- tru dânsa; pe‘ urmă pusei# in mâna maniei tn mirare ^sce iHdovjqî „ șj plecai# fără a=î lâsa timpul# se ir^pundâ. Soste todaiă la Aix. La noue orc, jo- trăte ta caMwtalu lui Langlad®. Gumă na© UH MI — A’ ’mi apucată înainte, domnuld comite. Eram# Se 0" ld thazol după, uă sqMsbr® a. d-nst de care amă; primjH teri shrL Graba «Mdte, « bun# a.u®nrîi. — Pre legea inoa, reșpuaseiî^ mărlu-lgei® m aș^ presei asolută. și de care dumnialoră după apreciarea mea facă uă întrebuințare greșită, nu erau ș’atuncî campioni ai libertățiloră pu- blice? De ce nu scoteaă un# organ# de pu= (blioitate, care susținut# d’uă partită vechia și avută, ar fi avut# mare resunet# în țeră ! și afara? Darfiatuncî; erte-ml domnialoră a le spune că libertățile eraă încătașiate și domnia ■ lor# nu suntu din c®i ce se eșpun# decătă atunci când# suptă sicură că #au se pață uimică. rlu Maî ^ici dumnialoră, b’ar trebui se ne fa- n’amu dată peste ele, și ca se prevină orî ce erbre, declară că ir amu votată pentru acea moțiune, fiindă-câ ea era contraria princlpieloră mele, ce suntă pentru stabilirea gavernuluț și sprijin# er# nu pentru reslurnarea miur- Steriului, și maî cu sâmă a celui actualft 'ps bare tlă stimă, căruia li treb&e -Și concursă, ca sb’șî păta desvqjta oferite sete,, flindu că âumaî aceleți. yoră putea vo ’i $«ș^ tnj ș^ă contra luî. Eară plnă atuncea se ne ferimu de schimbări ministeriale căci a- !vem# âncă prospeie suvenire de tritole re- risescu că ^tă, ce mi se întâmplă e nepra- ve^te ,scumpul# meă Langladp, șiᵣ, n’am nicî. uă ii.oie despr otărlrea o® trebue sa ' ia#. ,D-ta s^ii mal bine și de carb a mu-J _ pi ea n’a fost# tylW^una, selbMkj rit# și bina d-tele. Acbsta e uă tristă mos^ șj posomorită’. ... cenire care-1 lasă pucfoe ilusiunl.' — Dar# et;, k vârsta mea, epllrop# al# unei fcle de opC#-8pr0 d II. Starea materială a sctileloru nâslre, se nd fiă permisă a © spune, cu t6tă fra^cheța, ește din cete maî nesuferite; localele mic-i, neîncăpăttiro și fără mobiliarulu necesariă. — Of trebue se-i dai dreptate, elu îngri jise 5e dânsa.' N’a! auZilu de iocT vorWiț- du-se dâ ua fală de aici numiîă BruyereV — Nu? — Ei bîae! ea e acea femeie ce-ți pare b^-rână, de' și n’are âncă patru-Zeci dc anî, ^i pc care o cunoscî supt® numele de Ma- riâsa. ' ' ~ 'Acesta nu e dară' humele seă? Mal ânteiă, daca n’aI fi uitat dialectală provensală, al s.i ca manasse nu o unu nume, ci e unu epilclă care ss dă fetelorfi neastâmpărate¹. ⁱl — Șî ac&ta femeie te de p’aci?_ M — Nk’ tocmai,' (Wu a fostu crescută la caWlttB dc fă Morniere. ' _iri ) । ¹' • 7 • | i< M Langradc tmî povesti aluBcî cele co ur- mâză.