ADMIMISRTÂTIUNEA PASAGIULU ROMĂNU No. 1.- HEDACT1UNEA STRADA COLlîA>o. 42. DUMINICA LUNI 23-24 IUNÎU 18L< ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE KKU .~ . lin- okI. KtJ LVN1. VOIBt ! ȘI VEI PUTE < uf C1P1T. DIST. «ori 48 — 58 24 12 5 0Nt>«SBMț,₄HU 24 B.«» ᵣ. 20. «9 15 O -,T ^rK. 10 val, iUht! Articlele trămise și nepubliSdte se voră arde. Redactară respun^etoră EugebLi Csirarta. LUMIN^ZA-TE ȘI VEI Fl -------------- PENTRU ABONAMENTE, ANONplURI fl RECLAME A 8E ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINI8TBATniK- a ZIARHL6I TN D18TBICTE LA COBESPONDINȚIî DIARIIT-VÎ PRIN POSTA- - LAFAM6LAD.DARRA6 HALLEORAIN BUS DEX’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. Atf UNCIUB1 LE TJ NT A DE 30 LITERE . . . 40 RuSJ TNE^TTpKI fl RECLAME, LINIA * 2 LK1 NOU - — < Din causa *rbătorn Luni, ^iarjulu nu eși Mart- *---.--—----ᵣ------- /RIMARULC GOMUNEl BUCURESCI. ■ t ■ i ... lului commcțle (piacia Ghica), ca se alegă uni^ seijatorș din partea o- rașuhiL ) : ■ Kl Fnndă că prin convocarea făcu- tă de Primăriă prin însciintarea sea. No. 5651, cu data din 15 Iuni& curinte. pentru alegerea Senatori- loră din judeciulu Ilfovă, din scă- Ipare d© vedere a cancelariei nu sa păzită termenulu prescrisă d® art 46 din legea electorale de a se ve- sti dd. alegători cu 21 ^ile înainte de filele fixate pentru alegeri, d. ministru de Interne a mijlocită la Măria Sa Domnitorulă, și prin înal- tulă decretă cu No. 1059, sa pre- lungită termenele fixate pentru fi- sele alegeri cu 6 ^ile adecă: Colegiulu alu II, în ^iu^ de 7 I luliu viitoră, va alege pe senato- rulă cerută de art. 68 din Consti- tuțiune. Colegiulu I, la 9 luliă viitoră va । alege pe Senatorulă cerată de art. * -68 din Constituțiune, și ; fₗₗ. Colegiulă profesoriloru Universi- tății din Bucuresci, la H luliă vii- Htpră, va alege pe senatorulă cerută e art. 73 din Copstituțiune. Și astă-felă cu atestă prelungire e împlinesse termenulă cerută de ege de 21 dile, care se numără de a 15 luniă curentă, adică de la data primei convocării municipali" |ățil cu No citatu mai susă. Subsemnatul^ darCr primara ,,alti *cbmuneî Bucuresci, conformă art. 46 din legea electorale, invită prim “tr’acesta din noă pe toți d-nii ale- gători, ce suntă deja înscriși în lis- tele electorali definitive ale. anului irarentă 1868 pentru Senatu, că în ele însemnate mai josă, la .ora 9 iie dimineță se se adune spre a pro Ixde la alegerea Senâtoriloră, în a- păste locali și anume: 1. Alegătorii colegiului ală II-lea pentru Senată se vor întruni în €a dea conții ministrului ne bre cari nahe .cestiiwî a- vilsese însărcinarea d’a Ic studia De și străbătuse societatea parîshna w mai in zăslempurile co-i lăsase ‘fler^ciufii elti em oestulii dc buriosciiti! lumii prin a- verea sea, prin alianțele sele și prin numele seu cărei" daO fără greutate- locuiți cc i se cuvenea. Persbna șl aeruld șeii c&valerescu altăgea& privirile; vbrba sea cltM hnăiidră atrage» spiritele Eld dobândise acea voință liniscUi și posesiunea dc stoc-și (ie care o* biclnuioța comandării le deevoltă în sufletele colo btme. Gu -maniere mai bărbătesc!, citi moștenise de la tetă li! seu uă eleganță ?n* mă scotă, cate părea ca uni! profumu ah! gin- tei sbfe. Bpre a termina uă Irăsitră; elu era⁻fericitu cu vi^a. 'umu trebui sc i ăor' cd omii Mn© calibra Ni, cate ac wife «AsU penii pe sbrtea Sba și ® scie¹ ârn tei tril luptă. Inlraceste condițtai Jisrin der^ ce-și termină misiunea, pie^ă iniruna din cqei în care trăimu era îndestulă de însemnată. Ca se spunemu totu, de și adesea a trecută pe lângă viciă, elu credea âncă că nu s’a esilatu tbte virtuțile din lu- me. TrecutulS seă se pbte spune în pu- cine cuvinte. Familia Chazol era una din cele maî avut^ dâra Provernce; ..oa, âncă prb copilă eândă a perdutu pe mamă-sea. fușese crescută în fun- dulă unui castelă de tatălfi aeîî, cornițele (fuy