(ULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMIMISRTATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. i.— REDACT1UNEA STRADA COLȚIA No. 42. MERCUR1 3 IULIE 1868 VOIBROț ȘI VEI PUTE . , leT n, fB ANU — CAPITALE 48 D pr afcas LUid „ PB TBEÎ LUNI „ PB UA LUNA ** A, 24 1» 5 STRICTE viu i n ii lj 1 UNC BSKMCtABO 24 BA.N1 PBSTBU PARIS ps TK1MKBTB0 FB. 20 PKNTBD AUSTRIA. , • ț, • PIOB. 10 VAL. AUST. D-nit alegători al colegiului an- tei și ală douilea pentru Senată, suntă rugați a se întruni spr& a o- tărî oandidațil pentru aceste două colegi spre a» nu se împrăștia vo- pirileiW‘«•wn ) t । ti •• hj’ ’ * j ilihuJ ■ . ■ S’a făcutu alegerea dedeputatfi la Rîmniculu- Săratii, loculO d-luî Câță Niculescu demisie- aatiiₛ și s’a alesO d. cu mare maioritate și fără nici uă protestare. TotGd’iîă dată amin- timu «Morii alegători aî colegiimlorii vacante de deputați, că la 10 luliii corintd suntii a se alege deputați la colegialii I de Doljiii și de IBolgrad, la 14 Iuli&, suntii a sc alege de- putății la colegiulii II de Ilfovii și de Vel- eea, la colegiulii III de Covurlui și de Me- hedinți, și la 21 luliii, se va alege unii deputății la colegiuîG IV de Dorohoiii. ' îₜ ‘ j. ,; i uUdii .JWt 'PRIMARULU i? v COMUNEI BUCURESCI. Juol 4 luliu viitoră, se va face la Prun ană împărțirea premiiloră ce se va da de Municipalitate băețiloră și feteloră cari s’aă distinsă la în- vățătură în scdlele primare din Ca- pitală în anulă școlară ce. s’a ter- minată- ,₃ Supt-scrisuîu publică acesta spre cunoscința generale, și invită atătă pe părinții d’șdoru băeți și fete cătă și pe cetățenii doritori de a afla pro- gresele junime* studidse se vină la Ospelulă Comunale Jdia viitdre la amia^I spre a asista la acestă so- lemnitate. I; Primară adMnterim, C. Lapaîî. No. 6136, luniă 28 1868ₛ DEPEȘIE TEI^FRAFICE (Servițiulu privaiu alu MONITORULUI). MADRID, 8 luliu. — Maî mulți generări, dintre cari Altore și Serano, aii fosM ares- tați ca conspiratori întrunii coniplolu, ce-si propunea se detroneze pe Regina. In cpntră mai multorii oflcâeri superiori s’a datU: man- dată de arestare, piariele oficiali dicu că provinciele suntii in linisce. ¹ ¹ A- ‘ : ■ MUNICH, 8 luliii* —Principele șl princi- «sa JIumbert au sositu aci, venindii din Italia. PAJ6UȘ, 10 luliii. —piariulii Etendard, după ^■’ermațiunile particulari, de la Madrid, atribue conspirațiuneî uă gravitate conside- rabile ; tdte fracțiunile liberali, progresiste, carliste suntă cuoalisate. Tdte aceste pri- mescu p» Montpensier ca capii. CONSTANTINOPOLE, 10 luliuIn tini- pul& ședere! Principelui Napoleone s’a făcută recpnciiiare complectă între Principele Mustafa Fazyl Sullanulu și Aali-pașia. Se pretinde calul Mustafa s’ădestinatu ună mallti serviciă. ATENE, 10 Iuliă.= Guvernulă a ordonată de a nu se maî- admite Candjoți tn Alene. | .1,— . - -» . l-H «N... I i OlOJi \ ' Bucuresci u Căptorfl. * ij uU * J- l < # iiini ■_ Elfi primită corespondințe te- legrafice ^ianulp fostiloră Senatori, și ferte însenujate. ₍mal frumdsa și —- „■ , . ,r nuni Articlele trămise și nepublicate se vorii arde. — Redactorii respun^etorfi Eugenlu Carada. hu LUMIN^ZA*TE ȘT VEI F< PBNTBU ABONAMENTE, ANUNțlUKÎ ți SKCLaMR A »E- ADBESA ÎN BUCURESCI, LA ADMJNIgTBATlUNFA ZIABULSI IN tlSTBICTE LA COBBSPONlllNȚli DUBIULUI țl F-IN POSTA. - LA PABIS LA D. DAEKAB-HaLÎ,EOKA)B BUS DF l'aSCIENNB COMEDIE NO, 5. ANUNțluUr. B LINM D-4 30 LITERE 40 BANI INSEBTIUN1 ți BK^LAMB) LINIA . . 2 LEI NOU opiniunl politice cu guvernulă se nu înfluințezq,, se nu vorbescă, se nu .combată pe protivnicil loră căci atunci ar putea^i^e, organulă d-lul Ion Mânu și Costa-Foru, ală d-lul Crezzulescu și lonescu c’aă fostfi toți tespinșl fiindă că guvernulă a înfluințatu alegerile. Eca a, doua. *D. Brățianu a promisă Austriei, pe lengă despăgubirea pentru evrei, restituirea armelcră de la Bacăă.“ Din pu pe maI feumoșu, mal naivă., , ₙᵢ₍ₗ₁₀ fHv.uh/uî yₐ 7 : cine nu va rîde cândă va vedea cu ce meschine calomnie speră orga- nulu fostiloră Senatori că va com- bate, în tjiară qa și în Senată, pe d. Brătianu. Dară se iăsămu pe slugă pentru stăpână» șe venimfi ^a foștii Sena- tori, și se vorbimă cu alegătorii loru, cu acel cari scifi, înțelege ri potu, D. Ștefan Goleseu,: căndu era Mi- nistru din întru, după cererea gu- vernului Maghiara, a ordinată Pre- fectului de la Bacău a se da armele ce de mai mulți ani emigrații Ma- ghiari le aveaă introduse în țeră ș’ascunse la Bacău. Cumă sau in- trodusă acele arme suptă guvernulă d-lul Costa-Foru seă Crezzulescu nu scimă. Cea-a ce se sciă este c’au fostă introduse; că ele aă fostă ne- contenită în țeră dară în posesiu- nea Maghiariloră; c’acumă le-ace-- ruta și că d. Brătianu adechiarată în Cameră că le-a dată, pentru că s’a crezută datoră a da cea-a ce nu era ală seă și fiindu că nu se putea pune reă cu guvernulă Aus- triei pentru 2 mii de pusei vechi, căndu guvernulă Austriei permite se trecemă pentru pol prin Austria tunuri și pusce noul. Și organulă fostiloru Senatori, ne spune ca nou- tate și ca mare descoperire a sea, că d. Brătianu a promisă a da Aus- triei cea-a ce elă a spusu-o Came- re? întregi că s’a făcută, ceă-a ce s’a și efectuată âncă, de anu. Cătă despre despăgubirea pentru evrei n’avemă trebuință se soimă nimică altă de. cătă cea-a ce șcie ori ce omă onestăi Este vr’ună omfi care pe nedreptu > ’ncercată vriuă. SEiisr ■ (.4 l’Odb No. de ierî). ■ ri • ?