— Suntă vruă Ireî-Zcc’ anî, du cândă omenii de la ^uvero¹!' găsiră înlruă etaMță Wramu' copilă slându pc mare gțncă ’&flfiî ștah^Vlrf care zacea unu omă Era unulă din carii" tf&fi ’ adâea ^raT^ă. ^ckunos^cidirică era morii? rtft hdi’ră, jeraniî erau sc gontea pc i^lîlâ, fcM^"&'siL d. du' icMan, tatălă m» chiulul meu. Elă era alunei primară alu co- munei. Coprinsu do "Aiilâ ta ’ vederța acestei ShftiaWj ’cfeâttr®’; pârfetc. o trimise, la cas- ♦ taLw kelu ca șe-i dea cplă pucină unu azil pină sc va putea decide ce-va asupra sârtei eL Copila avea opiu sâă ȘÎ er⁸i fru- niușica. Cu. micele sâle instincte selbatice, toți, o. găsea» prea placată si o deteră- ca jucărje junelui, comite eare .am douîrsprs- Zece ani. După iiă sepțcmână; seț alașaseiașa- dc mpllă toți de dânsa îneălu se oțărlră d’a o ține, celă puciou șa .șe pdlă face diatr’- âasa uă creștină. I deferă-aumcfo de Brayere spre amintire, de loculu unde ,a .fostă găsită, efarâ dc acâsta numele ăslac prea obicinuită fe țâră. .Ea Jfwyj ta casJtelțj,ₐtrăwdu căndu la bucătăria căndă în .salonă,. unde toțț pe- treceau cu .dîasa pa qu unu,pa|pagalu₀| Peste •pucin'ț: sc obșeryă era proajnteliginte, și o puseră șo învp^ junei®, comite care avea trebuință de^uu^iuno* Dorici rsr.rtă uă crespere cfodală <$are Trebuia, șo iaffluia- Hqze intr’unu,. chipă straniu așupp .acestei- cațactoră fotă dată șupusu. și.,ngiWrei. Dală. Căndu. desmierdală de stepănă,, căndu brufluită de^ugL cye o Bruyera aler^ prin castpîu ca ^^rșlq .închise, .ta pareP,. Actișta țipu p^iăcăndiȘ. juîi^fa comite fu trimisă la Paris ca sc-șî temăie studiile. Vedurâ că feiiștip av^-d^oLsprer^ișee aⁿⁱL?ⁱ ■^er^ a ^fe dÂnJr'îq^ altă ccvi decătă uă jună țigancă îmblânzită. O însărcinară cu rufăria împreună cu femeia din casă, care ora nașa ei. Anii trecură? Marchisa muri, unchiiilu meă se întărsc Ia Morniere după căleteria care trebuia se fiă ca completare a educațiuneî sâle. Bruyera a- vea atunci șhpta-spire-Zlece ani; ea- era d’uă frumusețe dc care 'âncă 'șt pdte face cine- va j&âe« Era cochetă și mandră, și-î vbnea roti în pogițitiflea sea- umilită, căci ea nu' era de locă ca 'Aă slujnică, și fel ulă în care fusese crescută desfișurase îalrtnsa' ins- tincte de eleganță șl -ideie dc -ambițiune. In scurtă, ti ținură Ia castelă ca-se fiă jucăria moscenilorelui. Betrănulă marchisă era filo- sofii .și presimțea dc muta- waetelfulu ne» astâmpărată și anfetorH ai® fiuhii seă. Ori Broyera ori alta, pucină îî păsa; ea ®ra fe- meia* c®w- sc-lu opr&scă d¹» face alte ăcbufflii. T®Xă?u închise ochii, și se prefăcu că Clintise® acele relațiuni cari fură W«tă cu- ®©Bejito Bruym » găsea nici' unu iateresu ® îe ascunde^ și s# purta ⁷ 8ralfi-’fcl& & si ©' g| , se va adăoga într’ună modă sim- „țitoru. . ; ■ 4 ■ „Se voră aplica principii ncre» „Reparlițiunea profesoriloră de. facultate „in trei clase, cu uă scriosă adăogare a tra- „tamenluluî pentru cele doue d’ânteiă, va da UM «a w eși diE starea de slugăric care o revolta. Atunci i se deic numirea de Mariasa în țâră, de care iei nu-î pasă de locă. într’uă Zi, trei ași după aceea, betrănulă marchisă o- tărt se însâre pe fiuiu seu. Acâsta fu uă is- bire de tresnelu; dar amantulă nu era unu modelă dc statornicie. Mariasel i se făcu uă posițiune. ea dispăru însă, și domniștira de Chazol deveni juna marchisă de