ANULU ALU DOUE-SPRE-DECiLE VOIESCE ȘI VEI PUTE CAHT. DIST. F8 ANU f..........LEI NOUI 48 -- 58 pe s£bb ujnî. . . . n 24 — 29 PE TREI LUNI. . . • „ „ 12 — 15 PE Ufi LUNA....... » „ 5 — 6 CXU KBEMPLĂRU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA.....FIOR. 10 VAL. AUST. LUMINE 5 Articlele trămise și nenuhlicște se voru ardei — Redactorii resoundetoru Kiigenl^ r»r»d« PENTRU ABONAMENTE, ANONQIURÎ Al RECpAMR A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMI^StjiaTIUNFA ZIARULUI IN DISTRICTE LA COUBSPON^Np > DlAHIUl.Ul ți prin posta. - la paris la d. darras hallegrain RUS OK l'aNCIENNE COMEDIE NO 5. ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE...... 40 BANI IN8ERTIUNI Șl RECLAME, LINIA 2 LEI NOU ADMIMISRxaI’IUNEA PASAGÎULU ROMĂNU No. 1. - RlfipACTlUNEA S'l'R COLȚIa No. 42. LUNI—MARȚI, } MARȚI 2, M ERCURI 3 și JOUI 4IULW CONLURSU iUTRE MEDICI pentru trei posturi de medici pri- mari la spitalele civile. La 12 ore, arguxnentațiune îu șe- dință publică ld SpiUilwu Colțea, Credemă că profesorii, bmeniî de sciințe și fiterații se voră interesa de acestă concursă. SKRVITIU TELEGR AFCCT Vil K OUA PARIS, 11 luliă. In Corpulă legislativă d. Ollivier a atrasă atențiunea Camerei ș’a guvernului asupra consiliului ecumenică, con- vocată de Papa. Statulu, a ^isă domnia-sea, nu trebue se-i aducă nici uă pedică dară trebue se pregătăscă legi în privința despăr- țirii bisericei de Stată. D. Baroche respun- stăruirlțiă Senâtuhi ș’ame= nințară ’ că de nu li se va da, voră pleca șf voră facâ Âstfi-felu ca' Ca- mera se. nu mal fiâ completă și se hu maî pbtă lucra.’’Astă-felă daru eramă amenințați pe d’uă parte se meî; Camerei comunelqră îngrijirea d’a le face a fi înțelese de glbte ș’a le ’nlesni executarea. Pe cândă u- na sâpliea a ’ntinde -a punea En- gliterei peste totă lumea cea-haltă se silea a o ardta ca pămentulă li- bertății. Ș’acestă acțiune, îndouitădar una, produse marea înrîurire ce En- gliteta avu asupra jmagiuațiunil o- meniriî. 'bl ₙ Imitațiunea servile- este celă mal reă lucru din lume. Se găsiră po- pbre cari printr’uă admirațiuna. ne- cugetată și prin slăbiciune și ne- sciințiă începură a copia instituțiu- nile Englitereî, far’a vedea osebirile ce făeeaă ca acele importațiunl se fiă maî multă uă pedicăi Astă-felă cândă Francia, după isben^ile cele remânemft cu Statutul, ș’ăcesta dup’ua revoluțîune, 1? ’mceputulă una'dom- nie care nu era âncă recunoscută de trînsă a Convențiunil. Alțiî, partita fostului domnă și boiăriî ceî nouîJ puterile amice, care era combătută cel parvenit!, cariî suntu totă den- ' na și în tbte boiăriî cei vechȚ ’ voiaă ună Senată irele maî rei de cătu ca se aibă mai multe funcțiuni noul și mari, și ca se potă avâ prin elfi unu instrumentă maî tare în servi- de Austria, de Rusia și de Turcia și cândă acestă din urmă ne ame- ninția forte clară c’uă invasiune; pe d’altă parte puțemă fi amenin- țați/ după cererea acestoră trei pu- teri din urmă, d’a se cere Oonstitu- mai mărețe cădii suptu cele maî marî nenorociri, și regele, adusă în furgbnele armateî de invasiune, dicea că după Dumnedeu reginteluî En- glitereî datoria tronulă, fu naturale ca emigrații se imite pe Englitera în Constituțiunea cea promulgată de regele Franciei. Astu felu daru eî făcură doue Camere, ea și ’n En- glitera, fără se se fi întrebată, dacă era în Francia, după revoluțîune, doue elemente osebite și amendoue legitime, cărora trebj’ia se h se dea câte uă represintațiune, pentru ca ast- felu, ca printr’uă îndouită bătaie a ’ănimeî naționale, vieța publică se se manifeste, regele- restabilind ii la tre- Depeșiefe deâpre cele ce se pe- pera. Se înțelege; că fiă-care avendă de in- trecă în Spania și ’n Portugalia, de se voră adeveri, suntă de cea maî everi, suntu de cea mai mare gravitate. A primi scirî de res- cble și âncă de felurite rescble clin Spania, suntemă de multă deprinșî; nu totă astă-felă însă este și cu Por- tugalia și d’acea-a dacă, âncă uădată, soirile aceste se voră adeveri, atuncî cestiunea este gravă și pbte lua pro- porțiuni forte marî. A aresta, a în- chide ș’a esila persbnele cele maî ilustre, este ună ce obicinuită în aris- tocratica și catolică Spaniă. Este ase- mene naturale se bănuiască și se isgo- nescă pe Ducele de Montpensier; este însă cu totulă nouă și fbrte seribsă temerea ce. după soirile telegrafice, se pare a avea guvernulă Spaniolă ta Portugalia, ș’uă temere atătă de maie ₐ ₒᵣdiₙₐtu suprave- ghiarta fruntarieloră sele din acea parte, hcestu ordină ală guvernu- lui Spanide devine multă mal gravă dacă va fi ideverată că rescbla a devenită atătu de mare în Portu- galia, încătă înta-șî armâta/âckmă ună președinte aluMinisteriuluî. Spe rămă însă caceste feirî voră fi în curândă demințite, căci întraltu-felfi ori cine vede c’aceste ngrte suntă ’tn ajunulă unei marL catasWb. teresi ca cei-l-alți aspiranți se remăiă mai pe jsu de cătă dânsulă, face totu posibilulu ca si atace pe cătu pbte pe celu desemnată de sxrți pentru a fi atacată. Fiă-care can- didați este atacată de doui competitori, și atac? și elă pe alii doui. .Gumă se vede, este aă adeverată luptă de sciințe și argu- mene, ș’uă luptă, în care presința de spirită j6că ună mare rolă. .Aci se vede care din mejîci este mai bună avocată. Judecătorii stai cu gura închisă, nu facă de cătă a as- culja, și în urmă votdză pentru cei cari î-aă a, desbătută atunci acestă instituția? ne^ a. adusă aminte faptele tutoră Senaturiloru, a demunstrată cumă acestu corpu a fostă maî totă deu- na ună instrumentă ală reacțiuniî țiunea cea buințiă ecilibnilă dacă ar fi turbu nouă Ia Constantuiopo . j ᵥₐf$ _pgₙ hm m.inoso.