< ;nuv. iisiilgriaion iuan Trecând ă acumfi de la teoriă la pratică, de la istoriă la fapte, ale- gătorii afi datoria și datoria impe- rtosă d’a cerceta ș’a cunbsee pe de- plinfi efi a făcută și c6 a voită a face fostulu Senatăi Ori-cari ară fi opiniunile flăcărui asupra acestei instituțiunî, prin orDce împregiurărl și din prî-ce cause faptulă este ca- vernă ună Senată. Precumă dară amu primită cu lealitate a se face ș’acestă încercare, totu astfi-felă ș’a- cumfi trebue se oăutămă cu cea mai deplină sinceritate și agerime cară a fostă calea pe carfi afi mersa foști Senatori, de ce principie afi fostă conduși, ce scopă au urmărită, ca astă-felă alegătorii, mal nainte d’a pune votulă loră în urnă, se scie și se scie pe deplină ce resultatg va da votului loră, alegerea loră. Ori-ce s’aru încerca se Șică foștii Senatori, nu voră putea isbuti a schimba și logica,, și natura lucru- riloră, și simpla judecată; nu voră putea dară face pe nimene se cre^ă că Senatulă la noi nu este îndato- rată se fiă cea-a ce ’I prescrie misiunea lui, cea-a că a făcutfi singura sea rațiunea d’a fi, cea-a că a fostu și este în tdte țerele: adică corpuliî de iiuniL Se ne fiă însă permisii â ne opri unfi momentfi aci spră a mal cita ună pasagiădin (jQurrier d‘O^ rient (8 luliă): „Senatulă rdmăntf nu este nu- mită de Principe: elă este alesfi, ca și Camera deputațiloră; darii este alesă d'unfi corpă ăl ep tor ale torte restînsă, 8e este “recrutată în cla- sete avute ale poporațiunif. ¹ „Cu tdte aceste, cumă pe duă parte Senatulă n’a intrată âncă în obiceiurile romăne, și pe d’alta Ca- mera deputațiloră ate cea mâl mare acțiună politică, dmenil carii aii dre care însemnătate politică afi prefe- ritfi naturahnente ondrel d’a fi Se- natori acea-a d’a fi deputațl. De unde resultă, ca ântâie consecință aprdpe heînlăturabile, că la alegerile sena- toriali se prerintafi numai candidațil cari nu puteaă spera d’a fi ăloșl deputațl, Tș’a doua consecință, nu mal pucinu neînlăturabile, că Se- natulă a primită în senulă seă mal cu sdmă sf-ărîmăturile împrăștiate ale vechieloră partite. D'acea- a elu nu ’ntăr^iă a arefa ună spirită cou- s’amintdscă acele abusurî și violări ale legii și se se voteze uă moțiune prin care Senatorii se fiă autorisațl a da satisfacere legii și moralității publice, astă-felă precumă amă fă- cută noi, în contra d lo Mânu-, Crezzulescu, CoSta-Foru. oridecăt® ori ne-a fostă permisă se ne’ntru- nimă, Celă pucină în colegiele e- lectoralî ? Și cumă se face că d-nu Plaginof omulă politică de ‘la BâltaHov Liman; M?ă"D. Ion Mânu, omulă po- 1 t ₙ , .moderațiune, de împăciuire, de cum- pagubă? De este, legea și ondrea|ₚăₐᵢᵣₑ Nᵤ șete se se despăgubesc^; de nu este nu se pdte da nici uă despăgubire. In ori ce casă daru nn r-cape nici uă promisiune căci toți scimu cea a ce și legea și ondrea ne prescrie Se trecemă .acumă la a treia., ** ^După piariulă la Liberte d; Du mitru Brătianu a venită la Paris ca se solicite ertarea fratelui dumisale, pentru participarea sea la. atenUtulă, de la opera comică I Și maî frumosă, și maf naivă, și mal demnă de inteligințiă organului fostiloră Senatori. ’lu 4 Dară onorați fost! Senatori, cine mi scie că nu se cere ertâre peste 15’ ani? Cine nu scie că nu pdte cere ertare celă care h‘a fostă osândită ci achitată de juriă. Cine nu scie că d. Dumitru Brătianu, care fu- sese în public¹® membru ală comi- tatulă revoluționariă din London a fostă, âncă de la 1858, promită de Imperatorel® Napoleone, că împe- ratorele acelu-a stimă pe toți băr- bații politici carii luptă, pe faciă și •yᵢ, a j' vvj- Ștovăire pentru naționalitatea' mal ÎQsemnate jfe orî.caa^^ Cine fᵢᵤ-soie oă'd. Ion Br&- Eca una. ,;ț)iariele spună dă alegerile în Rbmănia vorfi fi înflumțate de gu- vernă?' î î Di q țHariele în genere, .adică, tdte. Gluma este irumosă. De ce n’a țlisă ipal bine presa austro-magghiără căci aiwidt toți ar fi crezută. Gu - vernulă va înfluinția alegerile și âncă acelea unde voteză numai tianuț ’ bsânditfi pentru găsirea lâ denșulă a unei prese clandistine', pe caadfi era închisă âncă, a dată mal miilte memorii Imperatorelul, ai fostă de ma muȘte '©rT' în cabi- netulfi, șefi, a fosf nWită pri- imită, și cu iiiaFe bună voință, de către principe! s Napoleone, și mal nainte d’a sfărși termenulă încluso rii Imperatorele i-a deschisă nu nu proprieteril M- marii Mare cri- mă! Partitei înfluințeză prin tdte porțile Patriei sele. Cine nu scie mi^ldcele, și 'ntruiiu Ștat.ă pe dc - ce a dobândită e r de la marele ,pbnt^ Hberfi,¹ cei carii au fe 18S6, pfea wiqar® mal ₒ ușile temniței darii chiaPțț' Sf jlitică W te 1848 și- Caimaeamulă de la 1859*/că D Nicolae Crezzu- lescli, omulă politică de la Baltac Liman, omulă politică de la 28 Sep tembre 1859, dia pala Bossul, o- mtilfi politică alfi ordinanțel contra presei, comisarulfi de la 1864 alu Statutului, omulă politică de la 3 Augustă 1865,! omulă politică și ministrulu de te 1866, care a prăvălită în prăpastie tronulă Iul Știrbei ș’alfi lui Cuza ; că D Costa- Foru/lomulfl politică care a sugru- mată presa ș’a umplută temnița cu (Jiaristi, omulă politicii care a su- grumata drepturile comunali și tdte trariă spiritului Camerei deputați- libertățile, omulă politică cu măce^ loră, și tendințele cele mai ostile lurile de la Craiova și PloiescI o- veră nestrămutată, care este că ’n nici uă țeră constituționale, Camera de susu, brf-cară ar fi numele iei nâ avută și nu are nici puterea, nici chiară pretențiunea d’a schimba ună ministerifi, d’a lua Camerei care are punga acestu dreptfi esclusivu ală iei. „Trebue se deplăngemă, (jice uă corespondință a ^iaiiulul francese din Constantinopole, Cour- rier d’Orieiu^ treb i se deplăngemă că Senatulă romănă, supuindu-se preocupărilor^ trecutului» ș’a călcată de bună voie misiunea sea cumpăni- torie; acesta este cu atătă mai de de- plânsă, ©u cătă cuvântulfi d’a fi a unu Sedată este tocmai da preveni sâiî d’a îndulci ori-ce ciocnire între puterea esecutivă și ’ntre Camera de- putațiloră» ce se presupune obici- nuită a fi înclinată a încălca asupra drepturiloră puterii esecutive.“ Acesta a făcutu ca însu-și $ia- riulă guvernului i francese, IJEten^ dard (6 luliă). vorbind fi de uciderea din-Serbia se ^ieă i» revista ©ea . politică: „Daca nu este plăcutii ministeriului care este spresiunea ma- iorităței acestei Camera; elă merse mat departe și n două răndurî intră în conflictă cu însăși Camera. „Sesiunea apropiindu-se de sfîișită, și Camera deputațiloră sfîrșindă a- prdpe tdte lucrările sâle, Senatulă avea de votată legea asupra căiloră ferate; temendu-se făr’ îndouielă ca facerea resoului română, a cărui nevoie este atâtu de viue și una- nimă simpțită, se nu fiă ună me- rită pentru ministerială actuale, Se- natulă pe d’uă parte ar fi dorită multă a nu da aprobarea sea, și pe de alta elă doria a se feri d’a re- fusa astă apfobare, spre a nu se perde pentru totă deuna bM însuși în opiniunea publică, tulutfiwr; > Constituțiunea română & dată Senatului cași Camerei deputațiloră dreptulă dâ pune pe miniștrii în mulă politică care a președută ale- gerile de la 1860 ®. senatorele Sta- tutului cumă pdte ca toți aceș- tia se devie ach și tocmai a^I și numai astă-^i aperătoril moralității, al legii șal libertățilorfi publice? Și de ee mai acusă âncă guver nulă, în moțiunea de la 1 luniă? ț J,C’a disolvatu corpur . e-legiuitorie „d’abia convocate, fără nici ună mo- „tivfi, ci numai în temeifi d’alega- „țiuni neesacte cu carii a indusă „în erdre spiritulfi publici, prin- „tr’unfi raportă la Domnitoră, fă- „cută în urma disol verii C.