Senozan, ■cumu 6 te și de Astă-felă daru, Z'scfa Langlade, sfîrșâ acâstă povestire, fata cearnă vc- c născută din aceste relațiuni? Nu, respunse tiu, ea nu era născută, aceea discordiile d-vtistră de familie dateză de la nasccrea cî. După cinci sâu șâse luni dd la insurăfore, Bruyera s® reînturnă la Severol. Trebuia sc - vedi pc acâsta fe- meie atunci ca se poți pricepe fascinarea ce fesorsa. Unchiulă d=tale nu era do locă cre- dinciosă în principe!® sâle . de acolo tncqpura certuri cu. , . O reve^u; tatălă d ^1®. are ceru, s’o depărteze,, p ’0 .cofa din unpâ acea, ruptură .ce © fjâL ,t Dar Marulas, cq s’a făcut^ ? Dppă cc a esersâiă ttite mesun s^msară d® ale^d/ căndă. agentă all tarifară,‘căndă căutătoră dcfadepM litari, în calitate*' sea d? șiretă a MWM ROMANULU 4 1UL1U 1868 65 clarii, care, la trebuință, sciă se aibă pa- ciință, din care Newton făcea câa d’ânteiu condițiune a geniului, mai mulți se Intre- 2. A acorda d-lui Graui, lei pentru cheltuielele sele cere și întdreere. 3. A respunde totu d-lui ua sumă de 1OGU de drumu la du- Grant căte 20 fr. Ce e dualismul#? E unu monopol# alfi un- guriloru și alfi nemților# suplii care cele-1- nimicită de căiți prin sinucidere. Insă națiu- I picai — Urmăndu apoi înscrierea membrelor, bafi cu uă generdsă închieludine, ce nu s’ar putea afcepta de la învățații nostrii, dacă arfi fi mai bine armați pentru mare^ luptă tn contra naturii. Se punemu daru lengă catedrele nbstre de Istoria naturale, dc C- ,lologiă, de medicină, de fisică și de himiă, laboratâre de invățămentă, unde se gă- ,8escu isvbrele necesare pentru a îmulți es- ,penințele, astu-felu ca teoria se fiă ne- ,încetată controlată, prinesperiința prac- tică. Viitor ulii bugetu măresce donați unea ,pentru materialulu facultățiloru, și amu fer- n n r ma speranță, că sciințele medicale nu vorfi maî avea se invidieze magnificul# institut# fisiologicii ce s’a redicatu de curăndu, cu ,preciulu a 3 milidne, pe marginile Nevii. pe mr aruncă uă privire ip țarc cre^iu# -ti. vedfi uă lăcrima și oși. elegante. Printre mai multe portrete de a» mici ta frumosele lorii cadruri de auru matfi de Viena, care stati în piciâre, recunoscui# pe d de Senozs Aplecâada-mc ca sc esa« mico na fotografia de oo iki ce ’mi părea ca am mai vc^utu-o 6re când#, Genevieva sa roși surîțjepdfi. țtj te ‘rdeunosei ? ^Ise. ca. ' re.- il re re. Mi Ca țoțl oi dani -afinf, a foșțfi ■ -M Ti¹ mea me primi cu uă simplicitate demnă și Loru ta ccă~a ce s$ duamțᵥsin 10, din ulița Germană, este de închiriată chiaru de acumu, precumă și Vin de vîmjare de Dea lulu mare. Doritorii se voru adresa la proprietarulu Oasel No. 333. 6 n ÎL » " eărnăă „ L , — II — >> >> ¹¹ >» arnăută ghircăa»....... A«.l, BHAU.A. 6 luliu GIURGIU. 