anulu alu doue-spre-decile ADMmiSRTATlUNEA PASAGlULt ROMANU No. 1. — REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42 VOIESCE ȘI VEI PUTE CAPIT. D1ST. PE ANU.................LR) NOUl 48 58 pe b£bb luni. . . . „ „ 24 —, 29 PE TBEl LUNI. . . . ,, ,| 12 15f PE UA LUNA . . ,, ,, 5 —. UNU ESEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PK TRIMESTRU FR. 20/ PBNTBU AUSTRIA .... FIOB.I® VAt" AUST. VINERI, 28 IUNIU 1868. lumin6za-te șt vei fi PENTBU ABONAMENTE, ANUNȚURI ți HECLÂMB A SK ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTBATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚIt ’DIABHfLUÎ ți PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEOBaIN RUF DE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNțIUHlLE LINIA DE 30 LITERE.......40 BANI INSRRTIUNI ȘI RECLAME, LINIA 2 LEI NOU Articlele frămîs© și nepubiicate kp vor® arde. - Redactorii respnndetoru Eugenia Carada SVPSCRIERE la ASOCJAȚIUNEA DIN IAȘI tn ajutorul® COPILELORU SERMANE. Prin domnișidra Felie® Racoviță, de la câte-va ddmne din Pitesci. , Leî noui 208 b. 8. * CRAIOVA. Ddmna A. HaralambO . . . 100 — Antonina Panaiotescu . 10 — losefina Carada . . . 1168 — Maria Nicolau . 11 68 — N. Muntânu... IO — Anna Constantin. . . 11 68 — Elisa Opran .... 20 — Emma Teodorescu . 13 28 Totale . . , 200 00 ----------------------------------- DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servițiulu privatîi alfi MONITORULUI). PARIS, 5 luliă. — Jules Favre a ^isu An Camera legislativă, că Francia nu este în- destulu de bogată, în condițiunile financiari presinți, spre a plăti imperiulu. — Președin- tele chiămă pe oratore la ordine. — După Jules Favre,, vorbind ii Îndată Rouher a disă: „Efectivulii armatei este acela dc pace. In orî-ce circumstanțe, în Grecia, Principatele- Dunărenc și Germania, am plântat® principiul® independioței naționalităților®. Se asceplămii resbelul® în limitele cheltuieleloru ordinare ce se facil în I6ră, și în cele cerute de dem- nitatea, ondrea și influința Francicî. Oposi- țiunea voescc pacea, maioritatea și maî multii; guvernulii darii împărtășiasec opiniunea’ma- jorității și a țereî. Mai pre susu de tote voimu a susține pacea tn Europa cu demni- tate, dacă ea însă ar conveni marelui gu- vernă și ftaocieî. Perfecțiunea armcloru este numai uă simpla garanția indispensabile con- tra resbeluluu Trebue se fimu gata la ori- ce eventualități, căcî ar fi uă imprudință a espune marea națiune la neputință dea’șia- păra ondrea și drapelulu. Guvernulii mare nici uă cugetare ascunsă. Pacea pentru ci- vilisațiunc este uă mare condițiune. Resbclulă este uă calamitate; așa darii a voi pacea este a nu desarma." BELGRAD, 5 luliu.— Resoluțiunile Skup- cines maintea separat junei au foștii ca Skup- cina se fiă convocată în fiă-care anu, pînă căndu Miilan va deveni majore. Funcționarii numiți de Mihailu vorîî remăne neschimbațî. In memoria Sui Mihail® se va redica la Top- I chider unu monumentii. Puterea armatei na- ționale se va desvolta cu energie, în con- formitatea ordiniloră lui Mihailfl. Pentru po- liția orașiuluî Belgrad, în care se află lipsă । de circumspecțiune, fiă-care Serbii este res- ponsabile pentru vi^a lui Miilan. Guvernulii va fi pentru a sj conserva cu rigdre bunele relațiuni esteridre, începute de Mihailu. După instalarea lui’ Miilan, 1a curte, consulul® ge-' nerale alu Angliei, ca decanii alu corpului consulari®, a felicitată pc principele. Capitala a foștii splendidă iluminată. FOITIA ROMAMULUI ION DE CHAZOL. PARTEA ANTEIA. II. Du^ă cătu putusem® presupune din (jiua tre- cuta duw Mățișiarea bmenilora sei, vară- mea trebui?..