ADMIMISRTATIUNEA PASAGIULU ROMĂNU Nu. 1. - REDACTIUNEA STRADA COLTlA No. 42 SAMBATA, 22 IUNIU 1868. anulu alu doue-spre-declle ■■ 1. .. - -ir-- voiesoe și vei vtrrjE n anu .... fs stsR tuni rs trbi lunT ■ pb lkî n NOUl «Afli. I 48 - 24 - 12 DI8T. . 29 16 O UNO B8BMPLAHU»24 BAr.. CSJtrBU PARTS PK 1RIMK8TKT) t * ™ PBNTBU AUSTRIA.........FI -’ V*L. AUBT KDMAHULD Articleie traiuise și nepublicate se voră arde, — Redactor^ respundetoră Engciihi C arada LVMIN^ZA-TE ȘT VEt FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNțlUHÎ Șl «TÎCEAMS A «R AORMSA JfN BCCURESCI, EA ADMINISTRAȚIUNEA ZlAhnLVI B DI8TMCTE AA CORFRrONOlNȚll DlABlt’tt’T șl PtUN PORTA. - l a PĂRU EA D^DARB V8-HAEI.KOn.A IN nrp nr iJascwnnp. comewe tA. !>. a X U K 91 C « i r. n RIN1A DE 00 LITEBC - . 40 bUnî 1X0BRTIUN1 Șl RECtAMB, M51* ... 2 LRI N« CI - DEPEȘIE TELEGRAFICE Servițialii priintit alii MONITORULUI). CERLIN, 30 iunifi. — Regele a graciatO pe cel 22 Hanovresi, condamnați de ctntondO pentru înaltă trădare. LONDRA, 30 lunii).— Camera Pairilor» a respins» cu 192 voturi, contra 97, suspen- siunea bllului, relativ» la eclesia irlandesa. BELGRAD, 2’IuliO — Aslă-ZI Scupcină a aclamat» în unanimitate pe principele Milan Obrenovici IV-le, și ca regenți pe dd. Blal= novatz. Ristici si Jean Gavrilovici. . 10, ALTA DEPEȘIA A RO ANULUI. Principele a cina, mane se Ungerii « i r*- jr n" ' 01. lO i ținutfi unu discurși) în JScup- va face țeremonia religiosă Bucuresci ,a Articlulfi 46 din Co lituțivue prescrie că deschiderea olegiilorîi electorale se se facă cel ¹ putinii cu 21 de ^ile nainte dehjuinulâ fic- sat& pentru alegeri. L ecretulă prin care s’a convocatii colegiile pentru Senatiî a apărută la 8 luniă și tjiua de 1 luliă este ficsată pentru ale- geri, prin urmare legea a fostă sa- tisfăcute dându-se 23 de ^ile. Din scăpare 'din vedere însă Comuna Bucuresci a publicată deschiderea’ colegiiloră tocmai la 15 luniă, ș’astă- felă u’a mal remasu libere cele 21 de t^ile cerute de Constituțiune. In No. seă de ieri ^iariulă Terra semnaMză acestă scăpare din vedere și face foite bine. Terra însă nu se mulțămesce d’a semnala' greșiala ș’a cere îndreptare. Fericită d’a putea găsi uădată în vieța iei uă adeve- rată abatere strigă, violare de legi, dispre$iă pentru Constituțiune, și din scăpare din vedere negreșită n’a stri- gată și d’astă dată „lovire de Stată, dictatură, politică rus4scă.‘‘ Faptulă însă d’astă dată este a- devărată și nu ne ’ndouimă că Mo- nitori^ va vorbi și va îndrepta erdrea. Totu acea-a-și erdre vedem ă că s’a făcută de cătră Qpmuna Bucu- resciloru și ’n privința deschiderii co- legiului ală Il-le de Ilfovă, pentru alegerea unul deputată în loculă d-lul Ștefan Golescu, demisionată. Convocarea s’a făcută de cătră Co- mună la 19 luniă și (Jiua alegerii fiindă fipsată pentru 7 luliă, nu se dă satisfacere articluhil 46 din Gon- stituțiune. • Conformă fegrt darii (felină a se strămuta filele otărîte pentru alegen; atătă pentru SenatO cătă și pentru Cameră ca astiî-felG se remăie ale- gătorilorfi 21 de (jile de la data con- vocării de cătră dd. Primari. Re producem fi, puțină mal la vale, dupe Monitorele de a^I, uă circu- larie a d-lul ministru din întru, îu privința Senatului. D. ministru, con- formâ legilorfi neprescriptibile ale libertății, espune alegătorilor^ situa- țiunea^ astă-felă precumă uă ’nțe- lege, arată căușele cari aiî adusă di.solve rea Senatului și puindă astă- felă pe fiă-care în posițiune d’a cu- nbsce ș’â judeca prin elă însu-șl se referă la decisiunea națiunii. Domnulă Ministru de Interne, în- cepe mal ântâift prin a aduce amin- te că este în dreptulă dară nu însă și ’ndatinele Senatului d’a provoca crisele ministeriale, și dovedesce, prin însă-șî fiirea lucrului și dreptă ju- decată, cea-a ce țlice. Dup’ ac&tUj Ministru aduce aminte în scurtă cele petrecute, cumă conflictulă a fostă între Senată și Cameră, cumă acâstă din urmă ș’a făcută justiția sie-șl ș’a dată deplină satisfacere Mi= nisteriulul și cumă astă-felă apelulă făcută acumă la alegetori! Senatu- lui nu este, nu pâte fi pentru ao- tărî despre unii dbnflictă ce s’ar fi ivită între puterea esecutivă și cor- pul ă legiuitoră, ci pentru a se pune în armonii ș’acestă corpă, cu Camera deputațiloră, cu na- țiunea. Și d. ministru arată, dovedesce pentru că a lipsită acestă armoniă, și demunstrările săle suntă cu atâtă mal temeinice cu câtă suntă mal învederate și cunoscute de toți. Acestă causă amă arătata-o no! ânși-ne întrunulâ din no. trecute și credemfi c’amă pusu-o pe faciă cursă ținută dună june d. Strajanu, ~ - . ' . . - . > 1 «Ti zn mm? î /> zwiw IQti în modulă celă ma^ simplu și celă maî convingătoriă. Se ni s’arate, amă <,lisă, ună singură omă, unulă singură, încep^ndă de la d. Bosia- Sluti UI U, luvwpvuviu UV It* kl. JUUOlOi" , , ₃ nu și șfîrșindă ia d. Costa-Foru,|PⁿQ voră simp sgu- - ra perindă și voră crede, acel a că- care a voitâ se fiă senatore âră nu - deputății. Și fiind» că nu este nici rorfl o*5 șuntd âncit închiși, sevorh unulii, susținemft c’acestii singurii ⁽leschiue și voru venea. faptă este d’ajunsă spre a sili pe --------------------------------— omujjă celă mal încăpățînată se