anulu alu DOUE-SPRE-DECILE ADMIM1SRTATIUNEA PASAGIULU ROMANE No. i.- REDACTIUNEA STRADA COLȚI A No. 42. MAR^IJșl MERCURI 25—26 IUNIU iPu’ . ' . n A M a »vv v YV RUM ANULU V0IB80E ȘI VEI PUTE PRSâBELUNU. HG; PB (74 LUNA..... t> l> UNU KBEMPLABU 24 BANI ?BNPBU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20 prntbu austbia. . . . fiob. io VAL- Arficlele trămise și nepublicate se Vortiarrfe. — Redactorii respunțjetorti Rudeniei țiamda. X » t 1 • K * * ¹ J— .. . FIOR. LUMIN^ZA-TE ȘT VEI Fl PENTRU ADONAMKNTR, ANCNțlDBÎ Șl «ECLAM, A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNLa ziaruloi IN DISTRICTE LA COBBSPOND1NȚ1T DUBIULUI ți PBIN POSTA.La PARIS La D. DAURAS-nAH,KGBAlN BUE DR l’aNCIENNK COMțDIK NO. 5. A NUNțlUBl LE LINIA VB 30 LITERE < 40 BAIÎ IN8ERT1UN1 Șl RECLAME, LINU • ■ 2 LEI NOU PRIMARUL0 COMUNEI BUCURESCI. Fiindu că prin convocarea făcu- tă de Primăriă prin înștiințarea sea No. 5651, cu data din 15 luniti curinte. pentru alegerea Senatori- lorti din judeciulti Ilfovti, din scă- pare de vedere a cancelariei nu s’a păzitti termenulti prescristi de art. 46 din legea electorale de a se ve- sti dd. alegători cu 21 c^ile înainte de filele fixate pentru alegeri, d. ministru de Interne a mkj’locitti la Măria Sa Domnitorulti, și prin înal- tulti decretti cu No. 1059, s’a pre- lungită termenele fixate pentru fi- sele alegeri cu 6 dile adecă: Colegiulă alti II, în cjiua de 7 luliti viitorti, va alege pe senato- rulti cerută de $rt. 68 din Consti- 2. Alegătorii colegiului I-ju pen- tru Senatti se vor întruni în diua de 9 luliti viitoru totti în localulti ospelului comunale ca se alegă unti senatorii din partea districtului. 3. D-nii profesori al universității din;Bucuresci, se vor întruni în diua de 11 luliu viitorti, în localulti A- cademiel, ca se alegă eră-și unti senatore, alesti dintre dumnelorti. Primară ad-interinati, C. Lapati. No. 5,880, 1868 luniti 21 rațiunea guvernului. țicOstă disposițiune este privită ca măsură de precauțiune. BELGRAD, 3 luliă.— Noulă ministeră s’a compusă astă-felă: la George Tzenici, președinte șj la justiția Radivoj Milojcovici, Ia interne și interimă externe; Panta Ivanovicî la financd și interiinu la tuțiune. ilr Colegiulă I, lâ 9 luliti viitorti va alege pe Senatorulti cerută de art. 68 din Constituțiun®, și Colegiulă profesoriloră Universi- tății din Bucuresci, la 11 (uliu vii- toră, va alege pe senatorulă cerută de art. 73 din Constituțiune Și astă-felă cu acostă prelungire se împlinesse .termenulti cerută de lege de 21 dile, care se numără de la 15 luniti curentă, adică de la data primei convocării municipali tățil cu No. citată mal susti. Subsemnatulă dară primară alu comunei Bucuresci „ conformă art. 46 din legea electorala, invită prin- tr’acăsta din nou pe toți d-nii ale- gători, ce suntă deja înscriși în lis- tele electorali definitive ale anului curentă 1868 pentru Senatu, că în filele însemnate mai josti, la ora 9 de dimineță se se adune spre a pro- cede la alegerea Senatorilorti în a- ceste locali și anume . no 1 Alegatorii colegiului alu II-lea pentru Senatu se vor întruni în ^iua de 7 luliâ viitoru, în localulti ospe- hlul comunale (piacia Ghica), ca se alegă unti senatore din partea o~ raliul. SEH VITIU TELEGRAFICI) AM! H«>aiAKDIjt/l. PARIS 7 luiîă. Qiariulă La Patria con- stată că ^iariele oficiale din Berlin, revină la obiceiurile loră de denigrare și de provo- care, pe cândă desbaterile legislative aă pusă in evidințiă dqrinția ce aă tâte partitele d’a menținea pșcea ■ .) .A .Buvîj (Servițiulu privatu alu MONITORULUI). PARIS, 2 luliă.— Monitondu (Jice că tote guvernele aă recunoscută unanimă și fără reservă că, este datoria tutuloră pute- riloru d’a preveni veri-ce irilațiune, ce aru putea se se ivăscă în țerile de pe lângă Dunăre, în casă cândă ară exista divergință de opiniune între marile curți. Discursulă lui Thiărs, în camera legislativă, atacă poli- tica exleriâră și administrațiunea • financiară (Jicândă că acăsta din urmă este fărărexem- plu, și esle astă-felă, pentru că ea este uă fotografia esactă a politicei exteriore. Thiărs doresce ca Fiancia se fiă armată, nu pentru a începe resbelă, dară pentru a areta Europei că nu voesce so sufere nuoi usurpațiuni. Equilibrulu europeană depinde de la restabilirea sistemului de federațiune dm Germania, și populațiunile germane as- piră la acâstă restabilire, de cândCl elesuntă sigure de neintervenirea Franciei. I VlENA, 2 luliă. — Consiliulu- municipale a votată în unanimitate și de urgență pro- lestațiunea contra atacuriloru injuriâsc, con- ținute în alocuțiunea papale. Guvernu are deplină încredere în consiliulă comunale. A- locuțiunea este ună amestecă cutezătoriă în legislatura Statului., Consiliulu comunale aș- tâptă ca guvernulă se respingă cu energie instrucțiune • Colonelulă