28 Maiă CORABIE ȘI VAp6rE. 290—850 160—180 220—240 160 — 169 130 — 150 100—120 21,8n210 129 — 80—115 Corăbii sosite încărcate ,ₜ „ deșerte... „ pornite încărcate „ deșerte.. Vapdre sosite...... „ pornite............... Șlepuri portiîte șl în- țărcate la Sulina ...j.... | f lji’i nir f 1-1 ₍ iiiijhnn mi _______________ GA. BR. Gin Anu 1868 Ploii ști, oenin, călduri 26 grade R. vîntu puțină. Văleni, timpulu frumosă. Mărgineni, cerulfl ainestecatQ, răcdre, vîntu. . j Cumpină. puțin noură, caldă 22 gr. R. Buseu, senin, căldură, linisee. p. d’Argețiu, timpulă frumosă, caldă potrivită. Reni, senin, ^alS. Tecuci, timpulă frumosă, plus 30 gr. R. Argețiă, senin, puțină căldură. Galați, senin fără vîntă cald 25 gr. Tîrgovisce, furtună mare, plde repede cald 26 gr. Slatina, timpulă variabilă, vîntă S cald grade 23. Caracală, idem.' Bechetu, idssn. Giiirgifi, cald 27 gr. vântu, noră Craiova, noru, puțin ygntu gr. 22 R. Serată, nor, spre plde, liniște, căi dură excesivă. Pitești, ploatu, furtună, cald 25 gr. C Lungă, idem. n Călărașă, senin, nourat cu tunete, cald 24 gr. vint N. •mh Vir t i'l ui ..,;m „ i ol ‘'iii m c'ar.wi ■ âhi itin; in .iî i n s >vr •. uni eh mfi'ilv p î i'jnn oq .bpoilun L r< nfiihj inoihyi o abviioni Jnof-b eii, 1 . js iî.'i • „i'O 1/ ÎPM ului 'ilinuiq 0 rnuv n.'y i •a» vENpm & Unfi locti în Bucuresci, în Strada Isvoru, situatei între pro- prietatea d-lul Orescu și fosta Povarnă a domnului Porfîriade, acumă a d-nulul loniță Po- peșcu.. Doritorii se voră adresa la proprietarul^ seă, Eugeniu Ca- rada, la administrațiunea Ro- măntâut, pasagiu Română, în tote filele de la 10 pînă 1^ 11 ore. im । ''CIMENT PORTLAND T' sejeflă dc vîmjare, in magasinul d-iorfl ᵢₙj FRAȚI HESCHIA Strada Decebalti No. 3 din dosul Bă&țieî. ' i uttp a an a vîa * * * W ** «aL * * | hi rnvh’i 1 toT) 8«15 inbM im mr . , ₙ ᵣ ₍ₗₗ C. A- ROSETTI ‘jLirfynu J6J • ionul t igi uA... thiwYbiintfrft iîMhiJ 4in «owinu'vj cjoitnq ir< tfu 5M Aijniâni o¹-, â” iușmImIî rt STRADA OOLȚEI, No. 42, VIS-A^VIS PE BISERICA ENE vdo*».. af »• - îi .. । nu r • । ftțnu PHHMCSPB TOTU FELULU OE LUCKĂRf, PRECUM: de diferite feluri ETICHETE. CONTURI, COMTRACTE. O ' ' .l.'T । AFIȘE, DI ARE ⁷ 1 IV >1 mai si mici ”l POHTE, CIRCULARI SI FFUB1 INDIFERITE MĂRIMI ---- --------— ------- , ... .. . - - — li-l I . 1 11 pi S’A MUT ATU ii b o inii, in ! md)*»!!! ni niiq i । BAPTISM ViSITE,CUNUNIE ȘI OKI CE ALTE BILETE D® C INVITAȚIE ȘI MORTE PULBERE FE RO-MANGANIC# DR BURIN DU BUISSON. f Apr ba ja prin Academiade Medicină din Paris.; E ite di ajunsă uă mică quanlitate din ■ ■ “ t’ra »s & pulbere int’run pacharti c& apă, a ‘ I opț neii numai de călft uâ apă minerală fe- I • E rag inO lă, gasâsă fârte plăcetă, cane se bea ] । la inaiâ semplă, sea cu vină amesticată. , , Aci «ta este d’uă afflcadteîe constantă contra t ■ l| pali da culOre, smfftsirâEițale stomachulul, per- | j ș; de^le albe, menstruațiunile dificile, sărăci- « l mea do sănge, șl convine mal cu s’emă per- X | sdniloeă care nu potă mistui preparatele of^ g E dinnre de ff®A Acâsta are piste tâte oelte © | alte imenMH avantagiă a nu provoca ms- | ■ tipa.