de Chazol, cândă pentru a doua 6ră re- măsese orfană Ja verstă de ciad-spre-^ece anî. Ună unchii! din partea mamei sele, vice amiralele Montalouet, bătrânii marinară, fu atunci tutorele seu. Acesla era cu simții pratică și cu spiritulă cultivată, gra veduvă și nu se pUngea de acesta,.; ricilfi d’a putea av6 unfi interesă i® viață, ®M adoptă pe wpolulă seă ca fiă. Uă Iun» m&; muițt aia ciuwi o vom rc-I^P⁶ ’n’-’rteâ D. de Hhazol, avbndu se plece d; g auri lua; -a : ■ ³ Indiiloru, otărt d’a lua pe Ion .....r_____ _a—a___________hwa no nava cua Din tiSh- a teri in nete frc- JWtaM! și de trâgică, și fiare mișcă multă pl < istoeratici care se' mimescc âncă fbmrgulă nobilă, fu îu câlă-va debutate a- i tei igtoriL Ori câtă de cunoscute fură tn ®Wfliea parisiană persoaagielc acestei drama iMte, noi Ie amă tovâluitu- astu-feiă câtii ii ". «• putință a se recunosce. Dacă dreptulu Xe moralistă este d’a împrumuta din coHjmpurane subiectulă unei studie, nbsM este d’a protesta contra tutu- ^sranjfoțij, chiară depărtate; Ia nisce : taie ne^tetate. i. h CWiictdraleN®' siâstemii aparțină societății *® timpulă Doshii îp care personalitățile se rlu din In (n coriuiete comună ală fae dre ' firasim UwL \|ui le distinge dfc: .gaulțise c: face V; satiene cu tîpun r®£M&. fo «le suve- fs; acbsta e din căușe că rhmaincftțțulfi are fcasg a areta pe eroii s®î lăsară 4 • „, j spre â face se se ^ă Ibw '©fasolă.. istoria luî Iob -c'e Chazor aJ adsce; Elffil o mesur&ic ca mmeac afară dintrâBsuii5> pe mw sea. Din tdte afecțiunele știe tre- *ju potă spune de unde începe fabula, unde sjteză veritatea, adese mai dramatică de-, ifâ Ecfiunea₄ ^e, din bucuriile și suvenirile de- copila au-i mai remănea orfanului dccâtă unu a- miCu scumpii; acesta era Miroᵣ unii copila Se scie câtă s iință se pdte găsi printre și animă- valida, adeverată natură Provensală,, oficiant unei nave annrase și serviciile ce a- elu petrecu junețea sea pole careu nebunesce. ducă în călătorie de esplorațiuno. cari ceră’] Monotonia batalului descdplă in marinari sumă întrebuințarea luloru cunoscințgloru umane, de dorințe care-i facă a și cheltui viâța cu De la preotulu flotei, care era ună invețată, risipă in scurtele momente de libertate cele pînă la chirurgii, care era unu naturalistă lasă marea. Aventura in țeri'depărtate, nopți celebru, Ion ’i avii pe toți de profesori in de friguri ia rare perdea și căsdga aurele timpulu lungiloriî repausc ale ihării, in care cu pumnulu In grozavele lupte ^lejudecălo- sludiulă este refugiulă cclu mai asigurată riloră, în care revolverulu și sliletulă in- contra urilțiluf. Dotată cu falcutăți supe- ribre, elă gă^sa la fie care pasă aplicațiunea lucrurilorS ce studia in cărți, metodă multă mai lămuritbre decâlu demonslrațiunile teo- retice ale scolii; dară ceea ce erla maî a- lesfi se tnriureze asupra vieții shle, acea să- ,B®tosă esistețâ, activă, asardbsă,eare-iu făcu semnă punctele și din care mai de multe ori nu sCăpă viii decătă cu ajutorulu lui Miro car&-lă urma pretutindeni in iofurișe- rilo sble, Ion îșî arse Anima seă de doue- deci dc ani la Iote flăcările, și dete peste tdte întâmplările visate dp imaginațm- nile. Din acâsta resqliă £ă în timpulă căndu se aibă ânima .unui omăja versta in care pentru toți Începe căîetoria vieții, elu făcuse' cine-va abia este copihu Gontinuulă spec-dfc mai multe orc jurulu lumei și chiară pe lacolu ală puterii omenesci in luptă cu or- ală seta Se Înțelege cătu uă asemene seblă bulă clementă, aceia maicslbsă singurătate a a putută produce asupra unei organisațiuni a batalului poutB în imensitate, acei aspri'forte bogată ca a Iui. La douc-deci șiș^pte roatelor pe 'cari pcritiulu neîntreruptă ii InfraDg sătulă de plăceri .