JOUI, 27 IUNIU 186?. ANULU AtU DOUE-SPRE-DECILE VOIESCE ȘI VEI PUTE ------------------ CAPIT. DIST. PE ANU K . . . . . leî nouI 48 — 58 PE sfcSE LVNÎ. . . . „ II 24 — 29 pe trei lunT... ii ii 12 — ¹⁵ PE UA LUNA ...... II 5 fi UNU ESEMPLARU 24 BANI PENTRU PABtS PE TRIMESTRU FR. 2U. PENTBU AUSTRIA, .... FIOR' VAL- AUST. Articlele trămise și nepubiicate se v.orii arde. — Redactorii respundetoră Kugeuhi Carada. LUMtn6za-te șt vei fi PENTRU ABONAMENTE, ANUNțlUnl ȘI BECLÂME A SF. ADRESA ÎN BUCUBESCI, LA AOMINISTBATIUNEA ZlA RULVI IN DISTRICTE LA COHESPONDINȚIl DIABIULUl ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARBAS UALLEORAIN BUH DE l'aNCIENNE COMEDIE NO. 5. A N UN C1U Bl LE LINIA DE 30 LITEBE........40 BANI INSEBTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI tfOU prima rulC COMUNEI BUCURESCI. Fiiudu-că prin convocarea făcută de primăriă prin însciințarea sea cu No. 5771 cu dața din 19 luniă corinte, pentru alegerea deputatului colegiului alu Il-le din capitală în loculu d-luî Ștefan Golescu, care a demisionată, cancelaria comunei din scăpare de vedere nu a păzită terme- nulă prescrisă de art. 46 din legea electorală, de a se vesti d-nii ale- gători cu 21 - tică celui din 1 848 ’ î Acestă dualismă spoliatoră și monstru, Francisca I, Ludovicu XIV-, la toata- care divisă națiunile Austro-Ungarieî și Tran- tele de la Utrecht, Westphalia și Viena din 1648, 1713, 18î5î pentru a resuscita orârea acelora timpi, nastice; prin urmare, ferentă la atentatul»! tra națiune! române, diulu Daciei traiane. sploatate în interese di- nu va putea sta indi- silvanieî, ta casta ostile, în servi și domni- tori, armăndă trecutulil contra viitorului și perpetuăndii — la imediata frontiera a Euro- pei, spiritulă feudalităței, nu numai că nu selbatică, purtata con-» pâte avea viâța, nu numai că este departe antica colonie- din me- Gloriâsa Francie, ne spune prin apostolii sei că singura pace pe care eroica națiune soră, o pâte voi pentru șine și pentru lume, este uă pace născânda din aspirațiunite le- gitime ale popâreloru satisfăcute, a stabili tn imperiulă Austriei uă ordine de prosperitate, sâă a conferi occidintelui ga- ranții contra corinteluî slavii, dară elă, ne- fiindu de cătă unu sucesă efemeruț combă- 1) Resculărite țomăne suptă Doja, Horea, Cloșw și Crisanu. îsto?. Transilvaniei — Mătușă-mea e văduvă? . .aEsci sicură de acâsta ?.. . — Așa de sicură cumu tară însărcinată cu afacerea fără de acâsta amă onâiea mătușei d-tâle, cumu tălui d-tâle. Imî spuse atunci că Sânozan se Întorsese in amu pdte fi unu no- succesiunei. A- de a fi amiculă foștii și ală ta- de două lunî d-na de Francia cu fiica sea, că, prâ suferindă, ea voia a petrece ârnaîn Provensa, și că printr’ânsulă sciaă la Mor- niere de sosirea mea fa curându. Nu eutesaju a împinge mai departe infor- mațiunele mele. După felulu discrețiuneî luî Langlade, înțeJeseifi că voesce a se ținea în reservă și a nu se amesteca ta certe unde neutralitatea sea putea, fi compromisă. Afară de aceea mârtea unchiului' meă spulbera ura mea, pentru că acumu nu decâtă de douâ femei isolate. acumu, daca împregiurările m’aru fi făcutu a întâlni pd maî era vorba Puteamii chiaru sau hasardulu d-na de Seno= zan, se legă relațiunî de cuvenință, tn .cari demnitatea mea nu putea fiînjocă. Veduvă, ea nu mai era decâtă tiu