țiunl și a conține manganesiu pecorei» | J cel mal savanți medici din Franța MW con- j S slclsia ța indispensabilă la trotamentuitt prin j ț ferugiatee. | Depoulă generai® la Swxuresci, in phar- ; ' macica la Cerbulu de aur afdî Adolf Plecker, a piste drum de 1, r.. . ri ir Român; la lihr'TlJ ob Doctorfi in Seiințel® Giuridtet. de 1» Universitatea din Bologna, anundă pe concetățenii sei eă dă consultații în tăte filele de la orele 9—11 antimeridiane, avîodj locuința pe Strada Belvedere No. 38 j No. 228. 10—2Ș. DOCTORU F/ABRICiU «re loeulnțla' iu StfAda Vestei, No. 9 aprdp^ de porta Bpit&tululul Golțee, și ține eonsultațiussî pe orele 2 pînă 4 după amia^i. No. 324. 30. AV1S AUX PHARMACIENS Une pârtie de Mâdicaments franșais est ă vendre en gros ă prîx de fabrique. S’adresser: AU GOUBMAND Place du Thăatre^ â Bukarest. ■1 ■■fim nr 1» 11 ' ~i n , m UA ^IJETATE MILION DE IWIGAÎH oio-mjiioiaib La 1 iă €4 cărei lene se voră faee tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă d Suntă loturi magnifice de căstigatfi. asume, unulă de 500,000 frânei și altulu de 40(1,000 franci. Apoi alto locuri secuadarie de 80,000,-40,006.—20,000.-10,000 etc. franci. Unu bilet! pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șepte bilete lOQJranoi.- Aceste titluri se opținfi trimițânduî prețulă în bilele de banc®, clipone etc- la Casa de Bancă a D-LUl CHARLES HOLL$ LA FRANCFORT PE MAIN POST8CRI8TUMU. Buletinurile de eăstigurl voră fi espeduite fără chieltuiele pe de dată ce se voră face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voră fi plătite pre-tiitindent în numerătore. |ta ăl* / î i ■: t '.7 * . . . r 1 '1. DE VIDARE unii locii, aprOpe de biserica Lucacl,⁴ In mărime 18 Stînjeni fațada și 40. Stânjeni lunga. Doritorii d’al cum- ( Ki se vorii adresa, d’a dreptulii, § irecîiunea tipografiei C„ A. B.g | setti și la Librăria o-niloni Socecu | .et Belgasoglu, Qanu Șerban-Vodă,; ■No. 18, In ori-cetimpii a ijilelorii de| lucrare. n ® ASTA-pi AM OESCHIS DEPOSITU GBNE1UL UE OGLINDI de tdte mărimele din fabrica Bnewescî, 20’ luniă 1868. moșieuitorllbră Comitelui Carol Kinsky la Burgsteiu in Boemia. ADOLF KĂRPELES Comisionar. mi ■ ICALEA MOGOȘOEI NoJ-1®,' VIS-A^VIS W rPREFECTURA POLIȚIEI- Comande pentru Geamuri ih i ii i azh oi ¹¹ < rr u î ,v ¹ Bll⁽ •• । ■ ’ <« ' m hi fi-i' Sub-semnatil reeoiipiidă înaltei Nobiliml și Onnor. Publicfl, că le ni sosit 3 le Transport din a- cest Cașeavalil de Vară, în bucăți mici cu marda E. P. care e mal superior de cit pînă aeum Sigiunl fiii- li® M se va distinge acestfi Uașcavalii intre tete cele-l-alte ale Țerei prin calitatea Iul eea superiori» in câ(« a nu nuri lașa niniicO de dorit. Coșuiețe de Brândă și Păstrăvi afumați. — Sioguriiifi Depou in Capitală numai la Magasinulii FILLEA^U et IOKESCU, Strada Germană. NB fpe vînejare se află și, l^N. JOANID el CTie Strada Lipsoanil IU WăntU, D, STAJCOVITȘ piața TeteuM. L et»G. GEORGESCU ^anu Șerten-Vpdă Nr, 21 .si 22 și la BUCUR CACIULESCU Calea Mwgoșdel. yis-^-vis (Ir Palatulâ Prințulâ Ș/jȚbeîᵣⱼ .. . oir- > f. c. A. Robiți. 42.