și îmbuibată dc aven- ♦ (I) Copil cari mvu .pa bunii mente do la ve>- eU de 10 — 16 atol ti ture, Ion era unulă din oficiării cei mai sli-, maț! aă flotei. D’uă putere fbrlere fdrte mare dbdată cu ori cc osteneli depriesă ca tdte ijy/ - 536 ROMANULU 23 IUNIU 1868 lA Dte înșil și prin urmare pu sciă și nu potă respecta nici națiunea. Căndă alegătorii ă întrebă?—Pu- tea-țl se mergeți uă singură (ți cu Camera aptuale? — Ce potă altă respunde de cătă că nu, si că eraă siliți a o disolve îndată? Căndă alegătorii le ^Lice:—Cum puteați voi, ce vă (țicețl 6menl po- litici, și politici matorl și sperimen- tațl, se disolvețl Adunarea și se pu- neți țera întregă în frământare, când trebuia se s iți că națiunea nu va ; respunde la apelulă vostru? — ce potă altă respunde, și D. Ion Mânu și D. Costa-foru, de cătă că ni- mică nu le pasă fiindă că s’aă de- prinsă a fi respinși de către națiune? Căndă alegătorii le 4^ce : — Pentru ce celă pucină n’ațl vo- tată mal ântâiu legile ce le cere cu sete națiunea? Cumă mai cu semă n’ațl vecțută că nevotândă îndată legea căiloră ferate companiele ce suntă gata a le lua se voră duce, căci nu potă adăsta trei patru luni âncă; că campania anului acestu-a se perde și că în posițiunea în care se află România, de căndă și Au- stria, și Rusia și Turcia aă dată în concesiune căile loră ferate și cari sfârșindu-se naintea a loră ndstre, România remăne aruncată înlăture în cea mal deplină uitare și sărăci® o asemene amânare este un periclu, uă crimă? — cepotă respunde altă decăt că nu sciă nimică, nu’nțelegă ni- mică și n’aă altă simțimântă, acumă ca și’n trecută, de cătă a dobândi • puterea, fiă chiară cu scăderea mo- rale și materiale a națiunii? Nimică altă nu potă respunde a- îegâtoriloră, precumă nimică altă n’a putută respunde la tote aceste oservărl ce le amă făcută, ^iarinlu Terra care, părăsită de toți a de- venită fîresce organulă celoră pă- răsiți de toți, ală fostei maioritățl a fostului Senată. Acumă cestiunea este lămurită. Ministeriulă a lămuritu-o pe deplină prin circularia de eri a ministrului din întru, ș’a lămuritu-o astă-fetăîn cătă piariulă celă părăsită de toți, organulă celoră respinși de toți, Terra, în no. seă de adl reproduce clisa circularia dară remăne înfaciă iei cu gura încleștată, nu pdte nici măcară înghîna ună singură cu- vântă. Și cu cătă lumina se face cu atătă România merge cu tăria nainte pe calea cea mare, și ecă-o, cățl-va pași âncă, căte-va lupte ăncă căte-va sacrificii âncă și eca puterica navă cu tote pânde-k iei întinse intrând în portă în strigarea unanimă a tutoră fiiloră iei ș’a Europei întreg®.: Tră- iască colonia lui Traiană,! Trăiască România liberă, una și nedespărțită țiunl. Deputății din Ungaria pro- priii ^isă cerură în Dieta de »a Pesta ca prețiuiii șărel se fi ăi pretutindeni de uă potrivă, pentr^ rațiunea, se ’nțelege, că sarea, sp]oatându-se din Transilvania, e naturalmente mal eftină la locuiti sploatărsl șî d’acestti avantagifi se folosescfi Românii. Ecă ce (jlice Albina în astă privință: „După astă pretensiune ungurAscă, Romă- nii din loru de așia de Dunăre. comitatulu Albei mferiAre la gura băi- sare ar trebui se cumpere sare totu scumpii cași Ungurii dintre Tisa și bună Ară In comită tulii Ciongradu- ROM ANI A DE PESTE CARPAȚI. Uă adiate, ardfitore de suspinurî durerdse, pe car* ghiaciurile piscu- riloru Carpatine n’o potu răci, ne vine necontenită de la frații nostrii, pe aripele puterice ale geniului Ro- mânismului, care de secol! nuobo- sesce d’a sbura necontenita, în tim- purile vitrege ca și ’n cele ferice, peste vîrfurile înalte ale eternei ce- luî, cari suntu multe mile departe de băi și transportarea pînă la ei e împreunată cu spese. Darfi Ungurii, ^iefi că sarea e articlu de ne- cesitate neaperată și țAra trebue prove^ută egalii pretutindine. Ei binel faceți atunci din Dietă uă comisiune de provislune carea dreptfi desdaunare Albei inferidre, se îngrijescă ca bucatele ?e nu fiă acolo mai scumpe de cătfi în Giongradu. ca și bucatele suntu articlu de necesitate neaperată.