re- . cundscă că la noi Senatulă este cu Circulare cătră toti d-nii pre- totulă străină în moravurile nbstredin țâră. și d’acea-a nici n’amă putută înțe- lege misiunea sea. Senatulă dară pefiindă înțelesă, alegătorii ca și eligibilii, națiunea întrăgă i-a ’nțorsă spatele în alege- rile trecute și ocupându-se numai de alegerile deputațiloră, se umplu- ră golurile Senatului, vorbi mă de maioritatea lui, cu omeni cari n’aă mersă nici uă dată în corintele na- țiunii. Ministrulă arată, s6ă mal dreptă aduce aminte, în circulația sea, că la noi nu este discordia între cla- sele societății, între alegătorii Sena- tului Camerei, și că dacă ioritatea fostului Senată a avută alte tendințe ș’aspirațiunl causa a fostă „că ’n alegerile trecute totă aptivi- tatca național® s’a concentrată în colegiurile ce eraă chiămate se dea deputați, dândă uă atențiune distra- tă în cea-a ce privia_ alegerile natoriloră “ * „ Acestă distracțiune nu mal este permisă acumă, și d’acea-a amă afir- mată ș’afirmărtiă că colegifirile cari alegă pe senatori vomă dovedi d’astă dată că ministrulă nu se ’nși^lă cândă afirmă că ele aă ac©16-șl credințe politice ș’acelea-șl simpțiminte cu cele-l-alte colegiurl, cu națiunea în- tregă, și d’acea-a aleșii loră vpră fi d’astă dată cea-a ce trebue se fiă „scutulă Constituțiunil ș’ală Tronu- lui," voră fi adev^rațl Senatori. Publicăm ii mal la vale unii dîs- la societatea Transilvania din Bu- curescl, și-lă recomandărnă cu di- nadinsulă cititorilor ă nostrii. Acel, a căroră ănimă este âncă închisă, Domnule prefecți), CunoscețI moțiunea prin car© xa ioritatea Senatului a voită se deter- mine căderea ministeriului. Domnule prefectă, de și este în datinele regimelul parlamentară ca crisele ministeriali se nu fiă provo- cate de Senată, căci rațiunea lui d’a fi este din contra d’a înlătura, pe câtă se pbte, asemenea crise, âră nu d’a le provoca, totu-șl însă, fiindă că acea moțiune conținea acusările cele mal violințl contra ministeriului, elă n a voită nici măcară ună mi- mită se remâe la putere, lovită de asemenea acusărl și’șl a dată demi- siunea. Adunarea deputațiloră însă gă- sindu-se însă-șl atinsă în preroga- tivele sâle de atitudinea luată de către Senată, nu numai că ’și a fă- cută iustiție, protestândă contra pro- cedărel Senatului, dbră a dată și deplină satisfacțiune ministeriului in- vitându-lti da consilia Tronulfi se nu’I primâscă demisiunea. In urma unul asemeneă votă lucrulă era judecată, și definitivă judecata, căci, nici uă stanțiă nn pdte fi mal superidră Adunării de- putațilorG de câtă totalitatea cole- giilorâ electorali. Așa dâră, dom- nule prefectâ, de astă dată, disol- varea Senatului utt este unft apelă ce puterea esecutivă tace la 0ră în contra represintanțiloră națiunel, căd corpulfi legiuitori, care represintă, mal complectă națiunea, s’a pronun- ciati într’ună modă categorici pen- tru ministeri, ci pentru ca prin nouile alegeri se se pună în armo- nie Senatuli cu Camera deputați- lori, fâră de care Statuii români ar cădea în paralisie. dâcă nu în descompunere. Am i^isi, domnule prefecți, ca puterile Statului se se pună în ăr- monie, căci acea discordii între Se*- nati și Adunarea deputațilori e’ă manifestati în totă cursulU sesiune! trecute, ș’acâsta cu mare prejudicii ală binelui publică. Pentru ca nu cumil va se remâe cea mal mică bănuială c’acestă dis- cordie esistă și între clasele societă- ții, cari alegă Senatulă și restulă națiunii, amă luată p4na ca se a- tragă atențiunea d-vdstră asupra a- cestel importante împregiurărl Nu domnule prefectă! Dâcă interesele ÎD România suntă diverse, ca în tâte societățile, ele însă, nu suntă de natura loră inamice, ca astă-felă se fiă fatale, în luptă între dânsele. Naționalitatea, libertatea și dinastia domnitdre suntă credințele fonda- mentali ale tuturoră strateloră so- ciale, suntă paladiulă tuturoră in- teresetoră legitime, adevărată ro- mâne: Dacă dâră maioritatea Senar- tulul disolvată a resuflată tendințe, aspirațiunl altele de câtă acele ale majorității Camerei deputațiloră, cau- sa trebuie căutată aiurea de câtă în voința maioritățit colegiuriloră ce tră- foita romanului. LOl DEADLY DASH. ) Deadly Dash fu celfi d’ănteiii chiămate. Atitudinea sea era plină de Miferiața cea mai sinceră, cea maî naturale, fără nici cea mai mică fanfaronadă. Pe biletulîi sei) era scrisfi cuventulu schimbii, și căndii ștreluc* aetfl-felfi înaintea ochiloru seî sperând unej liberări imediate, uă raZă de bucurie animă privirea sea; dară acostă raZă se stinse chiarii la minutiî. Alți trei urmară, care to^I fură condamnați la inchisore. Alii cincelea chie- bră, uă privire omorltbre, demnă de Cain; daru uni) minut» fu d’ajunsil spre a sringe și acostă privire. Capulii lui Deadly Dash se lăsă pe peptu-i, și creZui» a vede pe chi- pul» seu turmentata urmele unei lupte te- ribile, pdte chiaru suferințele uneî remușcări amare Eli) se ura negreșit» pe sine veZ&n- du-se in acestu puneți) setos» de sângele a- cestui omi); f era rușine a se simți vesel» in facia unei așia crude peripeții. Numai elă pu- tuse a se sustrage d’a nu împărtăși admirațiumea ce inspiră junele și frumosul Virginian cc sta totu