care-mî impunea pentru nenorocirea iei. Me veî crede pâte sora tatălui meii, ti- celă pucinii respectă inconseeinte, Renâ; daru trebue se raărturescu, că de și pro- mitându-ml a nu încerca nimică spre a a- junge la uă împăcaie pe care nu trebuiamă nici nu vreamu s’o caută, abia fuiă ușurată de nedumeririle mele^ și începu a-mî părâ reu de primirea ce făcusemu verel mele. I- deia că ea ară fi putută se me creadă cu ânima vulgară stăruind» a urmări, chiară ta febleța ei, uă amintire de ură, md chinuia și me umilia Me gândeamă, au fără tar- burare, aducându=mi aminte de întrebările iei mișcate, că pâte ea me aștepta deja ca pe ună protectore... ce se-țî spună ? Tu sciă pînă unde spiritulu se pâte răteci pe câm- pulă închipuiri/oră, cândă merge pe fapte necunoscute/ Eludata asemenare a nobilei" moscenîtâre cu fata care păscea caprele, ceia ce sciamă în fine despre acâstă familie pe care abia 6 întreveZusemă altă dată ca per- sonagiele unei drame negre) tâts. acestea eraă de natură âncă a-mi impresiona imaginați unea. Scurtă, ajunseiă, a dori uă a doua Întreve- dere cu domnișâra de Senozan, chiară numai spre a putea șterge urlta impresiune ce-i lă- sasemă despre mine. Uă dată decisă, pu- seiă se-mi înșele ună cală, și Inceouiă a galopa spre stâncele .St? Hcnorat, sperândă că pote o ypiă întâlni acolo * p Hei comaudantulă meu, te vedă surlZându Ia resultatulă, aspreloră mele meditațiuni, și-țî tațelegă cugetarea. Pre legea mea l m ai pâte dreptate, fe deșiertă ară încerca cine-va a nega, dară e în tâte acțiunele menesci, cândă e vorba d’uă datorie decen- sciință, ore care impulsia®! secrete pe care nu pâte cine-va a și te măituri. Nu Zică, că daca vară-mea ară fi fostă vre uă slută, așă fl fostă totă atâtă de gata pentru a- câstă generositate cavalerâscă, și că nu m’așă fi gândită mai pucină la opiniunea ce putea se aibă despre mine .... De aceea, ca adeverată paladină^ plecaiă călare spre stâu- cole St. Honorat, (Va urma). (Mario Uchard) www.dacQromanica.ro ROMĂNULU 27 IUNIU 1868 545 £ tută de majoritatea popăreloră, n’are pentru turile iei la uă individualitate pn pria na- cele patru milione de maghiari, Înconjurate ională, la autonomia și independința provin- de alte 8—ÎG milidae nemaghiarî, decăt® acelea-și desavantagie ce le avea Austria lyi Bach și Schmeriing, Austria absolutistica diu 1849—1 86 1 ! Prin dualism®, nici Aus.rH lui Beust, nici Hungaria lui Deăk (dualismului 6ru nu isto- rică) nu va înceta a O uă aglomera(iune de na^onalltălj repulsive, ostile elementului aus* tro-maghiar® și revoltate a se vedea domi- nate de eghe^onia unei minoriiăy, A compta pe puterea duallsticâ întrun® coaflictu euro- peauu, ou este 6re a se espune la resulta- tele obținute In resbelulu din 1866?! Nu este sucesulu ispititor® care a susci- tat® geloșia poporului Slavu și Roman® din imperiul® Habsburgiloru, precumu nu este numai lipsa de sinceritate, justiție [și libera- lism® la pseudo democrații eghemoni, care indispune pe Slav! și Români conta creațiu- nei austro-maghiare, daru este spiritul® feu- dal® de concistă, terorismul® hunicu, aten- tatul® la naționalitate și țâră care agită șj revoltă elementul® roman® și slavu, și con- tra poporului maghiar® și contra elementu- lui germană din Austria! Cea-a ce se cere dualismului, este se re- nuncic in definitiv® la conciste