“ Nu prâ este îndouielă că maio- ritatea magghiară din Dietă va a- proba acestă cerere, jicnittire pen- tru Români; ș’astti-feliî va adăuga âncă uă picătură de venin.fi, deși mică în comparare cu alte, în cupa răbdărel Românilorfi. Nefericire îh- veninătorilorti căndfi astă cupă, â- tătu de mare la Români, va deborda. Acolo însă, unde se manifestă mai cu ’nvierșiunare împilarea și nedreptatea magghiară este în si- lințele ce se faefi pentru nimicirea scdlelorti și învățământulfi Romănfi. Nu numai că din tdte limbele din imperiulti poliglotti alu Auștriel, nu- mai limba română, dulcea și clasi- ca limbă romănă, este abia lăsată ca facultativi. în unele scdle din România de peste Carpați, darti ș’ar- colo unde frații nostrii prin sacrifi- ci® necalculabile reușieseti a’șl în- treținea uă scdlă în adeveru romă- ndscă, învierșiunarea nesocotită de desnaționalisare a Magghiariloru se silesce a batjocori, a nimici aceste nobile sacrifici®. Voimti a vorbi de gimnasiulti din Blajin și ’n astă ces- tiune lăsămti cuvântulu unul agerti luptătorii alti Românismului, ^.iariu- lul Federatiuneaz ⁹ s „Frații magiari, cari ne-afl supta moduva atăți-a secuii, fără ca se le fi cerutfi vre una resplată pentru atâtea nedreptățiri, de cătfi singurii recunAscerea drqptăței, frăție- tăței și egalitâței, ne imbia pre tdtă ^iua cu căte una nouă nedreptățlre și cu căte una nouă insultă. Nu este destulă, că fără de scirea șî tavouirea nostră afi închiăiatfi contractă contra nAstră cu acei-a, pre cari mai eri alal-tăeri ’I consideraă de cei mai aprigi inimici ai loră; nu e destulă că conjurându-se cu inimicii lorfi contra frați- loru, cari afi împărțita sArtea cu ei în de- cursă de secuii, au inaugurata una politică care deconsideră țere și națiuni, — acumu, după, ce vedu, că talu-șî nu pota mâna pre (națiunea romănă ca pre una turmă de oi după cumfi și in cotro arfi vre ei, sg res- tringu Ară-și la. terenului denunciăriloru, sus- piționăriloru și insinuărilorfi celoru mai o- brasnice. ^iurnalulfi „Hazânk“, care se dice organu alu Unguriloru liberali (1), intră în palatele muselorfi romăne,' pentru a Ie pro- fana cu mâni sacrilege. Intru orbia tai nes- cei mal mulți bărbați destinși căți ’i avemu astăzi, î seifi prea bine, că din BtasiU a emanata lumina, ce a desceplatu pre națiu nea nAstră din „somaalu celfi de mArte“,ct hinc illalaecrymae; pentru ncea nu încapOti Btesiu, de acelu locu pacinicv, unde nici ideia de a proecde în contra legiloru nu s’a ivita nici- uădiniâră; pentru acec i direcțiunea tnvețămAntului este, înaintea frațiîorfi ma- giari, contrariă unităței statului magiaru (’),— de aceea gimnasiulu din Blasiu nu le place¹ frațiloru unguri, pentru că, ve^i DAmne, e romănescu și nu ungurescu, pentru că se crescu în elu tineri romani, așia dară de ceei-a, cari tn viAța lorunu-șiaducu aminte, că datorescu memoriei lui Atila cu ce-va pie- tate, și că au se lucreze în viAță, se tră- iAscă și se mAră pentru gloria ungurAscă, se crescu tineri religioși iubitori de patriă și de națiune, stimători de ordine, tineri, cari iubescu și respectAză pre de aprApele șefi, cari însă remănu români pentre tote împregiurările și timpurile, și de aceea eî nu potu plăcea Unguriloru, cari aru vrb se prefacă și stâncelp munțilorfi din Transilva- nia în totfi atăți-a strenepoți de a! lui Ar- pad, — de aceea vine liberalulfi (11), „Hazânk“ pentru a striga constituționalului guvernfi un- gurescu : fjarthaginem delendam esse censeo" ............ Aci diariulti Romănti aretâ im- posibilitatea d’a stinge simpțimintele de patriotismti din ânima română, ș’apoi, șhrșiasce: „Căci ori căte veți sbiera, pentru aceea totfi educatoriulu Romănfi va spune eleviloru sei, că ei suntfi români și nu unguri, că ei aparținu națiune! romăne și nu celei ungu- resc! și că ei ca romani au se trăiAscă și se mdră pentru patri i și națiunea lorfi, res- pectându pre d’aprdpele seu și lucrându pu- rurea între marginele legei.