^ facă în fiă-care d” căte uă preămblare ptr^ păduri. Era darii probabile că șe^ăndu în de fa crucea Ho- . norat voi® putea za* departe cavalcada. Sosisemu înaintea orerv cₐᵣₑ c vedusemu viindă. Ajungând® ta postfo^jj^g^ descălecare, legai®.- calulă d® unii stâlpii șj întinsei® pe iarbă. Asceptai® cam® multii; daru uă «ceptare \ n pădure © totu d’awa plăcută.- In j}®ₑ.ve- Qiuiu taăițăndiMe praftdu pc drumu sujhu ■ galopulu neregulată alu unei (rupe ce ve-* nea. Cinci minute după acea-a, vâră-mea era la <$.țLva pași de mine, insocilă ca în diua trecută. Zărindu-me, ea făcu uă mișcare de ' supriudere și se roși. Imlîgțdrse unu salută LONDRA, 6 luiiu.— Principesa de Galles a născutfl astă diminua uă fiică. Muma și fiica suntii sănetOse. BELGRAD 6 Iulie.— Asiă-di a avută locă esecutarea Ia mdrte a căpitanului Nevadovici cumnatul® principelui Karagheorghevicî 27 Cirețaru. 9 Cuptoriî Monitoriulu de Mercur!, a publi- cată căte-va acte forte însemnate pe care le reproducemă mat la vale în întregulu loru. Unulă este promul- garea legii, prevenită din' inițiati- va domnului Româniloră, și cară a fostă presintată de guvernă corpu- riloră legiuităre și votată în sesiu- nea trecută, prin care Jocurile din raza comunei Iași ce le-aă posedată păn’ acumă locuitorii de naționali- tate romană, remănă definitivă în a loră posesiune și Iară despăgubire. Iașii aă făcută adeverate sacrifi- cii pentru unire și păn’ acumă nu li s’a datu nici uă compensare. îm- plinirea acestei frumose și naționale datorie a fostă se pare reservată gu- vernului aptuale căci elă numai a nceputu a da vechiei Capitale do- vedi pipăite de recunoscință. Suptă guvernulă actuale s’a dată lașiului din bugetulă Statului ună milionă pe ană pentru îmbunetățirila mate- riale de csre are nevoie. Princi- pele Carolă a plătită din caseta sea embaticurile Tătărașiloră ș’a- poi Camerile aă votată legea a- tătu de bine făcătbrie, prin care ună mare numeru din locuitorii lașiani devină proprietari fără despăgubire; suptă guvernulă aptuale s’a votată și începe deja a se pune în lucrare legea care suprimă distanțele, care întrunesce Iași cu Bucuresci!, cu România întregă, calea ferata; suptă guvernulă aptuale a ’ncepută a se libera orașie însemnate de peste Mil- covă, cumă Hușii spre esemplu, carii aă remasă suptă robia unoră particulari. Suptă principele Carolă s’a otărîtă ca Iașii se deviă capita- lea sciinței și cea-a ce s’a disă a ’ncepută a se pune în lucrare. Scdlă militară s’a aședată în Iași; la viitorulă ană scolastică se va face credemă în Iași, seminariulă cen- trale, Academia de Teologiă; suptă guvernulă actuale s’a votată și stu- diele aă și începută a se face, des- chiderea unui portă la Marea Ne- gră; suptă guvernulă actuale s’a dată lașiului una din halele ce eraă distinate numai pentru Bucuresci; suptă guvernulă actuale s’a dată ■»ii ■ ■ । i—niiwn—a—Mg. ... । ■ rece fără părea că voesce se se oprâscă, ne- sicură negreșitii de intențiunile mele; darii vedăndu-me că me apropiamii cu pălăria în mănă, ca își strânse frânele, și privindu-me seri® să și pucinu mândru cumu îi ședea așia de bine asceptă fără vorbi. — Verișipră, diseiu, nu voieset se-mî per- miteți a’ți elice bună diua:? Trebuia se-mi respundă. Ea stătu unii minut® Suntii încântată de întâmplarea care ne face se ne întâlnim ii domnule^ d*se ⁶³ în fine camii încurcată. — Nu e întâmplarea, verișoră, respunseiii cărnii întristată de crecala sea căci le as- ceptamă. — Me asceptaiA.. — Nu’ți eramii datorii scuse fiindu ca e- ramă se te ucidii eri... și mulțămjrî pentru aducerea-țî aminte de altă