întiă dt>RnM j: _____ „„ spre a se lua cunoscințiă despre dânsa,ᵢ astu-felu precumă ș’a fostu Adoua-^r după marea nivelare so- găstă mai tari. Jnii candidați cc aă aflată mai seivațiunile loru publică istoria bolnaviloră interesant, ■ și adaogă ob- personali, remarcele loru, scurtu. Alțiî nu publica de cătă istoria urni singură bolnavă, și pe urmă împle pa gije și pagine cu compflațiunî din alți autori. Credemă că corpulă profesorală și ama- tc^ii de dissuțiuae .scunțiflcă yoră merge cu plăcere se asiste, la argumentațiune. Ședințele șe voră ținea Marti,- Miercuri și J®!, Ia 2 3 și 4 luliă; la ore pricișe, îa localulă Spitalului CoiX. Marți D. doștoru Nica va fi atacată de d-nii Mâldărescu .și Negură. | D.. Mildârescu va fi atacată, de d-nir Ne= gări și Traiadafirescup Miercuri D. Negură va fi atacată de d-nu Trandateescu și -de țp doctoră Obedenalu. i D. Tirapdafirescu va fi atacată de domnu ș’ală despotismului, și cumă, în mo- mentele cele critice, elă celă d’ân- tâiu a mușcată măna ce pîn’ aci o linsese, elu celu d’ântbifi a dată lo- virea ucigașă celuî cărpi-a slugă- rise cu lașitate pe cătă fusese tare; toți ș’aducă âncă aminte ică marea maioritate a Romăniloră era cu pre- sa- liberale, în contra Senatului. Lovirea de Stătu, luăndă resufla- rea libertății, permise lui Vodă Cuza, a-șî pune în lucrare voința sea, ș’a- tuneî pentru prima bră apăru și la io! pe scena politică Senatulă. Con- trariă tradițiumi și moravuriloră nbs- tre și născută prmpecată, elă n’ar fi putută se se rescumpere de cătă prin minuni de desinteresaie, de pa- triotismă și de ambre pentru liber- tate; dară np .era creată pentru a- cesta. * "■După 11 Fevruariă, națiuneâ în mare maioritate s’a manifestată în contra acestei ’ rfistituțiuftl șl cele maî. multe din cOlegiele electorali aă de- făcută cu Statutulă, și pe lâng’ace- ste eram âncă siliți a nu ne pune prin Constituțiunea năstră în mare di- vergințiă cu obiceiurile europeane. In asemene situația 3 partita naționale, acumă ca totu deuna,’' făcu sacrific ciulă și primi Senatulă ca se pbtă scăpa ertulă, îlă primi maî cu semă ea uă nouă încercare leale daru de- cisive. Acâstă încercare asolvitu-a in- stituțiunea de cele ce i se imputaă, seu din contra confirmaa, și âncă cu priăbsă tbte temerile ee ambrea ■pâfrieî ș’a libertății desceptase con- tra ¹ acestei instituțiunî ? Asasinatulă principelui de Sufix. alu Serbiei, de și d’uă camdată po- porulă Serbă a sciută a trece cu isbbndă prin ițele acestei infame conspirațhmî, , toțu-șl ori cine înțe- lege c’a adusă nesce complic&x cu cari Serbia n’a sfeșitfi âncă, h*a în- vinsă âncă pe deplină conspiratiunea. Astă^em dară avemă celă maî mare Jouij bomnu Obedenaru va fl atacată de r-U? Suțu și Nica. D-au Suțji va fi atacată de d°niî Nica și .Măldăwu. rută de la aleșiî loră a respinge a- cestă instituțiune străină și introdu- să la noi .printimă ©rimă. Și rană putea fi altufelu căndă Senatulă este uă instituțiune¹ .cil to- tulă străină națiunii române, -căndă istoria a dovedită că elă iya adusă taaî nici ună bine, chiară îs actele Staturi unde nascerea seă înt odu- Ună Senată se pdte înțelege a- colo unde esistinția legale a caste- loru seu a claseloră cefe uă îndoui- tă represintâre pentru interese ose- bite. Astă-felă. a fostă ună Senată în Roma și /este âncă' juă 'Cameră de lord! în Englitera. Patriciatᵣ carii surpaseră, uă regalitate, se ve- xară mal în. urmă siliți a ține semă de. poporă, a crea magistraturele plebeiane. Luptele acestoră doue e- lemente în cetatea Romei însemnă stațiunile civfiisațîunit romane. Era rivalitate de ’nrîurire dară era emu lațiufee pentru mărirea... Romei, Se- natulă păstra depositulă tradițiuni-. loru, unitatea, planului, secretulă bî- ruințeloră; comiciele poporane îl daă- Consulii ș’uă noue impulsiune ; și Romanul u. magaef^ândă astă-felă amendoul polii sel deveni domnulă ciale a Republicel nu maî eraă cîase privilegiate. Pentru ce dară uă Ca- meră de pairi cându nu mai eraă marchisl și duci, cândă titlurile ono- rifice ale mareșialiloru eclipseă prin lucirea biruințeloru, prin cari le și dobândiseră, cele mai marî suve- hirb ale numeloră vechiei nobilime, cândă toți cetățianiî erau egali îna- intea legft și cândă, după cumă a mărturitu însu-șl regele Ludovik alu XVIII, fiă care soldată purta îa gibema sea bastonulă de mareșială ? Pairii Franciei t au ținuți, d’a fi cei mal iluștrii și ceî mal avuțî al na- țiunii; dară în faptă eraă omeni mal avuțî și maî iluștrii, în Camera de- putațiioră, și nu era între ambele Camere altă osebire de câtă depen dinția . de coronă a Camerei desu$ă, fiindă că regele numia pedne wa, ca resplătire .a seryiciilojă (ă^te,V decă. a unul devotamșntu așolută, ș’a unul fegâp^nt^ dș s Tx, reservăs Camera/ Panițțuă qarO nu represintă în och.il poporțiM de câtă uă amenințare, contra egalității; uă dprințiă instinctivă d’a reveni lare- gimeje din naipte, de ua pbtră de asceptare pentru restaurarea ve- chiuliul edificiu fpodale și regale. A- ceșta. era pansa pepoporapitățiF sele dară șj suigwa ,rațiune, i a .^sistin- țel s$fe<ᵣ ; । , Pojtorulă gonesc»¹ regalitatea ce fusese de-cătră străini Ce 1 lum®^ popoKuIu- reg®. .. . ai sea i-a foste ©onformă ou mo- In Englitera, ‘ lorzii parveni ravarile și ©u insOu^uml® publice, interesă a urmări cu atențiune totă i ce se petrece în Serbia ș’a cunbșoe pe deplină amenuntele conspirațiwil. Debats ne vine în ajutoră. SENATtL%.’ La 7 luliăț al^ătoriî ală 2-lea, și la 9 aî colegiului 1, v teghkRivă - cu nele, adecă 'C^Aepresmflaoțil intar®- sfirșită, noua lege--electorale a (betăi-seioră iftda|tfîaie și comoicieie ale Anin bMieade^ Pe. cSndă însă pop^ — rîrlă, îmbătată (ie- vedorea drapeluli tricoloră, cugeta la gteriă și la li* bertatej dibaoft, cart în timj xl lup- • - ,td se- damă afund®, eșiiă, j.