prin terorism® și dcsnaționalisare de 6re ce usurpațiunea și tentativele voru înarma tdte elementele ne- maghiare contra celor® doue națiuni eghe mone, și va face imposibilă uă apropiăre in momentele supreme; mai mult® âncă, va pro- voca curând® sâ® mal tărijiu complicațiun deaastrdse națiuneî maghiare, cea-a ce nu pe pdte conveni, și nu intră nici în calculii nici în interesele Romanilor®! Ca și Maghiarii, subt® absolutismul® lui Bach și Constituționalismul® luî Schmeriing, ca și la 1848 amu protestat® ș’am® res- puns® la Încercările și pactițiunea dualismu- lui, cu refrenul® sentencios®: „Quid quid „de nobis sine nobis neque pro nobis „neque contra nos.“ — Maghiarii a® fost® ascultați, Austria a cedat®, nedreptățind® chiar maioritatea poporațiunei; noî amu dori ca se nu trebuiască austro-maghiarilor® unu desas- tru intestin®, maî teribile de cătii cele de la Solferino și Kdnjggratz, pentru a face se se audă și vocea Românilor®, și vocea Croato- Siaviloru! Pactul® dualismului este și remăne nulu; pe căt® timp® Românul® nu va putea con- simți nici uădată a renunciala autonomia țarilor® săle, la individualitatea sea naționale! Nicî îe drept®, nici istoric®, nici etnogra- fic® și njei geografic®. Ungaria dualismului nare titluri asupra Transilvaniei, a Bana- tului timișiană, a Crișianei și a Mar- ^ației, precumu însăși Austria a recunos- cuî&lal852, 1861, 1&63/4 prin rescripte, prin legî votate in Camera de la Sibiu, sus- ținend® că fisele țeri nu potu fi decătu un® patrimoniu absolut® românul Autonomia Transilvaniei și a părților® jei, este mai vechia, decătu istoria Hungariei, maî vechia decât® ființa poporului magiară în Panonia!.... Legile Transilvaniei șîa Hungariei Începând® fiă șl numaî de la pacea din Wiena 1605) diîpă încetarea usurpațhmeî musul- mane, conservă în termenii cei maî geloși, autonomia provincielor® romane cis-Alpine, de supt® dominațlunea Habsburgiioruî La le- < gile wiiuaei din 1 848, Votate în Clușiu și Pesta de magiarî, fără scirea și participarea ^omăniioru, a respumsu tdîă națiunea prin un® puteric® veto, cu arma în mănă, aran- «ăndu-le în oceanul® de sănge versat® în res- helul® civile! D^ă națiunea Magiară șî-a uîtat® tradi- țiunile, viâță ș’actele istorice, și va fi ten- tată a erb^că uniunea, octroatăla 1866/7 țn-in pactul® dualismului și prin Ea, robirea, . usurpațiunea păr^ₐ(U]ᵤî roman® Ișî va primi sancțiunea faptul împlinită, cundscă că se amăgesce reu, și că ^irea de apoi va fl mult® mai amară și penl^ densa și pentru consistența oinastieiî Apelulu unu pretins® drept® istoric®, falsificat® cW'Mențiune d’a seduce opiniunea publică a Eurcp^ mistifi- când® adeverulu istoric®, și justificând in- cieloră romane din confederațiunea imperiului romană de altă-dată, și ală Austriei de astăzi! Europa și națiunile Ieî, care lupta cu mari sacrificii de sănge și tesaure bănesci pentru autonomie șl unitate națională, cată se se con- vingă in cele din urmă, că jocului austro- magiară, este hasardulă unui desperatul că clă pune în cestiune și pacea și prosperitatea popdrelor® pentru timpă Îndelungată; de a- semene, că dreptulă istocică magiar® departe de a fi uă realitate, elă nu este decătu uă mistificațiune, saă mai corectă, uă viuă fan- tasie al esaltațiuneî visătoriloră magiarî! și pentru ca se fim® mai mică resumată Europei