in pictore, totu tăcuti), a cărui ardore marțială, puternică vitalitate, curagifl cava- leresc», tinereță pasionată, avea peste căte- nu fără a fi audiții do mine, care stamfi cul- catii aprbre de picibrele loru: — amO fosțfi rivalii, li Zise eli); de aci Înainte putemii fi amici, Pentru bă aî iuhttu-o, vei sci negre- dea capabili) de uni) asasinati). Cu uni) ironiei) și bre cumi) desprețuitor». cu șe obiclnuiso: — Gtndesce-te, generale, rlsâ care con- șitu cu mbrtea terea a pbte o ce menagemente trebue a-i anuncia mea... Vai! pdte că nu va avea pu- suporta acestă nuvelă... Ai iubitu-o, iubesci âncă; li vei spune darii maî bins decătfi ori care cu ce mare țărere de r^ii părăsesci) vteța și căti) me costă a muri fără a o vede .» Alunei, atunci numai ve^ui» ua pdore ÎL- tlnuă prisonierulă, ci unfi rănită, iară arme, nu o nici uă dată de temuti). Nu șeră cumă te-așu pute ucide... A! putea prea în con- sciință se te încreZi în mine; . . . dări) în sfârșită ține lângă d-n6ta ori căți din oficiă- rii d-teje, nu mai. cu condițiune ca nici u- nulă din Virginieniî mei se nu asiste la con- ferieța nbstră. Omenii nordului |și închipuirii că elu voia vidă pe acea faciă bionzată, și acel» corpii ₐ jD partea vingătorilorS, teu pbte robusta sguduitn dc unâ suspini! convulsivii. cjjjₐᵣjj ₐ trăda, pentra uă resplală bună, mate ar fl v^Ză «ute,¹ celii fu Stuart Lane;. Orî căte de durerbse fostu temerile sele, totfi nu lăsă se se aemiefi Intracestfi moment». Cu capulii cu privirea sicură, elfi înaintă cu a-, pasi) largii ’și șicuri) particularii călă- va ore.se se prefacă în nean ti). Soldatul» care-l“ ducea, ne toțelegbndfl a- Nobila sea cg₈tă întârziere, ilfl Împinse încete către ușiă, ’ ■ vre uă mișcare strategică de mare impor- rcțUoră, — adeveratu registe In facia cape ietorft rotunde, — nesocoiiloră, mută, mea dscîs&.a nu se tBdupJeca. Fără ca sei tre- munî măih.. cătă depucină, luă biletulă și-Ii) dete soldatul însărcinate a declara coprin- derea lui. Ună siguri) cu vădii eși din gura acestui omă, — uiK cuverrtă care ’mT făcu efectulă unui glonț» șufeodfi jₙ ^tunereci):— mortii! Prisoniarulă jnclină ușiure^ₚᵤte ca cum» aî' fl vbttfi a Zice; Me ascbptah^ jₐ acâsta; pe mrmă se trase trei pași înapoi' ...ș| reluă loculfi W rendurî, toti) iară cel» mw semnu de slăbiciune. Căpitanul» șefi a’i^ ₐ₌ ^l«uaeă decătri uă privire, uă privire de triuite atitudine comanda respectul» chiarii vingăto- șj nenorocitulu dispăru fără se fi primiți) cea rilorO sei; șeful» se», companionul^ șefi de mai mică promisiune nici cel» mai mici) adio de la selbaticuli) șefi companion» care ou voise nidi chiarii se’i iemănace-io întinsese. Deadly Dash ascultase numai și încruntase arme era singurulii care nu simțea pengu. dânsul» nici milă, nici simpatică venerațiune. Loteria urmă. Asarduiu Împărți pină In capetii discrațiule și favbrele sâle, tote gra- tuite celorii doub-Zecî de ființe umane ce de- veniseră jucăria sea. Uă tăcere asolută dom- nea in grupa condemnațilori) noștri; nici unulii M părea a se felicita nici a se Întrista, nici a pismui noroc ulii celorii ce trebuiai) a se afla liberi. Uaiilu singuri) dintre acești din urmă, Deadly Dash, avea capulâ plecați), ae- rul» ginditoră și nemulțumiți). Tratați deja ca criminali în timpulfi acestei sprăncenilc cu uni) aeri) posomoriti). „ Eli) fu scosi) dintr'accstă reverie care iii) lasa.se acestă funebră cerere către. brus^u supra dânșii. genejalulfi unionistei, a veni se se Ințelbgă cătorO-va punte de Drept ulii de comandă in de care-lu soma cu. densuli) a- regulatii intre alO bmeniloru ce trebuiau duși a doua Zi pentru schitnbil, se cuvenea de drepții căpitanului. t— Așu voj generale, respuiiăe cu toni) scurie nopți ce Ie mai românea de trăite, ■ scurti) Deadly Dash se vorbesc!) cu d-ta in cei trei condemnațî trebufră se fie puși d’uă partJculai?^. parte în camere separate. In momentul» căi da Acbstă cerere ne obicinuită causă bre-care era se-lâ ducă, Stuart Lane, oprindu-se unfi turburare șefului unioniste, care aruncă'uă mfis .• & u ui- j - M momente, făcu semnu șefului seu ca avea privire banuitore asupra ffedutabițe ui parii- . ura mila, dc satisfacere brutela de ura sumM . . . >• - r- po^i vorbescaț Acosta aprppiindu-se, celu-l’altu sanu despre care auZise vorbindu-so ca de tență. Se admise dări) pretențlunea sea, șj Deadly Dash eși cu oflciăriî federali. Cw demnațiî sudist! jlă pelrccură plnă la ușii cu uă lungă privire curibeă șj peusivă, cu privirea câinelui oe vede pe stepănulfl sei) depărtăndu-ae. Eî petrecuseră cu țdănsuli) multe Zile de pericolfl, împărțiseră cu eli) multe privațiuni, și ideia că nu-li) voru maj revedea pdte nu le era negreșite plăcută. Elu văzuse pe atățî căZăndi), uciss&e atăți el ii însu-șî! Era bre se-i fiă mila de terța acestor» copta la nenorociți? Nimeni ntf se putea as- acesta. Trecu Uă oră, dupe care guarZil veniră se mb ie pe unii braacardfi, ca se mă urce întrună felii de grânar», unde unii chi- rurgii îmî legă iute raoele cele maî Sonbee, dupe ’ care mS lasă pe uă rogojină rea cu unu urciorii de apa pusiî pa scânduri și cu uă sentinelă care-mi Z^e se dormfi. A dormi era lesne de ZM> darii, dc