ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMIMISRTATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1.- REDACTIUNEA STRADA COL ȚI A No. 42. SAMBATA—DUMINICA, 29 I„ ti lumin£za-te șt vei n VQIESCE ȘI VEI PUTE ----40»-.— ANU...............LEI PES&SELUNf „ PE TREI LUNI........ „ PE HA LUNA.......... „ CAFIT. DIST. NOUÎ 48 ---- 58 „ 24 — 29 „ 12 - 15 „ 5 — ă UNU BSBMPLABU 24 BANI PENTRU PABIB PE TBIMEBTBU FB. 20 PENTBU AU8TBIA. . . FI0B. I* TⁱI“ *U6T. OMANULU Articlele trâmise și nepublicate se voru arde. Redactorii respundetorîî Eugenio Cnrada. Din causa serbăm™ de a^i, (Jiariulu nu va eși Duminică. MIH1ST8KULU INSTMOTMl PUBLICE Pistribuțiunea Premiiloru se va face la una oră după amia-di. SERVITIU TELEGRAFICA ADU ROM ANI’LVI. MADRID, 8 luliu. Șâpte generali, de răngii superiorii, aii foștii arestați și deportați la insulele Canarie. Erau în înțelegere cu par- tita revoluționarie și pregăteau uă mișcare. Duca și ducesa de Montpensier aii priimitii ordinii a pleca îndată din Spania. Raporturile oficiale spunii că liniscea nu este turburată. PARIS, 10 luliii. Epoque dice că lurbu- Tărî, a căroru amenunte lipsescii âncă, au hceputu la Barcellona și la Valence. ■ Bucuresci îo Ni se scrie din Craiova că can- didațil oposițiunil pentru Senatu ară fi acolo dd. Nicolae Brăiioiu și G. Costaforu, âru pentru Cameră, în loculă d-lui G. Știrbei, d. Mano- lachi Costachi Epureanu. Ideia este conformă cu principiei© maiorității fostiloră Senatori. Se scie, a disă în Senată d. Nicolae Crezzulescu, și maioritatea tăcândă, neprotestăndă a aprobată: „se scie inioranța în care se află poporulu română, atătă ru- rală cătă și urbană, și se scie c’ună poporă ca și ună individă, spră a-șl apăra și esercită drepturile săle, urmeză se însușescă condițiunea ce- rută de moralitate, și poporală, nu mâ temu d’a dechiara, este coruptă, și coruptă într’ună gradă forte mare." Astă-felă dară dupădd. Crezzu- lescu, Costa-Foru și consorți, po- porală română, atătă celu rurală cătă și celă urbană nesciindă nici „a-și apăra nici a-șl esercită drep- turile sele," elă va alege ori pe cine i se va presinta, fiă chiară pe dd. Costa-Foru și Epurianu. Poporală, după dd. Crezzulescu și Costa-Foru, „neavândă condițiunea cerută de mo- ralitate, fiindă coruptă, și coruptă într’ună gradă forte mare," se va pute face ca chiară în Craiova s’a- Ugă pedd. Costa-Fora și Epurianu, ca astă-felă, eșindu ei Senatori și deputațl chiară în acelu Orașîă caro a rădicată cu mal mare tăriă vocea în contra loră, se potă dice că a- cusările ce li s’aă făcută au fostă ne ’ntemeiate, căndă ânsa-șl Craiova îl numesce represintanțl ai iei,’, și la altă ocasiune, tocmai pe te- meiulă acestei alegeri se pdtă se dică cu dre care temei, că ne lip- sesce condițiunea de moralitate, spră a sci se nă apărămă și se ne eser- citămă drepturile, că suntemă co- rupțl, și corupți într’ună gradă fbrte mare și prin urmare se se suprime din noă libertățile publice pînă ce dd. Crezzulescu, Ion Mânu, Costa- Foru, Epurianu și d. Brăiioiu re- luăndu-ne suptă a dumnialoră epi- tropie ne va putâ moralisa, învăța și educa. Planulă este fbrte iscusită, ideia este, mai repețimă, conformă cu prin- cipiele fostiloră Senatori, și nu pă- cătuiesce decătu în puntulă iei de plecare, în temelia sea. Românii ne- fiindă astă-felă precumă i-aă cre- zută și-I credă dumnialoră le voră da, acumă ca totă-dd-una, uă de- mințire putorică. E! DD Epurianu și Costa-Foru aă fostă respinși de cetățianil din Craiova atunci căndă erau miniștri, căndă tbte libertățile eraă sugru- mate ș’aă putută comite totu felulă de abusuri și ilegalități; aă fostă âncă respinși de Mte colegiele e- leptorale, și credă că voră fi aleși acumă căndă trăimă suptă cea mal deplină libertate a întruniriloră ș’a presei! Uă asemene credință nu putâ intra decătă în ănima celoră carii ^ică că poporală română este „co- ruptă, și coruptă într’ună gradă forte mare," în a celoră carii aă credută și credă că „elă nu este în stare a-șl apăra nici a-șl esercită drepturile sele," și d’acea-a consta- tămă ș’acestă nouă insultă ce facă națiunii și trecemă nainte. Spaciulă lipsindu-ne ieri, nupu- turămă urma darea de semă, înce- pută alaltă-ierl, despre critica ce face organulă fostului Senatu circulariel d-lul Ministru de Interne. Cerândă iertare d’acestă mică întărdiare ve- nimă la cestiune. „D. Brătianu, 1) adaogă că Ca- mera ș’a făcută justițiă ânsa-șl îo contra Senatului, pe care la condem- nată dăndu dreptă Ministeriulu!. Este imposibile a vede ceva'mal a- narchică decătă ună asemene sis- temă. Cumă, Camera deputațiloră are dreptulă dea judeca pe Senatu? 1) Ț&rra 25 luniu. In care parte a Constituțiunii nostre se vede uă asemene disposițiune? După care lege ună corpă ală Sta- tului, fiă cătu de’naltu, este elă în dreptu a’și face însuși justițiâ? Care ar fi resultatele căndu uă asemene procedere s’ar urma din partea tutu- loră nalteloru corpuri ale Stateloru? Negreșită ori-cine pote vedâ că re- sultatele nu potu fi decătă anarchia! Căndu unii corpii alii Statului se crede atinsă fa prerogativele sele, elu trebue se se adresede la acela de la care emană puterea ce i s'a datu. Numai acela e în dreptu ă judeca, și pote judeca cu imparțiali- tate, dacă, prerogativele acelui corpă aii fostă saă nu atacate.* Se constatămă mai ânteiu c’aci ca pretutindine citațiunea nu este corectă, nu este adevărată; că pen- tru a pute combate circulația Mi- nistrului, organ ulii fostului Senatu a recunorcutu ân&u-și că este silită a schimba și cuvintele și sensulă. Se fiă bre adevărată că Ministrulă a ^isu: „pe care l’a condemnată?" Ca respunsu se citămă testuale și cuvintele Ministrului. „Adunarea deputațiloră însă, gă- sinduse însar-și atinsă, în preroga- tivele sele, de atitudinea luată de cătră Senată, nu numai că ș’a fă- cută justițiă, protestăndă contra pro- cedării Senatului, dară a dată și de- plină satisfacere Ministenului invi- tăndu-lă d’a consilia Tronulă se nu-i primescă demisiunea/' De la „a protesta* pînă la „a condemna," cătă de mare este o- sebirea! Și cu tdte aceste organulă fostului Senatu n’a vădutu-o, n’a pu- tutu-o vede, căci dac’ ar fi repro- dusă adevărulă, recunoscea ensu-și că nu-lă pdto combate. In adevără Ministrulă spune a- legătoriloră că Camera s’a găsită ânsa-și atinsă de cătră Senată în prerogativele sele și ’n asemene casă ea a protestată. Dară în asemene casă trebuia dre se tacă? Dară în asemene casă ar fi putută dre se tacă? Dară atunci ce s’ar fi alesă de drepturile iei, de demnitatea iei, de drepturile și demnitatea colegii- loră ce dânsa represintă? Astă-felu dară este învederată c’ună corpă care se crede atinsă în prerogati- vele sele de către ună altă corpă este datoră se protesteze, și Minis- trulă, spune