- R:ară de uimirea, de mărinimia și de în- crederăa fel, șl începură îadaiâ al ciunti ‘biruința șiseamotară Cd. .. . n yuH'MțujL jLfeuats ne m ajoioru, pentru oci-hal^ desbatei s se în ■ p . ' ? dara do ' T-jcbi ă șaîe^tom piwMiacB fâeută asăMolă în cătă Casiera de- țerel. putațiioră se eoațiă rin sînttlăl iei, priviLegiulă-dt^ ^taira și urmări prc I pufe-^se, copupui® fe mi nnă. Smatm c’uă stomnțiă demnă se mum ■ rari; ra iote axste tax i 1 s pb i. v x a" 'N 1 . au ROMANULU 2 1UL1U 1868 mare împedicare politică. In acea epocă ună mare publicistâ-filosoficîi, Jean Reynaud, criticăndă c’uă lo- gică ageră pe legislatorii din Pa- latulă Bourbon, le (,licea într’ună articlu din noua Enciclopedie. — Dacă voițl ca negreșitu se imi- tați pe Englitera, bine-voițl celă pu- fnii a o ’nțelege. In Englitera, ambele Camere represintă doue in- terese, căndu ambele vbstre Camere represintă unii singură șacela-și in- teresă, avuția; și ’n acostă privință două seă trei sute de franci de im- posită mal multă nu schimbă na- tura lucrului. Voițl două Camere? Pune-ți într dna pe represintanțil proprietății și ’n cea-l-altă p’acei al poporului, ș’astă-felu pote că noua regalitate puindu-se mi^locitore în- tre aceste două manifestări ale tre- buințeloru naționale va asicqrapro- gresulă în pace. —* „ Insă acolo ca ș’aci partitele cele vechț Craă surde; acolo ca ș’aci nu ’ncăpea în ele cuvintele înțelepciunii și preferară a se preface că daă sa- tisfacere tutoră intereseloru prin acea îndouită represintațiune căndă în rea- litate nu făceaă de cătu a îndoui re- presintațiunea pentru clasa domnifore In acestă or bă încăpățânare a gu- vernului de la luliă 1830 era se- mența revoluțiunil de la Fevruariă 1848. Dacă va voi cine-va a face bi- lanțiulă Camerei pairiloră suptă dom- nia regelui Fi lip, ar vele că ea n’a servită decătă spre a respinge căte-va legi folosifore înfre can acea-a a despărțire! căsătoneioră votată de Camera deputațiloră ș’a amăna re- formele cele mai urginți. Și cu fote acest? nulitatea acelui Senată fu astă- lelu în cătă la 24 Fevruariu nimene, dară asolută nimene, uu ș’a adusă aminte că era uă Cameră a pairi- loru; poporulă a desarmată garda de la Luxemburg, dară a uitată pe legislatorii din Palatulu Medicis; și sera, guvernulă provisoriu care di- solvase Camera deputațiloră uita-se cu totulă Camera pairiloră, multă mai tărgiă, ea fu suprimată pnntrună adaosă între linie Cu optă ani nainte Lamennais îlă numise „loculă osementeloră.* Ar fi fostă cine-va tn dreptă a crede că după încercări atătă de decisive nu se va mai vede în Francia două Camere. Și cu tdte aceste, Se- natulă fu restaurată cu Imperiulu. Și mirarea este cu atătă mai mare cu cătă Senatulă ântâiului Imperiu nu lăsase suvenire plăcute. Napo- leone I a <^isă de densulâ — Se= natulă s’a ’nscrisă prin propria sea mănă în iniominia istoriei. Italia și Belgia aă și densele Se- natu rl; în cea d’ânteiă Senatorii suntă numiți de rege și cea d’a doua suntu aleși, dară în ambele aceste țere numai pitulindu-se, au putută face se 1. se erte a loru esistință România, Senatulă are acesta mai particulariă că întrunesce tdte desavantagiele ce s’aă ve^ută în cele-l-alte țere, fără se fi aretată pîn’aci în cf putea fi folositorii Cumă la noi Wu mai este privile- giulă claseloră.^natulu nu putea fi compusă de pnveleghiațl. Cumă n’amă avutii nici « dată nici feo- dalitate nici nobilime^ nu putemu compune unu Secate de siniori și principi ca ’n Germania, de perso- nagie nobile ci ‘d Spania și Por- tugalia. Nave mii cumă ^iserămă, nici, somități militare seă dvile,icăci starea nostră politică nu numai că nă a oprită f pîn’acumă d’a le pro- duce, dară âncă ea « tribui mai multă a încovoia caracterele și n cel dim Wimă ani a fo și întina, nu represintă, cumu ^iserămă, nici în-, teresele proprietății, căci elă suntă |Oțq atătă de puterică represinUte jn Gimeră. In ori ce casu, voiudă #e se dea Smatului acestă din urmă cuventă d’a fi, adică d’a represintă proprietatea cea mare, acesta făcu că colegiurile se restrînseră forte, că numerulă celoră în dreptă d a fi aleși se restrînse asemene ș’astu-felă, prin acestă restrîngere alegători și aleșii fură în parte lipsiți de suflarea spiritului publică, cea-a ee este ună reă și putemă ăcc ună viciă radicale într’uă di» pe Ia 1851, în Adu- narea legiuitdrie a Francei, vorbia- du-se despre revisiunea Constitu- țiunii, generariulă Cavaignac dise: — Sciți de ce nu voimă uă a doua Cameră? Fiindă c’o se ve duceți toți acolo se ve baricadați contra nbstră spre a ucide libertatea, și noî voimă se ve avemu aci în faciă spre a ve combate. Acea-a de care Cavaignac se temea în Francia s’a făcută în România Boiării cei noul și cățî-va din cei vechi, inimicii libertăți, ș’a- micii trecuteloră regime, toți acei carii în locă d’a lucra pentru des- voltarea nouiloră instituțiuni nu cu- getă de cătă a readuce poporulă română la domniele ospodariale, saă grămădită în Senată S’a crezuții că se va găsi în alegere uă chiă- zășiă; însă cumă colegiele suntă forte restrînse, cumă numărulu ce- loră în dreptă este asemene forte restrînsă, cumă înșii alegătorii nă s’aă ocupată de alegerile Senatori- lor ă ci numai d’acele ale deputați- loră și candidați! au preferită a lupta mai bine pentru mandatulă de de putatu de cătă pentru acelu-a de Senatoră,' tote aceste făcură că Se- natulă nu ș’a putută compune de cătu cu ce-a foștă respinsă din co îegiele pentru Cameră, și d’acea-a și resultatulă fu că vădmămă în- truniți boiării cel nuoi cu boiării cei vechi, pe d. Nicolae lonescu, cu d. Ion Mânu și pe d. Costa-Foru cu d. N. Crezzulescu spre a lovi Adunarea deputațiloră în spiritulu și chiară în drepturile iei, ș’a se încerca se ie puterea din măna na- țiunii și so redea lorditoră noui și vechi din casa Bărcănescu Acestă parte a desbateril, cerăudă ore care desvoltare ș’acestă articlu fiindă deja prea hingă, suntemă si- liți s’o lăsămă