“ Purure Românii de peste Car- pați, ati propoveduitti, în scdle ca și 'n ori ce alte ocasiune, devota- mentti și iubire domnitorelul lorfi, imperatulfi Austriei, și Magghiaril acusându Românii că lucreză con- tra interesurilort magghiare, recu- nosefi înșil o’aoeste interese suntfi opuse cu-ale imperatulul Austriei Cugetă bre guvernulfi Austriei h asemeni destăinuiri tăcute de atăte ori de înșil Magghiaril? Camera României libere a votat în filele trecute, 23 mii franci ca ajutorti scblei romăne din Brașiov, și Maghiarii j desperați d’a vedea dându-se unfi ajutoră neînsemnată de la frați la frați, în locul u unei părți ce revine de dreptfi Românilorfi din contribui- ,rea loră la sarcinele publice, în tesau- rulti imperiului și cari le suntfi pră- date de MagghiarI, aruncă strigă- tulti de desceptare contra românis- mului care voiesce a redica capulă Nedreptății Magghiarilorfi va res- pund® credemti dreptatea divină. Românismului nu dbrme, elfi secă- lesce la foculfi suferințelor!!, și su-= fletulfi șefi se măresce din ce în ce pentru a putea resiste la atăta umi- lire. Unfi semnfi alfi acestei activi- tăți a Românilorfi îlu găsimu în ur- mătdrele linie din veteranulfi lup- tătorii alu liberării Transilvaniei, (^iariulti Gazetta Transilvanii". „Ne avAndă voia a me servi dt numele producâtoriloru meaflu silita a me restrînge la singura impresiune, ce a făcutu întrAga produețiune asupra auditoriloră. Ua Animă romănă, care bate fierbinte pentru progresuln și înaintarea în toți ramii de cultura a con- săngeniioru cei dc ambe secseie, a ireouitu se fiă mai multu de cătu entusiasmată dc surprin^ătoiea înaintare, cc s’a dovedită prin aceste producțiuni atâtu în căntulu musicalîi in solo, duetu și în choru executată de ca- valeri și dame, cătu și în musica instrumen- tală. fortepiano, atătu solo, cătu și cu 8 mâni pe 2 fortepiane șî acesta cu atătă mai vArtosă, ca piesele au fostu executate cătu se pdte de precisă atâtu în cântă cătu și în dedematoarea din partea ambelui secsii. Martore suntu la acAstă judecată, .a- plausele cele sgomotdse și repețirile urmate la rogarea publicului, care era încântată și fasinatu de darurile cu cari a îndestratu na- tura pe fiii din sânulu seu pe cari apoi arta și anima cea ^elosă a întreprin^âtoriloru și a nobililoru sprijinitori le a rădicată pînă la acelfi gradă de perfecțiune în călii ne ținemu mândri cu ele, mândrii, că acAstă societate e eșită din sAnulă nostru. Așia se sprijirimu din resputerî acAsta și ori ce altă nisuință de înaintare, [ca reflecsulu ostene- liloru și alu sacrificieloru ndstre se rescum- peră într’uă] singură] serată de felulu a- cesta peste mesura loru. Așia înainte nobile junime J Din parte-ne se fiți șicuri de con- cursulu nostru, numai ve nevoiți a plăti a- cestu telentu pînă in cele mai depărtate un- ghiuri între junimea romănă, cumu făcu tote națiunile prin rămurirea sea în reuniuni filialii“ Esercițiurile junilor ti Romani de pe Câmpultt lui Marte, supuse mi- cului Atium imperiulti lumei ; eser- cițiurl active și bine-fâcâtore al® spi- ritului, ale ânimel ș’ale corpului vorfi reda Românilorfi, din tâte părțile Românîmel, acea-a ce le revine de dreptfi ca națiune, și âncăfca na- țiune fâcândfi parte din marea și gloridsa ginte latină. Acesta o cu- geta frații nostrii de peste Carpați șî la acestă luptă cu puteri unite. Deosebitele societăți create în acestei scopfi, și’ntre cari trebue se ne’n- chinămu societăței Transilvania din România liberă, suntfi atâtea probe că Românii, spre a lupta pentru lumi- uarealor, datoriă ce 1® impune gintea și posițiunea lor geografică, afi ales ca- îea cea bine-fâctit6re> cea civilisatore, cea singurii sicură în seclulu care trăimu STUDIULU LIMBEI ELENE. țâței romăne, Carpați!, patriotismul^, comuna bertate și cugetări ce potrivă și puterâcti în măne din tote părții® ș’a întreține ai’dore de li- vi breză d’uă anime le ro- romămmel cocesce Blasiii,. sie de scAlele bire In „că din scdlele ndstre naționali din esu cu sutele tineri plini de fanta- Daco-romama,. că învețământulu, în romăne din ‘ Transilvania, cu deose- cele din Blasiu, urmăresce una di- fn anticitate Romanii după ever cele memorabile a*⁰ d’alfi duoilK ;; beta Punică împi^™¹^³¹^ de la Greci ar și scilnțe. din care uⁿeta sc cultivară mare sucCTsfi în că^ e’ ⁿ’a$ ¹¹ dominatori aî lumii, c» ?