alegâtoriloră că Camera | n’a făcută altă decătă a-și împlini acestă datoriă, de cătă a protesta. Dup’acesta ce spune însu-și or- ganulă fostului Senată? Elă însu-și deehiară c’atunci „căndu ună corpă ală Statului se crede atinsă în pre- rogativele sele, elă trebue se s'adre- seze la acelu-a de la care emană puterea ce i s’a dată* Și mai antei ă, se pdte dre a- dresa cineva la stanția superîdră făr’a înfecișia protestarea sea? Nu, negreșită: Camera dară a fostă din tdte ponturile de Vedere corectă căndă a protestată contra atingerii ce ea crede că Senatulă a făcută prero- gativelor ă sele. Ală douilea; Camera se pdte ea adresa d’a dreptulă la colegiele electorale? Nu, negreșitii, căci acestu 'dreptă este dată numai Domnitorelul, care îlă esercită prin Miniștrii, carii aă disolvatu Senatulă ș>a făcută apelă la alegători. Și pen- tru ce s’atacă Ministrulă din întru fiindă c’a (^isă alegătoriloră că d’astă dată nu-I convdcă spre a judeca unu conflictă ce s’ar fi ivită între Senată și puterea esecutivă ci ună conflictă între Senată și Cameră, con- tra cărui-a acestă din urmă a pro- testată ? Pentru ce ? Fiindă că fosttl Senatori nn potă găsit nici ună te- râmă solidă pe care se pdtă sta spre a ataca adele Camerei sâă ale guvernului, și prin urmare este do- vedită chiară prin critica ce se face circulariel Ministrului că dreptatea este din tdte punturile de vedere cu Camera și cu Ministeriulă și ca- vernă dreptă se (liceniu că d’astă dată alegătorii Senatoriloră bine lu- minați asupra cestiunil voră alege bărbați cari represintă în adeveră ideiele și credințele loră politice; că d’astă dată ne distrași prin alege- rile Camerei, se voră uni în faptă precumă suntu și m cugetări cu totalitatea colegiiloră electorale, a- dică cu națiunea întregă, și voră alege bărbați cari, cumă a clisă d. Ministru din întru, voru dovedi chiar inimicilor ă nostril, că națiunea nu este trunchiată, „că interesele nu suntă aci de natura loră inamice ca astărfelă se fiă. în luptă între dînsele ci că din contra naționali- tatea, libertatea și dinastia domnitdrie suntu paladiuln tutoră intereseloră legitime și mtr’adeveru romănescl." FOITIA ROMANULUI ION DE CHAZOL ■ ¹¹ PARTEA ANTEIA. : ii III. ii Te ve^ii d’aici, scumpe Rene, pc.divanulii teii de trestie, intr’acelâ pavilionii cu înveli- târea naltă umbritu de roșcovii de la reșe- tea... Tu suriei la citirea acestei po- vestiri măngătadu’ți bărbia cu liniscea unuj viitorii a^ᵣₐ|ₑ cₐᵣₑ ₛcjₑ gfirșitulu lucruri- loru ș’alu a-M^cului seu... In cele din urmă, convinii cu tin\ că ₙjₘicu nu sâmănă ca a- cestu debulu cuta prologii alii vre-unui ro- manii d’amorii. De k istoria Rebechi la fon- tănă pînă la a Margare^" ș,ₐ juț Fausl, totu astu-felu se întalnescu totii aslu- felG suntii loviți de trăsnetu. 3thjₙₑi o spună cu rușinea mea, că totulu că tmi predice voiu muri în «dependința mea Cnatț, jatra- deveriî nu visasemu nici uă dală uă eroină maî feerică purlăndu ramură de auru cₐᵣc trebue se rupă farmeculu ămimei mele ador- miteA. Ea dârme mereu, leneșia, și frumâsa mea vâră nu-i a datu nici măcaru unu visă câtă de mică. Ve^i că suntu sincer ta pen- tru că amă credulă cași ține că ora mea venise pote. Voiă mărturi ca filosofă chiară, c’a nu iubi cine-va nici uădată, îmi pare lucru prea ciudată, și în fine me miră ca și tine de acestă inacesibilitate a sufletului. Este ea dre uă infirmitate? Nu o sciu. Negreșită, nu pună întracâstă cea mai mică măndriă. Nu suntă în vârsta bravadeloră sceptice. Amă încercată destulă viâța ca se nu potă cădea ta trâpta d® josă a maximeloru d’a gata, și cutesă a (jice că cunoscă îndestulă femeile ca se nu Ie potă stima. Așă voi se fiă uă dată înamorată cu deliră, cu transportă Ia creeri și cu tdtă seria slăbiciuniloru ce co- prinde acâslă dulce nebunia; dară ce potă face? Fără voiă-mi remănă rebelă. Gătc-uă dată îmi închipuiescă că, ca junii risipitori vindă Ia mine cu măna întinsă și numindu- me verulii-seă; acâsta afecțiune misteriosă, necunoscuta, care m’ascepta cu naivitate, In- crcțjătdre în nisce promisiuni copilăresc! ui- tate de multă,.. pînă chiară șl neînțelege- rile dintre familiele ndstre ce pună uă sta- vilă între noi, aă, nu sciă ce atracțiune de legendă plină de surprindere pentru imagi- națiunea mea... Dară trebue se te scutescă de nisce reflesiuoî pe care tu le ghicesci, spre a ajunge în fine la evenimenlulu capi- tală care decise pacea între Capuleli și Mon- taigus. După dintruă cusemu căte-va țjile, me întorcâmă pe josă escursiune. După obiceiulă meă, fă- uă sută de ocoluri, sicură fiindă cari aruncă în vântă patrimoniulu risipită ănima mea in banalitățile lorii mele de Ia doue-(]eci ani, și nu’mf mai remăne nimică».. Vâra loru, amu amoruri- că acumă mea e a- dorabile; dară o spună mai cu părere de reă, chiaru cu periclulă d’a trece în ochii lei d’unu panduru, gracia iei nu m’a atinsă âncă. Cu tdte acestea n’amă remasă -nesimțitoră la farmeculu aventurii mele; acâsta frumdsă amazonă -pe care amă vețjutu-o în pădure că-mi voiă regăsi drumulu luăndu-me dupe Dilransa: dară ori că ine orientasemă reă, ori că noui poteci aă fostă făcută pemunte, so- siiă la Severolă, căndu « credeamu fa Mau= raca. Aveamă dară mai bine d’uă leghe de făcută pînă la podu. Urmamă cursulă șer- puitoră ală Durans'el, regăsindu ici colea pri- viri uitate, căndă me vețjuiu d’uă dată îna- intea unui vechiă caslelă destulă de mărețu care, zidită pe țermulă celă-l’altă, ’mi era cu totulă necunoscută. Umblasemă multă pe drumulă acesta și eramă sicură de suvcni- PENTRU ABONAMENTE, ANONțlURl ȘI RECLAME A BE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINIBTBATIUNEA ZIARULUI ^N DISTRICTE LA CORESI-ONDINȘTI DUBIULUI țj PRIN POSTA. - La PARIS LA D. DABRAS-BALLEURaIN RUF DE l’aNCIKNNE COMEDIE NO. 5. ANUNplURltF LINIA DE 30 LITERE 40 BANI INSEHTIUNI ȘI RECLAME, LINIA 2 LEI NOU | In mica listă de candidați pentru Senatu, recomandată de Romănulu, din greșială tipo- grafică a remasă afară numele d-lui colonelă Tănase Călinescu, fostă Senatore. Rectiflcămu dară acâsta erâre cu atâtă mai cu sâmă că Dreptatea îlă trecuse în lista celoră carii ai fl votată cu d. Nicolae Crezzulescu, lo- nescu și Coslaforu. Cu acâslă ocasiune facemă din noă cunos- cută că lista publicată de noi are lipsuri mari ș’acâsta fiindu că, cumă amă disă, suntă mulți carii fiindă fârte cunoscuți lajudeciele loră lespeclive nu mai aă trebuințiă de nici uă aducere aminte. Astă-felă spre esemplu ni s’a scrisă de la Oitu că candidațîi parti- tei naționale suntă acolo dd. generară Năs- turelu Herescu și Constantin Deleanu.