*merelorfi.“ Și cine sptmef că miuisteriulu a ițKiusfi în erdre spiritulp publică? Acei carii cu căte-va ^ile nainte au ijisă, totu în acelă Senatu. că „poₑ| porulu română, atătu rurală cătă și urbanăf este coruptă și coruptă mti’unu grada torte mare 1“ Și dacă diheniloru cari conducă aȘi ateceriiejnabiisteriulfi a comisă asemene cri- acusare. Nea vând ă însă de imputată publice, nici unfi âctfi cârej se pdtă cădea suptă pedâpsa legiloră, elă socoti că e dibacifi d’a recurge la uă sistemă? de recriminări generali j și vhge‘Cari urcau responsabilitatea mal susă de câtă la ministerifi și implicai' ună votă de blfiiriu wii tră Camerei însă-șl/⁴ iEste seu nu cunoscută,r -și bine cunoscută de toți că Senatult a fostă compună „de sfărimăturile îm- prășciâte a vechiloră partite?" Dacă¹ cine va ar mai voi' se nege acestă afievâră, strigă cu putere în contra lui numele Plagino lonescu, Mânu Costa- Foru , Brăiloiu Crezzulescu , Balșifi Muntenu s. c. 1. mă .la 1 Npembre, pentru ce Se- natulă a votată blamulu tocmai la 1 luniă? Pentru ye acesta crimi- nale tăcere în timpă de 6 luni? Și dacă liberalii senatori an putută tăcea 6 luni, pentru ce nau tăcută âncă 5 —6 c^rle pînă se voteze le- gile cele mari și urgințl ce erau la ordinea (Jilel ș’apoi se voteze mo- țiunea? Și dupe* cș dreptate, și pe care temeiu d-nil senatori vină tocmaia- cUmfi, Ir, 1 IiniL 1868, șe acms® guvernulfi pentru disolvarea Adu năriloru făcută la 1 Noembre 1867? Ș’Uacându acea disp|v^e , cumu bărbații politici djn, Senatu nu vedu că revină asupra unei cestiunl ju= dedată de qațiun® și o’atacp asțu= a p cme^va domnu in Serbia, nu esie lesne afi Bucut- rbci:u Și cumu se fiă lesne căndă partitele cele vechi se unescă cu celei noul în Senată, d. Nicolae lo nescu tou d. Ion Mmiu și ^ pronuncteth țp pontra aceloră |a; 1 Jumu: . B - Camera actuale a depu- m ajpgarile aâ urmat a qațe .«stejrodulfi verdictului „htrebumțiată influința cea mal ne- iertată șa vițintfi Oonsciința ou «plică prin ordine ârbitrarie, coi. „Jrarie spiritului și Steril legii elec- „ferate* ș»a wnstitoțiuh^î? uk Unde suntfi acele■ ordine? Cumfi se fa^{ c’avpndfi asoluta libertate a tiparului ș’a întruniriloră marea ma ioritate a națiunii n’a protestată? Șj dacă, suntfi, pentru ce apărătorii ^oralității ș’aT libertății fn Senatu n’aă provocată uă wr® întrunire publică, tdt^ ’i® dit.ă de către i^țlune? Cuină bărbații jfelitici din, Senatu nu vedică prin aceste.dțM|®. paragrafe .ale moțiunii loră nu «al daă ună votă 4^blamă mimșteriulul ci națiunii și Camerei .deputațiloră; și' cumă nu sciă că nid uă Constituțiune nu..'dă dreptă Senatujih a da țină, ;^șem@ne w® de Mwă națiunii și . Cameicri de- puMțiloră? Neșciința 'fim^fi pește fluțiuță în acestă punctă, rapăne qpnstatață că fwtil ^Bpatori au aha- mtă și. au ișșfetată și ©ole- I » . . j J ¹ ¹ L 1WM ANULU 3 1UL1U 1868 560 AlȚJuD AQ/R1R j.run ³A9 .^lae-duod im udj/j. giele electorali și Camera îu de- plină cunoscință de causă. Adeâffl adeverăț, bine coustatatu, se cercdn tăm& cari potă fi resultatele acestei conduite ca astă felQ s'ajungemri fi- reșce se găsimO și scopulă urmă- ritâ de maioritatea fostului Senătă. Senatorii sciafi că Omora nup6te se ’ndure nici atacurile lorii, țjicl pretențiunea loru ca cestiunile buge- tarie se se presinte .și Senatu- lui. Votândii dară nioțiunea aă votatii nu numai căderea ministe- riutaTdar și disolverea Adunării Apoi admitehdu ună minutii că orbia fbștilorâ Senatori a mersă, pîu’a crede că națiunea are se ’ndure unii mi nisteriii compușii de dd Ion Mânu, NicoIae'Crezzulescu, Plagino și Costa- da strămiloră inimici pretestiî d’a interveni spre a curma anarchia și demagogia de caie chiarii în mo țiu nea lorii aft decliiaratQ că este bântuită țera. Ș’acumă cetățianf alegatori; acum că cuudscera'l cef este Senatulă ca instituțiune-^ care este originea lui la noi, și care este vfeța poli- tică a capiloră politici din fostulă Secată, și cari aă fostă faptele loru ca senatori și prin urmare și ținta loră, datoria partitei na- ționale șî liberale fiindă ca pe cătă fimpă avemu ună Senată, se ne silimă qa celă pucină sp fiă cea»a ce este datoră a fi prin na- perațî candă combatemă pe facia prelențiuni nesocotite și respingemă puterea arbitrariu- lui 1 Prin escesă de justiție amă fostă pu- rurea mai iodulgințî și mai drepți cu alții de cătă salâ principală romănu Iși ave conser- vata independința și suveranitatea din cei mai vechi timpi și ©ă Sigismupd Balhory con* simțbnd a trece to certe eventualități, corOna Transilvaniei la sudeesorij jtfipcratoriloră| ro- mani și regele Hungariei, ca toțelesfi a ptani de cătă uă uniune personală 2) mecținăndu- se autonomia țerei în limitele anticuluidreptă istorică, consacrată și prin diploma inaugu- rală Leopoldiana, și prin resoluțiunea Alvid- țiană- din î-673 șî prin decretele comitulorfi cri* ,69 din 179p. 3) ; In causa Banatului in Timisiâau avfindi tra- I ol” * i i'Hij” rj A» V .