lotza Marcovid, la țesbelă, După proclamare principele merse înain- tea armatei, compusă din tdte districtele Ser- biei și adunată la Topchideru. Ministrulă de resbelă a cuvîntată astă-felă : „Braviloră! Ecă principele vostru Milan Obrenovici IV, pe care marea Skupcină l’a proclamată de principe ereditară ală Serbiei. Priviți braviloră acea pădure unde infernali trădători, aă versată sângele nemuritorului nostru intimă soidatu, principele Michail 0- brenovici, cu scopulă a ridica pe Tronă tră- dălorulă, suptă care s’ară fi îngropată viito- rulă nostru! Din sângele inocintc ală lui Isusă Christă a eșită sânta și nestrămutata ndslră biserică, care salvâ cu ondre univer- sulă și popdrele! Din sângele inocintc alu principelui Mi- chail se Csă, braviloră, uă Serbiă mare, li- beră și fericită! Acumă, braviloră, se jurămă cina, care s’a închisă, după uă scurtă alo- cuțiune a ■președintelui. Aslă-^î, la 11 ore. principele Millan a fostă unsă la catedrală. Pe urmă a fostă rcccpțiune la paiață. Corpulă consulară a felicitată pe principele prin D. Lougvoth, do- nnau-i uă domnie lungă și fericită, pentru prosperitatea Serbiei. Principele a fiuițămită, avăndă speranță că, pe calea ce va urma, va avea, ca și unchiulă seă, buna-voință și simpatiile puteriloră garanți. La plecare a adresată agintelui română căte-va cuvinte bine simțite, asupra amiciției, care esistă în- tre România și Serbia, avăndă credința că vorii fi totă dăuna bună amice. Bucuresci ” cXs acestu amestecă. n; 111 »' T — credință nestrămutată principelui nostru lan Obreuovici IV! Sc trăiască Milan Obrenovici IV! “. BELGRAD, 3 luliu.— Proclamațiunea Mi- re- genței declară că voiesce a manține cuvin- tele (Jise de principele Michail „că legea este suprema voință a Serbiei," promite a des- volta forma naționale, exigjnțele timpului, d’a perfecționa instituțiile țerei, a convoca mai adesea Skupcina și va face totulă pentru a asicura țerei bine-facerile linislei pe bâsa ordinei. WIENA, 5 luliă>— Ministrulă de resbelă ală imperiului a ordonată a se lăsa to con- gediă căte 20 de omeni de fiă care com- panie. Acâsta face reduețiunRa matei cu 36,000. Respunsulu alocațiunea papale s’a espediată Vice-regelc Egyptului nu va totale a ar- lui Beust la eri. veni aci. Me- BELGRAD, 2 luliă.— Aprâpe 1,600 de omeni de Încredere din miliția țerei au stată tn tabără înaintea Topchiderului, după inspi- dicii Daă consiliată a nu face călătoria la Dunăre; vice-regele va pleca la Ancona sau Triest. RODOSTADT, 5 lăliă.— Astăzi va avea locă, căsătoria marelui duce de Meklemburg Schwerin cu principesa Schwarzenburg. BELGRAD, 5 luliă.— Skupcina a adoptată doue proposițiuni: Escluderea eternă a prin- cipelui Alex. Carageorgevici și familia sea de la tronă și convocațiunea tn fiă-care ană a Skupcinei. Millan a visitată de mai multe ori Skup- Corespondența nbstră telegrafică de a^I ne silesce se ’ncepemti re- vista prin a da sema în scurtă des- pre stârea spiriteloră în Occidinte. Precumă (Jice dianulă La Patrie, discursurile pronunciate in tdte Ca- merele tindă tdte la menținerea pă- cel; cu tdte aceste temerile de res- belă nu se potă risipi. Astă-felă a- cumti căte-va dile ^iariulă La France anunța că guvernulă prusiană ar fi reclamată la Paris contra purtă- rii soldați loră Hanovrianî, înturnațl în Francia. Acestă scire a alarmată spiritele pînă ce Le Constitutionel a demințită fdrte categorică scirea dată de cătră Za France. Boia d-lul de Bismark și conge- diulă ce ș’a luată spre a s'odini și căuta, a provocată asemene felurite sgomote. D. de Bismark, ^ieft unele c^iarie, fiindă unu adeverată omă politică, voiesce d’uă camdată pacea pînă ce va întări edificiulă redicată după Sadowa. Acel îpsă carii suntă mal nerăbdători și mal militari, în- tre cari se citeză strălucitul ă gene- rariă de Moltke, voiescă resbelulă și-lti voiescă îndată și d’acea-a s’a bolnăvită d. de Bismark. Spre a S’atribui celorti ce ’ncongiură pe Re- gele Prusiei și generariulul de Moltke asemene cugetări, a contribuită mult și discursulă pronunciată în Parla- mentulti germană de cătră acestă din urmă, din care resultă că ge- nerariulu cere primo: ca Prusia se devie uă putere militară atătti de tare încâtu nici una se nu mal cu- teze s’o atace; secundo: s’ajungă la unitatea Germaniei și d’acea-a d. de Moltke a (Jisfl: „ne trebue armată și flotă pentru a ajunge la acea uni- tate. “ Pe d’altă parte alarmistil spunti că spiritulti publică s’a desceptatti pre multti în Francia, încătti par- tea resbeliâă și reacționarie împinge pe cătti pote la resbelu, spre a po- toli spiritele prin tr’uă dușă de glo- nă. l’otu aceste darti, și mal cu semă graba și stăruința cu care tdte națiunile se armdză, suntu causa că spiritele suntu în neodină în Occi- dinte și se respăndescu pe tbtă clina sciri cari de s’arti