arii fl tretoltfi te ine reScumperi) cu precfalfl acesta’ toții 1) A vedb de la 5 9 și J0O. Vi întinse mâna, și vorbindu-î Incetu^ darii unfl. omi) capabilii de tâte. Pbte xă-lu ere- irași) O putută închide ochii. De și împle- trlti) bre cuini) prlc incidintele variate ale ■ osistluței melc militante, suvenirea acelora c® trebuiai) se piară la resăritulă sbrelui ’nw era netncelati) presintâ fără voie-mi. Mal parti- culari) ine gândiamî) la aceH) Virginlani), așa de june, așa de bravi), căruia viața ’i era așa de prccie&ă, șl care, în momentulu d’a o perde, găsise tu eli) Instrșl uă așa de iute șî complectă reeimnațiune Ca se pbtă ri- valuia nenorociți) de care eti) triumfase se-i maî păstrese âncă uă ură așa de selbalkă, trebuia ca antagonismul)) lori) se fie împinși) la teribile es-lremltăți. Pe marginea șanțu- lui 4q care e se cada uni) frate de arme, ce vrajbă bre nu trebue se fie uitată? Aceste Mei șî altele multe treceai) oonfuse prin, cretrii rad obosiți, și rănile mele de» veneai) d*p ce ia c® maî usturătdre cândfl DeadJv? B'âb, ama escortată, fu introdusa lângă miau. Acbstă favtee i. se acordase trai spuge elfi, in cvai tete de compatrioti). Nici uă dată acești) cavtotft nu avusese pen- tru mine însemnarea ce-î da acesta mo :: rti) de supremă neodilină. Nici uă dată nu ta- țelcsesemi) așa de bine duleâța de a vedea lâbgă pațuli) de suferință, nu Z^ uă ființă. Iubită darii unO obrazi) cunoscute. Deadly Dash nu voi se ddrmă. ȘeZ^ndi) lângă mine, eli) 'mi da îngrijiri maî femessei, și acbsta ca cumi) nu strebătuse elf) luptele din Z^a trecută și ca cumă irarî) fl priimiți) ensu-și atâtea tari lovituri. In sfârșiți) în ndpleâ ac^eta. care ’mi păru nesfârșită, elfi nu sc depărta unâ minutiî de lângă mlae. Neîn= cetati) se ocupa de odihna mea, și prMreî sa mângăiMre nu me părăsea - decâtî) dJu cândi) în câedfi spre a se site afară, In a- dâncimelc ceral'ui insteiaM, nrtfi ușa ce re- 53-28361 UO! 15 ".ATUMA . ÎA .oM AIT RWĂNULU 22 IUnIuM'868’AÂJ/ZJZ AWl A Ud','4/ mîtff < « iq «■ I ^Comunicată). MINISTERIULU DE ESTERNE. Guvernulă Stateîoră-Unite ale Americei a= cordându d-lui Czapkai, aginle diplomatică și consule, ună congediu, gestiunea afaceri- loru consulatului este încredințată, în tim- pulă absenței d=s61e, d-lui CoBSlaiilin Maga- sinovici, agentul» Serbiei. No. 3449, luniă 20. uk i 1 ucoi ifrr q (M onitorulH), Publicămă cu plăcere următdrea adresă a comitetului asociațiunel tran- silvane din Sibiu, către comitetul^ societăței Transilvania din București: Uoniniei-S^le d-l«il A. Papiu tla* rl«uu, președintele aoeleiatei Tran- Milvanla în Bncureael. r- n T ** U«T>î*i domnule Președinte, Onorabilii Comitet#, Comitetulă Asocîa/iune'i transilvane pen- tru literatura romană și cidlura popo- rului românii, a primită cu cea maî vie bucurie prea stimata d-v. chârtie din 20 Martie a. c. No. 83, precumă șj cele treț acte, adică cele doue cărți ale societății Tran- silvania, șn No. 277 din *Monit( ilu Ofi- cialu,“ de cari aceea a fostă insocită. și a dispusă în ședința âea de astă-dî cu votar! „„inima . ■’ h * a -- dilfi (I/.flDJSR unanime; 1-iă Ca a'tele societății Transilvania', kigalisate îa tâtă forma, cumă și No. 277 din ⁱ²/₂₄ Decembre 1867 ală „Monitoriuluî Oficială “ ală României, în carete se află sta- tutele aprobata ale numite! societăți, se se predea d-loru casieră și controloră aî Aso- ciațiunei, spre a Ie transpune în casa Aso- ciațiunel între documentele și lucrurile de preț®, 2-le. Ca societății Transilvania se i se împărtășâscă în scrisă bucuria și mulțumită comitatului Asocialiunei, pentru nobila și sa- lutifera sea întreprindere. 3-le. Ca ună esemplară din (actele trimise și trimițânde se se transpună onorabile! re- dacțiunî a foie! Asociațiunel, spre a face În- trebuințare din ele, tipărind u-le, după îm- pregiurăr!,’ sâă din cuvântă în cuvântă sâă în estractă în fâea Asociațiunel. 4-le. In fine ca tâte actele Asociațiune! cdate și edânde se se împărtășâscă în cate unu esemplară și societăți! Transilvania la Bucuresci. Domnule președinte! Convinsă de marele adeveră, căruia domnia-vâstră în discursulă din 2 Fevruarie a. c. ațî dată espresiune a- tătă de elocinte, câ cultura va salva Ro- mânia; pătrunsă de acea credință tare, că cultura va pregăti poporului nostru în tâte părțile un® venitoră maî ferice; în fine, scundă că stălpulfi acestui venitoră esle tinerimea rdairă: Romanîmea transilvană a înființată la anulu 1861 cu puteri modeste Asociațiunea ■ sea pentru literatura română și cultura po porului română, și a stabilitii âncă de la începută, ca una din problemele ei se fiă a- julorirea tinerime! studiose prin stipendie. Impregiurările cele grele din trecutu, ale căroră urmări cu durere le simțimă și as- tă=(Jî, n’aă lăsată și nu lasă, așî lua Aso- ciațiunea nostră sborulă acela, ce ca ună i- dealfi sacru trăiesce în sufletulă fiă-căruî ro- deschisa Verdâță' a pacuriloru. Doui dintrân- șii erau Virginienî, daru ală treilea nu era Stuart Lane.... Cu unu strigată mase me aruncai®, dară doui soldați de guardă me apucară fiă-care de cate uă mână, și, slabă ca uă femeiă, nu putuiă a me desface de dînșiî. Omulă ală cărui uriciosă