dată? — titasemii, îmi ^ise ea, și nu credeamiî sc’mi fii nimicii datorii pentru acesta. Tonulu ceremoniosii alu acestui respunsu ora conelgsiunea întrevederii ndstre; me o- tărîift dară cu curagiu. Galatziloru unti locft de care avea mare trebuință; suptă guvernulii ac- tuale s a puști în vendare uă parte din moșiele Statului și sau fâcutQ cele mai mari înlesniri de plăți ca astu-felu muncitorii și mal cu semă cel din jurulii orașieloru se se potă împroprietări mal fără altii capitală de câtă munca și economia. Suptă guvernulă actuale în sfârșită și totă prin inițiativa Domnului Romăni- loră, se dă viețâ industriei române se redeschidă vechiele și bine-făcă- tbriele fabrice naționale, și Momto- riulu ne spune, prin d-nu ministru ală lucrăriloră publice, că nu numai aripata română va fi pe viitoră îm- brăcată de cătră fabricele de cătră industria naționale dară âncă că „guvernulă va face avansuri ^e bani industrialiloră români, tomna pentru obiectele ce voră ave a da Primă-vera și Primă-vera pentru cele ce voru avâ a da tdmna.“ „Dimia, abaoa, ițaril și pânda de totă felulă, dice ministrulă lucrări- loră publice, suntă mal cu semă cerute pentru acestă trebuință" și dice Prefecțiloră „a da de soire în tdte comunele, tutoră producetorilorn, să- teniloră și sătenceloră câ Măria Sea 16 a deschisă ună isvoră de avu- ția cu întrebuințarea în armată a obiecteloru făcute în țeră." Și ’n a- devăru cine nu vede că astă-felă, în doui t^eT ani, industria Română, U- cisă mai detotă va re’nviua și va în- flori răpede și sicură? .Șuere dară calomnia, căci n’aă a so teme de dânsa acel cari respund prin fapte și âncă prinasemene fapte acei cari pucin âncă și voră face se țișnescă avu- ția din pământulă română, atâtă de pârlită pîn’aeumă prin despotismă și prin imoralitatea ce este fatalele seă cortegiă. Totă Monitorulă de eri publică că guvernulă maiestății sâle Im- peratorele Rusielorh, a făcută cu- noscută oficiale guvernului nostru, prin d. Baron d’Offenherg, că „con- sulatulă generale ală Rusiei în Ro- mânia va purta d’acumă nainte tit- lulă de Agenția diplomatica și cori- sulată generale ală Rusiei." Guvernulă aptuale are mania mi- siunelorfi diplomatice, și care suntă costătdrie, dicea Terra mal deună-dl. Guvernulă aptuale, strigă Terra și Presa austro-magghiară, în timpă de câte-va luni, a trămisă la St. Petresburg pe d. Ion Cantacozino, spre a face uă alianciă cu guver- nulă rusescu în contra intereseloru Lasă-me se fiu jfrancu, verișiârâ, di- sciu; adeverulti e câ nram aretatu eri prea nerozesce turburată de întâlnirea ndstră, și me temu sc nu te fi înșelată asupra simți- minteloru mele. De atunci m’am gândită, și... voiesci a-mi permite se te însocescu în preum- blarea d-tdie spre a putea vorbi împreună? Ea me privi âncă îndouidsă, apoi cu unu gestă otărîtă: — Ai dreptate, a comanda. Orașiulă d-vdstră ca și între- gulu districtu ’mi este preciosu; soldații a- ceslui corpă inlrăndu înlr’ânsulă voră avea ocasiunea se cilâscă pe zidurile cotăței ca și pe anticele d-vostre ruini tdtă istoria vechei capitale a Romăniăi. Aveți dreptate, d-nule -primară, aci este uă bună scâlă penltu soldați. In numele dară alu soldațiloru din alu 2-lea regimentu dc infanterie de linie, vâ mulțămescu dc cordiala d-vbslre primire, și vâ rogă a fi ihlerprelulă scnlimenleloră mele de gratitudine pe lângă concetățenii d-vostre. Șefulă regimentului L.