adeveri, arti. fi în adeverii amenințătdre. Pe d’altă parte cestiunea Oriin- telul contribue forte a menține te- merile de resbelti și p’acestu terămti temerile suntii cu atătti mal mari cu cătti suntii mal temeinice. Prusia, ori căte ar dict' cine-va, nu este de crezuții c’ar dori unii resbelti pentru a ajunge la unitatea Germaniei. Dacă domnulii de Moltke a cerutti uă ar- mată ș’uă flotă mare pentru a a- junge la unitate, acesta nu va se (Jică că voiesce resbelulti ci din con- tra: căci este sciutii că nimicii nu scutesce uă națiune de resbelti ca uă bună pregătire pentru resbelti, uă armată puterică din tdte punc- turile de privire. Este însă învede- rată că pentru a ajunge la deplina unitate a Germaniei, Prusia are d’a- junsti atracțiunea naturale. Cu cătti Germania Nordului va fi mal tare în armata iei cu atătu atracțiunea devine mal puterică, mal iresistibile. Acestii mare și nestrămutabile ade- verii îlti cundsce nu numai docta germaniă și bărbații iei politici, dar însa-șî Presa austro-magghiară și d’acea-a ea s a silitii și se silesce, prin felurite calomnie și intrige, cuinii bande bulgare armate, ș.c. 1. prin totii felulii de pedice a ne opri FOITA romanului !------------------------— IOM DE CHAZOL. |u Ctqoe ANTEI A. ᵢțf j , / .& o. ■ Domnuluf Renâ d’AutKhamp, comandante Wfl Fregatei La în staținne la Yokohama, Ironia. Nu crețjî în romană, scumpe Renâ, și nici ?îi, mulțumită cerului. După ce amu fostă «escută pe corabie ca ună puiă de lupă <6 mare ș’amă servită șâpte anî suptă Ami- ialele unchiulă meă, trecândă prin tâle la- titudinile, negreșită că nu acumu imagina- Vimea mea mai pâte fi surprinsă. Ș’apoi chiaru d’ar fi mai remasu învr’ună colță alb ființei Vᵣ.Uₐ naivitate adormită, doui ani de țockey-CIub, ar fi schimbată fârte laclinărele ^ₑjₑ Spᵣₑ idile, chiară dacă le î-și fi avutu x qᵤ acestea sosirea mea la Chazol fu întc^ₙₐțₐ d’atătea avenlure, în 4tă îmi pare cah^ fₒₛ^ d’uădată aruncată va găsi raporlulu meă, fiindă că curierulă plecă uădată numai pe lună. In ori ce casă cea-a ce mi se ’ntâmplă este destulă de ciu- dată spre a nu heglege nici amenuntele. Acestea țjise spre a scusa Introducerea mea, adaogă Într’ună cuvântă camă ve^ută >e Langlade, notanilă și pe Girard inten- dintele; architectulu a sosită, lucrătorii suntă a lucru. Nu se va ’tfchiăia luna și Chazol și va fi rejuatu vechia-i splendore, și va fi gata a te primi căndă te vei întârce. . .. afară numai de nu voi fi silită pta’atuncî se plecă din țâră. Afacerile spediate, viă la a- ventuiile mele. £ fii ui ii । dulce ca remtârcerea In loculă copilăriei nâs- tre după ani mulțî de esiliă. Adese din ca- petulă lumei ve^usemu, ca întruă oglindă fărmecată, acela colțu ală Provencei nâstre, singurulă pâte care, ca prin miuune, are umbră și păduri, ș’apoi în sânulu acestui locă de repaosă castelulă cu turele, movila, valea unde sărpuiesce Dura mo ală a devenit# cea îngrijațl, și cu atât# mal multfi că fele s’a schimbată ciU-totulfi; d’a- spre a nu le spune că suntemutare țru a, fi și imitate în lucrări ca astfi-felii nefiindii tari întru t<Ște se mal mare, și Turcii, și numai Tur-; nu vedem# pe marele om#de Stătu cil a# remas# cu vechiul# lor# ir al# Serbiei, De d. Garacianin figu- leale. riJumfi însă sciința a modi rând# nici în regințiă nici chiar# în ministeri#. alfi Serbiei, pe d. Garacianin figu- sca^ă în pro porțiune și puterea d’a-! ■(_ ________ tracțiune în Oriinte a gintel latine icatu chiară puterea materiale pro- Imperatorele Napoleone la ren- Turcii lipsiți cu totul# j£mlu se#, nu credemu că pdte voi de sciință TrET remasu, din tdte pun- » acuma resbetoM. Elu nu se pdte teme de deseeptarea—•spiritului pu- blicu căci densulu, șl prin propria z sea inițiativă a prov^catu>^estă des- ceptare; căci dânsul# prin nteligința și lunga sea speriință în șpeculările politice a deschis# gcea supapă d’ă- p sicurare și dânsul# chiaru apunju a combătut# îh consiliul# d> mhiis* trl libertate^, restrânsă, iuțășiatăi Nu-lu poțe voi apurp'- căci pro- grama, ses. p fosțu unitatea gm- teloru; și hAci nemulțămirea este dreptă, fot gic& șî naturale; Pe căndfi idealele Europei întregi eră puterea mate-, riale Turcii, cari prin însa-și fâli- giunea Ibrfi avea# acest# ideale, au „putut# învinge *și subjuga uă mare .parte a Europei. D’atuncl îrisă ideaM turile de ’privire, cel mal slabi. Astâ- felft națiunile crescine, chiaru cele mal napoiate în civilinațiune, sfintfi multfi mal luminate, și prin Urma- re mal puterice de cătu maometa- nif; s’adăogămfi pe lângă acesta, simțimântulfi și idea naționalității, atătu de puterice acumu, și voinft înțelegș îndată că Elenii, Serbii și Bulgarii, întru tdte mal civilisațide cătfi Turcii este peste putință a mal îndura inult# timpfi hă domniă bar- bară, uă subjugare neomendsă și degrădătdrie din