ȘniMlf latele încheiate cu regii Hungariei și dom* mentă, a dată cre^embalfi apelului ce a fă- unu dreptă istorică ab antiquo, ală Hun- culS poporală maghiară Ia dreptulă istorică, gariet asupra Transilvaniei; ființa unui confundată cu principiulă de naționalitate, i-a dată cre^lembntă în protestețîunile de li» asamenea dreptă ar fi csdusu necesitatea octroiariloră dela 18 48 și 1867 ! Noi latre- națiunii ci noii Deputațji ș.ptgall, a .ariețaf a dovedi dacă sunteți cu Camera aptuale seu cu fostulă Se- nată, cu 1848, și cu 1866, s6ăcu adaogă dumnialoră nu suntă fruc- tulă unei libere alegeri. Și care este dovada? Legile votate de Cameră și manifestarea prmcipiiloră s61e? Așia dară, chiară puindu-ue p’a- cestă terâmă, totu regultatulă la care ajungemă firesce este uă nouă mărfuri re a foști tară Senatori că el suntu contra aceloră legi,; contra a- celoră principie. ⁴¹¹ Orl-cumă dai s’ar pune cestiunea, scopulă urmărită da foștii senatori este învederată atătă p t weU loră politică, de Ia îuceputulă și pînă acumă, cătă și prin faptele loră Ca senatori. * ăm. ta. principiele regulamentului, aleCon- vențiunil de la Balta-Limanii ș’ale Statutului, cu dd I. Mauu, Costa- Foru^ Brăileiu, lonescu și, Crezzu- lescu, sbii cu prmcipiele guvernu- lui aptuale- h , . ᵣ . jj ᵣj Ministrulă din întru a <)isu în ciroularÂa șea. „Dacă dară maiori- tatea Senatului dieoivată aresuflatft tendințe, aspirațiuni altele, de cătu ale maioritățel Camerei deputațiloră, causa trebue căutată aiurea de căW în voința maioritățel cologiuiiloru ce trămatA pe Senatori beralismîi și democratism^, și no i va pute temă pe savanei jurisconsult și politici Ma- permite a’și schimba impunitu rolulă de mar^ tiru în celă de asupritorii. După Învingerea reului la car» națiunea maghiară a fostă ajutată prin simpatiele Eu- ropei, și spocialmentc prin eficaciulă con cursă de la familia Galo-latină — din care iăcemă parte noi Românii— Europa protec- trice se ascepta cu dreptă cuvântă, la ună spectaelu magnanimu de sincera șl bogată Înfrățire a popbreloră din imperiulă Habs- burgllov, corespunselor! doctrinelor^ secolul nostru, corespun^etoră solemueloră protesta- țiuni cs le avb ca gagiă de la maghiari! Faptele petrecute și puse în scenă, fap- tele constante facă pe Europa a vedă in purtarea și pornirea maghiarilor}, uă conți» militate a barbarismului bunică dm avulă gfcrî, uB.de era acelă dreptă istorică la 1 437, 1595, 1688; 1609, 1691, 1784 și 1790? Hungaria căzută la 1526, a fostă muk țămită se se reabliteze la 155â prin grația cercomștanțeloru din acei timpi! Amă fostă pururea esacti și minucioși in citațiunele nbstre și pururea amă demon- strată cu testată de legi că independința, Vfeța politică a fosM peptru La .7 și 9 luliă, sunteți chiă” domnii Plagino șî ton¹ h Mânu rta ®o4$ a «VW* dacă ten4|nțele ș’as- gu la meu tulii, șiguvereemăatulăt^ăj piiațiunile resuflate în fostulă Se- a fostă pentru aceștia și pentru D u4ă de dd. Balșiă, Radu, I. Mânu, N. Crezaulescu aservirea îa străinii ffoștar-For^ Crezzutesu, lonescu, și convențîuuea de la BaltaoLiman*, Brâiloiu suntu tendințele vbstre și se a fostă suptă Convențiune, pentru {otărîțl de voițî se fiți cu națiunea d-nii Crezzulescu, Costa Foru, Balș,j«bb cu foștii Senatori, de voițî uni- sugrumarea, tutorii libertățiloru și’n- । ălarea în totă felul ti dâ Abnsur’ $1 i ilegalități; pentru daiî CosiaLForu, Crez^ulescu și îdnescu supunerea la Ștadită și la tote consecințele des- pot'smulfiî; âî' fbst^, după 11 Fe- vruariă, pentru D, N- lănescu, eom- batereU îd 0om- batorea^ă teBcărifîactQ de'orgâtofeare și de coâsbfida're.peritrtice dar altă putea fi unirea tuforă bfău rîmiturl alb trecutuiui, cătă pen- tru a respifigă’ legile dâle mkr,'iia-' ționale, a dechiara că! națiunea ' nu pete fi armată, fiindă că este iuio- tatea și armonia în lucrări, singu- ttek prin cari șe pote organisa și întări unfi StatQ, s6ă desunirm, des- wdțilâ cari producă desorganișa- consecințele des- rea, disolverea, peirea. Cătă despre noi, nu ne îndouimă uuă șiuguiă ipomentfi despre vo- tu|6 vostru și (Pacea-a lășămă pena spre a striga ^u ‘voi cu țoțifc. Trăr hpcă Romă^ia, una șineaespăiptă! Trăiască Domnulă Româniloră "Ca- rul u lî Trăiască- Camera aptuale și vfitorulă Senată: ⁴ AUTONOMIA TRANSILVANIEI rînte, imorale șî corup® îti cblă'te î mare gradă, p j.iru ă'amămi vota-' rea legilbră pe; ¹ “ "" ” Oii □tW poliaa4Jurfele și, y‘ⁿîl că Camera aUCfefe'Ani nici tahcbîtag, fiO ifer țiiihii ro mând⁵ p a ' . (îWe * ■ aâB ROMANIA C16-ADPÎNA cv h uain) uni ■ ă i fe waî bW îh- tre Ămbele Bârfite tril R îm^dlca organisfirea pi 'w- solî&aifeâ Statului' română¹ ș’a Hia pe străinii amici b '6r6dă*^ nu guverna ea și’n liberia^ șa nitorii Transilvaniei: cu Sigismundă la 1387 cu Sftdislau la 9457, cu Isabela la 1551 cu Balhory și ®akoczy la 1609 și 1654, respingemă mistificaiiunile egemoniloră ma- giari; declarăndu-le, că gratifieajiunea ce le a făcută Maria ThereSia strimtorată de ma- rele Frideric, nu constiluă ună dreptă asu- pra Banatului, ceea ce a și îndreptată și pe losif II și pe ăctualulu reginie Francisc Io- sii I, în mai muie rânduri a separa Bana- tulu de taogaria 4) ■ - r«b fii 98 ia « "î Marmatia Crisiană etc. ati fostă, suntă și remănîl părți iategrante ale Transilvaniei. fa r'esrim?ttfi remăne'constatată la evidlnțâ J șj pînă Ja proba contraria că' numitele pro vinci! române. Transilvănia, Banatuffi, Mas mația și Crisjana aparțină poporului famănă, de dreptă și de faptă Mtonci! și etnograficef prin urmare nici nu pbte primi egcmomaUa'^ Uⁱ giară și nici renuncia la individualitatea aaiih 'țjonală pe pământulă strebună, care fiindu Autonomia Transilvaniei și a părțiloră anecse ocupată de dânșii fără totieriipțiune, de 18 este celă pucină totă atâta de sacră și is- ³ccole, le este după celă mai sacru dreptă torică ca și-independința și Autonomia Hunga- a^ omenire!, proprietate esclusivă! riei.