pentru măne. Taprâpe d-a se refui in numerariu, sâă a fl justificate In regulă plnă la finele lunei lu- liu- viitoră Totuși într’ună casă seu întraltulă la 1 luliă veți înainta la ministeru procesulă-ver- balc relativă la situațiunea In care ațî gă sită debitulă și cieditulu trimestrului dc lu- liă 1867. Cândă și după acâstă epoca arii sta ră- mășițe pendinți, veți ipsiste în persână (în săra dc 31 luliă) pentru a fi soldate de d. casieră cu proprielc sâle resurse, și elibe- rându-i cuvenitele recepîse, conform ordinu- lui No. 31,905 din 1866, ce’î este dată, va încheia definitivă partida aceluî trimestru, care se va. legalisa de d-vâslră și casieră, Sumele iernase asupră’î, conformă art. 23 din legea depercepțiune, se voră transforma in- truă partidă dc ordine suptă acestă titlu „Comptulă remășițeloră trimestrului luliă cu c'omptabilii județului" pe care o va debita cu rămășițele cedă privesce personală și o credita cu Împlinirile efectuate treptată spre despăgubirea sea. După terminarea verificărei, veți lăsa co- pie după acestă ordină d-lui casieră, spre noma sea. Primiți, domnule prefectă, încredințarea considerațiunei mele, Mipistru de fînance, I. E Brătianu. Monitoriulă publică aci modelele de pro- cese verbali citate în circulariă. loru și pe publică, tribunalulă a fostu insta- lată într’uă șuia mare, în fundulu unei curți atîrnăndă de prefectura poliției. Sau redi- cată doue tribune de lemnă lenga idă, una pentru judecători, alta la stingă, iindu-se de cea a judecăloriloră, pentru acuițî. De jură împrejură sunlă așeijate s.aune pentru notabilitățile orașiului ș’ale țereî și pucină maî departe la drâpta și la stînga bârne pen- tru publică. Pereții suntă acoperiți dj crăci de leiă; alte crăci atîrnate de grind? trans- versale ascundă vederea acoperementiluî. Pe biuroulfi președintelui se vede uă cru- ce de bronză aurită, uă Evangelie ș’uă lu- minare de câră. Pe ua mica masă li stînga biuroului suntă așezate lăzile sigilat* în cari suntă închise actele judecății. In fi® uă altă mică masă, pusă dinaintea biuroului a fostă pusă Ha disposițiunea unuî stenografi) serbă, care lucrâză pentru ^iariclc de la belgrad. Tribuna acusațiloră nu conține decăti uă sin- gură bancă care pâte conținea abia ^ese per- sone; d’acea-a toțî acusații stau în piciâre. Eî intră tn sală «aulă căte unulă la nouă ore puntă; ei aă la piciâre lanțiurt jrele de feru caii zăbovesce fârte multă merulă loră și pe cari le redica printrmă sfâră cu mă- nele rentase libere. Ei suntă trei-sjre-ijece, și unulă singură dintre .dinșii porii costu- mulă serbescă: e ună bielă țerană din nu scimă cari sată care pare a fl juată ună rolă destulă dâ nemsemnată și can nu va fi pâte osendilă la mârte. Acesta și încă ună altulă d’a cărui nume nu’mi aducă aminte aă uă fisionomiă blândă; eî pară miî multă nerozi, ca se mâ servescu d’ună lernenă tri- vială care esprimă însă bine cugetarea mea, decătu rei, dară printre coacusații ei sunlă patru sâă cinci cari respiră crimă ș feroci- tatea prin toți perii. Constantin Radovanovicî, în verstj de pa- tru-^ecî de ani, pe care fratele seu, Pavelă la chiămată anume de la ChabatjoJ pentru „a face lovitura," pentru a tnumfilde neo- tăritea compliciloru sei, și care m adevâtă a trasă celă d’ânteiă asupra prncipelji, Constantin Radovanovicî e spăîmentitoră de ve^ută; elă este naltă, puterică, diă statură de hoțiă de drumă mare; elă are ană nașă de vulture, cu nări largi, cu obrajii sapați, cu umerii obrazului eșiți afară, ochii depăr- tați, d’ună căpriă slrăbătătoră, scânteietori, cu nesce luciri de bufniță; elă șâde dreptă și fermă parâ c’ar fi pe banca judeci lor iloră; elă susține fără păli privirea revolută a pu- blicului; e uă ființă idâsă„ respingjtorej e₄ uă fiară selbatică. Elă a ciuntctă șt măce- lărită facia principelui cu loviture de ^uțitulu. Fratele seă George, în vârstă detrei-țjecî de ani, condamnată uă diniâră pentu ban- cherută, are uă fisionomiă destulă |e fina, aprâpe distinsă. Elă e blondă, trăsekirile fe- ciei lui suntu fârte regulate, ,ș’ară putea fi interesantă pentru acei-a ce ară credț că elu In fapta ce a făcută s’a supusă influhțeî fra- țiloră sei și dacă n’ar areta la audință uă linisce atătu de perfectă ș’uă asicuran atătu de nalterată încătă nu s’ară putea pitea pre- supune în adeveră că este timidă tâă fri- cosă. Elă își petrece timpulă răsijndu’și mustățile cu aerulă celă mai lipise tu din lume. Cu totulă din contra, fratele seă, Pavelă, avocatulă, însărcinată de afaceri ală princi- pelui Alexandru Kara-Georgievici adeieratulă capii, sufletulă, organisatorele acestui com- plotă, Pavelă Radovanovicî, pare a prada cele? mai viue emoțiunî; mănele luî țrispate stângă cu convulsiune uă batistă cu care-și șterge necontenita fruntea, facia, gătuă, Elu e mică, slabă, cu ochii afundați cu barba întrâgă și nâgră; se simple că la el inteli- gința este mai viue și maî puterică decătu materia. Corpulă seă cade suptă greutate® emoțiuniloră trecute și a perspective? fiaale> Insă lumina mai strai ucesce âacă suplă plcâpa pc care o ’nchide. ®lu a însă totu, și mărturesce ș'acumă', trebue însă a țjice că-’î este peste putință a tăgădui în facia, mărtuririloră corhplicflofă sc‘ ?’a probeloră găsiie chiaru la locuinț* sea- Cu tâle aste sunt» aⁿcă surprinsă de a- cestc mărturirl, s*ci după legile serbe, unu ucigașiu nu este oteadită la mârte decătă atunci căndă wturasce crima sea; dacă nâgă necontcB! u, nu pâlc fl copdemnată de cătă la douăzeci de an) de munci silnica, afară aureai dacă a fostu prinsă pc faptă, pâte că ’n proOTuM actuale, mărtuiirea sâO ne D. Doctoru în dreptă Bacaloglu, ne face cunoscută că nu împlinesce condițiunile cerute de lege pentru a fi Senatore, căci nu are 6 ani de esercițare a profesiunii sele, ci nu- mai 5. Asemene