sobrichetă oh voiescă ală maî repeta aici, au^i acestu sgomotu desperată. Elfi se întârse și-m! surise. Facia sea, tn plină lumină, avea uă nespusă espresiune de linisce senină, de repaosfi definitivă. Elă ora In perfectă armonie cu caracterulă acestei pure și liniștite diminețe. Ținută de doue mâini de feru in momentulă în care eramă se fiă martură la cea-a ce-mi părea' unu £>- ribilă asasinată, cunoscuiu atunci îmi pare, tâle torturelc neputinței. Manopera ’și urmă cursulu s@u regulată, formulele sc, sucedau, ordinii© se daă C’uă spăimăntătdre regulari- tate:—gătiți!.... la ochiul.... focă!.... Din armele aplecate eși unu șiră de focă și dc fumă: înălțimele vecine ne trimJseră prin lungi ecouri scomotalu unei îndouile descăr- cări, și) căndă se putu vedea cea-a ce se petrecea, nici unulfi din cei trei âmeni nu- mai erau în pisiârc. Cei doui gardian! ai mei crezură atunci dc prisosu a me maî rețime, și putui® a me tir! pînă 1a loculă ececu- țiunei. Doiie din cadavre repausau gele loru. Alu treilea, cadavrul® meii camaradă, zăcea, cu brațele urnă crucificată. Mai multe glânțe îa coscău- vechimlul întinse ca ’i străbă- tuseră plămămii. Ochii ’î erau âncă deschiși. Crețjuju ună momentă că me recunoscuse și- că ună mfoă' surîsă trecea pe 'buzele sâle. Dupăsuă bună .gândire, .acâsla trebuia sofia cumpera pe a lui Stuart Dana. Nu sciă ’iin ce argumente generariulă inamică fu-ad^su se autorisc acâstă stranie subsiitațiuae. Cele mai bune trebue se fl fostu ura și temerea legate de suvenirea isprăviloru prin, care re- dutabilulu partisană se semnalase db căte-va luni. Orî cumu ar fi; sacrificMii ₍se pricise fără scirea omului pq care-lă scăpa do Ia mârlq. Părăsindă suptă pază bună liniile fe- derale, cu doue olre înaintea aurorei, Virgi- nianulă nostru'¹ scia numai că-lă conduceaă la tabăra sudislă, unde putea remănea, daca se primea schimbulu seu pentru unu ofici&ră ală. nordului cu ună gradă superiorii, și pe care=lă prinsese chiară dînsulă. înșelată prin aceste circumstanțe, elii ne părăsise prifi ur- mare fără a se îndoui cătă de pucină că celă- mai crudă ală seu inamic», acelă Englesă care-î fusese rivală, îlă trimitea astu-felă, cu preciulă viețel sele, la femeia ce iubi» < amendoui. Astă-felă fu mârtea aceluia ce se xumea Deadly Dash. Mormenlulu seu fără nume, pentru totă dâuna uitată, nimeni ⁿu se va duce se-lu caute suptă umbra mareloră pă^ duri ale Virpiniei. Condemn»™»' proscrisă, esilată de lumej Care du putuse widga în- tr’ânsulu nici celu ■ maî merită de. «s- piare, elfi purta îutr^deveră Calitate nimeni nu ’lă a putută cunâw . dc- ’Mî esplicară mai lăr^iui avem® âre lre-j buință de aceste esplicațium î ca șefului alu gerului și pe | Virginieniloră «ferise vieță sea spre a res- ală în momentulă căndă doue-«Jecî de r îlă, trăsniră suplu ochii mei-l țSferșîlO). B. D. FORGUES. -a ROMĂNULU 22 IUNÎU 1868 533 mână transilvană; și așia resultateîe, ce A- sociațiunea transilvană le pbte areta astă-iX îo privința ajutorirei tinerimei studibse, fa- clă cu puterile nbstre suntă considu^bile, to- tuși faciă cu dorințele nbstre suⁿl$ mîcî și neînsemnate. Dar crescută îⁿ scbla suferin- jeloru, Rcmânulă transibaⁿu Ș’aă păstrată, ca ună odoră neînstrei*abilă, credin/a în Dum- nezeu, încrederea î« sine însuși și constanța, care totă dăuna facă a triumfa uă voință curată, firmă Și resolută. Condusă de aceste principii dălătbre de vibțâ, AsoCiațiunea nbstră, amesuratu naturei poporului româau transilvană, înaintbză în- cetă dar sigură în resotvarea problemei sble, carea este cu ună cuvbntă: lumina, cultura! Juna societate Transilvania născută din sen- iimentulu de iubire și frăție, ce astă-țji maî multă de cătă orî căndă altă-dată, trebuie se însuflețbscă pre fiă-care română, vine a ne întări în credința nbsfră, că lucrările A- sociațiuneî transilvane aflândă unii sprijină a- tâlă de putericu la frații noștri de peste Car- pați voră prospera din ce in ce mai multă. Și așia, fiindu problema ambeloră acestoră însoțiri una și aceea-șî; cultura poporului română, ba întălnindu-se ele chiară în ale- gerea mi^lbceloră spre acelă scopă mare și salutară, în ajutorirea tinerimei studibse, co- i Itetulu Asociațiuneî transilvane vine prin aoi a saluta cu căldură pre societatea sora Transilvania și a-î ura vfeță lungă și fe- ricită! Fiă, ca cu cătă mai curând ă se a- jukigă și se întrbcă pre Asociațiunea sora din Transilvania prin sncesele sble! Bine-voiți onorabili domni; domnule pre- Idinte, onorabili domni membri de comitetu ■ toțî membrii ajutători și contribuitori a primi mulțămita nbstră profundă pentru no- bilele. înțesțium șj generbsele jertfe, ce ați „CISC, aduceți și vețî aduce âncă pentru în- aintarea și cultura frațiloru voștri din Tran- silvama î Luminarea loră, o ați Zisă voi în- și-vă, este luminarea vâsliră î Mulțămita nte adăogimu noi, fiă resplătirea vbstră. J Primiți, domnule președinte șl onorabilă comitetu, tacredințarea deosebitei ndstre stime. Comitetulă Asociațiuneî transilvane române pentru literatura română și cultura poporu- lui română. | *— •r-nnezi semuaiurere.) Sibiiu 28 Maiă (9 luniă) 1868. * Discursultt rostita de d. M. Stra- janu la a HLa