-col. Dragomirescu. Respunsulu șefului regimentului No. 2 de infantei'ie cătră comandantul^ guar- dei orășiănesci din Tergoviște. Domnule comandanlă. Vâdă cu uă nespusă plăcere probele dc simpatie ee guarda naționale din orașiulă Ter- goviștea, arâlă soldațiloră din ală 2-lea re* gimenlă. Presința sea aci sub arme, este do- vada cea mat asicurăldre despre legâlurile dc frăție ce hrăncsce asupra trupeloru dc linie. Armata permaninlă ori guarda naționale nu este 6rc totu una? nu au ele ^aceia-și chemare, acelu ași scopă ? Ve mulțămescă dară, d le comandanlă dc primirea cc’mr faceți și ve rogu a fi inler- prelulu scnlimenleloră mele pe lângă cclă- țianii guardiști, cărora In cercul» atribuția niloră mele Ih promită totă concursulă pu- linciosă cc ar tinde la instrucțiunea și des- voltarca a cele! eseelînle instrucțiuni, Șefulă regimentuluiL.-col. Pragomireseu. (Monilonilă). ________________ ,TEATRU. Săbiiă 21 luniă. Societatea dramatică Romănă. suplu di- recțiunea d lui Michail Pascaly, dete ieri cea d’ânlâie represintajiune. Se represintară piesele: „ESTE NEBUNA.“ dramă în 2 acte, tradusă din limba francesă și „FEMEILE TREBUE SE-ȘI URMEZE BAR- BATULUî“ vaudevilă întrunu actă. aseme- nea traducțiune din limba francesă. Unu inlusiasmu provocată dc ocasiune proba așteptarea inpaciinle, care ținea pe numcrosulu publică în lipsă dc respirațiune. — La apă- rerea loră pe scenă, membrii societății fură, primiți cu aplause, și se aretă destulă de. învederată în cursulă represintanțiuni că a- ccsle aplause aă fostă bine meri late de lâle personagiele. In cea d’ântâiu piesa se descurca uă e- nigmă psihologica într’ună modă interesant, și mal cu sâmă dornnu Pascaly jucă rolulu lui SIR HARLEIGH, cu celă mai mare s*n- sesu. Uă espresiupe pătrun^elore, uăsimp- țire dc rolulu seu pînă în cea mai profun- dă adîncime, și cu tote acestei unu jocu bogată în momente dramatice, declarară pe adeveratulu artislîî. Din cei-I-alli membri aî societăți; cari au contribuită a susținea pe represintanlele primului rolă, s’aă distinsă dâmna Pascaly Matilda (Lady Ana), domni- ș6ra Marje Vasilescu (Nelly), (Sire are ua a- altele, și acestea: „Se nu perdemă din ve- dere că partita cu care trebue se pactămu astă-^i este acea-a care (pentru a-și docu- menta și mai tare oposițiunea sea> s’a dusă la Moșea. Prin asâstă causa Gehiloră S’a a- dusu în legătura cu causa comună a slavi- loru, și pretinde atențiunea ministerîului de esterne cu atăta maî vârtosu că causa sla- viloră de mediacli s’a pusu în mișcare prin cele ce se petrecură In Serbia... Pînă ce Austria nu pâte dice; m’amă consolidată în lăuntru, pînă atunci nu pole ascepta ca vo- cea iei m cele esterne se aibă veri unu pondu, ca alianța ei se aibă cercare. “ Totu așia într’aceslu înțelesă vorbescă și ccle-baltc foi mai menunte diferindu numai in spresiuni. Organele Gehiloră nu suntu în- gănfate sâă superbe de complimentele cc li se făcu; ci din contra credu că diariele nem- țesci numai de acea-a aă luată versulu Si- reneloră, pentru ca se mascheze represaliele ce au se sc pornâscă asupra Boemiei. Cum că Cehii se ascepta la represalie, dovedcsce circumstanța că pe căndu uă parte dc dânșP suntu gata a continua în \iena negociațiu- nile începute, alta cârcă sc demunstre că represaliele în afaceri politice nu conducă la scopă, ci sunlă unu midlocă dubiu, d. e. în Ungaria absolutismulă ma putută șterge de la Unguri dorința reînființării instituțiuniloru dc la 1848. Acâstă din urmă aserțiune o afirrnămă și noi, pentru că vedemu înșine cumu ună res- criptă legescă n’a putută șterge din consci- ința juridică a românului legile de Ja Sibiu din 1863 — 6 4. (Albina). —* — MULȚĂMIRL Domnulă Procopie Gazoli, bine-voindă a oferi Bibliolicei centrale din capitală, unu mi- nieră de 27 volume din opulă îniilulatu: Dictionaire