d, G Hagi-Angliei,' ne face cunoscută că pentru căusă de sănetate nu pote primi mandatulă de Senatore Circulară către toțî d-niî prefecți. Domnule prefecții,, Termenulă de 9 luni, acordată de legea de percepțiuae (de Ia 2 6 Maiă 1867) pentru justificarea Împlinire! debitului trimestrului d® luliă 1867, se împlinesce la 30 IuîiM curentă. Ve invită, domnule prefectă, ca, in înle resulă regularltățeî fmanceloru țerii, se pro-' cedați în personă cu ună membru ală co- mitetului permaninle și cu controlorulă dis- trictului, a constata după registrele casieriei (No 6 și 7) datoria trimestrului de luliă 1867. Și Împlinirile efectuate- în comptulă acelui trimestru plnă la finele lunei curente, Inchieiândă prosesulă-verbale adăiocu , după .formularulă anexată aci, in trei escmplare: I unuia pentru casieria generate, altulă pen- tru prefectură și celă d’ală treilea se va Înainta mieisteruluî In termenă de 5 dile de de la terminarea onerațiuneî După jjnchciaroa, acestui procesă, comisia nea v» iâco se sc închidă și se ® legal iscre partida acestui trimestru daca împlinirile voră ji ujuilibrată ijabikilă seă. In casulă cândă debitulă acestui trimes- tru n’ar fl a®pejit(j, și ar esiste rămă- șițe, ve invită, domnule prefectă, a stărui PROCESULU UCIGAȘILORU PRINCIPELUI MIHAIL OBRENOVICI. Tribunalulu de ânteiă instanță de la Belgrad. Suptu președința d lui Nicolae Stoianovicî, înlocudorulă d-luî Constantin Dragatinovicl, președinte, care a tăcută parte din comisiu- nea de anchetă. Audiința de la 26 luniu, Acestu tribunală se compune d’uniî preșe- dinte, de trei judecători, dintre cari unulă îndcplinesce funcțiunile de ministeriă publică, și de ună secretară-grefierjă. Nici unulă din acești magistrați nu e în uniformă, și nu este de prisosă a oserva, pentru cilitoriulă francese, că președintele are mustăți lungi sure, și că asesorii aă barba întrâgă. Acusații au dreptulă d’a propune recusa- rea anul judecătore, -și. tribunalulă statuâză în astă privință. In timpurile ordinari, judecățile tribuna- lului de ânteiă instanță potă fi apelate; însă tn acestu momentă, Belgradulă fiindă în stare de asediă, sentința ce se va da, va fi ese- cutorie fără nici ună altă recursă pentru condamnați decătă grațiarea. Curtea de Ca- saținne nu p6te treia asupra cestiunei In nici uă privință, nici chiară din puntulu de ve- dere ală formei. Ministeriulă publică nare nici elă dreptulă de apelă. Se mai nolămă âncă că ăcusații maă a= părători; cu tbte aste suntă avocați in Ser- bia (chiară între acusațî suntă doui); însă nu potă pleda în procesă criminale suptu regi- mele slărei de asediă. Asemene audiințele tri- bunalului de ânteiă instanță, judccăndă în procesă criminale, suntă în iîmpă ordinară public®, însă nu suntă astă-felă suplă regi- mele militară. In acâstă afacere s’a făcută escepțiune pentru a oferi mai multe garanții, și âncă pentru ca poporațiunea se pâtă ma- nifesta mai în cunoscință de causă simțimen- tele de îndignațiune de cari e mișcată. Mersulu urmată la audiința a fostă ur= mătoiulă Grefierulă citesce actulă de acu= sare și-lă însociesce de ore cari păreri; elă citesce apoi declarările doctoriloru constatăndă asasinatulă și proccsulă verbale inchiăiată chiară l,a loculă crimei. Sc procede in fine la interogatoriulă âcu sațiloră ș’acestă înterogatoriă e urmată de citirea declarăriloră acusațiioră.făcute tn tim- pulă instrucțiuneiP chiară căndă ei stăruiescă tn declarările loră, r cea-â ce este io casulu dc faciă. Se ^Jcemu unii cuventă acumă asupra ies talărei materiale a HribunaJului chiămată a judeca pe ucigașii principalul Mihaih Nici uă sală dtale Palatului de Jusl/ție fiindu destulă de mare pentru a putea con- țină pe magistrați, pe aerați, pe păzitorii mărturirea n’aduce nici uă schimbare în o- sândă, căci familia Radovanovicî trebue se scie ce se crâdă în astă privință, doui Ra* dovanovici fiindă avoâațî. Ală douile avocată alu familiei este Lyu- bomir Radovaaovici, în verstă dc treâ-^cci și trei de ani, condemnală deja pentru falsuja țjece ani de mehisâre. Acesta o grost» șț grasă, și facia lui trebuia se fia obicinuită veselă; însă frica conlractâză a^i mușchii luî, buzele lui tremură, ochiulă lui clipesce. Se vede că bestia e îmblînțjilă și vede vii- torulă seu (unu viitoră de doue sâă trei 4ile) cu grâză. Din acești patru frați, nu este nici unulă caro se fi voită a justifica crima loru prjn necesitatea d’a resbuna onârea u^eî surori, acâstă fabulă odiâsă, care s’a acreditată cu atăta ușiurință, mare nicî ună felă de temeiu nici unulă din Radovanovicî, nici unulă din acusațî n’a făcută nici alusiune la uă ase- mene resbunare; acâsta e uă poveste inven- tată de ună corcspondinte de la Wiena, de care nu trebue se iremăie urmă. Toți coacusații actuali (^icu actuali pe®- tru că este uă a două seriă destinată a fi judecată pucinu maî tânjii?) recunoscă d’uă potrivă că lucraă în interesulă principelui Alesandru Kara-Georgievici; unulă singură dintre dînșiî motivâză crima sea prin motive de resbunare personale. Elă se numescc La- zar Măriei și e în vârstă de cinci-decî și trei de ani; elă âra âncă anulă trecută magis- trată în provincie, căndă fu acusată d’ași fi ucisă femeia; elă îșî negă crima șî fu condamnată la doue-dsd de anî de munci silnice; însă elă se pretindea nevinovată îna- inte cași după procesă, ș*a ucisă, dice elă, pentru că principele nu voia a,i face grația. Elu are forte multă tipulă ovreiescă. Elă a ucisă pc dâmna Anka Constantino- vicî. Participarea sea la crimă este causa di- rectă a arestărei directorelui munciloră sil- nice de Ia Topcider, care’lă lăsa liberă d’a eși; aceste funcționară, rudă a Kara-Georgie- vicilc îi, fac® parte din a doua seriă de acu- sați, pîmacumu eM a negată Iotă; Ara sin- guirulă care nega, însă circulă