-Și noi ne amă fostă gândită la d, Delcanu, dară tocmai fiindă că sciamă câtă este de bine cunoscută la Oltă dacea-a tramă mai crezută de trebuințiă alu mai menționa. In acâsta categoria, maî repețimă, suntu mai mulți și dacea-a numele dumnâloră nu figurâză în lista publicată întrunulă din no. trecute. Citimă în piariulă din Paris L’Etendard, Ni se scrie de la Bucuresci, 20 luniu: „Pe căndă lucrămă cu vitezie pentru a îndesiră definitivă țâra cu instituțiuni bune și susținemă cu energie aceste lupte fecun- de ale libertăței, cari țină tâte spiritele seriâse luătâre aminte, presință principelui Napoleone în mițlloculă nostru n’a fostă pentru acâsta mai pucină unu adeverată evenimentu. Pân- tru ânteia dată unu principe francese visită România. „In acâsta împrejurare s’a ve^ută uă nouă mărturie despre simpatia Franciei pentru na- ționalitatea ndstră Amintirile espedițiuneî din Crimea, care însemnâză era emancipărei nos- tre, ®ra in tdte spiritele; în augustulă visi- tatore se saluta unulu din capii armatei care re’nouise gloria Franciei )n Oriinte, în acele locuri cari suntă d’acumu. nainte Thermopi- lele libertăței moderne. D’acea-a și principele a fostu primită în totă cursulă călâtoriei sâle cu semnele celei mai viue simpatii; însă nicăirî n’a fostu ca ’n Bucuresci unanime pentru simpla c’acește mai principelui, primită cu atătu intusiasmu TOte clasele societății au fostă a serba sosirea Sea, și se omagine nu se adresaă nu- ci și Franciei, curată cu atăta generositate la tonomiei ndstre. „Acâsta probâză uădată mai care a con- fondarca au- multu că iu- birea și gratitudinea pentru Francia suntă adâncă tnrădecinate în poporulu nostru, și că, prin urmare, ar fi cu totulu chimericu de a crede c’ar putea veni îu cugetarea unui ministru, ori care ar p, d’a întreprinde ceva contra Franciei. Ar trebui se fiă cine-va orbă pentru a ’ncerca unu asemene lucru, căci uă politică ostile Franciei n’ar avea aci nicî unu resuneiu în poporu; ea ar fi la momentu stigmatizată și ’nvinsă de puterea cărei-a nu se pdte nimeni opune, de opiniunea publică. „Principele Napoleone, oser vândă de aprâ- pe situațiunea, s’a pututu convinge de ade- veratele tendințe ale țereî; totu i-a aretată rile mele. InțeleseiQ îndată că prin tăiere de arbori, se demascase vederea acestui cas- telfi, astupatu âre căndu de uă perdea deasă de pleopi. Uămare pelusă ce se cobora pînă h țermii era împodobită cu masive de flori, șl supiu aleelc pline de umbră erau așie- țjate la răndu statue cari dau acestui parcu uoă aspeclu totu de uă >dată pitorescu și grandiosu. Căutămu in zadarii a-mi aduce aminte locuințele din vecinătate, pc care le cunoscâmu destule de bine în copilărie, căndu la ușra unei colibe pe jumetate perdulă în buirienî zării uă femeia care me privea. Me apropiaiu și o înlrebaiu de numele acestui castel u. Me miraiu, căci ea făcu umu gestii de spaimă, și, aruncăndu-mt uă privire de mă- niâ: — E caslelulu miscriei, (Jise ea c’unu tonu bruscu. Uni astii-felu de respunsu era atătil de neasceptatii, și acestă virago îlu pronunciase c’unu accenlu atătu de selbaticu, în cătă fă-i I cuiti unii pașii înapoi. Era uă femeia de vre uă 40 ani, slabă fi palidă; obrazulu șeii păr- litu d® sâre păstra âncă urmele unei fru- museți pucinu comune, care contrasta cu sdrențcle ce o acopereau c’uniî felii .de e- leganță» Gea-a ce surprind» ma! aleșii ta- transa era uă flacără închisă care strelucea în ochii” sei și care me făcu se mi aducă aminte de gitanele din Spania. Pe căndă uă priveamă, ea sta drâptă, nemișcată, privin- du-me ațintită și ca cumă ar fi avută con- sciință de impresiunea ce producea asupra-mi. împinsă de curiositate, li mai repcțiiă între- barea, Ia care părea a nu voi se respundă, căndă uă fată păru pe pragulă colibei. Re- cunoscuiu pe Viergia. — E castelulă de la Morniere, domnule, îmi dise ea. — Taci, ne trebnico, strigă femeia și in- tră în întru’ *- Unlndu tarea, va o împinsă in lăsă în drumă. Intrigată de numirea gestulă visuina Ciudată ch iufrun- sea și me ce vrăjilâ- rea dase locuinții în care sta frumosa mea verisoră, me oprisemă se privescu ta llnisce acestă locă martură ală primei mele dureri, și a cărui suvenire se ștersese-cu totulu din mintea mea, căndă printre arborii parcului ve^uiă îaaintăndă unu copilă însocită de uă femeia. Cu tdtă depărtarea, recunoscui^ pe junele meă veră, care era negreșită cu guver- nanta sea. Ei veniră în facia mea peipalulă celă-l’altă cu undițe dc pescuită. îmi trăseiu pălăria pe ochi ca se nu flu recunoscută de copilă; apoi găndindu-'me că vâra-moa er* www.dacoromanica.ro ■ROMANULU 29 IUNIU 1868 552 ♦, că partita liberale, care este 1$ putere este singură capabile a coaduce afacerile Statului și că principele Carolu este unulfi din prin- cipii cei mai lumiQa|,i ai Europei, cu tdte re- criminările interesate ald unoră țliarie, resu- netă alu partitei boiăresci, care ar voi multu, în speranța d’a vedea ienăscendu-se⁵ arbitra- riulu și tdte abusurile, sc reinnddc intrigile în jurulă candidațiloru lorii. Acostă partită ar fi perdutu de sictirii țera fără inițiativa curagidsă a principelui Carolu, cațe a mțe- lesu că ’n epoca ndsliă poporele nu mai polii fi conduse cu ajutorulă unei aristocrație cu ideie și cu piivilegie ruginite; că timpulu unui guvernii de camerilă â trecu Iii ca ș’a- cela ală revoluțiuniloru de paiață, și că tre- bue a sci a se redica pînă la pratica for- melorii politice ale na[iuni!oru civilisate. A- cesta ha făcutu se’și dea încrederea partitei liberale; singura omogenă, singura care în- țelege tendințele cele noue a le națiunci, și care so unâscă întrunii modu intimii cu Ocidintele. „însemnatele lucrări legislative cari s’au sevărșitu și, cari aii fostu provocate de ini- țiativa guvernului suntii celă mai bunii res- punsu ce se pâte face criticeloru pasionate pe cari boiarii le ’ndreptdză contra acestui guvernă. “ Aci piariulă L'Etendard, 4 luliu, din care amu tradusă, corespondința de mai susă, pu- blică mesagiulă domnescă de închiderea se- siune! anului aceștui-a a Camerei ndstre; care resumă, dice elu, resultatele obținute. T i < -u —- - - iuu-|—<■111'1'^0 BH ~i II- • • - - OFICIALE SEM1-0F1C1ALE SI OfflOSO Citirea unui articlu din Albina, 12 lunifi, supta titlulă Consecința caracterului semi-oficiale, ne inspiră ideia articluluî de faciă. Fără ’n- doielă că. dac’amu fi cititu acestfi articlu în colonele unui t^iariu din România liberă, și A adevărfi con- stituționale, nu’i am fi datfi nici uă importanțiă, căci ideiele emise în elu n’arfi fi putută se fiă de câtă de. rea credință. Citirea lui însă în- tr’unfi diuriu Românescă din impe- rială Austriei, probându-ne uădată mai multfi despotismulu guvernu- lui" magghiară, ne impune totu d’uădată și datoria d’a lumina pe frații nostru asupra unui pantă, bi- ne determinată și cunoscutu numai într’uă țeră unde domnesce uă li- bertate deplină ș’unti constituționa- lismfi francă și ne .’năătușiatu de mc! uă