(l) Dacă s’a usurpată de mai multe ori drepturile române după esemplulu șji modulă bunică din 1681 căndă prin art. 64, S’a stersă cu buretele și s’a suspensii statutele și privileglele Româniloră ca prejudicidse Hun- igariei feudale va se țiică nu că a prevalată IX-X1V. care nu pdte fi după cumă nici unfi dreptă, proba ca cu tâte asupririle din că este contiiîuitata pretinsului dreptă iste- acei timpii, nu s’a putută despoia pamdntulă rică a regatului Treunit \ Modulă cumă românii de autonomia sea, ,nic“ prin tratalulă se interpreta și se aplică acea fabulos» m idei? Viena șl cbimcrica continuitate este revoltătoră, și au ■ pbte servi/ nici causa Europei și nici causa maghiară, căci nu va se §ică a servi căuș? ^vilisațiuniî și a popdreloră modernei Euro- pe, inlocnindă pe Austria lui Metoiaich din 1815 și a Iul Bach din IR59, ta șisle- mulă Bbsalvb. i: ului și a usurpațiuneloi/căll- căndă in pletere și dreptulă șî ecuitatea pro» fanându principiulă naționalității' în a cșraî semnii a învinsă națimea maghiară desas- treje unui jugă rușinosă, fără sacrificii de sânge, dară așteptând pe paiuM duMjfiurfl, pșlvare dă® afară. t in ᵣ iiJiijî « i> • ' 3Î dâE Tl P'Ț], „bite, soit quleJle s’y soit feama. „ Boii¹ qM resignațiune a Tripartitulă loră hangare, Carlovițu nici jprin irădăWe lui Sigismundă și Apafy IIlj'2) Verboczian, corpulă legiuire* care conservă tesaurele pre- In fâcîa tanorii porniri iacalitaLB și cd totală ■ contrarie întereseloră nășite comune, bine înțefese, porniri lipsite și de medeț-a-, țiupe șt de prudinlâ, suntemă datori și ca biini demodraV și ca buni Române nm numai .a proteria nemlreruptă și m modulă celă> maî solemnă contra lovireloră ce ni seducă prin ar': mși grosierii edntsii de putnro, dară a le-și spun^ că jpocrisia mi este re- ligsiw.eaH. Etfr-opei, din contra fea este uăio- a \ nw u edictele EwopeR«le hpune, c» viei ulâ tacostruosenre aracteris® pumrek dila- UțmăUi’' pwtro-maf^^ deparfe. de a te a-r. ttasuîuî dreptă istorică și tbte reliquiele hu» aice, pune Hungaria pe ună picîoru de ©ga lilale cu Transilvania, 1 • ‘ T .: “ ! I ¹ fî Argumentăndă în susținerea acestui ade v&fl istorică, chiaru și din testulu legiloifl Hungeriei (6râ nu a le Transiivauici) ne rapor» ’ lămtî la slipulațiunea mi^lecită între Imper. Leopold I ca Rege alu Hungariei și între prmcipiele Transilvaniei, privitele la ■acte- iârea tratatului de alianță și confederațiunca dia 16591 Aceste tratată ne,spune prin tes- UjB saă, că In conformitate cu- ârticoJil pa- dfleațiunei Vionense sj»a cons'itațiunei din 1609 arte 42, se se mențină legăturile de alianța și confederațiune cu regatulă Boe- miei; cu provinciile vecine șj cu principele Transilvaniei. „Luod confedorationas cum Regn© »me- Ludo eț₁₍aliis provinciisaqTransilvan^; Juxla ₉arliculos Pacifica tionjș Vienensis ct consti- țtutiwem apni 1609 MU 4.21, §u⁰ vigore „parmânean^ suaquc cos °b^rva- ib|f d perși § qbseiw î feuiel“ 3> ceea ce Națiunea magiară ară face bine se na țiile că Dada Traiană este mai vechiâ de cătu Hungaria Arpadiană, că descen» dinții colonilorS Galo-Iatmo-romaDC, suntfl mb prima posesori legitimi alfl vechiului patri- monifl daco-romanfl, sf nu potfl fi nici cs- patriați nici mistificați, precumă pu p6te fi nici poporulă nici pămâfilalft romănu ghiarisală! Șe nu uitucă fondam enlujă pa$ tutui nostru originală cu magiarii; este a- 7 lianța și confederațiUnea âră nu uominațiunea Ia unii și servitutea ja alții, de 6r9 bh na a fostă efectulă armeloru învingetflre care ar fi supusă pe Români 5) că în caracteruli* Hungariei propiiă ^ise,s este după legile con- <ₐ slilutive ale Statului HfingarîîJncepâadiî^eN S. Ștefan, confederați unea popârcJori ’dîn re- gatulfl tre-unită, priu urmare, papale con viețuilorie afl ună egală drept»* ₖae compo- sesorată șî potă cere prb .bi^^ la casă de neînțelegere, desfacerea partaglulfl, Q)c Vorbindă în sensă 3*“câ ar A bine sene Iferimă de ilusiunî aidagilore și se recunos- | comă că puterea Etnică a aațiuaoi magiare, este minimă la ■«porlu cu Romanii și Croato- Slavii; jsoia*> ea se va felina uaihtea ode ₘicî furtuno fiă venită din* afară ®dip și suntă pre departe vitejii magiari,¹ pute visa Ia măriri prin concura șidista ) Veljl corp. d. H. p. I pag. 565 do UbcI- tibue Transylwiicis art. I § f, 8S 6 și art. VI și VIII. ⁿI’ ' /;ⁱ"' ’ VIII 2) Ve pe -morminte desastrelorc dini trecută, alta- publică; eî sciă cea-a ce’î ascâplă și nu pară a fi speriațî. Se mtemeiază eî ore pc ună sprijină nesperată, uă resculare, uă fugă? suntă prfe bine păziți pentru a putea scăpa, și Belgradulă esle liniștită. !>■. Belgrad 29 luniu. Tribunalulă care a judecată pe ucigași și car® trebuia se’și pronunție ațji sentința, nu sia ’ntrunită; âcă pentru ce: „De ’ndată ce protestarea principelui Kara- Gecrgievicî a fostu cunoscută aci a-l-altă va duce cine.-va 1* in lendentul ă principelui Alesandru Karageorgievici vâ gasinesce vase cu fiori pc ferestrele lui și ’n fundulu ace- loră vase uă sumă de la 4 pînă la 5,000 galbeni, făcemdu-severificareas’a găsMsnma. Ve amintescO aci câ directoreje temniței de la Topcider este ruda Karageorgieviciloră; elă este v&ulă luî Sima NehadovicI (tatală principesei Karageorgievicij și pdrtăacelu-așă nume, tatălă principesei face parte dintre cei trei-spre- Zece judecați în acestă momentă Diredorelc și ințendentulă contra cărui-a a depusă, suntă dintruă altă seria care va fi judecată mai târ^iă. Găpitanulă de geniu George âihailovici, osendilu Ia mârte joia trecută de uă Curte marțiale, a fostă împușcată astă dimenâță la Cinci ore, pe esplaradă dinaintea forțărețeî. Elu a murită iară slăbiciune și fără fanfa- ronada, după ce a primită mângîienle unuț preotă șî după ce a fumată uă țigara A- cestă căpilană este siogurolă oficiăriă com- promisă In afacere și care se nu fiă rudă d’a principelui Alesandru Roluiu seă trebuia se fiă d’a rescula armata. । Se pâte (jice că elă primise uă sarcină cu neputință, cacî armata ma avută nici ună momentă de ’ndouiâlă; Sa a remasu credlm- ciosă datoriei și drapelului iei și ajută pe demnulă seu capu: colonel ulii Blaznavatz a te maî desvolla âncă, după trebuințele timpului. „In timpul ii scurtei domnia a -principelui Michail, Serbia a ajunsă la ui. desvoHcre materiale însemnată, dâră, esle âncă multă de făcută tu acâstă privință. Cele maî mari îngrijiri ale năsire, voru fi, după mitildcete țereî, de a au uita nimică dm ceea ce .se- colulă nostru de progresă privesce ca con dițiune neaparată pentru prosperitatea naționale. „Instituțiunile nostre locali au defecte pe carî principele Michail se pregătea a te ame- liora sau schimba, și pe cari te ar fi per- fecționată de Sigură, dâcă mâna crimihate nu ni Pară 11 răpită^ Avemu mtenjhinea se întreprindemă, și în acestu cârnpu, reațisa- rea proiecteloră sâle făcându îmbunătățirile cerute de timpu și imprcgrurăii. Le vomă întreprinde în tâse direcțiunile, dâră cu pru- dința Serbia a suferită ua mare