tdte punturile de privire. Nu der# Rusia ci religiu- nea, dreptatea, naționalitatea, idea- lele seclulul XIX bîntue Oriintele cu a totfi puterică sea propagantă, și d’acea-a și situațiunea este întin- să și totfi deuna gata da plesni, ș’acestă întindere este atătu de< ma- re în Mtd nimene nu pdte sci ce frunză ar# atinge-o cari ar provoca îndată isbucnirea. Acestă. întindere dete drept# Curierului Oriintedui din Constantinopole pe dică ip No. se# de la 1 luliu. „Qestiunșa serbă este atătfi de intim# legată cu cestiunea Qriintș- lul, în p#t# nimic# din ce-a ce o privesce mj pare indiferinte puteri- lor# celor# mari. Uă revoluțiune în Serbia, ₜuă luare, de arme fără cal- quje, uă pplitică nepreved$tdreₛ unfi principe neastâmpărat u și iesbelicu a locul# unui prificipe pacînicfi și moderată ț tot# pdte da oqasiune se# pretestfi unei conflagări generale care din vriinte sar arunca. îp curând# spte Ocdidinte cu răpodiciunea unul, șir# de erbă de pușcă, ș’arfi prăvălit una în contra celel-l-alte tdte puk- terilb europeane/- , Cestiunes serbă s’a sfîrșii# d’uă 'cam# dată însă două lucruri sunt# de considerat#: ântâl: Gine a pro>- vocat# uciderea și pentru ce a pro- vocatu-o ? AI# 2-lea regința și noulu ministeri# voru .în stare se dea Serbiei chiezeșiele ceri oferea fes- uri# principe ca se pdtă astfi-felu se ’mipedice noul conspirări?¹ Nu sdim# și iubim# destul# pe Șerbi • i ', . , : * Situațiunea Europei însă este astfi- fel# în câtă sperăm# se putemă. trece anul# acestu-a cu pace; ori și cumă acesta nu ne opresce, ba ancă din contra ne ’ndeamnă se facem# apel la dd. miniștri pe d’uă parte și pe d’alta la alegătorii Senatorilor# a cu- geta bine asupra situațiunel ș’a se convinge eă de nu vomfi sci se profitămu d’acestîî repaosu spre a ne organisa pe deplinii, răspunde- rea va fi a loru și nu mai a lorfi; a cugeta bine asupra situa țiuml ș’a nu uita unfi singurii momentfi învă- țiământulti celfi mare ce n6 a datfi tuturorfi Imperatulfi Napoleorie III, eândti a (jlisfi că se oferă uneori na- iunilorfi ocasiunl mari darii numai cu condițiunea d’a sci s6 profite de dânsele? La lucru darii alege - toril la lucru domni miniștrii căci sciți bine c’amfi perdutfi mal mul- te ocasiunl și că d’astă dată nu mai jutemfi avă nici uă scu^ă, s’au refusatii d’a vota legile ce le reclamă națiunea cu atăta sete șî mai cu sâmă le- gea pentru căile ferate, singura care va lega comerciute Oriinteluî cu alu Occidinteluî, care va duce tdte productele Romănieî, grad, vi- nuri, boui, vițel, paseri, vînatu și chiară ouele de la cele mai depărtate unghiuri ate Țerei pe piățele Parisului ș’ale Londrei, care de ații în trei ani va inpatri veniturile flă- cărui, care chiaru de a^i începe a da lu- crătorului căte 7 lei pe di, ?i care este totu %’ua dată și legea unirii ș’a înfrățirii, căci nu maî prta căile ferate se voru pune In ne- contenită comunicare toți Romăniî șl se vorfi strtnge Intre dânșii prin simpatia șî prin in- terese. Veuiadfi de la generate la particularo, Dreptatea, spre a-șî da bre-care lustru re- comandă și candidatura d-lui Bosianu. La acâsta respundemă că d. Bosianu mare tre- buință de recomandarea nimenuî spre a fi a- lesu și că Dreptatea scie fdrte bine că d. Bosianu mare de cătfi a voi spre a fi alesă de cătră Academia din Bucuresci. Dup’ acâstă Introducere Dreptatea (Jice: „Ecă numele celoră 32 de Senatori carii aii votată moțiunea de neîncredere In ședin- Dreptatea din Iași, ca și Terra, did Bu- curesci, d. Nicolae lonescu ca și d. Nicolae Crezzulescu, susținu realegerea celoru 32 e. Senatori cu pricina, piariulă Nicolae lo- nescu, maî agerii și maî putericu de cătfi iariulft d-lorfi Ion Mânu, Costa-Foru și Ni- colăe Crezzulescu, publică lista fostiloră Se- natori, cari represintă opiniunile, credința iși tendințele dumnialorfi, precedându-o, cii yr- mătârele linie. î d 5 „Numele celoru 32 Senatori, carii aă vo- tată moțiunea de neîncredere la 31 Maifi, nu trebuie se fiă uitate în dile de 1, 3 și 5 Iițliuv la viitârele alegeri. Spre ondrea causei constituționale, însă, ce aii apăratu-o cu votulu lorii espresu cei 32, suntemă datori a recomanda alegetoriloră senatoriali nu nu- mai pe acea-șî 32 carii aă votată moțiunea, ci âncă și pe alți domni Senatori, ca d-nu Boziânu, cari, deși S’au abțiaulis la votă, în urmă teta și, căndfi Senatulă era împresu- rate de îndemnări ameumțătdre, aii rădicatii vocea sea, în conferință liberă de la 1 lunifi, întru apărarea autorității corpului în genere și a demnității personale în deosebi.