putere personale superioră. Este vorba de presă și mai cu o- sebire de Ziaristică. Precumu ună individă mfși pote forma unfi caracterifi propriii alfi seă, bine otărîtă de câtfi atunci cândă are deplina libertate a acțiu- nilorfi sele, și cândii pdte înclina fără piedecă și numai după impul- siunea aplecăriloru intime ale su- fletului seu, spre cutare seă cutare ideie și tendințe cari despartfi so- cietatea în. atâtea grupe intelectuale, asemene și presa nu pote juca unfi rolă însemnată, nu se pdte învest- mânta c’ună caracteră proprifi și bine otărîtă, c unu caracteră inerih- te de libera sea esistință de câtua- tunci cândă libertatea cea mai de- plină îi este lăsată. Și după cumă însemnătatea rolului unui individă în societate este în raportă directă cu ideiele, principiele, și tendin- țele sele, asemeni și unu opfi lite- rari u, ună organu periodică de publicitate mai cu sâmă, are unii rolă a cărui însemnătate se mesdră cu etalonulă dată de ideiele, prin- cipiele și aspirațiunile ce coprinde. Precumă ună individă se nasce, vegetă și mdre, fără ca se remâie uă urmă d’a trecere! sâle, seă vie- ța’i tdtă este însemnată cu fierulu infamiei, alfi crimei ș’ală rușinei, seu în fine virtuțile, statoricia sea pe calea cea bună, mărimea prin- cipieloră ș’a aspirațiuniloru lui îlfi redică falnicii pe aripele nemu- rire!, totu acestora legi ale coordi- națiune! universale suntă supuse și creațiunile imaginațiunel, producțiu- nile spiritului respândite prin ajuto- rulu presei. Acumu că stabilirămu aceste ne- mutabile principie generali, șe re- venimu la ideia principale. Diariulă Albina, suptă influința se ’nțelege a ideie! necomplete ce este în Austria asupra presei, din caușa încătușiărei iei, clasifică UNO EM DIN HRENZE. Ed oro in te non stano senzagaerra Livivi tuvi; et l’un l’altro si vode Di quei, cb’un maro et una fossa serra. {Dantk. Purgat Canto VI.) Ar face unu servicii însemnată contimpo- raniloră noștri acela ce ar da pe faciă nu- mele perfiejiloră ce se grăbescă a trimite, la cea mai mică ocasiune ^iarieloru străine, corespondențe despre evenimentele ce se pe- trecă la noi. Care se fiă isvorulu atătu de turbure de unde scotă unele diarie francese și germane scirile cele mai reă-voitâre și mai absurde totu de uă-dată? Lucru ciudată 1 Nici uă fdie nu lipsesce dc a anunțîa mai înainte, ca scirele ce le va insera suntă di- rectă espediale, de corespondintele seă din Bucuresci. Și întradeveră tdte relațiunile sâ- mănă între ele; cei ce le scriă formâză uă coalițiune și dorința loru intense e răstur- nare cu ori ce preciă a cabinetului actuală, fără a lua aminte că loviturele loru, indu- cându pe străinii filo-români în erdrc, cășu- nâză unu reă seriosă țerei însăși. Combaterea în politică e permisă; prin ea acei ce suntă cu națiunea se găsescă pe fiă-ce (li mai tari și mai sprijiniți de ca, însă luptătorii nu trebue se uite nici ună momentă că . est mudus in rebus ... patria trebue se planeze d’asupra certeloră diferiteloru partite; dacă nu, atunci semtăm- plă ca și cu corespondința coalițiunei ce’șî vede armele ruginite și râse sfărămându-se in mănele sâle proprii. Și cu tdte aceste misteridsa olicină, care vârsă pasiune și învierșiunare, ș’a întinsă, se pare, ramificațiunele sâle pînă chiară la frații din Italia. Vețjuiu cu uă plăcere ne- spusă că întregă articolulă de fondă ală (Jia- nului l'Opinione (din Firenze, 28 luniu) e consacrată afaceriloră importante ce continuă a se desfașiura în România. Simpatia care esistă între aste doue popore se traduce prin urmare chiară materialmente. Aiurea se va da ca noutăți căte-va indicați uni; în presa italiană interesele ndstre suntu tratate ca ces- tiuni locale; esplicațiunele nu lipsescă spre a pune pe lectore in corintele mersului po- liticei ndstre intime. Ne pare însă reă că acumu D. directore Giacomo Dina își alege corespondintele seu pintre dmenii cari ațățu turburările și fur- tunile civile. Numai ei potă spune că „în- crederea ce o aveaă națiunile amice in po- porațiunele de la Dunărea de josă nu e așa de plină cumu era acumă 4 sâă 5 ani.“ Acâstă frase trădâză coldrea corespondintelui, ce încercase suptă nisce apreciări preliminare bine-voitâre, se trâcă d’ună bună cetățiană; dar întocmai, după cumu narâză apologulă, pelea leului nu ba putută pe deplină aco- peri. Regimele celă vechiă e plânsă de unii în țâră; bocelele acestea însă, nime nu le mai ascultă; chiară străinii din afară cari nu urmărescă tendințele Româniloră pe fiă-ce (ji, sciă că dacă regimele anterioră n’a du- rată, acâsta este căci elă n’a fostă consti- tuită pentru a ținea. Elă avu uă misiune, una singură: a face Unirea, și uă-dată a- celu-așl caracteru adeverată ca și’n Englitera. Pe căndă era Ia putere d. Las- car Catargiu era susținută cu pu- tere de organulă acelei parafe, de diariulă Ordinea, și era combă- tută Românulu în a guvernă. Măne dacă partita Românului nu va mal fi la putere, elă tot va urma d’a propovedui ideiele partitei sele. Astu-ielă căndă spre esemplu, ară veni la putere d-nii Gostaforu, Balșă, I. Mânu, Plagino, și căndă ^liariulă Terra ar susținea ca Ș’acumu actele d-loră, ar avea ore cine-va dreptulă a ^ice că Terra este ^iariă semi-oficiale, și nu că susține pe guvernulă seă din con- vicțiune, din identitate de principii? Acumă că făcurămu cunoscută confratelui nostru din Wiena cumă trebue a fi considerată presa căndă libera desvoltare îl este lăsa- tă, sperămă că ne va scuti de surprinderea d’a ne mai vedea figu= rându în colonele sele alături cu diarie ca Presse și Pesti-Naplo, și că va recunosc© că Românulu nu se pdte numi semi-oficiale fiindă că susține pe guvernulă partitei sde pentru care și națiunea s’a pronun- țiată cu tăriă și categorică în atâ- tea rânduri, precumă și spre esem- plu Terra care susține principiele austro-maghiare, nu se pote numi (Jiariă semi-oficiale ală d-loră de Beust și Andrassy cari represintă acela-și principie. E. Mercuri, la 26 luniu, Măria Sea a stătu în Văleni. Diminua a asistată la Te-Deumu, cântată în biserica sântului Ion, în onorea înălțime! Sâle. D’aci, Măria Sea a mersă de a visitată scâlele de fete și de bieți și a bme-voitu se facă câte-va cestiuni la unii dintr’inșiî; cu acâstă ocasiune înălțimea Sea ă manifestată dorința d’a vedea pe copii de- prinși a raționa cea-a ce iuvâță; căci, fără acestă sistemă, nu se producă inteligințe, ci Oimai nisce machine. In urmă, Măria Sea a inspectată pe grănicerii ce se coborîsere tn in Văleni, și după dejună a plecată la mo- nastirea de călugări Crasna, din comuna Is- yârele. Mei, Înălțimea Sea s’a reîntorsu la ;uarliarulă se^ iQ orașă. (filonitorulu). uă simplă fată Scăpase deja pe fiolă d-tale căndă amă sosită eă. Ea ghici după greutatea ce întrebuințată in pronunciarea