sgomotulfi că de ieri a intrată șl elă pe calea mărturiri- loră; elă recunâsce c’a primită s’a ’mpărțită la udgașî uă sumă de 10 miî de galbenî. Dară de la cine a pnmit-o ? au se scie âncă. Stanoil Roghici, care a săvârșită atenta- tulă împreună cu Maricî, George și Cons- tantin Radovanovicî, este unu betrănă mare de șâse-decî la șâse-^ecî-și-cincî de anî; condamnată uă ateioră pențru bancherută: elă e naltă și nu sluțesce compania de reu- făcetorî în care se află. Perulă și barba luî albă daă chiară ua spresiune și mai tragică asprimeî trăseturiloră fecieî luî arsă de sâre. Elă este singurulă pâte a cărui fisionomie are unu caracteră adeverată oriintale Mai trebue^ a menționa âncă printre acu- sați pe Sima Nenadovicî, vechiu oficiăriă în serviciulă sârbescă ș’auslriacă, fratele prin- cipesei Aleșandru Kara Georgievicî; elă are numaî trei ct productulu politicei ndstre, jocă 'tă iți vomu cănla noi, mănâncă cu^i vomu săra noi. Ei bine, d-J alegători, eu credă că ori și care din ulii d-voslrc v’ați fi aflatu Declarațiuni de căsătoria făcute îna- intea Oficiărului de stare civile cir- cumpscripțiunea a 2-a, în cursidu sep- tămănit de la 9—15 luniu curenta. D. Jean Paul Fridericl; de Rich- Wr, protestantă, inginerii, din su- burbeâ Crețulescu, cu d-ra Elisa Forinak, ortodoxă, din suburb. Amza. D. Gheorghe Hiroda, feraru, din suburbea Icona, cu d-ra Maria Du²- mitru, din suburbea Oțetaril. D. Ion Lepșea, veduvu, agricuh toru, din suburbea Cișmelii, cu d-na Lenea Dumitru, veduvă, din acea-șî suburbie. D. Dimitrie lonescu, comersantft, din suburbea Silivestru, cu d-șbra Maria Marinbsca, 'din disa suburbie. primel convocări a municipalității cu numerulu citatu mai susă, Sab-semnatulu, aeră, primara alb crederea venimu a face națiuneî a nbstră în vîlațiune în interesulO binelui comună na- țională română și celă univdrsal'ă. CONSTANTIN STEFANIDE Slr. Bianan, No. 43. Bucuresci, 26 luniă 1868 Idem din dreumscripțiunea a 4-a de la 10—18 luniu 1868. D. Nicolae Ghermano, june, func- ționară, din suburbea Dobrot4sa, comunei Bucuresci, conformii art. strada Rădulescu, No. 5, cu d-ra 46 din legea electorală, invită prin- Ecaterina Gheorghesca, jună, din A EȘITU DE SUPTU TIPARU CUKSULU de I». de L HELIADE RADULESCU Unii mare volumii tipărită cu luxii. Se află de vânzare la tbte librăriei©. de Milcovă suntă scăduțî de la preciulă res- cumperărei pe 30 de anî Ia acelă de 15 anî; 6tă deci ună folosă îndouitu decătu a- cela ce aă a se folosi Românii de dincolo de Milcovă. 3. Vistieria țcrăî are a da ună milionă de lei comunei lașiuluî, spre ajutorulă co- mercianțiloră Romănî. ă. Pretențiunea comunei lașiuluî asupra proprietățiloru imașiuriloră. înconjiurătore o- rașiuluî este câștigatăj 5. Antăia linie dâ drumă de feră. ce se va da în circuiațăune va fi acea cc va lega lașiulă cu Sucăva, vechile capitale surori ale Moldovei, £i cu Odesa, așia că lașiulfi va trage felose și de la Dunăre și de la Ma- rea-Năgră 6. Fiă care Romană agncultoru dia Iași va deveni proprielariă pe cinci fălci de pă- măatS din domeniile Statului cu ună preciă forte mică. Suntă mulți aaî decăndu cetățianii lășianî își trimită pe represintanții loru la Bucuresci, și am convicțiunea a Zice, a afirma chiară, în loculă me> ați fi indignată de una ca acâsta, și alâln ședințele secrete precumu și acele publiațî fi combătută și respinsă uă asemenea ilică, carea nu putea fi. dc- câtă ta avaniulu străin oră și a inemi- ciloru țeieî. Monitorubu No. 108 din 1868). Mulți din-eî cc nu vedă nicî înțelegă decâtă num?cea-a ce este scrisă în cai te, au începu lăiaDrma și a propaga cumă că eu în acea Istiune urași fi compromisă, Incru ' ce nleste, precumă probeză proce- sele verbalic Monitorulu No. 108 din asaulă curâ;— dară chiară de ară fi și așa, eă fospundă, că totă-dăuna acăsta a fostă natumea, ca se'preferii sacrificarea mea, deca a radinei mele, căci lumina nu pote Una de nu se va arde pe sine; — și soldlfi ce se cruță, în resboî pe sine, nm speră w patria. Termin deci, d-loră, h Zice c® credin- tracesta, din nuoă, pe toți d-nii a- legbtori, ce suntu deja înscriși în listele electora.il definitive ale îok giutai ală II-l® de Adunare pe a- nulu corentă 1868; ca în, diu,a de 14 luliu viiloru, la & ore de dimi- neță, se se adune Iq localulu Os- peluluî Comunale (din piața Ghica) spre a procede, conformă legii e- lectorale, la alegerea unul altu de- putată la Adunare, din partea Șișu- lui colegiă, în loculu qe se află va- cantă. p. Primară, G.' Petrescu. No. 5980, luniu 25, 1868. subimbea Slobozia, calea Șerbân- Vodă' D: P^trc loan, veduvă, munci- toră, din suburbea Staicului, strada Măceiariloră, No. 5, cu d-ra Foti- nia Gheorghe, veduvă, dia acer-șî suburbie, strada Bessarabiel. D. Hună Isaacu, june, croitoră, din suburbea Sârbii, cu d-ra Haia Wolfă, jună, din acea-șî suburbie. 'A EȘITU DE SUB TIPARU GMII M l OBIIW de SAVVA X- ȘOIMESCU Dqctoru în sciințele politico-administrative. -De ven^are la tbte librăriile. că aceia mau adusă asemine folose. Cătă pentru mine onârea a represintă lășianilorv nicî una din unulu, care am avută In sesiunea Senatului ciosă projunei mele de credință ce vamă dală în lina anului trecută, eu mi-arnă fmplinituandafulă meă cu totă sinceritatea; căci în a unei puternice dinastii’ heredi- tare, ce jn uă marc norocire și din pio vidința InneZeească se află pe tronulă Ro- mâniei, care este sicură garanție în tăie vijeliile i suntă putiaciose în oriintele și în occidele Europei — aă dispărută și dis , pară deochi! mei tote fețele ministeriale, precum|ispară stelele cândă se arătă so- rele. Sunthias multă bătrână, voiă muri deci norocitivedându că națiunea română a știută La 10 din viitorea lună luliu se va ține licitațiă la primăriă pentru văpsitulă podului de lemnă înfiin- țată din nuoă