“ Și noi țjicemă că nu trebue uitată nume- e acelor fi Senatori, carii s’aă despărțită de națiune, și s’aă silite a redica conflicte între •Senată și Cameră spre a paralisa națiunea în organisarea iei; și noî susținemu că nu.tre- bue uitate sumele a aceloru Senatori cari ța Senatului din 31 Maiu: Din Argeșfi . . — Bacăfi, colegi ulii II. — Brăila.................. — Bolgradu . — Buzeii. l D 1 Ca se damă deplină satisfacere țjîariekte Ț6rra și Dreptatea, reproduserimfi lista ce dumnealoră recomandă alegetorlloiă, astă-feUt se p6tă avâ uă mal întinsă pub)L citate și se pâtă alegetoriî se voteze h plină cunoscință de causă. Se ne peruhi insă Țârra și Dreptatea, dd. Mânu, Cos Foru» Crezzulvscu și lonescu., se facemă ua mică rectificare, se scădemfi jduoi Sena- teri din lista dumnialoru, cari pe nedrepți flgurâză intrtnsa. pe dd. Guran și coloneii Călinescu, carii aă dechiarată totă deuna ci n’aă votată cu maioritatea Senatului. Se ne permiță ăncă ca, listă pentru listă recomandare peatru recomandare se puneoic și noi uă listă suptă ochii alegetoriloră, s; le recomandăm!! și noî^ ca șl uțanClorfl uj» numeră de Senatori. 1 Lista Candidșțiloră pentru Senatil, roco mandată de Romănulu-, o₉| D. Guram tuiagofe ,bb ife Colonel Păucescu. ₜ qbₙb * ₍ Grîgore Bengescu. , Archteroula Scritan/ țb “'''“.'“g Constantin Cantacozino. Colonelă Cemat, ” • Di'Vî.'ob #' l| Maior Hristofl. 9Ln'>fnvd fitiuGH " Antoniă Gugiu. p u । .f P. Cosmița Ștefan Golescu. — Bucuresci, cokg. univers. A. Orescu. — Dîmbovița, coleg. 1, — Doljiu — Dorohoiu, — Fălcii! — Gorjiu Ilfovu — Ialomița — lății — — coleg — IsmailQ — Cahulă . — Covurluiji — Mehedinți —- Muscelfi — Neamțu — Oltu t- Prahova — Putna — 2, — 1, — 2, — 2, — 1, — 1. - 2, — h - 2, — 1, — 1, univers. - 2, 1, 2, -rr Romanulfi — — Romanațî — tt- Rămn. Sărat — r— Râm. Valciî — — Suceava . . — Tecuciu i. .. — Teleormam — —- 'Tutova — — Vasluiu . l — Vlașca — i Sc. M. Ghica. P. Olănescu. Brăiloiu. N. Guran. Panaite Cazimir. Sc. Mavrogheni. Frumușeanu. T. Călinescu. I. Mânu. Stoica. Sc. Crezzulescu. N. Drosu. N. lonescu. N. Crezzulescu. Păianu. Generării Herâscu. Emanuel Lahovari. Stamati Paris. Gheorghe Germani. Colonel Lupașcu. elin • »IhH fifb spjlfi «V > nih î’î .tos ‘ -nien f'⁻ hiaiî 91- I Constantin viadoianu. Căpitan Constantin Caramallu. Petre Dimancea. Constantin Vlădoianu. Nae Călinescu, (advocată). Grigorie Caracașifi. ți I Gheorghe Hagi Anghel, (comerciante). Eliodor Lapati. Grigore Moscu. ¹ Molul .IlUj B Constantin Sibicânu fr g I uîb € Eugenii! Predescu Stancu R. Bechianu (negueiatorfiț. I6n B6mbă (idem). Avraamii Gherghiu (idem). Niță Radovici (idem) Duihitru Cariagdi. Nae Manolescu. I fibrom G niu^nî oh i o i ătonimib ■ Constantin Radu Golescm j ( Colonel Crăsnaru. J h Grigore Marghiloman. Colonel Caragia. Vasile Niculescu. Constanți? Dinicu Oteteleșiamj Gheorghe Cantemir. Ion Docan Ion Rotescu (avocată.) Constantin Arion. Of f îl și că< locuia aprâpș de Severei, Sosirămu astfi-felfi '/orteFterjjVenăndăy $înă la crucea Stᵣ Hotărât, de wdș mavâmă de jțătă a ține drumute drepțu prin pădure pîoăi la ■ ifastetev Iu momentulă căqdfi erante S’o-pă- /ăsescă,. uă găinușă .tăie poteca,- trăsete la flboră, dară o ve^useraă prea tăr^iăț și mo lovite, Alergate după dlnsa, căndă d’uă dată; £lrăbătendji crăngute, me aflate îb facia unuî .pădurară care voj se mp oprâscă. Ii spuseiu numele meă, cre^endă cău am â fadei cu jȚîunulu din omenii nostrit, și voiamu a trece jCăndfi omute acela ₛm’apuea cu'brutalitate de galete.ₐ.'A Simțindu-i©B.iapucate d’acesfâprost, eăngele mi se aprinse*. Gmă scudeitura îlu făcute mai ântete se, me lase și-Iu asveriiifi dp^că^Udla trei ipași, șijme găteante a«i da eflpbcațiuni șif aturepeți numele meăvpe care dli-lu aurise; binte; darik abia se sculă și me luăj îndată fin cătare ataenințăndu-me a trage dteiqvioiu încercăna- mișcai tein locă. Țu scii prea biue efectulfr oe nisce asemene at- gumente .prodircu .asuțrătenL- Irttriifo săriWră căzute aslipra omului ifieu^ teu vigârea -ce miiacunoscii t și iîntr’uă clipă îi teaîă rușbKj darfi pe cănd mi-u Iasă, încărcătura porni....; Mai intr’acelfi timpă au^iiui unfi țipeiui d ,uiMe ’ițtorsâiu jsperiatuț. fată dispăruse, fu- gendu,prin cnebgu. Voiiu. Kâlerguț cretjedu-o rănilăh căndă riaiă'Klală lâmeni icălări- s’ară- teră lâ *cotiite drumului/ ș’uă voce de fe- meia ^ise adresăndu-se cătră păduj-arăt Ge s’a. mtemplatu, Caiietitf .. , t i' Ardibaifi odhii, și i remăseifil uîteitu în faJ cia unei amazone țpunu cală afezân, și care semena atătă de ^diudetu că păijitâreâ de âa- >re care fugise, incătu crezute dre-cumă că s’amestfecase begheta vruneî fermecătdre. A- cea-a-și tefetă, acelea-șî trăsuri cu puritate antică; pelița -feea avea acea paldre mată care nu se pdte compara decătfi cu crinulă. Că- te-va vițe de peru negru, scăpate de suptă mita sea pălăridră ungurdscă, pe care o purta întrună modă cochetă, se jucau pe frunte-L Cu gîtulă dreptă, cu capulă susă și ’nțr’uă posițiune camă mândră ea aținta asupră-ml doui ochi mar? negri, d’unfi 'negrii frumoșii care-mî plăcuse la fata în