acestoră din urmă cuvinte scrupululu ce incercamă. — Da, ai dreptate, respunse ea fără tul- burare, și nu o voiă uita ... și dânsa e inocimă despre trecută l ... Dar sciă și totă ce-ți datorescu d-tale, Providenței pdte, oue te a condusă către mine cu preciulu unei (jₑ cᵣude încercări, și m’așu teme de a fi^Xțgrață de n’așă face apelă la su- venirile cekₛᵢₙₐj ț)UDₑ ₐiₑ mele in privința sermanului met, frate ... Noi furămă toți prea încercați . ;. . prea nenorociți! a- dăogă ca cu lnlrisia¥; Crede, dâmnă, pucinu camă mișcată, că nu pdte remâu. ᵢₙ fᵤₙdulă ăni- mei mele decătă simțiminle respectă. — O sciă acâsta, respunse cᵤ ᵥjᵤₒi- ciune, și tocmai pentru acâsta amăse-ți vorbescă întraceslă minută în care servietă ce-mi făcuși nu ne maî permite nici unuia din noi orgoliulu. Amă aflată prinfiică-mea generdsa demarșe. ce ai făcută câlre dânsa suntă câte-va gile,... și amu fostă prea a- tinsă de acâsta, ți o jură. Daca hasardulă au te aru fi aditsu către noi, otărisemu se facă apelă la rudenia ndstră spre a reclama de la d-la ună serviciu. . . — Legăturile ce ne unescă, ddmnă, mi ară fi impusă singure datoria de a respunde a orî-ce apelă ală d-lâle. Ea me privi ună minută în ochi, ca cumă ară fi voită se se asicure de eramă sinceră. — Da, potă conta pe parola d-tâle, țjise ea, și amă făcută pre bine d’amă sperată. Me simțiă mișcată fără voia-mi. Ea păru că se reține, apoi în fine, armându-se cu coragiu: — Trebue, (Jise ea. Ori câtă de stranie ară părea în situațiunea ndstră, tre- bue se-ți facă tdlă mărturirea cugetăriloră mele cele maî secrete și a serviciului ce în- drcsnescu a-țî reclama. Uă lungă locuire la colonii mi a sguduită adâncă sănătatea. Trista bdlă de care n’a scăpată nici unulă dintrai mei nu-mi lasă mare speranță de viață. Co- pii mei n’au din partea tatălui loră decâlu câte-va rude prâ depărtate în core nici nu potu nici nu voiă se amă încredere. Nule remâne daru dreptă orî-ce aliată decâlu d-ta. Esd șcfuln familiei și singurulă care pdrlă numele d-lâle. Deci află că de la înturna- rea meai și dupe părerea lui Langladc, no- tarulă nostru, care mi a vorbită adesea de d-la, cu Iotă juneta, amă otărîtă a te numi cestă scopă atinsă, amicii ăstui regime — dacă elu lotuși putea se albă amici — trebuiaă află concilia se aMice. Menținerea sea n’a fostă de cătu uă toleranță ce-și are funda- mentulă în caractcrulă mărinimosă ală po- porului nostru ce voiesce a lăsa timpă ce- loră răi se se îndrcplese. Reslurnarea sea fu unu apelă la logica ce domnește chiaru și in instituțient. Trecerea însă de la copi- lărie !a virilitate la popOre ca și la indi- vide, nu sc operă fără comoțiuni; de aceia astă-di la noi opiniunea publică scăpată dc tutela enervată ce o lănțuia, intră cu reso- luțiune în cămpulă laboriosă ală activităței umane și estreilă posesiunea întinsă ce a luată asupra conducerii intereseloră celoră mari. Dacă în astă transițiune se ivescu ne- contenită dificultăți și turburărî, acâsta pro- vine de acolo că principiile de justiție și de libertate nu parvină lesne a se infiltra în practica unei națiuni. Pe de altă parte ad- versarii prin ciocnirile ce dau mereu ordinel noue de lucruri, făcu că România sâmănă cu Italia căndă Dante descria perturbațiunile ce o băntuiau prin apostrofa plină de forță și de veritate ce precede modesteioră „nâ- stre reflesiuni." Aslă-di cei ce trăiescu nu cauta de cătă „se lupte, și chiară acei ce totu unu șahță ș’uă barieră ii ocolescă, se rodă unii pe alțîî?“ Cine ar mai putea se se îndoiască de a- proposito asloru cuvinte asigură-se din ur- mătârele disc a corespondintelui ce scie măi nui intriga cu destulă finețâ: „Ministeriulă Brătianu nu pdte vorbi de cătă în numele partitei esclusive ce represintă, dat nici a- câstă partită nici mid’lâcele cu care elă se susține nu potă plăcea puteriloru. “ Căndă corespondintele ce plânge regimele vechiă place puteriloră, nici ună patriotă atunci nu ține a’i disputa loculă, credândă de prisosă a cerca chiaru de aflu aduce la adeveră: a prihăni pe âmenii ce aă inaugurală situa- țiunea actuală ce se pdte numi regimele a- deveratii liberale, a nescoci și apoi a col- porta scirile cele maî pernicidse de la am- bițioșii din întru la adversarii din afară, a- câsla constituă ună modus vivendi a ome- niloră întunericului ce prin demeritulă loră aducă de lungă timpă amare încurcături pen- tru Slatulă nostru ce cârcă a se consolida. Redactorele italiană sfărșindă comunica- țiunea primită și aruncândă ochii asupra du- rerâsei crise prin care trece Serbia cu unu tactu ce face admirațiunea tuturoru, ne in- vită ca, luându consiliă de la culezare se’n- cercămă a ne apropia de ea maî multă de cătă făcurămă prin simpatisarea frățâscă a Camerei, ce se esprima în ună modă nobilă și căldurosă în adresa sea de condoleanță. A da măna astă-dî partitei junei Serbie și a o urma pînă în fundulă legitimeloră sâle aspirațiuni, ar fi pole ași asuma res- ponsabilitatea punerei pe tapetă a unei ces- tiuni de ună interesă maioră și complicată și pe care prudință bine cunoscută a băr- bațiloră noștri politici ti Indâmoă a amăna. Ei se ocupă cu ardâre spre consolidarea pro- sperității țerei, ce sufere acumă mai cu sâ- mă de coalițiunea ce n’a primită francămente principiile noue. Datoria Româniloră de bice e d’a sili pe âmenii trecutului se abdice cu totulu, căci aședarea edificiului liberală pu pâte nimică căsligă de la ei. Cutremurile parțiale ce mai facă pe ici colea, nu mai sperie pe nimene; cămpulă activităței națio- nale se întinde din (Ji in di î marea maio- rilate a Camerei ba preparată; continuatorii simțimânlulul seă patriotică pună cu energia în practică dorințele sâle, și căndu după cătă-va timpă ună istorică va voi se carac- teriseze epoca actuală, elă va dice că în a- ceste momente națiunea se afirmă. Istraty. Paris, 3 Iulie, f 868. DOMNULUI MINISTRU ALU JUSTIȚIEI. Domnule, Venimu printracâsta a ve ruga, se bine- veițî a primi extrema ndstră mulțămire de alegerea ce ați făcută în persona d-lui Pe- tru Crâinicianu, căruia i-ați încredințată pos- tulă de jude de pace, în orașulă nostru Bo- toșianiî. — Prin demnitatea, amabilitatea, mo- ralitatea șî imparțialitatea ce. d-nu Căinicia- nu, a înfățișată pînă șcumă, ș’a atrasă în- tr’ună scurtă timpă, cele mai vii mulțămirî din partea ndstră, și a concetățeniloră noștri. (Subsemnați), Dimitrie Cristea, Costache Placa, Alecu Bogdan, Coslache Bălăceanu. Mihajl Dimilriu, Costache Samson, Nicu la- covache, Gheorghe Gheorghiu, Costache Va- siliu, Vasile Smâdu, Coslache Gheorghiu, Gheorghe Serghle, Nicola Gheorghiu, Coslache Zota, Zamfir Gheorghiu, Scarlat Bou, EneDi- triu, Ion Raileanu, Mateiă Placa, lancu Di mitriu. ¹ eA !'