peste rîulu Dâmbo- vița an strada municipală și pentru facerea altora mu i lucrări suple- mentarii la disulu podă conformă devisulul dată de d-nu architectă alu comunei, în sumă de lei 1650. Doritorii d’a se însărcina cu es- pusa lucrare suntu încunoscințați a veni la primăriă în aretata di la 12 ore pregătiți cu garanții în regulă spre a se face licitațiunea. p. Primară,. P. Buescu. ' No. 5984, luniă 25, 1868. Id^nț di$i circomscripțiunea a V, dela 17-24 Iunw l868. D. Niță Stalcu, ortodoxii, june, lumînărăru din suburbia Oboru o Vechio, strada Traiană, Nr. 30/cu d-ra Anica Christea, ortodoxă, jună menajeră, din aceiași suburbie, stra- da lanculu! Nr. 42. Anulu trecută amă anuncîală ca să va face la Paris uă reproducere în Jitogiraflă a tabloului d-luî G. M Tătărescu, RENASC®- REA ROMÂNIE¹ Acumu a sosi tu acea repro- ducere’reușită de minune, *,în mari litografii d’uă flneță. ș’uă adiratățâ’ de lucru perfectă. Acei. cari. ară dori a ’mpodobi locuința lorQ ș’a încânta privirea loru c’unu asemene obiectă de artă, scumpă Româniloră din mal multe punte de vedere, jiu potu găsi la li- brăria. Socecu. ■■ 'î , r D. Manta Pantele, ortodoxa, june, precupețiți, din suburbia Popa-INanu, strada Țepeșiu-Vodă Nr. 44y ve= davu, cu d na Nedelca Mușiatti, ortodoxă, muncitore, din suburbia Cișmeua Mavrogheni, strada bise- ricii Nr. 4, veduvă. D. Dimitrie Dinuy ortodoxă, sa- cagiu, june, din suburbia Neguță- Itoril, strada Cuhne! Nr. 7, cu d-ra Maria Ion, jună, ortodoxă, din su- burbia și strada aceași Nr. 4. r ii... Tabula DACIAE ANTIQUAE ad mentem ve- lerum scriptorum delineata ab A. Treb. Lau- riano. Edițiunc nouă. Prețulă unu leu noă. Asemirte CHARTA DACIEI MODERNE de a- celași autore. Prețulă ună leă nou. Nu ne ’ndouimă că primirea favorabile ce făcu publiculă la ântăia edițiune a acestoru tabule va crcsce acumă în proporțiune cu scăderea preciuluî loră. Se află de vSndare în tdte librăriile din Bucuresci. disolvatu, pe colegiulă II din Iași, îmi ser- vesce destulă dovadă interpelările ce am fă- cută biurouluî Senatului atunci căndă am ve- Zută că acelă Senată, cași acelă din anulă trecută, voia a amâna îmbunătățirea lașiuluî la Calendele grece pentru a lăsa apa turbure în care se se potă păscui. Dreptă care este destulă a cita aice din cuvăntu in cuvântă acele interpelări așia precumă suntă ele co- prinse In procesele verbali ale Senatului di- solvatu: Etă-le în No. 113 ală Monitoviuhă din a se iie pe adeverata cale de glorie și prospecte suptă uă puternică și providin- țială El£, — și voiu Z*ce împreună cu be- trânul^imeon: Acumu slobozesce pe ro~ bulu lă slepdne, ca ve^ură ochii mei mântțea ia care ai gătită înaintea fe- ței Româniloru!.... Ia, 1868 luniă 22^ (iplimentă la Curi&ndu de lassy.) HlTEA comunale -4-—---------—-- anulu $3' P tace cută .lege curentă: „A doua rugăminte ce ama biurouluî este, că âncă dis forna tre* s’au votatu de Camera Deputațiloră uă pentru ertarca emWîcuriloră îocoi- PRIMARUL0 COflUNEÎ BUCURESCI Joi 4 luliu viitoră, se va face la Hmăriă împărțirea premiiloră ce Pentru facerea de uniforme la unii din guardistil orășenesc! fără m. i'loce pecuniare din suma de lei noul 1890 bani 72 oferiți cu âce= stă destinațiune, s’a decisa a se ți- nea licitația la 12 din viitorea lună luliâ. Modelqââ după care- trebue a bb face aceste uniforme, precumu și ii । tae @ i. , , ai , ..se potu vedea de d-nii doritori mai nainte de licîtațiă în ori-ce suntă trei lunîdo căiadlu . Zs guvernă acea lege, și cu tdte „acestea nu vedu nici ună resaftatlS. EăVafF „ruga, Domnule Președinte, se regulați cătu bb „se pdte mai puwroa pi la ordinea „Zilei, căci după cumă aml maî Zisă, suntu Prmară ad-inteam, lapati. 6136," luni 28, Butro ceî cc nu au Monilorele focu- răucM iroiîs puH ica uă purta din acele procese verMI| rea. grădm®! Cișmegiu. 8® i < Noua mefodă mpemoiMdî, importastă, ca forte, simplă și prea irlesnitore, și in Iote cele-l-âlte părți ale învețămentuluî școlară și celui autodidactică inventată de sub-semna- tulă, invenloră alu- systemifluî analytico .syn- tetică și scriptolectică, adoptată aid lâ 1843, iar aesmu In luniă 4868, și de către Aâu- narea- .pedagogică din Viena, Publicațiunca acestei metode, făcută, acumă prealabilă, nu- mai in. .mica întindere dș doue fpițe, anve* lopate și sigilate, coprinde totă d'uă-daiă și uă prescurtare din căte-va alte metode streine, din cele maî practice, Intre carele și cea u- sitată de genialulu imperatoră Napoleon III. Prețulă ei,, împreună cu phemiulă inven țiurieî și cu unu nou aparată avantagiosi și mecesariă la scrisă, ce se va' servi acumu, este fîxalu la ună sfanții, plălilu înainte, cu adeverință; dru servirea exemplariloră euw SINGURA FARMACIA ROMANA IN BUCURESa, Farmacia Naționale, strada Lip- scani, No. 1, Hanală Filipescd, decăzută suptă antcccsorulă meă, acumă restaurată șiaran- geală din nou, se recomandă onorabilului Pu- bîică, cu medicafaenteîc sele, ipal prâspfte și maî nuoî de orî-ce natură îrapreunănd cu a- cdstea servițiu promptă și onestitate. Bună voință publicului română, și farmacia ndstră română va corespunde pe deplin chiă mării sdle. Dară cu deosebire atrage atențiunea onor. puUică asupra QHAPURILORU ȘI ALIFIILOR! renumitului profesoră engleză H0L1OWAY, care vindecă îa timpulă celă mai scurtă ur- mătorele băle: Aslhma (respirare grea); băle bilkdse; Ertyspelas (brlncă), friguri de totu felulă, înțepenirea articulațiuniî, gălbioare, um- Doritorii d’a se însărcina cu e- fedtaarea acestei lucrări surată încu= ijosciințațl a veni la primărie cu garanții valabile pentru concurență, în aretata <^i la 12 ore. Proiectulu operațiunel se p6te ve- dea de doritori îrț tdte filele de lu- crare înaintea celei de liciteți©/¹ p. JNimarâ, P. Buescu. No. <8120, . tieî va urma îndată âupă totert