materiă. Dreptu istorică, conchișî, vomă da tn căteva date tn acostă continuitatea lui, sancțiunea pragmatică, Dreptnlii virtuali- tății (jus virtuale) suntă refrenele magiari- loră din 1848/9 și a magiardoru din 1866/71 La ce se referă aceste prelinse titluri pe care cei doui conspiratori voră a fonda Eghe- monia și cele doue unități a le dualismului, tn complulu națiunilor® ne-magiare și ne- germane 1 D. Beust se vede că s’a speriată de fan- toma unei jocărie puerile căndă a primită a espune sor^ile dinastiei Habsburge și a uni- tății imperiului fondate pe uă confederațiune ab-antiquol Europa, nu scimă se fiă primită nici de la jurisconsultulă Deak ciceronele magiară iNVEȚAMENTULU PROrESIUNALU IN ROMANIA. (A vedea No. de eri). II. Pentru a da tbtă importanța cu- venită învățământului profesională; pentru a satisface prejudiciurl înră- decinate, trebue ea colegiurile pro- fesionali se fiă asemănate în aceia ce privesce localul ă cu colegiurile clasice. Este în destulă ca părinții se observeze cea mai mică deosebire în defavbrea acestoră stabilimente pentru ca se ere^ă, că copil loră aă se primâscă uă învățătură poporară, elementară La noi, ca în tbte păr- țile, din nenorocire, vorba populară nu sună bine la tbte urechile. Ilus- trulă literatoră, d Saint-Marc-Gi- rardin ^icea uădată: „Instrucțiunea primară pare a fi făcută pentru po- poră, șî la noi, unde tbtă lumea este democrată, nimeni nu voesce se fiă din poporă.“ Camă aceleșl simți- nici de Austrie definită, lurîî și la reformatorele eclectică ală nonei D. de Beust, uă ideiă clară bine- bine fondată asupra indicatelor® tit- nu va remăne nici d-lui Deak nici d-luî Beust decătu a recunosce că basa ano- malel creațiuni este spiritulu de conchistă, țintirea la restaurațiunea feudalității la unulu, și ancsietatea noviciatului la celu-altu, 6ru in fondîî uă periculdsă ispită la ambele părți! Dacă amu ave se ne pronunciămu asupra resultateloru dualismului, relativii atătu la pretinsul® dreptă istoricii magiarii, cătu și la unitatea imperiului Austriei. Ne-ar fi fdrte facile a proba cu istoria și legile Hungariei în mănă, că puntul® celu mai esențiale din acelă dreptă istorică este sacrificată prin pri- mirea Dualismului care lovesce independința și unltateaH ungariei propriă disă, și garantată prin sancțiunea pragmatică legând® sorțile Hun- gariei de a ie Austriei, și rumpăndă tbte tra- tatele vechiloru alianțe istorice cu Croația etc. a regatului Triunitu, și slăbindă legăturile de confederațiune cu provinciile nemagiarc! In nici ună casă, acestă compromisă n’a bene- ficiată nici Austriei nici Hungariei, dară a servită a revolta popbrele nemagiare, în con- tra Dualisticiloru, și- a le degagîa de veri ce legături istorice, ce le-a ținută alipite de co- rona regatului treuintă (dru nu a vre unui regată magiară) și de dinastia Habsburgă! Basea acestui trei-unită regată a fostă Con- federațiunea, în care nu intra nici Austria, nici Transilvania, dară care împreună con- stituaă unitatea imperiului vulgo-Romană, și ală Austriei Habsburge din timpii moderni. Dreptulă istorică ală Hungariei, garanta au- tonomia Regatului tre-unitu, și scutea pe su- biectele confederațiunei Hungare a merge la Wiena, se discute cestiuni străine de intere- snle Hungariei, precumă asemene scutea pe Groapa, Slavonia, Dalmația a sc îngriji