* luminător Nu Humaî mulțime de flvețalî ?rec* ră Roma, ci și tineri RonîMW !‘ lenismuri de syntase. Numele pota fi considerate său îf loră materiale, sdii to 'valtoa loru, n A- tuale. Suptă aceste puncturi w .jomenclatmra latină se sub-ordonAza n of/ cari cașuri nomenclatureî Hiene. Se vorbinta ma! Anteiu de modifîeațîUD^l|, aduse cMăru ia esteriorulu ^iceriiorfi., m mai nn imitarea declmâril .Grecesc!, limh ă șRa dată nume ală cărorii nomipMBI nguktă este in e, genitoriulu e«, vuli în et acusativulfi ta en, vocativulfi l aftlativuM ta e. -d6 pete v3'-f anii genetlvă kii-ri tgstă generațiunitoră. vii. ia ^crttatea ge-t^ ₚ₈ virgilta îlu întrebăințAși« scia prea bine, că După acAsta se ecsecutară piegeie șj Blasiulu ne-aă dată pre clamațiunile Întocmai după programă. do- teului și • (.outelocu .. . F țitaru o$i terau,cultivat ii gfrti® imoralității. ceste geoi versori: „In feri Aeneido, VI, 202, ROMANULU 23 IUNIU 1868 53 7 Conjugarea latină ne oferă, cași declinareaJ-venimentelorii de la 1821 se veZură căte anomalii, pe cari numai limba gr6că le pdte doui trei bărbați in Bucuresci și în Iași cu esplică-, ₙcgo foedera faxo; Aeneid., XII, 16,“ predjlecțiune pentru studiele literari©. Ca acestu viitoru este cu totulG grecele- «yw, pruncii cari începi! a eși din copilăria, ace- ajw.: unindă aci digamma colică, adică F, știa mai ântâiă se slimufoză din literatura latinii au avută faxo. Grecii reduplică forte elinismuluî modernii cultivate ai ’ea prin das- desu la perfecții prima cvinsonă a radicalului după care punți augmgⁿfol^ sylabicu: Xvw, Hkvxct. Tipâw, ttvipijxa. Latinii dati căte uădată acâs** redupllcare la perfectulu verbcloru lorii. Ș> fiindu-ca ei nu cunoscu augmcntu^, repetesă nu numai prima con- sonă a radicalului, ci âncă adaogă vocale ce urnrfză: mordeo, momordi; pasco, poposci. Amu putea asemene demonstra că fără a- plicațivnea principiului de simultaneitate și de «Jbmparațiune, junimea studfosă nu va pute înțelege pe deplinii originea Sycopev, Tme- sei, Adjoncțiunii, Pleonasmului, Ellipsei, Attractiunii, Catacresei casuriloră, s.c.l. ' Scopulă nostru nu este aci de a face unii tractată asupra ellenismuriloru limlreî latine; ci numai a proba că este de ua necesitate absolută ca limba Elleuă se se așeZe {chiarii din clasa II gimnasiale, jși acesta tn intere- sele înțelegării limbeî latine, ale cărei forme gramaticali și syntactice nu diferă de acele ale limbeî Ellene. Pe lângă acâsta ar fi du- rerosă ca unii școlarii! ce a înveyatîi duoî sau trei ani limba latină, și ale cărui medie nu. permită a trece ta clasele superidre, se abandone Gimnasiulu fără se albă cea maj mică ideiă de formele grammaticali ale limbeî 1 Ellene, Prin așezarea studiului limbei Ellene din clasa II Gimnasiale, junimea studfosă ar culege fructele cele mai bine-făcet6re; ea o bicînuinduse âncă din cea mal fragetă copi- lăriă a raționa, a compara, a observa, a a- «alisa și a deduce, s’ar familiarisa cu tote anomaliele și aberațiunele cari esistă la cele doue limbi clasice și cari câte uădată făcu frumusețea lorii. Prin așezarea limbei Ellene în clasa ÎI Gimnaliale se va facilita forte multă si studiulu Istoriei Naturale care a- bundă în termenî tecnici și a cărora etimo- logiă o află cine-va în limba Ellenă. Alra- gemu respectuoșii asupra unui