tom, verstă c— (Iriajl), Indigesliune (nemistuire), inflamațiune, țe'loră îB' numără de cinci miî alu vînZarea însă, va fi de noî, câtă prin pu- tință grăbită, •In fine, sub., xa ună vediiă ș? probată lucrător^ parlicolară îu varii obiecte.de in- teresă paționriu română, și,'pole ea aspi- rantă la uă recompsasă naționale pentru a- 'material morali și inteteifiuaîi/soji- aici societăți gratisă do '245 «j și ca uaulă c® suntemă in norocita posițiune, a promite (prin concu. :/ iă necesariă, ce spc= friguri din răceală, colică, durere de capă, durere de ficatu, lumbago, leșinuri, urdinare, •rbcumiaUsmfi,'. ncoșirc aferă, oftică, sjăjjfeune, scrofale, piatră și nisipăț simptom® sccuh- ițarî, slăbiciune din orî-ce causă, Pic Dou= ipreus, băle de sliimadjțj, menstruațiuțe ne- regulată, oprire de iudă, afecto"' re ' jdropică, răni de gătite ImbricI -d® Iotă fe- lulă etc., cu unu cuvântă ori-ce toii ’și află stavila ea în. aceste mediramcnijB, compuse | numai din ierburi. 1 Pe fSngi'tocflicamcftle sc va da gratisă râmă) mai taaîfe. alto asemenea avaialagw instjutț» svlru orirtare. VMÎrt'ă,' noi, cu oaăre și cu tZia îi»I KKi’’ Air 558 ROMÂNULU 2 IULTU 1886. ALBINA PINDVLUI Litere, Științe și Arte. Redactore respundetOr Gr. H. Grandea Fascicul» din urmă de Ir 1 luliă, conține.: I. GENESA POESIEI de Gr H. Grandea. — II. SCOLA ROMAN- TICA SUB RESTAURAȚIA FRANCESA dc Alb. d’Otrcppe de Bon- vette. III. GRAMATICA COMP A RATICA A LIMBILORU CLASICE, conținându teoria elementară a formației cuvintcloră în Sanscrita, elena și latina, cu referințe la limbcle germanice, de Fridcri'c Bandry.— IV. TRAINIDA^ epopee națională (fragmente din Cântulu I) de Dim. Bo- lintincnn.— V. COLUMBA, pocsie anacreontică dc Gr. H. Grandea.— VI. AȘI DORI... poesie dc Gr. H. Grandea — VII. UNU TOASTU PENTRU UNIRE LA 1848. de Const. Negri— VIII ALECU RUSO, 'studiu biografică de Vi Alcsandn—IX. DECEBAL și ȘTEFAN CEL MARE, studiu istorică de Alecu Ruso.— X REVEDEREA, poesie de Gr. H. Grandea —XI. NOA MUSA, pocsie de Uhland. — X MĂRGĂ- RITARE, poesiî de Ruckert.— XI EDUCAȚIA POPORULUI de Ed. Laboulaye .— XII PRINCIPELUI NAPOLEON, poes e de Gr. H. Gran- dea— XIII. EMIRI, poemă orientală de Gr. H Grandea—XIV. MENSA ȘI DANUBIUL de Alphonse Le Roy — XV. Mens» la Liegiu, poesie de Gr. H. Grandea.— XVI. Anunciurî biografice ALBINA PINDULAI esc .de doă orî pe lună Ja 1 și la 15. Abo- namentulă pc unu ană este 20 leî noî pentru capitală, 22 leî noî pen- tru județe și 24 leî noî pentru Austria. Abonarea pentru ceî din capitală se face la librării și la locuința redactorului (Strada Pompiăriî, No. 5, în fața Comisiei de Verde.) pen- tru cei din județe d’a dreptu cifre redactoru. EFORIA SPITALELOR CIVILI I»« acele proprietăți. La 20 luniu, ne-prescntîndu-s 1- Districtulu Ilfovu. conearenți, pentru rearendarea pre 1 Cârciuma și Cafeneaua din Sea- prictățiloră Casei Spitaleloră, ins/⁵⁶- București, Strada Sfințiloră, No. rate mai josă, și arendașii respe a Spitalului Colța tivi, ne^răfuindă sumele datorite 1 2. Districtulu Teleorman, forieî, se face cunoscută că accs 1 Licuriciulu, Zbîrglczile, Lixan proprietăți so voru rearenda în consta a Spitalului Paut-leimon. tulă garanțieloră și averiloră lor Licitați unea se va ține în S»U ședț țeloru, Eforiei, Strada Colțea No: 3 1 2 3. Districtulu Vlașca. Cacalețiî a Schitului Cobia. Oncăsca a Schitului Găiseniî. 4. Districtulă Vâlcea, URSA VIENEI 9 luliă. Vt. KR. Metalice....... 58 20 Naționale... .... 58 90 Lose......... 63 — Creditulă...... 87 20 Acțiu. bănee 750 — London Argintă. 204 113 Argi, în mărf. 110 Dueațn 5 90 55 75 37 BE K Su NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BRAILA. GIURGIU. CORABIE ȘI VAPdnE. GA. BR.' OKU 6 luliu Maiu Grâu ciacâru cal. I. chila lei 290---350 Corăbiî sosite încărcate 18 >« )> H- „ 160---180 „ „ deșerte... 15 „ eărnău ,, I. , --- 220 - 240 „ pornite încărcate 19 „ i, i» Ii- »» “” 160---169 „ deșerte.. 25 „ arnăutu ghircă............ 130 ---Î50 218 --- 210 Vapdre sosite............... 12 Secară..,.............................«... 100---120 129-- „ pornițe............... 10 Porumbă....................-.......... 90-115 Șlepiirî pornite și în- OrȘă....................................... cărcate, la Sulina,....... Ovesu.........i............................ Meiu...................................... Rapțță............................. Anu H868 cu condițiunele inserate în Moni 4. District, rele Oficiale, No. 141, din anu 1 Ocnele marî a Spitalului Pan 1,867, în «jiua de 30 luliă. ’eimon. No, 327. 3 mindu la fie care 15 Ș île asortimentu prAspătu potu ga- ranta eu DESEVERȘIRE pentru a loru BUNA ȘI VE- RITABILE QUALITATE, recomandîndă totă d’uă-dată onOrabiloru mei clicați și prețurile cele mai moderate. ED. IUL. RISSDORFER. Pharmacistu la Leulă de aură, Strada Carol I. (Curtea tipsȚiunl și a eoBțfae mauganesta cel mal sav>nți medici din Franța । sideM ca indispensabili la trotamentulțl prin feru ginise. Depoul!! generalii kt Buccuretei, in phar- macica la Cerbul!! de aur adl Adplf Plecker, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Rom*; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz, laJarucHESKi. CALEA MOGOȘOEI 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri djristalu de orî-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre, precum și pentru oglindi de orî-ceărime după dorința se efectueze cu prompteță. — Emb^agiu de oglindi destinați pentru afară fi solidă. ANUNC1U LIPSESCA IDEIA de CAȘCAVALU de PENTELEU, cine poftesce se vațlă a lui Wood, se află de vîndare la WALLER ȘI HARTMANN Bucuresci, Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada BAPTISM. VISITE, CWNIE ȘI ORI CE ALTE BILETE INVITAȚIE ȘI M0?E de «liferite feluri, ETICHETE, COSTURI. CONTRACTE. POLIȚE, CIRCULARI SI FATURI