de căușele popotelor® Austriei, și reciprocă. Dreptulă istorică alu Transilvaniei și păr- țile anecse, garanta independința și autonomia țereî, scutindu=o a merge la Pesta său Wiena pentru regularea intereseloră respective. Unica și singura legătură între Transilvania și Hun- garia, era legătura alianțelor® re’noite și sta- bilite prin ereditatea Habsburgiloră și la co- rona Hungariei și la corâna Transilvaniei! Nicî după legile Hungariei nici după le- gile Transilvaniei, n’a esistată deci, și nu esistă ună altă dreptu istorică, pentru Hungaria a- supra Transilvaniei și vice-versa! Nicî uădată n’a esistată uă unitate politică maghiară basată în dreptă sau istoria, care .ar fi co#. fundată aceste doue țeri, independinte una de cualificabilul® atentată ce se aduce prin hi- Ha și autonome una ca și altaț dosulă dualismfi, atătă Transilvaniei cătă și Banatului Timișiană etc. nu va pută feri nicî pe Hungaria nici pe Austria, de tristele com- Plicațium, precumă nu va pută, pe de altă slăbi protestele națiuneî române, drep- (Va urma). V. Maniu. mente predomnescă și la noi, cu tbte pretențiunile nbstre democratice. Cine nu aude pe fiă-care ^i bmenl culți, tineri învâțați, repetândă: „Este bună bărbată cutare, inteliginte, însă nu este de familiă. “ Cași cândă familia ar fi în veculă ală nouă- spre-^ecelea, monopolul ă a câțl-va pretențioși. Se luămă însă lucru- rile cumă suntă; se combateină pre- judițiile, însă se ținemă semă de dânsele. De aceia dară localurile colegiuriloră profesiunale se nu albă aerulă de a fi inferibre celoră cla- sice. Aceste două feliurl de colegiurl nu trebuescă ținute la ună locă, și mal cu sâmă suptă aceiași direc- țiune. Se întâmplă mai în totă- d’auna ca directorele se albă mal multă aplecare pentru unulă din a- ceste învățăminte, și celă-altă su- feră, și elevii se desgusteză. Amă aurită bmenl luminați cari pretin- deau ca colegiurile profesiunale se fiă nisce sucursale ale colegiuriloră clasice; acesta este celă mal sicură irrdlocu pentru a desgusta pe elevi, de a ’I face se cre^ă că el suntă inferiori celoră-l-alțl. Pentru ce bre amu pretinde ca copil se judece mal matoră de cătă bmenii maturi ? Dacă bmenl serioși și pretindă că nu este sciință posibile fără latinesce și gre- cesce, ce se mal <^ică copii După părerea nbstră, celu mal nemerită mujlocă de uă camă dată este, după cumă amă ^isă, ca u- nele din gimnasiurile înființate se fiă înlocuite d’a dreptulă cu cole- giu rî profesionali; saă dacă avemă mi^Ibce și trebuință, se înființămă din nuoă aceste instituțiunl. Sun- temă convinși că copii cari urmeză învățăturile în unele din gimnasiu- rile de provinciă, ară avea multă mal mare interesă se urmeze învă- țăturile într’ună colegiă profesiunală; astu-feliu că pu s’ar ocasiuna nici uă perturbațiune prin acestă trans- formațiune. După locală se vedemă cumă trebue organisată personalulă în co- legiurile profesiunall; însă ca se se pbtă determina personalulă trebue so arătămă cumă s’ară cuveni se se distribue materiile învățământu- lui între profesori. In acestă pri- vință esistă două sisteme: cea d’ân- tâiă este divisiunea în clase, însărci- nându-se același profesore cu pre- darea tutuloră materiiloră; cea de a doua este divisiunea în facultăți, după care materiile se împartă între profesori speciali după natura învă- țăturiloră. Declarămă