subiecții atătu de importantu atențiunea d-lui Ministru alu Instrucțiunii Publice, precumu și pe aceea a membriloră cari compune Gonsiliulii generale alii Instrucțiunii Publice, și cari se voru în- truni peste pucinu spre a decide de sdrîea programeloru relative la tavețămentulu se- cundarm B. Stileseu. C NEGRUTZI- EPOCA Șl SCRIERILE SALE. România a perdutu una din ilustrațiunile «ale literarie: Costachi Negrutzi a murită 1 Provedința, care cu puterea sea cea ne- tațefosă produce, între bmenî capacități și ta- lente ce distingă de mulțimea vulgului, daca nu se \Qgᵣjjesce iotă dăuna a le da în vibță fericirea Complectă ce o merită, celă pucină le asicurbză, jupă mbrte căte ună Iotă de gloriă. Acbstă singură favbre a fostă reservată ilustrului literata cₑ ₐ părăsită lu- mea celoră vii; și căndă România va avea vre ua-dată Pantheonuuă seu, negmșjtă căd ; va păstra loculă & onbre ce i se cuvine. Nu e destulă însă a judeca memoria lui Negrutzi după mărginitulă numeră ală scrie- riloră sale, pe care le-a publicată suptă mo- I destulă titlu de Păcatele tinerețeloru. E bine și dreptă se studiemu acbstă carte spre jța’î da valbrea ce merita, dar mai înainte de tbte se ne întbrcemu ochii mințeî îndereptu, către epoca ta care a trăită și a începută a scrie peștii eraininte scriitorii. Pînă p& h începutulu secolului în care trăimu, Ronksjg ₙᵤ ₐVeau micimăcaru idee despre Zicerea U^(jᵤᵣₐᵢ ț j j Numai după ce în- cepu a se risipi no^ cₑjQ gI.că ₐtQ ₒb. scurantismuluî prin lnX^ₐyj Ardeiului, —cari trecendu Carpațiî venin ᵢₐ ₛₑ ₚᵣₑdice ca apostolii folbsele sciinței și ijale, — luă nascere ideea de â tiva limba, acestu sigiliu neperitoră ală orig^j )ₒᵣjy r ^mpiterne. Aștă-felă âncă ce-va întă^ ₑ. | (î)- Amu fi siliți a dodâra c’acî suntemiî părere cu totulu contrari® d’a d Iul Sion, și diB । ■ răcire pentru Români, istoria patriei, Costinesci” Urechii ne arii da dreptate, dacă însă n'ami vadea, din cele ce urmdză mal josu, că d. Sion cuvcntulu literatură, înțelege numai curată ăndria națio- ope^ ttle imaginațiunej. călii greciᵣ sâu din literatura calendareloră ce veniau din Sibiiu și Pesta; apoi începură a cugeta, a se consulta și a lucra. Atuncea ei întorseră seri «0 privirile loru către Oc- cidinte, se puseră a studia limbele europene neo-latine, și, găsindu în ele tabernacolulu luminei cei adeverate, modelurile cele fru- mdse, esemplele cele bune, se puseră a a- duna materialele cele precfose cu cari se e- difice templulu naționalii. In Moldova douî bărbați se aretară cu a- semine vocațiune: Ionică Tăutu și Al. Bel- diman. Numele celui d’ânteiă astă-^iî este de totu uitată. Eii suntu pbte celu d’ânteiă care vorbescfi despre dânsulb printr’ună organîi de publicitate, și suntu prea ferice că gă- sescu ocasiune a onora memoria unui mare bărbații. Eii nu barau apucată, căci a mu- rită pe la 1823. pe căndu eramu abia năs- cută ; dar reposatulă G. Negrutzi îmi spunea că în junețea sea ba fostă cunoscută prea bine, și de la dânsulă posedă aceste pucine noțiuni despre memoria lui. Acesta a foștii bărbată instruită, versată în sciințele clasice și maî cu sâmă în istoria patriei, și după sascerea sea aristocratici, pcu pândă ună mare rolă în societatea de atuncea, se bucura de uă stimă și consideratiune universale, era așa Zicăndu, oracolulă junime! moldovene. Elă moștenise patriotismulă de la strămoșii sei: se cobora în linie dreptă din Vorniculă Tăutu, ambasadorulă originală ală lui Bogdan-Vodă care a tractată cele ânteiă legături ale Mol- dovei cu Pdrta Otomană, 1) și astă-felă era mentorele și conducătorulă pârlitului națio- nală ce se formase în Moldova. Elu scrisese multe asupra istoriei naționale, dar scrierile sale se perdură împreună cu densulă; căci după înfrângerea lui Ipsilante și a Mavrofo- riloru sei, ele plecă la Gonstantiftopole eu misiune de a pleda drepturile țerei și a so- licita espulsiunea