adunarea Societății Transilvania, în ședința a doua, 14 Maiu 1868. Domniloră, i „Unirea face puterea. “ Pe atestă basă suntă fandate tbte asociațiunile; pe acâsta basă este întemeiată și Societatea „Transilvania. “ Scopulu" acestei societăți însă nu este nicî a face specviațiun economice, nicî a pune ■urile suptă greutatea vapbreloru, nici a se- măna marea cu vasele comercialul, nici a a bjuga voinței omenescî natura și a face se opereze mașinele. Speramă că nu voră fi de- parte acele ^ile, căndă sciiața înflorindă va ocuce și la noî fructele sble, și căndu fru- w)Sa nbstră România, ca uă fecibră jună, re- născută din sângele eroiloră seî, vă îmbrăca tema cea mândră de mirbsă, haina civilisa- ■ineîf ca se pășbscă înainte și sc ocupe lo- llwu ce-î este reseryatu în concertul» papb- reloră. Atuncî grasele voră str'ucr maî bo- ?ate în cămpiele Romăniel, și turmele voru sălta mai mândre și mai voibse pe livezile s61e. coliba ce va preface în paiață, și co- țW nofcii seculari voră rivalisa cu cedrii ibanulut ₐ turațu adese=orî pe cămpiele patriei loiră; sâE= jui. \ ^clc A recursă șlrăe, aratele Je aă căJulA j^copulti acestei societăți este în adeveră priite, și jugula a pătrunsă adlncă în gru- aa între Romani, lumina pria ajutoriă j 1UL dară poporală a remasă|romănu ! i Nu, ou este aci politică. el nu și-aii uitatii nici nă dală de; veclțiâ âăucc ?... ÎOCUÎfi fel luffljlM» i- ’eptalca și cruzimea cu tdte torturele loră aă năvălită asuprâ’î, au sbuciumată și aă devastată|țâra și căminele familieloră, și nobilimea a trecută cu miele în castrele străine; dre poporule a remasu Română I Despoiată de tăie drepturile sele, dechia- rată de suferită in țâra sea, condamnată a ’șî versa sânge pentru apărarea și gloria sub- jugatoriloră sei, înjurată, maltratată și des- preluită, supliciele infernului nu puteaă fi mai Infiorătdrie de cătă ale lui daru popo- rale a remasu RomânăI Condamnată a orbeca în întunerecu, sed- lele îl eraă închise, elă era alungată și persecutată, preoțiloră sei nu le era iertată a sci mai multă decătă se citescă, dară ei aă remasă Români. Poporulu, cu preoții în frunte, aă remasă pururea custodele credin- ciosă ală paladiului naționalității ndstre alu limbei și religiunei. Eră căndă aă lucită și pentru dânsolă ună sdre mai blândă, și căndă templele lu- minei și-aă deschisă ușile loru și pentru deasulă, atunci fii poporului aă alergată din tbte colțurile țereî, și aă împlută tăie sco- lele; și astăji ca nici întruă țâră din lume, inteligința română de peste Carpați este în- trâgă eșită din sînulă poporului. Dară vai, căte ănimî nu se sfărâmă sub greutatea durerei, și căte talente nu se stingă âncă înainte de a sedesvolla, din causa lip- seloră. Românii liberi nici într’ună modă mară fi putută da unu ajutoră maî bună a- celeî părți duibse a patriei nbstre, decătă încuragindă junimea sludibsâ de acolo, dân- du-î o educațiune pe cătu s>ar putea mai omogenă cu elementulu nostru, și Immulțindă astă-felu inteligința, sacra legiune roraănă, care 48, vura trieî a făcută revoluțiunea cea mare de la care luptă cu atăta tenacitate pentru drepturile naționalității nostre, și care înlruă ^i, nu va reeși a Împlânta ună stindardu și bra- șî pa- departe, triumfă- torifi pe capitolulă Dreptății și alu Libertății. Dtimnedeă a voită ca la timpuri de ne- voi, Romaniî se se ajute împrumutată unii pe alții. Astă-Ji Românii de peste munți suntă mai ce au mai nalc. Sciă viă liberă amenințați ca totu dăuna în acea scumpă, în esisteația loiă națio- ei că ună poporu nu pbte sc de- decătă prin sine însu-și. Eî nu voru decătă se v&jă o armoniă frățâscă, nu dorescă de cătă se se încăl^âscâ dc gerulă despotismului la suflarea romănâscă a frați- loru loră. Acâsta le va da puteri noue, și grăbi diua victoriei. Ondre vouă, fii ai României libere! Ini- micii noștri voră tremura căndă voră simți palpitările ănimei vâstre. Este abia de la înființaiea acestei societăți, și cută deja unii pasu mere înainte. Este modestă începutulă acestei ună anu ea a fâ- societăți. Dară ea este asemenea unui rîurelă, care devine unu torente, și care vă termina prin a deveni uă mare. Pentru că isvorulu de unde vine este fecundă și binc-cuvântată, este sântu și eternă, căci este iubirea fră- țâscă, este spiritulu acela care va întruni pe toți Românii 1 Ni se cere publicarea petițiunel de mal la vale, și satisfăcemfi ce- rerea, căci este vorba de uă cestiune f6rte supusă la. interpretațiune, cu tote că d-nu Pretoriu ne pare mai mult de cătă susceptibile refusândiî d’a se supune la uă regulă adop- tată pentru toți de uă potrivă, și car® D-lui Ați mu pote aduce reft nimenui. Ministru alii Culteloru și Instruc- țiunei publice. Domnule Ministru’i bine=voitu a-mi raoliflea pria adresa câtă căndă acestea suntu însocite de piesele justificative. Testulă este clară, dicerea „piese justifi- cative" se referă la obiecte, nu la perso- nală; și pentru că obiectele variasă preciulă loră, legiuilorulă a cerută piese justificative spre a se constata preciulă obiectului, în mo- mentulă căndu elă s’a confecționată. Cătă pentru personală, este ună stată de presință. Prin statulă de presință se constată ca personalulu