universel d'histoirc Naturelle. Minislerulu culteloru și instrucțiune! publice, vine a esprima numitului pentru uă aseme- nea frumâsă și interesantă donațiunc ale sele viui mulțămiri. Ministru D. (rusti. Ministcrulu de resbelă, primindu de la șe- fulu regimului No. 2 de infanterie, unu raport însocitu de actele aretatc mai josă, pentru frumâsa primire ce au făcută orășianii din Tergovislc și guarda naționale cu ocasiunea trecerii acestui corpă in acea garnisonă. Pe d’uă parte arâtă deseverșita sea mulțămire celățianiloră Tergovislcni și guardel naționale, pentru sentimentele arctate armatei Române, âru pe de alta spre cunoscința generale, pu- blică menționatele acte și respiinsulă rostită de șefulă corpului în acâstă ocasiune. Ministru de resbelă G. Adrian. Actvlu oiășianilor^ din Tercjoviște de orimirea și felicitarea regimentului, No. 2 de infanterie la intrarea in acelu orași{. Domnule Colonelă 1 Orășianii și corpulu comercială din Ter- goviște în întâmpinarea ce cu plăcere facă intrărei d-vostre în orașă și a regimentului ce comandați, vină prin mine, primarulă, a ve felicita de buna venire și a vâ ura uă bună petrecere între noi. Este ună adeveră necontestată, d-le colo- nelă, că orașiulă Tergovișlea de și din ne- fericire este lăsată ca isolală și ne pusă în comunicațiune prin drumuri icgulatc ce i-ară înlesni Iransacțiunile comerciale cu cele-l-alte orașe capitale ale dislricteloră vecine, totuși însă orașiulă precumă și întregulă dislrictă își are avantagcle sâle proprii. Mănosă in tâte producțiunilc agricole prin fertilitatea pământului, are abundență de grâă, porumbă, vinuri, rachiă, legumi, pome și vile de totă felul ă. Frumosele câmpii cc încongiura orașiulă nostru, pe care uădiniâru gloridsele armate ale Eroiloră Prinți Vlad Țepeș și Michaiu Bravulu au staționată, ve voră servi de eser- ciții militare. Aerulfi celu sănelosă și curată, isvârele și apele rîuriloră Ialomița și Dâmbovițș ce ne încongidră, variatele posițiunî încăntălorc, va contribui multă Ia sănelalea oșlcniloră. Ve felicilămu dară, bine âli venită! Mul- țămindă cu recunoscință și guvernufiii cate șî-a adusă aminte că Tergoviștea ca anticu $rașu milil^e, merită atletă consjdeî&țiuire. www.dacoromanica.ro parlnță simpatică, și pe lingă acestu avan- tagiu maî dispune de unu organu foite plă- cută. Domnii -Gestian (Doctorului Velescu (Marrele) Balânescu (Vilcbius) ți Fraivald, Mai cu sâmă d-lu Bâlănescu are disposițiunea sea uă rara mina comica. Cea de a doua piesă întrulțD actă fu ju- cată cu mare esactitate de aceia-șî membri. Publiculu care era compu'sfi aprope es- clusivu de Români, fu escitată de uhu in- tusiasmă din cele mai vii și recompensară pe toți represintanțiî cu cete Har frenetice și îndelungate aplause. Tealrulu era plină. TotulA neîncredință și ne făcu se recunâscemu, că pu avemu a facâ cu uă trupă căletâre de eomedianți, ci cu uă so.ietate compusă de pirteri artistice, care și propusese ca uă temă arioru, desvol- tarea artei dramatice. Alegerea buneloru piese fojlc cunoscute tn genere, e din literatura teatrâloră moder- ne și înlesnescc priceperea și la ăcele perspne cari nu ’nțelegu limba romănă, și dorimă prin aceste rânduri a recomanda bu ardâre represinlațiunile viilâle. (Hermannstâdler Zeltung). PR1MARUL0 COMUNEI BUCURESCI. La 6 din viitorea lună luliii fi indii a se ține licitațiune în sala Ospe- luhit comunale pentru reparațiunea caselor Ci d-lul Toma Pope cu din suburbia Batistea, strada Genunile No. 57, în care a fostu instalată scola publică primară de fete din culdrea galbenă, subscrisulu publicfi acâsta spre sciința