de la înce- pută că suntemă contra sistemei de clase, și btă pentru ce: după păre- rea nbstră suntă prea puciul acel profesori cari ară poseda mal multe sciințe, astă-felă ca se 3e pbtă preda cu folosă eleviloră. La noi, ca și aiurea, s’aă văpută în destule esem- ple triste de profesori însărcinați ca se predea mal multe sciințe, și care nu posedai! pe nici una bine; astii- fehl că bieți copii trecu prin clase și nu se elegu cu mal nimici!. Amă ascultată profesori însărcinați de uă dată cu predarea sciințeloru natu- rali și fisico-chimice, șl care nu ’și dau bine semă nici de cele mal elementare combinațiunl chimice; care confundă acidl cu ocsidl și cu corpuri șimpli Amă ve^utu cu ochit mei ună june însărcinați! cu mulțime de materii, care vorbind ii despre fibre, n’a sciutu se deosibescă calicele de corolă, staminele de pistilă. In asemenea condițiuni este fbrte văte- mătorii pentru tinerime ca se i se încredințeze instrucțiunea unui sin- guri profesorii; de aceia a și fostu abandonată sistema claseloru în acele țeri mai cu semă unde se gă- sescii mulți bărbați specialist!. Noi avemii mare lipsă de profesori spe- ciali, cu tbte acestea cu uă bună chipsuință se vorii găsi pentru căte- va colegiurl. In câți! pentru viitoră este de trebuință ca se se înființeze uă scolă normală specială, pentru a forma asemenea profesori. Profe- sorii buni suntii singurulă mid’locu de reușită alu colegiuriloru profe- sionale; de aceia este neaperatu ca în capulu cându administrațiunea școlară s’ar decide ca se înființeze asemenea stabilimente, se procedeze cu cea mai mare scrupulositate la alegerea personalelul; și mai bine se avemă de uă camă dată pucine colegiurl bine întocmite de câtă mul- te și rele. Se nu se țiiă sema de nici una din acele pretențiunl care din nenorocire sporescă pe fiă cari di la noi, că toți suntemă învățațl, specialist!, numai pentru că întâm- plarea a adusă ca se ne preumblămă câtl-va ani peste fruntarii. Dacă nu vomu fi scrupuloșl, dacă se va per- mite celui d’ântâiă venită ca se se urce pe catedră, atunci mai bine se nu mal înfîințămă nici ună colegiă; căci celă pucină nu vomă compro- mite printr’uă organisațiune defec- tubsă, una din acele mai utile din- tre instituțiunile de învețâmântă pu- blică Câtă despre numSrulă profesori- loră, acesta depinde de scîințele ce se voră preda. In scolele de ase- menea natură materiile învețămân- tulul suntă următbrele: morala reli- gibsă, citirea și recitațiunea, scrie- rea, limba națională, Matematicile, Istoria, Geografia, limbi străine, De- semnulă, Istoria Naturală și Tecno- logia, Pisica și Chimia, Mecanica, Economia politică, Legislațiunea și Contabilitatea. După analogia care esiste între diferitele sciințe, tdte în- vețăturile de mal susă se potă gru- pa în optă categorii: cea d’ântâiă ar . coprinde învâțămentulă moralei reli- gibse; — a doua citirea și recita- ' ce, autoritățile școlare nu camă a- cordă importanță repetitoriloră; Și acesta pbte că este causa principală a lipsei totale de disciplină dinseb- lele nbstre. Pînă mal alaltă-ierî bă- ieții plecaă cu grămada ca se se plîngă dreptă la ministru despre profesore seă directore, și pînă as- tă-^! se vede uă destrămare neier- tată în unele stabilimente! Acâsta nu s’aru întâmpla dacă amă avea mal multă disciplină. Cu personalulă indicată