fanarioțiloră de la tronă, și acolv întruă raâpte caZu asasinată de uă mană misterfosă, pbte pentru că Marele Vi- zir pusese numele seă pe lista candidațiloru la domnia. Alexandru Beldiman era de ună altă-felă de temperamentă. Purtândă ura în contra Fanarioțiloră ca și contimporanulă seă Tăutu, visându pbte și elă ună viitoru de aură pen= tru patria sea, cu tbte aceste evite de a lua parte activă la mișcările Zilei. Elă trăia re- trasă ca ună patriarcu la frumbsa sea reșe- dință de pe cbsta Bahluiuluî, și acolo petre- cea uă vibță contemplativă, cultivândă mu- sele, traducbndă romanțurî din literatura con- timporană francesă, și făcendu versuri, nu- mite pe atuncea stihuri, cari aă imorlali- sală numele lui. îmi voiă permite ca digresiune uă anec- dotă caracteristică a acei epoce. Amă apucată Ia tatălu meă uă mică bi- bliotică, compusă maî tbtă din manuscripte, scrise de însu-și măna sea. Eraă vre uă 1 5 volume în forma registreloră saă a condice- loru de visterie, legate maî tbte cu maro- chină negru și păstrate cu uă îngrijire re- ligibsă. In pitele de serbători saă în serile cele lungi de brnă, tatălu meă delecta co- pilăria mea și a frațiloru mei cu lectura a- cestoru manuscripte, pe care le ascultamă plăcere nespusă. Era romanțuri precumă Căsuța din codru, Mortea lui Avei, is- toria lui Tel, sau versuri, precum: trage- dia lui Orest, jalnica tragedia a eveni- mentelor u de la 1821, și altele de aceste. După ce me făcuiă mai mare, tatălă meă îmî îndestulă curiositatea spuindu’mi origina acestoră manuscripte. „Hei, fotulă meu, aceste cărți ’mî aducă aminte din filele frumbse ce ie.ₐₘfₗ ₚₑₜᵣₑ. cută cu Alecu Beldiman. Elă era omă cu mare procopshlă, cumu nu mai era altulă pe timpulă acela. Ce capă! ce minte! Gumă te vedea, te punea în stihuri! Tinerimea bo- iărâscă se întrecea care de care se aibă in- trere în casa sea. Pe mine însă mfr iubea < cu deosebire, fiindă că scriamă iute și curată .1) Se > U >> “* fcrnăutu ghircă...... No. 273. SaKSKaOMBK Anu 1868 3 luliC CORABIE ȘI VAf6r1. OS. HBIG1U Galați, senin fâră vînt, cald, 20 gr. Bacău, senin, cald 25 — 34. Găești, senin, cald 25. Tîrgovisce, csld, plus 28 grade. Craiova, senin, caldă 21 gr. Jiu noră, caldă. Giurgiu, senin, cald, 28 gr Focșani, senin, cald 24 gr, Severin, puțină plde> Mihăileni, «eninu, căldură ma:e Botoșani, senină plus 27 g T. Frumosă idem Tecuci®, senin pluB 20 gr Bolgrad, senin, vânt piᵤₛ 23 gr Reni, idem de tdte măritnele din fabrica moștenitoriloru Comitelui Carol Kinsky, la Burgstein în Bjgmis, PUcuțeeci, 20 luni® 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI Np. 10, VIS'A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri de Cristală de orl-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre, pr-cum șîpentiu oglindi de orl-ce mărime după doriu|a se efectueze cu prompteță. — Embalagiă de ogliniJI destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3 —7<Ț CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. PULBERE FE RO-MANGANICU db BURIN DU BUISSON. Apn iba eprin Academiâde Medicină din Paris. X E ile de ajunsb uâ mică quantitate diu $ S ț’ra li pulbere in't’run pacharii cO apă, a Ș 1 opțne; i numai de călii uă apă minerală fe- ® g rug n6 A, gasâsă fârte plăcută, cane se bea m 1 la ! nai ă semplă, sau cu vina amesticată. S , Acoințare, și DD, medici sunt siguri a gări in trlnsele uă medicațiune energică a âirtifia temperamen- tele slobs și a combate ftisia. Depeult generalD la Buccuresci, in pbar- macica la CerbuM de aur adi Adolf Plecker, piste drum de Passagintur Român; la lassy, deKowTA; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, I la ȚATuenrtKL • • ^p^rafiâ C, A. Bosettio fkada No. A2, www.dacoromanica.ro " ——«-------'I 500016000^“X ipotecă. A se adresa, Calea Mogoș6el, No. I 61, de la ora 5 pînă la la 7 pomeridifn^ 9 No. 272’. 104. Ij J ji.iCiJ" li ir,, 1 l i’.