perdere, a naoc rm v i te JlMUWf/v 8 «■¹ Bobitele cmnă zelu ș’ună devotamentu cari 1 a v u mirarea tu lut oră. Esecularea căpitanului Mihailovfcî, este sin- ieri și ’ntr ună șimțimânlă de lealitate și gura care s’a făcută ta Serbia de la ucide- gislratulfi care le-a Jăsată sc trâcă astă-felă se va cobori măne din fotoliulă seu dc pre- ședinte. Se parc că Măriei, a cărui inleligință nu se pâlc pune in îndoutelă credea mesurele destulă de bine luate pentru ca uciderea prin- cipelui Mihaiiti se fiă de ’ndată urmată de uciderea ministriloră sei.. a celei maî mare parte celă putină, și d’oa resculare generale. Spâne du însuși c’und sănge rece fârte mare că âra coprins de mare mirare d’a nu ve- dea Btigradulu in flăcări, de pe câma dâlu= luî d® Koșutinak, șl că mirarea lui nu maî avu margine căndă sc ve^u insultată, prin slradel® Belgradului, d’uă poporațîune furiâsă imparțialitate care face onâre justiției serbe, s’a crezută că este uă datoriă d’a o pune suptă ochii acusațiloră și d’a provoca espli- cări tn astă privință^ Se scie că printre acusațî sunlă trei ca- pete tari:, Pavel și Lyobomir Radovanovicî, lamândom avocați, ape. Măriei vechiulă ma- gistrată, acela cate și-a pusă „onârea sea“ a au descoperi nimică din complotă, cu tute că acâsta i ar ti putută dobândi iertarea pen- tru uă osândă anteriori. Măriei nu s’& mul- rea principelui Mihailă." Joumal des D^bats (4 și 5 luniă). Proclamațiunea regtnței câtre po- poralii Serbii: „Frațiloru, „Marea Skupcină naționale, convocată în riulă măreță de Înfrățire, consacrată religioneî acestui secoM umanitară și marelui prindpiă de paționaiilatc, la care se închină și popo- tele și potențați! Europei moderne!' —1Uu- । 1 Jniia —— pe care gendarmiî aveau tâtă ostenâla puțin- ciosă d’a o stimpăra. Măriei care se cred® omă seriosă, celă pucină în afaceri, nu se putu oprii d’a striga: „Dară e uă copilăria! uă mero^iă! A ucide ună principe fără su- gruma și pe miniștrii sei, făr a arde capi- talea, făr’ a pune ₄âra ic focă și ’n sănge, PROCESULU UCIGAȘILORU FHIH:U>Bî.îaî mihailobbenovicL , Tribunalul de ^stăiță de la Belgrad (A vedea No. da efț.) este uă copilărit : * ț Ecă omulă; se ^fce că ’n tinerețea sea pe bancele scâlci, unde era împreună cu căț.-va din aceî-a -a căroru ucidere’ o visa aedm, Maricî era fârte pesjaașiu și făcea bacusos i calembururl; este îb stare a face unulu în ^iua oăndă .va fi împușcată; căcî trebue a spune 4 Aciîex xamu Maculă cunoscută pe acu= sațt, șe (Jicemă pentru a scurta, că isWo-1 i) Âiusi »e prăparftîâ de leiti. Ia d««adauee de sânge ală principelui Michail va resări uă nouă Serbie. „Prir consultăn mai dese întte gu- vernă și națiune, vomă căuta sc învingemu, In numele luî Dumnedeă, greutățile ce pâte vomă întâmpina. Dâră nicî buna voință a guvernului nici tâte silințele sâle nu suntă de ajunsă; pentru fericita isbendă a proiec- ttioră nâsUe, este âncă cu totulă ^e tre- ^prjjinulă patriotică &!â poporului te- tregă. Se respun^a, dâră, ori ce Sârbă cu conștiință la datorlcle cari dă așteptă In sfera sea, precumă Hă asicurâmă într’ună ciupă solemnă de a împlini și noi, cată mai conștiincioși datoriele nâstre Nu mai este intre Michail, nici autoritatea unire dâră numai, între ne va fi cu putință se marelui repausată. noi nid sea cea putere principele mare; pm ș* poporă, con Unu ămii id oiele Urma morții principelui nostru, martirulă Michailă M Obrenovici III, In tatrumrâa sea țămită d’a pregăti uciderea, elă a luată uă -de astă-ț)i, a proclamată in unanimitate, că parte activă; elă a ucicu, cumă se scie, pejpe tronulă vacantă ală Serbiei vine, după dâmna Anka Conslantinovicî cândă acâsta s’a legea de succesiune, principe ală Serbiei, aruncată asupra luî pentru a apera pe prin- cipele Mihailă; Cândă a citită protestarea principelui Ale- sandru Kara Georgievici prin care ^icea că este acusată „din rentate,“ și pentru că fără îndouiâlă era indivizi plătiți pentru acâsta, Maricî care sc (Jice totă atătă de „bună“ pe câtă și de „onorabile" a strigată într’ună momentă de mânie: „Ei bine! dacă eașia, voiu (jjce totă; elă însuși îmi desphide gurș. VOîu QiCe ifhQ; VCiu Sj-Bis SrimUiu mei: Millan M, Obrenovici, ca principe ereditară, șî ală IV din familia Obrenovici. „Fiindă-că, -insa, principele Millan nu este ăncă majore, Skupcina naționale, î?> virtutea legii de succesiune a tronului, de la 20 Oo tobre 1859, a urmată a alege trei persone,! cari voră esercita puterea princiară, și, prin țotărirea Skupcineî, alegerea a căzută asupra ,1b tmpreglurănle grele in cari Serbia a fostă âiuuCaiă prin mârtea ct?a neprevăzută, poporulă serbă, prrn purtarea îoțelâpte și seriâsă, a dovedită maturitatea sea politică, care ne-a ferită dc desordine și disoluțiune. Sc nu părăsimă acâstă cate, dâcă dorimu binele țereî și ală nostru; inamicii noștri singuri ară putea dori se ne vâ^ă p’uâ altă cale. Despre noi, privindă ordinea ca prin cipiulu orî cărei esislînțe sociale și ală pro gresulu. nu vomă perde din vedere nicî unulă din miZlâcele legate pentru a garanta țerei bine-facerile linistei Pentru acâsta, ori cine aru voi se cadă io desordine saă a® nostră, sub-semnațiloră. „ Frațiloră^ amă luată deja în mănele nâs- ire puterea princiară și amă jurată tnaiutes se de de împrotivâscâ și se puia pedice nouet stan lucruri, proclamate de națiune, se sera mai naiste că guvernulă îlu va urmări relândă pe adeverațjî vinovați; dați mi cu ce sc sciu.K . , * Magislratulă care-lu întreba i-a dat® con- deie și charlie, și Maricî s’a pusu la sci isă; se 4ice că elfi a descoperită totu. Daru ce? ... ₀ Ei bine! totă . XA legilor;- De va Iui Dumnedeă și înaintea Bkupxnei naționale u trebuința, regenții puterii princiai e vorU că vomă îndeplini conscitatiosă și- cu ere- dinyărilâtor^iB nâstre, pentru binele patriei și ală poporului nostru, că ne voniO feri de sci se Intrebuîațeze tâle mesurele cnergfc® pentru păstra neatinsă deposilui-ă rect», ce poporulă le-a lucredi^ată. Toți funcționarii Statului suntu recunos- totă ce ară fi contrariă constiiiței nostre, , . Elă-a legiloră țereî-, sâă binelui și dreptulifo^ cuți ta posturile loră, și schimbările IndriF- că ’n Serbia tați orendiții la mârte chwfi - - ■ . . , - . femelele suntă împușcatâ. cⁱuta da⁴e> cⁱfrc; to sc*w» elâ a Serbiei și principelui Serbiei Millan Obreno-i dualî ce s’ară putea face, voră fi tâte îb Ună altulă dintre ucigași, belrănulă Ra= ghid, vjidmiăM comerciante Însemnată,, a ex- ' v x-X a sea ia crimă pris cu la maison d’Autriehe et le rdtabiisaeinfflit dc la li- berte comune Projet de Paix perpdtuelle par l'Abb® de Saint Rierrt 1749 bes’Ăugtels ^eulent Mec ceuquerau3; doacj ils ae tarderont pas A âtre 1 esclavss. Hdcm iW. NoU I. 3) t<8 u ifi.”:' ; le tsjotude . 