mal susă credemu că s’ar preda ună îmve- țămentă din acele mal complete. Dacă suntă însă localități unde se va sipți nevoi de cursuri speciale, atunci se mal potă adăoga și alțl profesori; așa de esemplu într’ună orașă industrială se pbte face ună anume cursă de Chimie industrială, într’ună orașă de portă ună cursă de navigațiune etc. Se vedem ă acumă ce tendință trebue se se dea învețământulă, Colegiurile profesionale fiindă des- tinate a pregăti pe copil pentru seb- lele speciale, și totă de uă dată a înzestra pe aceia care nu potă in- tra în specialități, cu cunoscințe cari se le pbtă servi în ori ce îndelet- nicire voră avea, urmeză neapărată că învețământulă trebue se fiă câtă se pbte mai aplicată. Profesorele tre- bue se caute a areta eleviloră tbte aplicațiunile ce se potă face cu cuno* scințele ce predă; de aci necesita- tea ca aceste stabilimente se fiă în- zestrate cu lecțiunî sciințifice și tec- nologice, fără care orî ce înveță- mântă nu folosesce mal de locă ele- viloră. împărțirea materiiloră cari aă se se predea eleviloră în fiă care ană, trebue făcută astă-felă ca se pbtă presinta ună învețământă com- pletă; cu chipulă acesta elevulă fără mi^’lbce, chiară de ară eși după terminarea anului ântâiă, posedâză uă sumă de cunoscințe complete. Suntă multe familii cari nu potă ține pe copil loră patru ani într’ună colegiă profesională, ci după ce aă terminată studiile primare, dorescă se mal trecă ună ană seă doui in- tr’uă seblă mal superibră; pentru a- semenea cazuri recomandămă dis- tribuțiunea materiiloră după cumă amă (jisă mal susă. P. S, Aurelian. (Sfîrșitulu pe mâne). țiunea, limba națională, Istoria și Geografia;— a treia, Matematicile;— a patra Istoria Naturală și Tecno- logia, Fisica și Chimia; — a cincea Economia politică și Legislațiunea; — a șesea Caligrafia și Desemnulu; — a șeptea Contabilitatea; — a opta limbi străine. Afară de contabilitate care se pbte preda de contabilulu stabilimentului, pentru fiă care din acele șese categorii, este nevoie de unii profesore specialii; astă-felu arii trebui șepte profesori, între cari tre- buie se figureze neapărată și direc- torele. Pentru ca invețătura se fiă și mal completă, trebue se fiă ata- șați pe lângă stabilimentu patru seă ciad repetitorl, după numârulă a- nilorfi de studii; aceștia aru păzi liniscea, și fotă de uă dată ară în- lesni pe profesori în obositbrele loră lucrări. într’ună internată mai cu sâmă, repetitoril suntă unii din a- gențil cel indispensabili, nu numai pentru că esplică lecțiunile și facă aplicațiunile, dară pentru că țină disciplina. La noi, mu sciu pentru j PR1SARULD COMUNEI BUCURESCI. Dintre obiectele mobile ale bise- ricii Icbna destinate a se vinde la 1 luniă curinte, mal remănăndă ne- vândute uă parte bfe care și ur- măndă a se vinde și acestea totă prin licitațiun® îu se află do vîmjare, îu magasinul d-lor FRAȚI HESCHIA Strada Decebalu No. 3 din dosulă Bărăției No. 305. 6 2, » u. „ oăruăui ,< L , — „ p 6- >» “ arnăutu ghircă......... Aug 1868 Urzicenî, nouru, caldă, do la 5 ‘'pesta totu, p!6e fără abondență. Țitșsoî, timpii nouros 7 Xuliu London Argintă 201 113 Argi. în mărf. 1J1 90 50 Dueați 5 38 Secară.. • Porumbă Or^u..... Ovesu..... Meiu..... Rapiță ...i- 290—350 160—180 220 - 240 160 — 169 130 —15C 100—120 90-115 ,LW 218—210 129----- Corăbii sosite încărcate ,, „ deșerte. „ pornite încărcate „ deșerte.. Vapdre sosite.......... „ pernițe. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina...... h- Craiova, timpu nouros, vîntu, căldură 20 gr R - ■ Giurgiu, 26 gr. R. timpulu frumosă, puțină nouru. R. Saratu, vîntu slabă, nouri de plde. Găesci, nouru, vîntu slabă, căldura 26 grade R Ploești, nouruț ploatu puțin, plus 24 grade R. Văleni, încuiată. Mărgineni, nouru, liniște. Câmpina, nouru, plus î 9 gr. R. T. Ocna, căldură 25 gr. R. închisă nuzeu, nouru, pioe, puțina caiaura li- niștită. T. JiS, senin, cald. SJatina, nour, puțin vînt, W. 20 gr. R Caracal, idem Bechetu, idem Severin, senin, Vîht forte S W. recâre C. d’Argeșu, timpu plqiosă, a ploatu, reedre. Vashiiu, plotu tarț, vînt. Huși, căldură 17 gr. R Leovn. nouru, caldă. Fălciu, plus, 24 gr. R. nouru. Cahulu, pldtu bine, vînt variabilă. multu, cald 22 gr. R C. Lungă, idem. iasBy, plus 19 gr. R. p!6e mare cu tunete și fulgere, vîntu N O dl tJ) ‘»an MAȘINE DE SECERAT a lui Wood, se află de vîndare la WALLER Șl HARTMANN Bucuresci, Calea nerestreu, No. lj)5, Galați; Slrada Portului No. 273. 10—2 j geurild semple de lacuto de ferfi. Acestea la ' îdte miladiile doinOse a sferăcimel sănge Iul STRADA COLȚEI, M 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE > tn * * Lin' t 19»f U * ‘ _ __ «I S’A M3TA.TU % r i a 'yi^ ROSETTI — , ’ U iLL 1b u PmiMESCE TOTU. FELULU DE LUCIUm, PRECUM _ ______ __________ afi© diferite felsari, ETICHETE, COMORI. COHRACTE. POHTE, menim SI FATURI e:«» .^s bh r c: ® sî: AFIȘE, DIARE MAigg SI IN DIFERITE MĂRIMI BAPTISM, ViSITE, CUNUNIE Șl OKI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE ES3 I» DRAGEURI f de 1:11 TftTU DE FERU și de mAHGAKESIU DE BURIN DU BUISSON. > Aprobi-teprin Academia deMedecinădin Paris. £ Man țanesinlii se găsește tn sănge Th tota t d’aum d’injpre ună cu ferultt, medici cel maî । inalțt plasați regard^ă drageurile de laltatfi > de fer li și manganesiu cu multfi mal active ca pe rirageurile semple de lactatft de feru și manguassiu cu multfi mal active ca pe dra- și peste totfi a fortifia temperamentalii slabii și limfaticii. Palidele culori, perderile albe, irregularitatea menstruațiunel, amenorhea sau suginressiunearegule! inceteijfi tâte fârte rapidă Ia întrebuințarea lorii, fără deose- bire și chear căndfi aceste diverse maladii sună complicate cu sufferințe de stomach ca digestiunl lung! anăvoidse și durerose. Depoulfi general# la Buccuresci, iu phar- macica la Gerbulfi de aur adl Adolf Pmcker, piste dru® de Passagintw Român; la lassy, de Konya; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, Ja Țatucrbski. 4 4 ADEVERATE ENGLESESCI de felurite dimensiuni pentru. Mașini de treeraț și Mdre cu vaporii, cu preciuri forte MODERATE, se află de vîndare Ia D-nu D. POPPER et, L WISNER, pielaru în Stra. Gabroveni. N© 320. 4— M l RSHALL SONS & C°^ IN GAINSBOROUGH (Ănglto) AU PRIMITU r. T» LA EXPOSiTlVNBA WlVERSALK DIN 1‘ARIS 18«7 MEDALIA DE AURU LOCOMOTIVE SI MASîNE »E TW8EBATU DUPE CERCETAREA LORU PRACTICA LA B1LLANCOUKT. Ua aseimne Locomotivă și Mașină dc treerat# voră sosi aci celu multă pînă în patru-sprc-dece ijilc și so vorg oferi spic Vîndare^ Bucuresci, luniu 1866. Ilotelu Concordia No. 21, Agintc, PIERRE JOS. HOREMAN. Mai multe teatimonia suntă bucurosfi la dis- posițiune. No. 318 6