sdrențe; sprence- nile sâle încruntate ’i da aerulfi unei prin- cipese mănidse. Lengă dlnsa sta ună copilă de oplă Sdă Zece ani călare p’ună poney ne- gru, ș’ua altă personă care-mî păru a fi Stutiără.’v ‘ ■> j 4- ' Camă Vușift'ată d’a fi surprinsă Intr uă a- semenea lupta d’acâstă jună ZeHa retăcită în pădure, ! făcui lină mică salută li care a- bia-irfl ’rdspunsc. -J tel’s’a ’n^âmpiată, datîen ? repeta dânsa. Paduranflă ve$endu-se susținută îșî re- luă aroganța seă. Ijoiiini^tefă, individulfi acesta care vî- nâsă la d-ta nVa atacată candu amfi voite sb-lfi opre^că. — Nu, țjise ea, grația cerului; dar măr- turescă că nu e .vina d-tâle. a Me scusaifi, âncă fdrte mișcate. Dupe lim- bagiulfi mefi, și dupe esplicarea ce-i deduifi, ea înțelese că nu erante celfi pucinii unfi braconiaru de rândă, și că aveam$ usute lu= mei. Chipulu șefi se’ndulci. — Suntă gata, domnișidră, adăogate ter- mmându„ a priimi pedâpsa delictului meii, căci nu sciamfi că me aflu ațQ pe pămâB= tulii d-vdstră Și efi asemenea nu sciamu, domnule, dise ea sură<}endu. De aceea nu s<ă ce pe- ddpsă meriți. — Domnișidră, amenda și confiscarea pro- visorie a pusceî, ^ise pădurarul^, care-și cu- noscea testulu și nu perdea din vedere pro- fitulu ce putea trage din acea întâmplare. — E prea aspru, £^tien, respunse juna Mirată de mișcarea iei visibilă și cre^ândă că me ’nșiălamu, me trăsete d’Uă parte ca se-î facă locfi de trecere; dar ea se' opri âncă, și roșiudu=se de astă-dată: -Al Me terță, te rogfi, urmă ea, âncă unu cuvântă. Fiindă că estî de la Chazol, scii d-ta daca ... D. co milele ... Ion de Chazol s’ascdptă la Chazol?... — A și sosită, domnișidră, respunseiă din ce ta qe mai intrigată. Fără vpieri ea intdrse âncă ochii către mine,, dar atunci cmă espresiune de mirare și confusă, în care ghicite bănuiala ce-l tre- cea prin minte, și care păru c’o deconcerta. rea mea și durerdsa suvenire care mă co- prinse. Cu tâte acestea mâ stăpânii, temfio- du-me a nu fl brutală cu acâstă Jună (fati, șî isbutiî a-mî ascund® emoțîunra snpîâ us! surite. r-r Cel fl-vei»>. 0«.iă iefi, Ea se’nșâlă ten fericire asupra sjmțiH tulul care me agita. n Im! fu milă de dânsa. ii n .1 fală privindu-me. Ș » — Nu p&ratSl Cif domnule, ajunsfi. e adeveralu, 4*se*fi eu, nramă a- rilsîculă d’a ne împușca pe noi, respunse fala, «aci âcă alicele m’ță — Daca e numai- atătă, domnișioră, res- punseiu, suntfi prea confusu se apelesfi ia d-ta acâstă otărire; apoi, adresându-me că- tre pădurarii • — Vino la castelute de Cha- zol, amice, și-ți voiu plăti amenda. Cătu des- pre pușcă,’ ți-o lasă ta schimbă pentru a ta, care a trasă ultimulă ie» focă. La aceste cuvinte, îmi scosețfi, păjăria re= înouindă uă ultimă scusă; dar Juna fată me întrerupse și-mi rjise cu pucină sfială. Vicdndă acestei, ea-și scutură amazdna și, făcu aslu-flilu sleu^â căte-te alice. ¹ —- Dumnezeule! slrigaiu âpărhtu, ești ră- nită. Jomnișiâră? ■r — Locpesci la castelulfi de Chazol, d-le î — Da, domnjșidrȘ. — Ai acumă le a represintată știe represintăRo- mănidu, de suntă eu principiele represintate de Cameră s£ă cu acele represintate de fostu-a, majoritate a Senatului, de suntă cu d. Idn Mânu, Costa-Foru, Nicolae Crezzulescu și Ni- colae lonescu sdă cu acele susținute de 25 de ani de dd. Golesci, Brătiani și de intregă poporulă romănă, ori de căte ori elă s’a pu- tută esprime în deplină libertate. Constantinopole, 28 luniă. Principele Napoleone a sosită ieri la noue ore. SulUnulă trimisese înaintea lui ună yacht cu vapdre cu unulă din adiutanții sei. Principele a făcută visită Sultanului, care i-a dată placa cu diamante a Ordinei Medjidid șj la recondusă pînă- Ia scara cea mare a palatului. Uă oca după acâsta, principele a făcută vislta vice-regelui. A primită apoi visita Iui Fuad-Pașia. Principele locuiesce pe batelulă Principalerome\ elă n’a primită ospitalita- litatea pe care Sultanulă i-a oferitu-o în palatulă seă. Journal des D^bais 30 luniă) ------------- - ■ in ji ii - —------ INVEȚAMENTULU PROFESIONALII IN ROMANIA. 3 nu* ai / * 'i ' ■ ' ¹ I Uî ¹ .«-j . - L ‘ ’ De câțl-va ani amă constatată că Românii suntă ’setoșl de progresă, tn colțurile cele mal depărtate ale ți rel; de la țermuril Dunării pînă la CarpațI se vede uă aspirațiune ad- mirabilă pentru desvoltarea econo- mică. Ori cu cine vorbescl despre midlbcele de a desvoltă agricultura, comerciulă și industria, te ascultă cu nesapă. Cu atăta disposițiune pentru progresă, fiă-care se miră Ssntru ce mergemă așa de încetă. upă noi causa stă în lipsa unei programe despre acele ce avemă de făcută ca se putemă pîși înainte, și dm lipsa de instituțiuni care ar pute se ne procureze midlbcele pentru a merge pe acbstă cale Intre multele instituțiuni economice care ne lip- sescă, noi considerămă pe aceia » învățământului profesiunală ca una din