tuturoră, ca do- ritorii d’a se însărcina oeBie de Schilles XV;I IM PAEȚ1KEA PAMEKTULUI, poesis de Schiller. XVIII. PESCARUL, poesie de Ge®Uic XIX. CO- PACIARUL, poesie de D. BoUBtîndnu. XX IM- NUL RESBEMC alîî ETER'fel (1820) de Riga. XXI. BIBLIOGRAF E Pentru abonare : Bucuresci, Strada PompiSii:, ’j fața Comisiei dr . ”'⁴’ ^50 ROMANULU 23 IUNIE 1886. Aeșitu de suptu tiparuT CESTIUNEA ORIENTELUI în | ’ fața dreptului publică europeană Tractatului din Paria de Sava N. Săiinescu Doctorii în sciitițele poli- tico-ndministrative_____De ^în$arc la tSte librărielc. < PIERDUTU’, uutilu dintre în- ^"părțitoriî țlinrinluî Românulă 20 Bilete de Abonameută, Numirile: : 106(13, 10604, I0605, cine le a găsită nu se pâte 'servi dc dînsele șoc l> ri. 160---180 „ , „ deșerte... 15 Severin, nor, vînt forte răcâre- Naționale.,,...^ 59 --- „ eărnău „ I. , --- 220- 240 ,, pornite încărcate 19 Craiova, timp noros, 20 gr. cald. Lose.......... .... 63 30 » .» ,i II- >i 160 --- 169 ,, ,, deșerte •• 25 C. Lung, nor, pucină plâe, cald 21 gr Credituîă...... 87 --- „ arnăută ghireăj...,....... 130-150 218---210 Vapăre sosite............... 12 Pitești, timp frumos, pucină plâe Acțîu. Mnce 747 --- Secară.................................... 100---120 129-- „ pornite............... 10 Jiu, timpu frumosu caldu London .....uf. 100 70 Porumbă........................... 90^-115 Șlepuri pornite și în- Giurgiu cald 22 gr, plâe Argint™ ...u. t 113 60 Or$u... .«m... cărcate la Snlina........ Târgoviște, plâe liniște plus 29 gr, Argi înmărf. 111 --- Ovăsu..................................... Ur$icenî, noră, caldă vînt • i Duceți.5 37 Mciu....................................... R. Sărată, vâutu fârte noră plâe ----- -------1 Rupiță .a...;............................. Argeșu, noră fârte puțină recâre T ,S JgRSES‘^ MAȘINE DE SECERAT ERI a lut Wdod, se afla de vîndare la WALLER ȘI HARTMANn" Bucuresci, Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada D. ION C1UFLEA DOCTORU FABRICII) Portului. No. 273. 13 Doctoru îu Sciințele Giuridice de la Universitatea din Bologna, anunciă pe concetățenii sci că dă consultații în tdte $ilele de la orele 9—11 antimeridiane, avîndi locuința pe Strada Belvedere No. 58. No. 228. 10—2$. are locuinția în Strada Vestei, No. 9 aprâpe dc pârta Spitatululuî Colțea, și ține consultațiuni pe orele 2 pînă 4 după amia$i. No. 224. 20. A AUA 8 nAIUIziViUAo Une pârtie de Medicaments francais est â vendre en gros ă prix de fabrique. S’adresser: AU GOURMAND, Place du ThMtre, ă Bukarest. UA JLWATE MILION DE OASUIGATU La l-iu fiă cărei lene se voru face tragerile MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntă loturi magnifice de câștigată- anume, umilă de 500,000 franci și altulu de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundarie de 80,000 —40,006.— 20,000.—10,000 etc. franci. Ună bilctl pentru una din aceste trageri costă numai 20 franci, trei bilete costă 50 francî, șâpte bilete 400 francî.— Aceste titluri se opținu trimițânduî prețulu în bilele de bancă, cnpdne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRANCFORT PE MAIN. POSTSCRIfTUMU. Bulctinurile de câștiguri voră fi espednite fără chieîtuieîe pe de dată ce se voru face tragerile; câtu despre sumele câștigate, ele voră fi plătite pre-tutindeni în numerătâre DE VÎNț) ARE > unu lociî, aprâpe de biserica Lucaci, în mărime 18 Stînjeni fațada și 40 Stănjdni lungu. Doritorii d’al cum- pera se voru adresa, d’a dreptulu, ș la direcțiunea tipografiei C. A. Ro-1 setti și la Librăria d-nil oru Socecii et Belgasoglu, Hanu Șerban-Vodă, No. 18, în ori-ce timpii a ^ileloru de