și sumele afectate lui prin [budgetă, invariabile una ca și ceî-l-altă. este în esercițiă, funcționăză. Daca statulă de pre- sință n’aru fi considerată ca piesă justifica- tivă, esistința luî ară fi ilus rie; daru me grăbescă a afirma contraiiulu. Și, agințiî subalterni aî comptabilitățiî, punbndu-ve în posițiune de a impune funcționariloră se sub- scrie statulă de soldă, până a nu primi Ibfa, n’afl înțelesă și asimilarea, pucină măguli- tbre, a personalului cu objectele, ba âncă aă confundată statulă de presință cu statulă de soldă, și atribuțiunile loru nu suntu de locă identice, căci: prin statulă de presință râncționarulu afirmă esistința sea în funcțiune, și prin statul® de soldă declară că a pri- mită suma alocată în budgetă pentru acea funcțiune. Mesura propusă de d-vbstră domnule mi- nistru, trece peste lege. In faptu ea se re- sumă In atestă dilemă: funcționarulă ori pri- mesce ca din grațiă, cea-a ce lui i se cu- viue de dreptu, plata munceî Iui, căcî elă dăndă tillulă, aaicâ semnătura sea, atestă formală primirea acelui droptă, fără însă ca elă se fi primită suma declarată, și astă- felu abandonă dreptulă seă în mânele, la grația altuia, — și legea comptabilitățiî n’a pu- tutu crea uă posițiune atătu de umilitbre funcționarului, — sbă acesta trebue se renuncie sericei St. Nicolae din suburbia Vllte dica, strada Filaretu, dupe planulii, devisulCi și condițiunile elaborate dt D. architectii ală primăriei, care se potă vedea în cancelaria primăriei. Doritorii se vorO presenta la pri- măriă în 4iua aretată la 12 ore, în- soțiți de cuvenitele garanții conformii condițiumlorfî, spre a se face lici- tațiunea și adjudecațiunea, asupra aceluia ce va lăsa preciiî maljosti. p. Primară, G. Petrescu. No. 5709, luniiî 17, 1868. Dedarațiuni de căsătoria, făcute îna- intea Oficiăruhn de stare civile din Cir- cumscripțiunea l-a, în curstdu septămă- nii de la 9—16 luniu curentă. D. loan Gustav Berand, comer- ciante, din strada Mogoșdia, cu d-ra Ottilia Rosalia Stockler, comercian- tă, domiciliată idem. la cariera sea. Pe mine unulă, mesura d-vdslră, nule ministru, me pune In atestă din posițiune, și este tristă că se renunță gurulă mij’locă de (sistință, pe care dom- urină la sin- 19 ani de serviciă mi l’a dobendită și ’n cariera cea mai penibile, cariera învățământului publică. Măsura d-vdstră, d-le ministru, îmi mănâncă și 16fa pe trei luni muncite: Fevruariă, A priliă și Maiu. Bine-voiți a primi asicurarea considerațiu- nei mele. Idem la Oficiărulu stării civile din Circumscripțiunea 3-a. D. I6n lofcescu, june, ortodoxă, cărciumaru, din suburbea Biserica Albă, cu d-ra Luxandra I. Ruses- cu, din suburbea Batiștea D. lancu Toma, sergentu de o- rașăₛ din suburbea sf Vinerl-Nouă, cu d-na Zamfira Păun, veduvă, din acea-șl suburbe. D. Gheorghe I. Precup Cârțău, servitorii din suburbea Popa-Tatu, cu d-ra Anica Gavrilă Velichiaț din acea-șl suburbe D. Nicolae Rădulescu, cărei umăr, din suburbea Popa-Tatu, cu d-ra Florea Dinu Constantin, din acea-și suburbe. D. Alecsandru Neagu, lampagiă, din suburbea Spirea vechiă, cu d-ra Tudora Gheorghe, din acea și su- burbe D. Condu Petre, veduvu, plugaru, din suburbea sf. Vineri Nouă, cu d-el Dobrița I. Oăciulă-grasă, veduvă, din acea-și suburbe. D. Locotenentă Teodor Capșa, A. Pretoria. PARTEâ COMUNALE PR1MARULC COMUNEI BUCURESCI. june, din suburbea Popa-Tatu, cu d-ra Aneta Paladi, din acea ^I su- burbe Fiindu că preciulă resultată la prima licitațiune ținută îți sala șe- dințeloră consiliului comunală în clica de 14 luniă corentă, pentru cum= părătorea mobililoră necesarii la lo= calulu oficerulul de stare civilă din circonscripțiunea II (col. Galbenă) nu s’a aprobată de consiliulă co₇ munală și prin urmare nu s’a pu- tutu face adjudecațiunea, s’a decisă .ca se se facă uă nouă licitațiune pentru cumperătdrea acestoră mo- bil® la 28 Mii din corentă luna luniu. Doritorii dar, de a se angajea cu predarea acestoră mobile suntu in- vitați se vie la municipalitate îna- cea ni™ lungirhea ppto 9 fulmifi-t wv —MV) r'~T- nrt& OcritoriU de* a «h-cuhrpăm torp b:ns *roț a n<țțf»>»r h Magițj zinulă D-luî Ghiță I6n, tjl'ț* Lip- (ăubnorfi la (Ssrbu de sdⁿ Ne tOltef, 405184, 10587^ 10591? Bazară db Lo^ra No 20 ildgfil 1 Noi 285. ' ' 106 3, 1.01^4 țȘ, xme la^.j CviNp " Ei pdțiâ CMlatfna nu ‘se pbte #em de însele B.lEₗₒᵣₑ₈ₑa Disțiu Ilfov. A socotiadu-se anulat^ |rt^ᵢₙPH și diV moșia PIEKsfcA r kE VINpARE OAÎtĂH adevăpiatr lalomiți 2,500 ^BfOOO^o- ^rațl de Hartz, cântându solidă¹ gone U capulă {puținipț. Wt'*jVl “W^i I^EVKlA ^l'nÂLJtUUkuVlLE >mie\ No. 1, ți în curtespD-luî JUjtf 2.7 lHpiuₗᵢWpiu fiurdă ₄g ♦Aii MarphllJmknJ Btrhdf'OăhsY, 6 ₐₑ d.ₛtribuțiunea "rcțnVeloru a- âT^ippțrătețiJ.potfaTAa^ .utH^^ohfo 18hW8^, a¹^ și în curțile DumndloriLagumîî cându ițl'^flucu de fa p^dmM^PXeqiiil.u 4 șel^t^UlbJ fStînjenulu.'H jl Șrtwd? Lip- 6Ko. 30lM^v0* SJ ’rlhgll.2M. BRVINpÂRE.» Dota) FRitobe de ^Viețui sojț;tₛ «jurau jJjjpQ Mc. L .. r JII1 L J- -III - - J. - - - — ■ ■ ■ iii II ■! ■ lețelogă dîm Aeyluta HefcnâV Or- fclmatulu S-ljiI PanțelețmTb, Eforia Aie otidVi a ruga pe personete bine- voitore a onora eu pi-elbnța d-loră ac^ăn^lșanuitațe, co av^^u, la 12 ore din Și, în lOcaluln Asy- liiluf de *)a Cotrăcenl. .Ne. 3 2 In 34 FRAȚI RESCHIA ned ₑ , și care pptu egria cu vi,j Prințul^ Napoleon cin. nj Vfₜ fᵢ gₜᵣMₐ Dₑ bₐₗQ Nₒ, ₃ dᵢₙ dₒ₆₁ₗᵢfₗ uurile de Rhin asemmea și vinuri¹ găsitu s. lu aducă la reda.