acele principale. Âncă de la a. 1859 amă atrasă atențiunea corn- patrioțiloră noștri asupra acestei ces tiunl importante; de pe atunci amă arătată ce ar fi de tăcută pentru a organisa învățământulă profesională și pe acelă specială în țbra nbstră De atunci și pînă astă-țll atătă ca profesore cătă și ca membru în mal multe comisiunl, și în cele 'din urmă tea membru ală consiliului generală ală instrucțiunii publice, am căutată cri-ce ocasiune pentru a trata despre învățămgₐtᵤlQ profesiunală și despre acelă specială. Din nenorocire cu totă stăruința, ce am depusă n’ain a- vută păru ca gₑ desceptămă în a- ; ce^. de care eternă educațiunea și instrucțiunea națională simpțimen- tulă ală marel importante ce are pentru noi acestă '^ygțămentu; ba din contra amu ajunsă ca pe unii sei desgustămă cu atău stăruință și se-I facemă se ne spuih că sco- pulă nostru este de a preface pe rtmănî într’uă națiune de meșteșu- gări Și plugari. Ecă camă cu ce ne-amă alesă pînă astă-^L Și cu tbte aceste de la 1859 pînă astă-^I amă asistată la înființări de mal wulte Facultăți de scble de bele-arte Și Wisică și altele multe Acumă datoria și intima nbstră convicțiune după reulă oe se ocasionbză națiunel prin amânarea organisațiunel învă- țământului profesională și specială, ne îudatoreză ca se revenimă din noă asupra acestei cestiuni. Dea Domnulă ca de astă-dată se fimă mal norociți, și se vedemă țera în- zestrată cu instituțiuni de care este privată cu atăta nedreptate. Legea nbstră asupra învățământului publică, cu tbte lacunele ce presintă în a- cbstă parte, totuși ar permite bme- niloră de bună-voință ca se facă multă în favorea învățământului des- pre care avemă a trata. Noi cre- demă că buna-voință nu lipsesce nimenul, și că vomă avea fericirea de a mulțămi în curândă acelora cărora le este dată de a administra instrucțiunea nbstră publică. I. Societatea are nevoiă după tim- pulă în, care trăiesce ca se pnmbscă uă educațiune potrivită cu trebuin- țele și aspirațiunile sble. A voi ca se se dea societății din vbculă ală noub-spre-Recele educațiunea care se da Grreciloră și Româniloră saă societățiloră din vbculă de mițllocă, este a nu ține sâmă nici de pro- gresurile realisate, nici de trebuin- țele de astă-^I, nici de aspirațiunile generațiuniloră vbculul nostru. In timpii cel vechi trebuințele simpțite fiindă resbelulă, elocința și frumb- sele arte, educațiunea era dirigetă mal cu sâmă pentru a satisface a- ceste trebuințl. In me^iulă evă simp- țimântele predomnitbre fiindă acele religibse și acele cavaleresd, educa- țîunea era religibsă și cavalerbscâ: crucea și spada era scopulă socie- tății, crucea și spada era ținta edu- cațiunel. In timpii moderni pe lângă trebuințele societățiloră anteribre mal ivindu-se și altele; societatea prefă- cându-se, și pe lângă elementele care o constituiaă luândă uă importanță notabilă, agricultura, comerciulă și industria, educațiunea a trebuită se se prefacă și dânsa, se se organ iseze astă-felă ca se pbtă satisface aces- toră noul trebuințl. Societățile euro- pene care aă avută fericirea ca se fiă pe d’uă parta d irige te debmenl care se pătrundeaă de aceste idei, bră pe de alta ca se fia și favori- sate de împrejurări, au urmată pe calea rațională, și aă conformată e- ducațiunea cu nevoile timpului; a- celea din contra a cărora sbrtă a fostă în mănl debmenl nedemni de ale conduce pe cea bună, șî care totă-d’uădată aă fostă și asuprite de deosebite împrejurări, acelea saă aă stată pe locă, după cumă se vbdă destule triste esemple, saă aă apu- cată pe calea cea nerațiunală care în locă se le aducă binele le-a ți- nută într’uă confusiune vătemătbre. Noi Românii u trebuită cași cele- alte națiuni se trecemă prin aceste stagiurl. Pînă la venirea nemuri- torului Lazără, educațiunea nbstră predată mal alesă de pedagogi greci, avea mal cu semă de scopă cu- noscința literaturel vechi și cultura religibsă; astă-felă se asemena mal multă cu educațiunea societățiloră din metjiulă evă. Lazăr vine, in- augurbză cu tbte pedicile ce i sa pusă educațiunea în limba națiunală, și ca omă de geniu, pătrunsă de nevoile româniloră^ introduce și în- vbțământulă sciințifică teoretică aplicată. Acbstă prefacere, încura- giată de ună Domnă căruia Ro- mânii datorescă multă recunoscință, întâmpină cele mal mari dificultăți. Din tbte părțile străinii strigau că Românii n’aă capă se se facă ingi- neri, șe învețe seiințe: și Lazăr cu iitărmnța ce dă patriotismulă celă mal înflăcărată, dovedesce din contra. De aci înainte potrivită cu timpulă Iși cu împrejurările îu care ne aflămfi, ‘educațiunea nbstră merge desvol- tăndu-se treptată, însă țiindu-se pe calea învățământului clasică maieu sbmă. Principele Știrbei, bărbată prevăijătoră, înțelese că pe lângă trebuințele care aă esistată societatea romănă a începută