11 rfeet pes permis de Ies complm- pffiw nou, de Ui affliger dașa leurs MX /X u da» lem» târâte Ies plA eh&retf. I. Se.lilaiHer, ©©rtropouĂ&te® vin te de nesbuaare personale. Elă avusese uă dată, unu procesă in privința unei moșie; elă perdu aciK; i4^0- Iubirea^uetorti dc cș^i ,nir#’ o - jitpiă n«i se pt.s arîulă polonă diu Galiția M Mrozovicky in Neao. Fr. Btelt. No 137 din 80 Mate 1867. 6) piamifl Soyd “ \ 41a & Ia. .12 1868 ort. Ruekbluek auf dus Jahr 1867 Dae St^seuthum ist dae reaelionwtiB princip d^s- nur iinor au dan ,4ag gcf-.r<>ttcu. ®) tsk &jer <§odi. VÎH v. Vi y. H. viei IV; amu luată asupra nășiră fiă tadato-| marginale legi’ rire solemnă, de a stărui cu Îngrijire ca „Recomandămă auterilățlloru țerti de a ori ce ^erbă ■ se respecte ăttmeteai isgiix sr'Srgc tadeplfofeea datorietorfi leră pe țerei ș; sc regu&ze purtarea¹, sea după aceste fl cu direcțiunea &i fe suntu aretate, legi; ne amă Indalorită de a conservă cu f» de a avec- cca mai aiarv îngrijire a feri), Maricî, și j’^ția serbă titede, taaiomeniilfi. creață puterea pențrp junele nostru prin- psnlru a pasta' ordinea și unjrea ta poporă. de faciă, că este pe urma Wewațătortî' a ^^ilQr1 silințele știe a te- /te Ua- . jmclx ;,rt xiacx x trăiesc* Millan Obrenovici TV î Regetiți: P. laan n’avet ^snaalmente nld uâ ură contea-prin • ’fM «x- ' . -crosui «teăă|t*8emu%te> tepira^i de c&ț«Mrar șra cea ■ ! Pj î i i ROMANULU 3 11L1U 1886. ia* 562 A EȘITU DE SUPTU TIPARU 10693, 10604, 10005., cine le-a CESTIUNEA, OR1ENTELUI în găsitu nu sc pdte servi de dînsele fața dreptului publică europeană soeotîndu-se anulate. Tractatului din Paris de Sava N. g |E VINpARE CANARI adevă- Soimescu Doctoră în sciințele poți- * "rațl de Hartz, cântândă solidă fătase albe ; ratu Doritori cu prețu forțe mode- ii ' 3e a le cumpăra, voru bine-voi a se adresa ia Maga- zinuțu D-lui Gbiță Idn, Ulița Lio- scaniloru la Cerbu de amă No 48. tico-administrative. — De vînȘare la ?ₑ bine, în mare cantitate sunt în No, 815 10 2 Colonelă Movillă, Drăghicdnu Fărcășanu, Batiște, Str. Polonă, No. 28. No. 328. 3-2<Ț 9915, 9950, 10287,10289, 10391, No 279. 10393, 10395, 10489, 10581, 10584, 10587, 6— 10592, 10598, 10599, Î0601 10492, S |E VINpÂBE. Doue Faitâne de 10591. Viena sosite acuma dupe Mo- rete se se adrgsnzăj la tulu Mah. Banului. Nicolae sub-semna - ^oenaru. digurile cele maî noi, îmbrăcate cu* No. 822. IAE ÎNCHIRIAT, casă de vara la ■-^proprietatea mea de la Heres- treu. Acâstă casă se închiriată eu 4— 6(J. ISO Galbeni pe timpulu dc vară. MOȘIA UDENI, Districtul VÎașca Plasa Neajlovu, este de datu în arendă chiară de acumă, anulu 1868 luniă 26, amatorii, se se adreseze 1A1OȘIA PETREȘTII de MIJLOC ' *în Distr. Dîmbovița, Plasa Co- bii, Comuna Ulioștii, pe drumulu Bolintinului, lîngă Corbii mari, doue poștil și jumetate de București. Se dă în arendă de U St. Gheorghe viitoră 1869. Doritorii se voru a dresa la proprietaru D. Eugene Pre desen, Strada Herestreului, No. 19. ■ ]NU GUVERNORU în etate, oare ■ ’ cundsce bine limbele Germană, Latină, Maglară, vorbindu și limbC Română, avându ounoscinți de Piano și Chitară, doresce a intra la o fa- milie pentru Capitală saă la țârră. Doritorii se voru adresa la Admi- nistrația Romanului. No. 331. No. 256. 12 —2d QALBENI ⁸Ulltfl de WUvIJ dₐta cu împrumutare prin depunere de hipotecă sigură. Doritorii voru lua informațiuni de la redacția acestui jurnaîă. Anu 1888 ATlijlWI 13 luliu f NUMIREA PRODUCTELOR j GALAȚI. BRAILA. GIUHGIUk COBABIE ȘI VAP^BB. GA. GIU Mărgineni, senin liniște, eri. și alal- T. Frumosu, ti i.pulu frumos, caldă, Pitești, timpulă nouroefi, ploi între- • ■ : ! 4 6 luliu 28 Maiă -1 taerl ploatu mai tâtă , »» tL „ ---J 290---850 „ pornite încărcate I Plocști, senin, linisce, căldură de 27 Severin, sâre, vîntă variabilii, căldură fulgere, apele mari. Metalice.5-8 20 eărnăă „ L , --- 160---180 „ deșerte.. grad R. mare. ui 'fi ltl( u (| | . r' 1 v Naționale........ 58 90 „ », ", B. ,| --- 220 - 240 1 ’ik til • Vapâre sosite.............. Buseă, cald, senin, vînt, S. apa Bu- Reni, vînt, înourată. sn i r i i® ‘,1 •* iiai<(n>'j ■** Lose.......63 --- „ arnăută ghircă.. ... ...» 160 --- 169 P 1 «i U. .I „ pornite............... zeulul practicabilă. Bolgrad, puțină îhburîtu, vîntă W. 25 au k'i i ,Iui u Km* 3. 1 Creditulă....... 8? 20 Secării ......................1X.J.A.... 130 --- 150 218---210 Șlepuri pornite și în- Urziceni, senin, cald. grade R. ’ u mhii tmr imu ia Acțiu. bănce 750 = Perambă 100=120 129-- cărcate la Sulinai....... Tîrgoviște, puțină plâe plus 26 gr. R lassy, plus gr. R, puțin înourată. 3- • " London 204 90 Ordă................ . 90 ---ÎÎ5 J ' R. Serată vîntă slabă, puțină noură, Bacău, timpulu nourosă, căldura .25 1 dalba j ' ai niav] £l|. căldură simțitore. gradn R. 1 î i- ‘.osntoi îiLu'Ufi' iisa k i Argi. înmărf. 110 75 Masă jn Brăila, plus 30 gr. noură, linisce- T. Frumosă, plus 25 gr. R au pioat. DucațI..,.....>r 5 37 Rapițăy...vn..^jr..,.-?..i..|y...... ©surgiă, timpulă frumosu, vîntă, căl- Botoșani, plus 23 gr. R. înourată. y । dură 25 gr R Focșani, căldură 21 gr. R. senin, vînt.N ■uiohJ'/ M -----■--"------- ■1 Iff ----- «---*T 1 ■■ irti -------- ■ ' -» miuy । ilqas ■4 -oi/ DE VENPARE;' X Unu locii în Bucuresci, în J Strada IsvorU; situată între pro- ' prietatea d-lui > Ores®u și fosta j Povarnă a domnului Porfiriade, acumă fa d-nului loniță Pio- pescu. litf'imfmî iii •( Doritorii se¹ voră adresa ia proțirietarulă seă, Eugeniu Ga- radâ, lai administrațiunea ' Re- mânuln^, pasagiu Română,. în iote filele de la 10 pînă la 11 ore. CIMENT PORTLAND se află dc «în^are, în magasinul d-loru A FRAȚI 1IESC11LI « s-il/U d fz 51k r ... uliu- ; . ...... C. A. ROSET ouolltflll jgWJx) II! . - ■ ■ k i>u 4 țț OTCf . ab ilu oil MO, -'l.hmi ,1 C'htu MfTTÂU^YT il«»i ₁J₃j ® *** W A A U ■ - 01 wiotaiiib .