./•• sinus -j pl ii -------- FELURIMI. Principele Napoleone și procesele de ^esă in Austria, Pre căndă petrecea prin- cipele Napoleon în Praga, a primită îd au- pre conducătorii Cehiloru, Palacky și Rieger, și aă conferită cu ei vro două ore; cu acâstă ocasiune muniții d-nii descriseră irincipelui Napoleon cu colori viue starea de- ilorabilă a popdreloră neîndreptățite din Aus- tria, și avisară pre principele mai vârtosă de persecutarea mai ne aurită a presei în asest imperiă, ce se numesce constituțională. Au- dându principele, cum se manipulâză la noi acestu monstru de conslituționalismă, cumă sc restringe libertatea personei, și se peri- clilâză proprietatea privată, a proruplă în cu vintele eschiamatoric : „ Acestă procedură e infioratâriăx'*— Sapient! sat. — Demunstrațiuni in Praga cu oca- siunea primirei împeratului. Căndu mer- gea împeratulu la inaugurarea podului nuou, se adunară la vruă mie de omeni, studințî, literali ele. șl făcură musica de pisice pro- fesorului de technică, Kicke, pentru că de pre ferâslra lui fălfăia tricolorulă nemțiescă. Mai mulți dintre acestî lumulluanți intrară în locuința profesorelui, aruncară flamura pe strală, și acolo o sfășiară în mii de bucăți. Diariulă „Nar. Lisly" a apărută în acâstă prin testamentă tutorele Genevievii și ală fiu- ui meă. — Eă, tutorele loră î . .. șlrigaiă cu mi- rare i — Genevieva n’are decâlă optă-spre-dece anî,* și sciă că trebue se fiă prevedătdf'e. Amă contată pe interesulă ce-ți ară inspira părăsirea în care ară românea într’uă di și asupra celoră ce sciă despre caractcrulă d-lâle, spre a șterge urîtele amintiri. Ghi- cesc! prin urmare ce mângâere fu pentru mi- ne cândă aflaiu de la fiică-mea despre acea demarșe ne asceptată in care, făcândă apelă la nisce legături, vaj l rupte, i vorbeai ca unu amică și chiară ca unu frate. Acumă le amă văzută, ți amă spusă totă. Ințejegă reservă ce-ți e impusă printr’uă afecțiune maî filială; dară, daca acestă întrevedere ară fi singura posibile intre noi, sc audă celă puciu din gura d-lâle asigurarea că nt) vei refusa misiunea ce voiu se-ți Iasă. Nu prâ suntu de unu naturală tandru, Renâ, dară e în orî-ce durere simplu espri- mală, iară plângeri și fără lacrămi, uă pu- tere pe care elocință cea mai mișcată a’o pdte apropia. Acestu amestccu dc resimna- țiune și de- orgoliă la acâstă femeie slabă, prăpădită, care vorbea de morlca sea cu l/- di cu margine isegră. Imperatulă superat& pentru aceste demunstrațiunî, a dată profe- soriloră de la universitate unu avertismentu, pentru că nu înflumțâză asupra studințiloru, ci crescu imnoranți, în cătă e scandală etc.— După amâdă-di s’aă continuată demunstrațiu- nea pre cămpulă de bătaia Lingă „mufilek Albă.“ Ospeții nemțesc» fură scoși cu petre din una grădină publică, unde șl petteceaă. La revista militară abia au participată ju- metate dm corpurile gardeî cetățenesci.— In 2! luniă s’a ținută ună melingă lângă mun- tele Bosig, sub presidiulă principiul Taxis, la care au participată vro 15,000 persâne. Adunarea s’a indignată de purtarea nedemmi a comisariuluî regimului, care nu voia se respecteze libertatea cuvântului, îhtberumpea mai pre fiă care vorbiloriu, i delragea cu- vântulă; protesta în continuu, și în fine des- făcu adunarea care se împrasciă căntându doina naționale „Hej Slovanet“ (Federațiuned). PRIMARULO COBOII0 BIMKI. La 20 ale viitdrel lune Augustă, se va ține licitația în sala ședințe- lorfi Primăriei pentru canalisarea stra- tei Colțel, începăndfi de la canalulfi din strata Bărăția, cu parte din strata Clemenței și Dionisie pînă în calea Herestrău pe distanță de 924 stău- jinl liniari. Doritorii de a se însărcina cua- c6stă operațiune suntfi încunosciin- țațl a veni la Primăriă în aretata ^i la 12 ore, pregătiți cu garanții valabile pentru concurență. Proiectulă lucrării se pdte vede de doritori în tdte filele de lucrare, înaintea celei de licitația. p. Primară P. Buescu. No 5. 809, 1868 luniă 19. La 22 din viitorea lună luliă fiindă a se vinde prin licitațidne trei clâl de fân fi cosită din curtea ci- mitirului Șerban-Vodă, supscrisulă publică acesta spre sciința tuturorfi, ca doritorii d’a cumpera acestu fenu se vină la Primăriă în aretata ^i a se adjudeca asupra aceluia ce va oieri preciă mai mare. Primară ad-interim C. Lapati. No. 5871, luniu 21₀ AV1S Anulă trecută amu anunciatu că se va face la Paris uă reproducere in litografii a tabloului d-lui G. M. Tălărescu, RENASCE- REA ROMÂNIEI. Acumă a sosiluacea repro- ducere reușită de minune, înmo/T litografii d’uă ftneță ș’uă acurateța de lucru perfectă. Acei cari ară dori a ’mpodobi locuința oră ș’a încânta privirea loră c’ună asemene obiectă de artă, scumpă Româniloră diu mai mulle punte de vedere, îlă potă găsi la li- ’rrăria Socecu. niscea unui stoică, acâstă încredere nepre- vedută Inflne care me făcea fără voia mea tutorele verișdreî mele, tdte acestea mâ sur- prindeau, mâ atingeail fără se me potă a- pera. Melușă-mea ghici negreșită gândulă meu. — Consultă-te âncă, (jise ea , daca nu-mi poți respunde. înțelegă că nu poți fi pre- gătită a le decide singură, inh’uă di, și fără a cere și părerea unchiului d-tâle. Langlade te va asicura celu pucină, încredințându-te că acâstă tutelă n’are nici uă încurcătură de afaceri, și că nu e decâlă ună apelă la pro- tecțiunea d-tâle. Singura gracie ce-ți ceră acumă, e ca se-mi păstrezi secrelulă peri- colului ce-mi amenință viața, Uă vorbă im- prudinlă ară putea se-lu desveluie fiicei mele... Se-î lăsămă fericirea și nepăsarea junețeî sâle; întristările vină singure destulă dc iute. Dicândă aceste cuvinte, și ca cumu aru fi voită se mâ sculâscă de încurcătura unui respunsă, ea suuă । Trebuie, s’o dilemă, adăogă ea, căci uă convorbire așa de lungă o nâliniscesee o,?) i a ■ a pâte. { Vară-mea intră, aducândc de mână pe fra- dc seu, care alergă d’u dal& veselii la mine, șl-mi sări pa genunchi ca se me pâlă mbrăcișa. — Se me ’nvețî se-molă, vere, ’mi dise elă, ca se potă, cândă voiă fi mare, sc te scapă și eă de înecare. Mătușă-mea ’mi aruncă uă privire frage- dă.— Da, copilul meă, respunseiă, și ’ț! voiă a- juta sc devii ună omă; daru acumu trebue se săruți pe muma d-tâle ș’apoi se te duci se alergi prin sâre ca se-ți recapeți frumâ- sele colori ipse care s’aă camă pălită. — Atunci vino și d-la de alârgă, și se vie și Genevieva. — Nu vei putea se ne refusi astăzi os- pitalitatea, ’mi (Jise marchisa înainte de a pu= tea respunde. Du te cu dânșii, căci efl suntă prâ sdruncinată ca se vâ potă urma. Dupe prân^u iți va pune caii la uă trăsuiă ca se te conducă acasă. ’Mi era întradeveră pește putință se nu mâ supună. — Ai începută se iubesc! pucină pc mu- mi-mea? ’mi dise Genevieva dreptă primul ă cuvântă cândă inlrarămă m parcă. (Va urma). Mario Vchard 554 ROMANULU 29 IUNIU 1886. GA^BERI suntu dej dată cu împrumutare! prfh depunere de hipotetă sigură. Doritorii vorfi lua informațiuni de la redacția acestui jurnală. DE VENțlARE. Stânjeni LEMNE grâse lungimea peste 9 palme, se descarcă la magasie, Strada Aca- demiei, No. 1, și în curtea D-luî lân Marphiloman, Strada Colțeî No. 57, cumpărătorii potă avea Stânjeni, și în curțile Dumnâloru acumu cându se aducă de la pădure, preciulă 4 Christophor Xșnix, Sstrada Lip- scani, No. 80. IAE VINZARE, doue prăvălii u- ■-^liți mare, colțu, în orașulă Bu- zău, cu împrejmuire. Doritorii ce voră voi a cumpera asemenea aca- gâne la capulă dupre lalomiță. A- căsta din urmă se dă și cu arendă de la anulă 1870. A se adressa la Dâmna Elena Cornescu sad la D-nn Idn Mânu, Strada Vămi No. 1 No 278. 