se aibă și altele; că pe lângă copil acelora care în- vață pentru a deveni advocațl, me- dici, literatori, suntă âncă copil cari aă nevoiă de a deveni ingineri, a- gricultorl și meseriași; de aci crea- țiunea scolel de agricultură de la Panteleimonă, a scblel de arte și meserii și a scblel de conductori. Aceste, instituțiuni care eraă ună începută de învățământă specială n’a luată tbtă desvoltarea ce trebuia se ia; ba âncă una dintr’ânselc, scblă de arte s’a și desființată, bră acea de conductori desființată cătă va timpă s’a reînființată suptă numele de scblă de poduri. Astă- p.?;- «iiv’ihWU „ eărnăă ,, I. , — . I'V» II *’W Jl— »» ’’ । ” * ₛW arnăutu ghircășff^4.» Ordul..J>L..........j .......... Meiu,.... Rnpiță..i 290 — 850 160 180 220-240 160 — 169 >180^150 kte Uf 1 liif-ubi! ' lini U aiâw-iîio n™ r Ji^M²⁰ 901-115 D 8 •m ‘ir , -............— Corăbii sosite încărcate C',ț' “> ,/ deșerte.,, pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapdtv sosite........... „ pornite. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina....... ui/>) flli^ii dțynfin okiiv’ • iâ, 15 19 2b 12 10 Câmpina, pl6e, 17 gr. calda MizilS, caldă, ploată în torente T. Jiu, noră, ©aldfi \ț)[ j Mărgineni, noru, rpcâre Văleni, noru, pi6e Pioasei, noru, cald 18 gr. pl6e R Săratu. peste n6pte pl6e mare Argeșiu, ploat 18 ore pretutindeni Pitești, totă ndptea pl6e mare P, Lungă, „ idem Ur^iceni, ploată maî tdtă ^iua, ventu slabă S E- Giurgiu, ploatu 2 ore bine Tergoviște, tdtă i)iua ploatu în torente plus 19 gr. Vasluiu, noru. vântă Huși, noru, ploe, caldă 17 gr Braila, noru, puțină pl6e. plus 30 gr. Slatina,) Caracal,) noru, ventu, ealdă, 19 gr. Bechetă) Tecuciă, plâe multă plus 20 gr. lașy, noră, ventil N. N. plus 19 gr. ■ .b m । UFH I 6 InHu OilH âLi” OR irKw3^ f Isnho ti nb o» fiaL. * ua u5e 09^XJ^ ■ M¹, fihJnievtqirt « ui OciuM iqhnnq in fiJo«8 ob .1 « l'.Op’i BlWF H3 «10 Oh wloUn-’? 3 aliJhoisi i>bț-ik!ia , i3 oiîîobM ino'î-BiaoO .uiibM >)i tfKHÎS’g», nb Mirt *nni)om) tu, r^jni ob sl < o ® ijywntl obIoo > jasiiijjfoIoiO ,bb 9b infi ob ■ ■■■ , ■ r- . - MAȘINE DE SECERAT •b a 'lul Wood, seₜ afla, de vîn^aijte l(\ \VALLER Șl HARTMANN' Buci^escv (Jalba Herestreu, No. 105, QattțY, sbadK Portului. No. 273. 10—2i P09TS0RIPTUMU. Buletinurile de câștiguri voru< fi espgdujte făr^ «Ițieltuiele pe datii șe voru ^ace-tragerilej câtă despre sumele câștigate, țle voru' Ș plătite peTutindenf în numerăfdre. DE VÎNPARE unii locu, aprâpe dc biserica;Lucacî, In mărime i 8 Stînjem fațada și 40 Slănjdni lungu Doritorii d’al cum- * pera se voru adresa, d’a dreptulu, $ la direcțiunea tipografiei C. A. Ro-1 setti și la Librăria d-nilorii So I I . mș .V STRADA OOLȚ0, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE. ' ' I ' 7 . 'b ' ■ Iu ■ ’ • • ' ■ | PR1IMESCE TOTU FELULU DE LUCRARE PRECUM ₙ de diferite feluri, ETICHETE, WBRl CONTRACTE, POHTE, . CIRCULARI SI FATURI COlIiy ȘEJEICIA E,EE ■——P ' WfLIlII Sl gTI CW olt* fri.4 J?jr vm-r x’-jW » v -S . I i UPW3A ÎDEIA d6 CAȘ0AV ADU țle X’ENTELEyj^birie poftesce se va^ă subJiDaâate?iide Oașdâvalu, sfe poftesc la Mag^imil DOMITRIU et^. PENCU Ștr^, KJai^M I| la Băcănia diu colțu, vîs-a-pvjs -dentiHanu Roșii?'⁴ Au p‘rețulti DUma^ de Iul 4 gium. ocaVa. ^^Norj^^b s 5-2£ f (ionul 0 DRAGEURT - DE UI TATU DE FERU și DE MA8GARESIU dr BURIN DU BUISSON. f Ap rob» te prin Academia de Medecină din Paris. Man țanesiulfi se găsește & sânge In totfi d’aun;,d’impreună cu fenlti, medici cel mal inaltl plasați regardădă drageurile de |altat6 de feri și manganesiu cu multii mal active ca pe ih-ageurile semjph mangimesiu cu mU!t& : geurilu semple de lacul le de lactata de fer& și mal active ca pc dra dli de feHl. Acestea la AFIȘE, DIARE MARI SI MICI 3 77 f ' j . 1J 1’ ir 1N DIFERITE MĂRIMI BAPTISM,VISITE,CUNUNIE Șl ORI CR ALTE BILETE DR INVITAȚIE ȘI MORTE 4 * tdte miladiile doiudse a sărhcime! sânge, lui î și peste tot& a fortifia temperamentul^ slabii । și limfaticii. Palidele cul&T, perderile a]be, , iregularitatea menstruațiunei, amenorhea . sau supnressiunea regulel inoeteE T8» ATI Ort Ha DUPE CERCETAREA LORU PRACTICA LA BILLANCOURT. । Uu aspm.pe I^opomotivăfȘi Mașină de treeratu wă sosi ac» celu multă pînă în patru-spft-$ece Btltet5^ CAOîLDEoCI¹ p^e^ Mogoșoei visi^vk u n' bi - - —i—i————————————t———. ..-1 . . , ■ , -, —,1 . ■ — ■ . ... ... ... t - - ■ - -. ■ - - - - । । — ■■ ■ CIMENT DE PORTLAND ADEVERAT Mfiui “CMS ’i _Wyₜ ₐₜ , jflirmJinwiimiil iiH’t PiOi’L' -t> hi ui pR .1 »n» ■ u m J₄£Pj fir l⁶ I La MagasinolO su^insemnatnlui au șositn CIMENTU DE PORTLAND adevărat, în Butoe de ioananghelescu. câte 1 cântare En glezescl 1160 oca. | iatoiaua* âTMmjof T' Mogoșdei vh-â-via de P^ioiuiu l^omne^eu in Colțu. Tipografia C. A Ro«Ui. Slrada Collei Șo. 42.' ' ,irWsrn' ■; > t I " î⁻’ "F«!in ftqoj u ’ilibq ikri'