-STRADA COLȚEI, Mo. <2, Y^4-VIS PE BISERICA ENE il - •< 1 jsi*1. i? vjwiU'U . , “ '' j⁶J ; PlitlMESeE TOTU FELBLU DE LUCRĂRI, PRECUM > I . de deferite feluri, ETICHETE, COTOI CONTRACTE, POHTE, CIRCULARI SI FATURI eonii»!!!: MICIM AFIȘE, DI ARE MAS&l SI ICI INDIFERITE MĂRIMI ■ ihiib i a. > i ‘i-uijtH ; jiMjmi 4 b ¹ • âlMlh) 6^1! 11 ulsil .i țjsni i u jiiiiie ioni ui oii BAPTISM, VISITE, CUNUNIE Șl ORI CE ALTE BILETE DE ^10' INVITAȚIE ȘI MORTE " a PULBERE • wi PE RO-MANGANICtf DB BURIN DU BUISSON. 71 !& ia u Apr iba Bprin AcademiadeMedicinădin"Paris> EHe de ajunsă uă mică quantitate din t’ra ies h pulbere int’run pachară că apă, a opți neii numai de cătă uă apă minerală fe- rug tnâ >ă, gasâsă fdrte plăcută, cane se bea la mai A semplă, sau cu vină amesticată. Ac< sta este dhă efficacitate constantă contra pali da culâre, snfferințele stomachulul. per- derile albe, menslruațiunile dificile, săAci- men do sănge, și convine mal cu s’emă per- ol hi .k An»; fl ; pib . sdnjlortt care nu potă mistui preparatele or- | dinare de feră. Acâsta are piste tâte celle alte imensulă avanțagift a nu provoca cons- I tipjjțiuml și a conține manganesiu pecorele cel mal savanți modici diu Franța M1G con- ® siderăca indispensabilă la trotamentulă prin S feruginâsev ) uit Lu i ■ । t Depoulă generală la Bvccutesci, in phar- ■) i ' maci ca la Cerbul® de aur adl Adolf Plbckbr, * ■ piste drum dePassagia&F Român; la lassy, " J de KowYA;la Crq; t--’. uluibi, 'iubiZ] -... La Lțiu cărei lene .șp ,șpru,fajse țragșrtle MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Snntă loturi, magnifice* de căafigată. arinmeᵥtitfițl« de'500,000 ifjțșnai șț de 4011,0^0 franci! 'ApMPWMWî teecuftMtewMd/eOjOlWl^e.OOB.— 20,000—1(^00 efer^ucn .aî 20 franci, teeî băiete cost® 50 frănei, Ună bilet-î pentru una dm acesU go^ă^mițn^ bilete l.OQ-frsțnel.—■ Aceste titluri se. opțînă tnmifanquî prețulă în bilei® de bs Casa de Banca â D-LUI CHARfUS HOLUE -LA FRANCFORT PE MAlN.' lui prețul® în bilei® de baueA,, cupâne etc. la POST&QRIrTUMUA- Buletinurjle.de oă«HguțJî.voră:fi espeduitp fără cljieltuiele pe de dată ce se voru face Crageri^țj-c/ății ^®șpre șiMiețe căștigate^ i^le voru fi plătite pre-tufedenl în numerătâre. issaHou m iihbi «n iam AV18 IMPORTANT PENTRU ABR1C0LT0RI •Mușamale .saarîi de .Kandguk r&uposcțkțȘ'rCa oe?A coîiW 'piSdoru^'reMrfi t>aî riiarT., jQ dlQdaQ .Âij! A MBte muijsMhed» sifeeea universale din Pv¹® șilapea agricolă din Testa sunt preferabile ori cărtra altdtă ■ și pentru aolidifeti Olpr fiM iu*^te eg,kșuțșH_k și c^uleiă. Probe eupt ^pușeș la pitaptoarți|u D^lui MăscQ A s“er> strada germană, vîs-kvis do dureețiun'ea Telâgftfo^Postaler care singur pffimeuct. comande pentru tâtjg'ffiomdjija ,gu preoiuri fie^. No. 257. UUj U A DE VINPARE -unii locu,apr6pe debiseriaaljUfiacii -in mărime 18 Stinjeni fațada șj 40 Stânjeni lunga. Doritorii d ai cum- pera se vorv adresa; d'a drepți la direcțiunea tipografiei C. A. Ro setti și ia’Librăria d nilorîî Socecu et Belgisogl. Hami Șerban-Vodă, No. 18, Io (jp-ț® timpii a ^ilelprii de .Ulii ASTA-QI AM DESCHIS DEmiTU timilAL DE OGLINDI de tâte mărimels din fabrica moștenitoriloru Comitelui Carol Kinsky la Biirgstein în Boemi^. Bucuresci, 20 luniă 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS jJe PREFECTURA POLIȚIEI. Bucuresci, 3© luniă 5868. Comande pentru Geamuri de Cristală de ori-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre, precum și pentiu oglindi de ori ce mărime după dorința se efectueze cu prompteță. — Embalagiă de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. N^ §98. 3—7d 13' ¹ CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. V‘OI li». S0C1ETAȚILORU DE ASSIOURABE ™ᵤ ’ UNGARA GEXERALA Șl „LA RALOISE“ srf ăflt-dc Astăzi'înainte în -STRADA GERMANA IGasa d-luî Angkelovics (Prăvălii No. 11 și 12) vis-ă vis Ho- tekiiul Concordia; ânde se priimesce oferte pentru assieurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VHIEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE, j iuL Alunele Societăți gr ratâjă pentru a-sslbărările inahesate cu'Sondările loră în suma ¹¹ D1D NUOI"^2 AIILIOA^K și tâte ^AgubHe-be s’ar ivi se rjegtiW^ă.iîn modulă: «elă mal dreptu și espeditivu de cătră ■guourescl.: 20 April» 1868. REPBESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, )[n Districte se priimescu Ofertele de asicurarc la Agențiile adstre deja cunoscute, eră îp ploiești la Domuu HAGI lOJtN PlTlȘU. iu 'b J No. 218. u «—«-1 CUiiELE ADEVERATE ENGLESESCÎ de felurite dimensiuni pentru Mașini de treerat și M6re cu vaporii, cu preciuri fdrte MODERATE, se află de vînflare la D-nu D POPPER et L. WISNER, pielării în Ștra. Qabrpyepi. No. 820- 4—2^. —‘ b DE PORTLAND ADEVERAT La Magasinulti sub-insemnatului au sosiifl CIMENTU DE PORTLAND adevărat, în Butde de d 10AN ANGHELESCU. câte 4 cântare Englezesc! [160 oca.] ¹ UMHl L j . --'®r I I ■ Calea /tlogoșdei vis-â-i'is de Palalulu in Colțu îl.JiJiJiWDt 0niibu«ifly^01 Ijo ainn Hi ruiisF- । , , m ¹ VERITABILII CASCAVALU ALU O-LUI ENACHE PERSLSCU Sub-semna(il r&wandâ înaltei Nobiliml și Onnor. PublicQ, că le m sosit 34e Transport din a- * cest Dașcavaln de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cît pînă acum | figurii?fiindil ca distinge, acestfi CașcavalO intre tote cele-l-alte ale Țerei prin calitatea lui eca¹ snperiora :n eâtu a n» mai lașa in micii de dorit. Coșulețe de Brâncă și Păstrăvi afumați. — Singurulă ncpoă.in Capitală numai la MagasinulO FILLEANU et I0NE8CU, Strada Germană, NB a» vWw și V y mANID el fcie Strada Lippcaml W Elefanții, D. STAItiOVITS piața Tarului, I. «t C. GEORGE8CU Hanu Șerban-Wlă Nr/21 și 22 și a BUUUU tSAUIVLlOSeL' Calea Mogo^jA vj»,%vk de Palatul# Prințulil StirLel. _ JL,_______ț—. >-*«—,-------------ț—-------2-------;--------—----— * . ... ..... ■ » i ■ -an»»- . • iu l ■' • ■ ■»■' ÎJO-r r - ———a— । jA* * --1— -n , —os— .... yr? —m—fcfc ±L» Țipogralia jQ. A. Roșetti. Slrada C ।