20 — 2$ rete se se adresnză la tulă Mah. Banului. Nicolae No. 322. ■sub-semna- Poenaru. 4-6$. »E VINpARE moșia Colintina Floresca din Distr. Nfov. A- seminea și din moșia PIERSICA eGNCHIRIAT, casă de vara la proprietatea mea de la Herea- treu. Acâstă casă se închiriată cu 30 Galbeni pe timpulă de vară Doritorii se potu adresa la localulă acestei case, sân în orașu la sub- semnatulă, Strada Colții, No. 43. 5—2$. P. Poenaru I^FORIA SPITALELOR CIVILE ⁴La 20 luniu, ne-presentîndu-se conc arențî, pentru rearendarea pro- prietățiloru Casei Spitaleloru, inse- rate mal josu, și arendașii respec- tivi, ne-răfaindu sumele datorite E- forieî, se face cunoscută că aceste proprietăți se voră rearenda în comp- tulu garanțieloru și averiloră loru. Licitațiunea se va ține în Sala ședin- țeloru, Eforiei, Strada Colțea No: 38 cu condițiunele inserate în Monito- rele Oficiale, No. 141, din anulu 1,867, în diua de 30 luliu. lată acele proprietăți. 1. Districtulu Ilfovu. 1 Cârciuma și Cafeneaua din Sca- une, București, Strada Sfințiloră, No. 55, a Spitalului Colța 2. Districtulu Teleorman. 1 Licuriciulu, Zbîrglezile, Lisan- dra a Spitalului Pant leimon. 1 2 1 3. Districtulu Vlașca Cacalețiî a Schitului Cobia. Oncâsca a Schitului (lăisenii. 4. Districtulu Vâlcea. Ocnele mari a Spitalului Pan- teleimon. No, 327. 3$. jt|OȘIA BORANESCI din Dis- ^"trietulu Ialomița Plasa Câmpu- lui, proprietatea casei reposatuluT Di- mitrie Boronescu, ce este subtu a mea Epitropie, se dă cu arendă pe cinci ani de la 23 Aprilie viitoriă care se va ținea U 7 luliă viitorii. 1JADUREA de Stînjeni dupe mo șia Bodăesci Districtulu Doljă Plasa Amaradia ce se înttnde din valea Muerei pînă la valea Ro- șețnluî în stingi despre hotaru 0- deleni, precumă și pădurea dupe cureaua de la Ohaba suntu de dată Doritorii voru pofti în locuința mea,¹ în tăere Doritorii se potă adresa Calea Mogoșâeî, Fontâna Roșie No. în Bucuresci la sub-scrisulu, Stra- Calea Mogoșâeî, Fontâna Roșie No. 75, condițiele se potu vedea cu 10 $ile maî nainte de licitație, în tâte Zilele la locuința mea. Epitrop, loniță Constantineseu. 1868, luniu 11. da Mogoșâeî, No. 48, de la o- rele 11 — 2 dupe amâ$ă, și în Cra- iova la D-nu Nicolae Mihail. No. 304 Dr. Fotino. 8-2$. sâu 3,000 po ’ No. 246. ronTunii-OEiu Anu 1868 dnsEnvAtriiJiwi METEonerociCE a luna NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BRAILA. GIURGIU. CORABIE ȘI VAPâllE. GA. GLU Bacăă, la 7, 8 și 9 ploat în abondenț» Găeștl, puțină plâe, plus 22 gr K. ^IRSA VIENEI 6 luliu 28 Maiă BB.j l’itescî, plâe multă cu furtună. Calarașî, noră, plâe, cald 23 gr. 9 luliu. 290---850 Corăbii sosite încărcate 18 Giurgiu timpu ploiosu, cald 24 gr. Buzeă, nour, plâe, vînt. FL. HLR. Grâu ciacâru cal. I. chila leî 160---180 „ „ deșerte... 15 Tîrgovisce, ploatu tâtă $iua. Tecuci, plâe, plus 25 gr- Metalice.......... 58 20 » n » ” 220-240 „ pornite încărcate 19 Mizilă, noură, ploatu uă oră. i i ' Naționale........ 58 90 „ eărnăq „I , --- 160-169 „ „ deșerte.. 25 Ukzicenî, plâe tâtă $iua cu vîntă ta- i , i bl J Li»" Lose................ 63 --- „ ,> „ ii- >» “ 130 --- 150 Vapâre sosite............... 12 re S. E. Creditul»........ 87 20 „ arnăută ghircă....â...... 100---120 218---210 „ pornite............... 10 Mărgineni, puțină plâe. Acțiu. bănce 750 --- Secară -................................ 90---115 129--- --- Șlepuri pornite și în- Ploescî, nâpte plâe,. London......... 204 90 Porumbă -................. , 4'uniP . cărcate la Sulina........ Văleni, noură. Argintă........ 113 55 Or$ă....................................... ! -fh Hi । H, Focșenî, noură, vînt tare N. Argi. înmărf. 1^0 75 Ovcau...................................... r i i imUio t it u Slatina, nour, cald 22 gr. Ducațî..........., 5-37 Meiă ......a............................... Caracală, idem ' ■ ' I h: h. 1 . 1 ' " J ,, 4 ume au Bechetă, idem. 0 i î i :. i ,o ■ ffl'VTiiliiiiiinri rai . •,____»____ Câmpina, vînt, N cald 21 gr. UHIill? DE VEN^ARE H £ r l i. jri-f PARFUMERIA H%l«>muil If “ Unu locu în Bucuresci, în Strada Isvoru, situații între pro- prietatea d-lui Orescu și fosta Povarnă a domnului Porfiriade, acumu % d-nului loniță Po- pescu. ’ ș Doritorii se voru adresa la proprietarulu șeii, Eugeniu Ca- rada, la administrațiunea Ro- mănulid, pasagiu Română, în tote dilele de la 10 pînă la 11 ore. .. mh ... n STRADA RICHELIEU, ILA I»AUIS Ie 3 A LVI & pUNONA IE d > IJi 9SUCr 45 oi r 7 STRADA RICHELIEU LA PVllSS CIMENT PORTLAND se află de vîn$are, in magasinul d-loru FRAȚI HESCHIA Strada Decebalu No. 3 din dosul Bărățieî- 10—2$. No. 261. GALBENI, SE DAU prima hypotheca. A se adresa, la Rcdacțiunea Românului Parfumeria Victoria prin fabricațiunea perfectă a producteloră și spe- ciale de Toaletă a sciută a’și câștiga deja unu renume fondată și fârte însemnată, în cercurile înaltei Aristocrații șl fashiuni. Dară mai pre- susă de orl-ce comparațiunn suntu parfumeriele ei noue, compuse din Essența d’Ylangylang estrase prin destilațiune din Unena odoratissima la Philippiuele, prin fineța și suavitatea loru superifeă. Credem prin urmare, a îndatora pe publicu elegante, daca atragemă atențiunea sa și’î recomandămă următârele parfumerii: Estrdulu d'Ylafigylang ți Buquetulu de Manilla pentru, batiste. TOLUTINA LUI RIGAUD Apă de toiletă admirabilă, constituă ună adeverea talisman alu fru- museții, pentru conservarea, frăgezimea și albeața pielei Ea est@ ultima parolă a soiinței. — Superioritatea Tulutineî în compa- rațiunc cu apele de Colonia, de Florida și oțeturile ceia maî renumite nu este contestată. OLEULU ȘI POMADA MIRANDA Piiaparațiuni remarcabile, care sa pdte numi tesaure pentru păru, și cațe compuse din substanțe tonice și fortifiante, înfrumuțesă și a- signr& conservațiune părului comunicându-î totă-d’uă-datfi unul din par- fumurile cele mai plăcute. REGELE PARFUMELOBU SEPONUÎiU MIRANDA. Cu base de sucii de Crinii și Lăptuci. Dcstal a compara cu săpunurile cunoscute spre a’i da preferința meritată. Elfi comunică pielei nă supleță particol».ră. face uă spumă abun- dentă, care formâ$ă uă adaverată baie de lapte și parfinnulă delicati; alii săpunului nu lasă nimică de dorită. DENTORINA ȘI PATA PENTRU DINȚI. Dentorina este unfi elixiră pentru curățitulfi dințiloră din cele mai plăcute. Elfi parfumâsă și răcoresce gura, întăresce gingiile și anără dinții de stricăciune. Pata pentru dinți aii făcutu uă revoluțiune întreagă în acâstă parte a toilcteî și aii isbutitfi a suprima tâte prafurile și opiatele mai mult sau mai pucin acide și nuisibile. — Este de ajunsă a trece uă peri- uță da dinți udată peste acea pată pentru a obținea uă mucilagine mâle și unsurâsă, care dă dințilorii uă albâță ebluisanta. Depositulu preparațiuniloră nâstre, în România se află numai: In Bucuresci la Pharmacia A. Plecker, vis-â vis de Pasagiu Românii. In Iași la Pharmacia C. Konya, în Bacăfi la Pharmacia E. Rakoviță. No. 284. 