lucrare. ASIA-țlI AM DESCHIS DEPOSITU GENEKAL OE OGLINDI de tâte mărimele din fabrica, ■moștenitoriloră Comitelui Caro! Kinsky la Biirgstein în B-emia. Bucuresci, 20 Luniu 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI Net 10, VSS,A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristalu de orî-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre, pneum și pentru oglin$î da orî-ce mărime după dorința se efectue$e cu prompfeță. — Embalagiu de oglin$î destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3—7^1 CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. PULBERE # î‘1;MO“Manganicu f DB BURIN DU BUISSON. Ț Aț#Tt>| «prin Academia de Medicină din Paris. Site db ajunsfl uă mică quantitate din 4 t'rsWl» pulbere infrun pachară cil apă, a * op»neA numai de cătti nă apă minerală fe- S rugtaâtâ, gas6să fârte plăcută, cane se bea ® Ia fhait semplă, sau o® vină amesticată. £ ACâita este d’uă efflcacitaîe constaaîă contra T palida culdre, sufferințele stomachulul. per- ® derfle albe, menatruațiunile dificil®, sărăci- ® men de sănge, șl convine mal cu s’®mă per- sân-slort care nu poJfl mistuî preparatele or- dinĂre de ferii. Acâsta are piste tâte celle 5 alte imensul® avantagitt a mu provoca cons- ra tipsrțiunl și a conține manganesiu pecorele 1 cel mal savanți medici din Franța 6110 con- x sideră ca indispensabila la tratamentul» prin ® femginose. X Depoul» generala la Buccuresci, in phar- ra macica la Cerbul» de aur adl Adolf Plbckbr, 1 piste drum de Passagintur Român; la lassy, t de Koteta; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, <3 lajATUCHBSKI. ® TIPOGRAFIA S’A MUT ATU STRADA COLȚEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM de diferite feluri., ETICHETE. CONTURI CONTRACTE. POLIȚE, CIRCULARI SI FATURI AFIȘE, DI ARE IN DIFERITE MĂRIMI MlRg SIMM;» BAPTISM, VISITE, CUNUNIE Ș! ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE H * * 1 drageurT OE LII TATU de FERU și de MAN^NESIU db BURIN DU BUISSON. Aprob? le prin Academia deMedecinădin Paris. Mnn țanesiulfi se găsește In sânge In totă d’aunudimpreună cn ferul», medici cel mal ! inalțl plasați regardâtjă drageurile de laltatb । de Mi și manganesiu cu mult» mal active । ca pe drageurile semple da lactat» de fer» și > mangimesiu cu mult» mal active ca pe dra- i geuritî semple de lactat» de ferit. Acestea la ♦ tdte maladiile doltîâse a sărăcimel sănge lui t și#pesie tot» a fortifla temperamentul» slab» ț și limfatic». Palidele culori, perderiîe albe, iregularitatea menstruațiuneL, amenorhea ț sau supinressiunea regulel incete$Q tâte fârte v rapid» la intrebuințarea lor», fără deose- | bire și chear când® aceste diverse maladii [ sunt complicate e® sufferiiirțfi de stomach ț ca digestiunl tangl onăvoiâse Ți durerâse. # Depoul» general» la Buccurem, inpîiar- ♦ macica la Cerbul» de rar adl Adolf Plbckbr, $ $ * * piste drum de Passagintur Român; la lassy, < j de Kohta; la Crajova, la D. Pohl; laGalatz, * laJiTUCHBSKI. î CUKF.LE ADEVERATE ENGLESESCI dc felurite dimensiuni pentru Mașini de treerat și M6re cu vaporii, cu preciurî forte MODERATE, se află de vîndare la D-nu D. POPPER et L. WISNER, pielării în Stra. Gabroveni. No. 320. 4—2$. BIARSBLâJLL SONS & C°^F oferi posițiune IN GAINSBOROUGH (Anglia) AU PRIMITU EXPOSmiWA UXlVEhSALE DLV PARIS 1867 MEDALIA DE AMU pecstru LOCOMOTIVE SI MAȘINE DE TBEEBATO DUPE CERCETAREA LORU PRACTICA LA BILLANCOURT. Uă asemine Locomotivă și Mașină do treeratu vorii sosi aci celu multă pînă în patru-sprc- vT Tipografia G. A. aosetli. strada Colței, No. 42. ’ *•’ ' " ■■ ¹ Ti ' '• * . ■ ”■ ’ , www.dacoromanica.ro