ți» ases BărăfieT No 305 6 2d nfgt$ de'Odobești. Se recbtnsndă maț eț osebire D 1ot5 Antroprenovî de Restorante și de grădini. tițjt jurnalu ți vw piiitni j benl împerâtoțtl seu măyaru șl ₑA No. 305. 6 2,} îia va dovedi la altu. $SS & ^VIENEI -•nO *4» ■’< ’i -bwi'W& 1 '*« y^saL M NUMIREA PțțqD rtMiî »V‘>«jî ii „ pepite j„... H... Șlepuri pornite și în- cărcate In Sulhia^i....... ’KFdl"-»’* -*-e ' t i«₀T ■ • inul m,b șioj ' . nițj k ai îs OA. BK. GIU ----,4— ——-1 — 1 WAȘINE DE SECERAT J—4 - si UL—=î a lui Wood, se află, de vtndare la blllf WALLER'Și HARTMANN' Rucprepțî, Cațța Hereetreu,. No. 105, Galați, “ Irâ^t «Portului^. 10*ț2Șl ^^.•51 n Ik IOK 61UFLEA ■•' f jv.il n-1,.11 -T’l «« •> n>0 boctoro în, Sciințele. Giuridțc^ de Ip ypverpitatfa Bologna, anuuciă pe concetățenii seî că dă consul în tdte Șilelfc de la ofele 9—11 j-.ntlmdridia’ne, av¹ Iqcuințațpq.Ștr^da Belvedere No, ^8 r tNo. 228. 10— imil'ț. uitiMe, minț il •' nf» i.]uțfiă lena ^țjvoră face tragerile MAREI iiOTERlH? DE BANI, garantată g^vernrf ; Suntu loturi magnifice câștigată anume,, umilă de 500,000 franci ți 'altuluiaMj4(Kl,GO0 ! frânei. Apoi alte locuri secundarie de 80,000 40,0Q6,—SO^QO.-r-lOțPOO etc- fxauci. UnăJbtlbtî pbntrtf udâ din aeeste trageri costă numai 20 franȚ trei bilete costă 50 franci, șepte bilețe 100 franci.— Aoțștb.titluri so, țopți.nu trapițandu'f prețolfr M bilbîe de &atfeă, cup<5n‘< etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLlt ÎLA FRANCFORT PE MAIN. ■POSTSCÎll^TUMU. Buletinurile de câștiguri, voru fi espe । se voru face tragerile; câtă despre sumele câștigate, ele voru f b- 1 fi espeduite fără ohieltujrie sie voru fi plktite^reAutinj I pe do 4aț$ cJi aum io q «1P > •( .i-^no t soleau ii»r mui] 6 Ijiuv-joia sf**u l j L RAFIA i m S’A MOȚ ATU ”* 'dor >3 ! HA , \ J no i/uw inimo ui mu i^nll urau i-, i mov ii . njwj STRADA COLȚEIv Nq. 4?,-VIS-A-VIS DE BISERICĂ ®NE. .riheliv iici ib i i‘1uj mi i Pil 6) i • i ' Liib BAPTISM, VISITE, CUNUNIE ’ I ȘI ORI CR ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE .t,n-' t > ’ I. , m ¹ APE MINERALE >!■ S PROASPETE ȘI ADEVERATE NATURALEI* kfl ¹ soeitu ȘMo acestea, la PHARMACIA sub-semiaatululț Aducândă t6te apele D’A DREPTULU DE LA AD- M1NISTESAȚIUNEA iSVOARELORU respective șl pil- miadfl U ru®u CvH RFț/MBIt oiw&hllof RoWga' și ¥£- i’uă-dată f • ■ u J ■ MARSHALL SONS C ¹ |1 .. JN GjălNSBOBOUGH (Anglia) AU PRIMITU M BXPO«lfM.^EVn@siu cu multH mal active ca pe dra- gemil i semple de lactat» de fer». Acestea la * tbte maladiile doiubse a sbrăcime! sănge lui * și^pesie tot» a fortifia temperamentalii slabț * și limfaticii. Palidele culori, perderile albe, , iregularitatea menstruațiunel, amenorhea , sau supnressiunea regule! incete^t; tbte fbrte 4 rapidă la Întrebuințarea loita, tară deose- v bire și chea? cănd» aceste diverse maladii 4 sunt complicate cu sufferințp de stomacb f ca digestiunl lungi anbvoidse și durerbse. ’ Depoul» general» la Buceurwct, in phar- | macica la Cerbul» de aur adl Adolf Plecker; * Ipiste dru® de Passagintur Român; ia Mssț', ♦ lajATUcnEEKi AVIS IMPORTANT KM «MII Mușamale mari do Kautșuk s,e®isaoae’nte cc celă mal bună șl mal sigusă, ap&rătorti a șirelor de grâă șt a ori ce felu de produetă agricole, wfeSțrf, mașwe ®to, contra ploiloră celoră mal mari. Aceste mușamale, de ®ă invenție nouă, prlmiate la expo- sițiunea universale dta Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabil® ori cărosă altora ps>ptru superioritatea cualitățel ți pentrn soliditatea lor fiind tocrata eu kautșuk și cu uleifi. Probe sunt depuse ia comptoarulă D-lul Mosoa Ascher, strada germană, vis-ăris de fcccțiunea Telegrafo-Poc e, caic singur priițnesce comaude pentru totă Romănia cu pseciuri ficse. No. §5?. 15-3$. FURNISORDLU CURȚII CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALA. J. ©B FENTELE© ©IN CASABEELE A^ELE drailci și siilose, vechi de 6 ani șl d^ea mai hunâ qoalUate,așa in cât celor albe co drept cuvânt h se gwte cțice, VUnrt de Bhîn si cehii negrii Vin aS® Bordeaux. ^©iorl de tot Wrnîl, frecate.^ uleia șl nePrecate, Uleiu fiert și lacuf I d® tot te' liil, culori și pânda pentru Pictori. dpspije cele dise de Domnu Persescu, că și al dum- câ aâ sosit al irahsnortf de ^luî de Peateleuyâm a spune că răii 4ice .©ă șî al ii D-selle este totu xie Penteleii, fiindu-că se știe că de penteleu iparcat ro murea meu / âHih fiuatihlie ahm/dmi vK au RomâⁿⁱeI su^Ț^ntelel, d numai aceia al ca- V . sA. Prințului Costache G. Ghica, din Județul Buz6ti, și al dea, nu mai Usa nimicii pe numai eĂ; recomandă: icfewe- ' ⁿ" ' de Sibiu și Sadele Tot^’olfahi recomand hiaiiel ^₄ibihm demeea mai bhnâ q’uaU,**!**. .-.f. *..■■■■ ■- ‘|.« - 1*1 i 'I „ IM șca val» intre tote fc?le-l-alte Me Țerel >mi calitatea. iul c« ' ’ ^ngiiruîfi Oepofi in Capitală numai la Magazinul superioră-t» ^âîfi a uu m«>i IsL*» ifirtfcii dc¹ d0>it FILLEANU et lONESCU; Strada Germâoa. No. ^2.