24—7$. UA JUMETATE MILION DE MSCIGATU La l-iu fiă cărei lene se voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI- garantată de guvernă. Suntu loturi magnifice de căstigatu. anume, unulă de 500,000 franci și altulă de 400,000 franci- Apoi alte locuri secundarie de 80,000.— 40,006.—■ 20,000.-10,000 etc. franci. Unu biletu pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șâpte bilete 100 franci.— Aceste titluri se opțină trimițândui prețulă în bilele de bancă, cupâne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLfi LA FRANCFORT PE MAIN POSTSCRIPTUMU. Buletinurile de câștiguri voru fi espeduite fără ehieltuiele pe de dată ce se voră face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindeni în numerătâre. | DE VÎNț) ARE unii locu, aprâpe de biserica Lucaci, în mărime î 8 Stînjeni fațada și 40 StănjOni lungu. Doritorii d’al cum- pera se vorii adresa, d’a dreptulu, la direcțiunea tipografiei C. A. Ro- setti și la Librăria a-niloră Socecu et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în ori-ce timpă a țjileloru de lucrare. DE JODURU DE PERU ȘI MANGANESIU de BURIN DU BUISSON. Aprobate prin Academia de Medecină din Paris Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toțî medici ca superidre a pilulilorfi de protojodnr de ferfi semple, elle sunt completfi inalterabile acoperite d’uă tectură balsamo-resimdsă îdrte șurică, profităndli de propietățil® speciale ale jod U-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre que elle consti- tue unii medicamenta escellent in affecțlunile limfatice, scrofnldse și numite tuberculdse, cancerdse și sifilitice. Palidele culori, sărăcimea de sănge, irre- gularitațile menatruațiunel amenorhea, dis- pară rapid fi la a lord Întrebuințare, și DD. medici sunt siguri a găsi in trînsele uă medicațiune energică a fortifia temperamen- tele slobe și a combate ftisia. Depoulfi generalii la Buccuresci, in phar- macica la Cerbulti de aur adl Adolf Plecker, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konya; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, la Tatucheski. 50003 6000^” ipotecă. A se adresa. Calea Mogoșoeî, No. 61, de la ora 5 pînă la Ia 7 pomeridiane. No. 272. 10$. ASTA-pi AM DESCHIS DEPOSITU GENERAL DE OGLINDI de tâte mărimele din fabrica mojtenitoriloru Comitelui Carol Kinsky la Burgstein în B.emia. Bitcuresci, 20 luniu 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristalu de ori-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre, precum și pentru oglindi de ori-ce mărime după dorința se efectueze cu prompteță. — Embalagiă de oglindi destinați pentru afară va fi solidu. No. 298. 3—7$ CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. C. A- ROSETTI S’A MUT ATU PIUIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM: INDIFER1TE MĂRIMI ULM UI. al uljl i uduifl n ! ! G G IU F i A APE MINERALE DRAGEUN dtmpre ună cu fenilb, medici cel mal plasați regardă^â drageurile de Uitată ₄ Mod fanesiulb se găsește In sânge In totfi d’aunid" ” OEUl TATU de FERUși de MANGANESIU de BURIN DU BUISSON. Aprobi te prin Academia deMedseină din Paris. PULBERE g nRO-MANGANICff DE BURIN DU BUISSON. t Apn iba W prin Academia da Medicină din PaFis« ’î ANUNCIU LIPSESCA IDEIA de CAȘCAVALU de PENTELEU, cine poftesce se va^ă sublimitate de Cașcavalu, se poftesc la Magasinul V. DUMITRIU et G. PENCU Strada Carolu I, la Băcănia din colțu, vis-a-vis de Hanu Roșu, cu prețulu numai de lei vechi 4 și gium. ocaua. No. 326. 5—2$- II alte' imenșii" waratagiCi a nu provoca cons- ; tipațiunl și a orația® uaanganesiu pecorele cel mal savariți medicî din Franța Mlfi con» ! siderăca indispensabilii de diferite feluri; ETICHETE. C0«M. CDffRACTE. POHTE, CIRCUURI SI FITURI ixhi'hkkci.vi.e: AFIȘE, DIARE KAUl SI MICI a lui Wood, se află de vîn^are la WALLER ȘI HARTMAlNN Bucuresci, Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. 10— 2$. D. ION C1UFLEA i. JD i > Doctoru în Sciințele Giuridice de la Universitatea âin Bologna, anunciă pe concetățeni» sei că dă consultații în tâte $ilele de la orele 9—11 antimeridif,r ,i, 'avîndu locuința pe Strada Belvedere No. t>8.- No. 228. PROASPETE ȘI, ADEVERATE NATURALE Aă sosită $ilelo acestea ]a PHARMACIA sub-semnatulul. Aducându tâte apele D'A DREPTULU DE LA AD- MINISTBAȚIUNEA ISVOARELORU respective, și pri- mindu la fie care 15 $ile asortimentu prâspătu potu ga- ranta cu pESEVERȘIRE pentru a loru BUNA ȘI VE- RITABILE QUALITATE, recomandîndu totă d’uă-dată oaorabilocu meî clieiațî și prețurile cele maî moderate. ED. IUL. RISSDORFER. Pharmaeisiu la Leulu de auru, Strada Carol I (Curtea veche). No. 28ji. 6—2$. BAPTISM, VIS1TE,CUNUN1E șt ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE DOCTORU FABRIC1U are locuințis în Strada Vestei, No. 9 aprâpe de pârta Spitatulului Colțea, șl ține consultețiuni pe orele 2 pînă 4 dapă amia$L No, 224. Tipografia C. A. Rosetti. Șlrada Colței, No, 42; inaltl plasați regardâ^â drageurile de Uitată de ieri ți mțBganesiu cu multfi mal active ca pe (IrrgeuĂle semple de lactatfi de ferfi și mangunesiu cu multfi mal active ca pe dre- ge.urih semple de UoUlfi de ferii. Acestea la 4 J tâte maladiile doiudșe a sferâcimeT sAjge M J : și peste totfi a fortifia temperamen^'f âlabfi J și limfecicfi. Palidele culori, penienle albe, irregularitatea menstruațiuneA amenorhea sau supinressiunea regalei iDc*te<)il tâte fârte rapida la întrebuința*¹ fară deose‘ bire și chear când# aceste diverse maladii sunt compU cete cu eufferințe de stomach ca digestiunl lungi cnâvoiâse și durerdse. Depoulfi generalii U Buccuresci, in phar; macica la Cerbulti de aur adl Adolf PLiSm, piste drum de Passagintur Român; la lassy, ♦ de KonrAî la Crajova, la,D. Pohl; la Galatz, . la TATUCfBSKL AVIS aux pharmaciens Une pârtie de Medicamenta franeais est ă vendre en gros â prix de fabrique. S’adresser: AU GOURMAND, Place du Theatre, â Bukarest. www.dacoromanica.ro