ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANO No. I.— REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. VINERI J21 IUNIU 1 868. VOIESCE ȘI VEI PUTE re anu PE S&8K LUn(. PE TREI LUNI. PE UA LUNA . CAPIT. D1ST. . . _ lei noui 48 — 58 • • „ „ 24 - 29 „ „ 12 - 15 .... „ 5-6 unu esemplaru 24 ban( PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. ROMĂNULU lumineza-te și vei fi PENTRU ABONAMENTE, ANCNpiUBÎ țl RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIABULGI IN DISTRICTE LA COBESPONDINȚlT DIABIULUÎ țl PRIN POSTA. - LA PABIS LA D. DARRAS-HALLEOBAIN BUS DE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5 ANUNțlUBlLE PRNTBU AUSTBIAk . . . FIOR. 10 VAL. AU8T Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respunZetoră Eu^eniu Carada. linia de 30 Utere................40 ranÎ INSERTIUNI șt RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUI PRIMARUL^ COMUNEI BUCURESCI. Pe basa înaltului decretă Dom- nescă cu No. 972 din 13 luniă corentă, și a comunicațiunel făcută de d-lu ministru de Interne, prin adresa cu No 9747, suptă semna- tulu Primară ală comunei Bucu- resci, conformă art. 46 din legea electorală invită printr’acesta pe toți d-nii alegători ce suntă deja în- scriși în listele electorali ale cole- giului ală II definitive ale anului curente 1868, pentru Adunare, ca în diua de 1 luliu viitorii la 9 ore de dâmineță, se se adune în sala ședințeloru consiliului comunalii spre a procede la alegerea unui altă, de putată din partea acestui colegiu la Adunarea națională ațereiîn loculă d-lul Ștefan Golescu care a demi- sionată. P. Primară G. Petrescu. No. 5771, 1868, luniă 19. SERVITIU TELEGRAFICI) ALII HOMANUrifl. ROMA, 1 luliu. Uă bulă a papei prin care convocă unii consilii!, descrie retăcirea socie- tălei moderne: Biserică, Zic®, este atacată, spoîiată, clerul» persecutai», ordinile religiose distruse; se respăndescu cărți rele; presa e rea, educa^iunea copiilorii e încredințată unora profesori fără credință. Pentru a’ndrepta tdte astea Papă convâcă unii consilii!. PETERSBURG, 1 luliu. Diariulu dePe- tersburg desminte că Rusia favorCză can- didatura principelui de Muntenegru la tro- nul» Serbiei. BELGRAD, 2 luliă. A^i Scupcina a acla- matQ in unanimitate de principe pe Milan Obre- novici ș’a numitu reginei pe dd.^ Blaznavatz, Risctlch și Ion GavrilovicL i? RnriirpQCl ²⁰ Cⁱre?arⁱfⁱ- DuLIlIu&UT 2 CuptcriC. La 5 luniă (Jiariulă Terra a clisă în revista sea politică: „Declarămu deci că de jcăte ori D. Dumitru Ghica vorbesc© în Ca- meră, vorbele sele suntă păreri in- dividuale eră nu espresiunea parti- dului nostru. De multu timpu deja prințulii Ghica ne-a pdtgdsitu și a, fostu părăsitu de noi “ Dară dacă cel de la Terra suntă siliți a mărturi ânșii, că de multă timpă âncă, D. Dumitru Ghica i-a părăsită, care dovadă mal mare de cătii ac&sta despre calea cea necu- viinciosă, rea ș’anti-naționale, pe care, de multu timpii a iutratO, Terra ? Darii dacă cei de la Terra suntii siliți a mărturi enșă că de multii timpu D. Dumitru Ghica a pără- sitii partita, seu cumu teicii denșii, par ti tulii lorii, ce dre mal este acea partită, și ce valore mai pote avea densa în națiune? Cel de la Terra suntii lepădațl și de cei-l-altă partită alii cărea-a capii este D. Ion Ghica: el (Jicu a- cumfi „c’acea partită numită mo- derată, suptă guvernulă principe- lui Cuza, n’are altă moderațiune de cătă a navea nici uă opiniune șa âmplea deșierturile ori căndă este lipsă de miniștrii, că ministeriulă Ion Ghica represința pusilanimita- tea, afecta că uresce tote partitele ș’avea de sistemă d’a săpa regimele constituționale.“ Așia daru despăr- țițl, lepădațl și d’acea partită ce dre mai represintă cei de la Terra și mai cu semă ce putere mai potă avea denșii în națiune? d-nii Bla- remberg, Aristid Pascal și Carp, aceștia suntă represintanții dreptei, ș’a-1 partitei înțelepte seă moderate ? Politica trasă de dumnialoră are s’o urmele proprietarii cei mari al na- țiuneî Române ? Dară «acesta este uă pretensiune care nu pdte pro- voca de cătă rîsulu, proprietariloră români, și âncă ce rîsu! Ne adacemă aminte că de multă timpă d-nu Vasile Boerescu s’a le- pădată și domnia-sea de piariulă Țdrra. D. Cogălnicianu și partita domniei-sele n’a fostă nici uădată cu acelă (Jiariă; cine mai remăne dară cu dînsulă din bărbații nos- tril politici? Cine este capulă Mi= nisteriului ce a cerută necontenită Terra se-lă formeze dînsa? Terra, care Iice că Ministeriulă aptuafe i este esclasivistfe cere escluderea, și âncă cu anatemă, a tutoră dmeniloră carii direptă seă îndireptă au fostă ' cujiști, maistt, ba Chiaru și ghi- < ghisțî. Cine dară mai remăne cu Terra și mai cu semă cu ministe- riulu seă? D. Nicolae lonescu? Dară , acelu-a este capulă fracțiunii și Țera respinge fracțiunea. Cu d. Costa- Foru, Nicolae Crezzulescu, Epurenu și Balșiă? Dară acestea aă fostă miniștrii cei mai ageri al lui Vodă Cuza, și Terra (Jise în no de Sâm- bătă că nu găsesce ună atacă mai mare în contra guvernului aptuale de cătă că „ară (Jice cine-va că s’a formată la scola lui Cuza." Cu cine remâne Terra spre a pre- tinde ca națiunea s’o urmeze pe ca- lea ceea îi însemnezăși spre a dai ună guvernă care se fiă priimită de națiune? Ore cei trei domni din capul foiei, credă că, chiară dacă ar fi însoțiți de membri caimăcămiei de trei, de dd. Ion Mânu și N. Brăi- loiu, națiunea îi Va urma? Uă a- semenea- credințiă, repețimă, ne pare forte ridiculă și d’acea-a amu disă și dicemă că Senatulă viitoriă va fi în marea lui maioritate cea-a ce este și Camera aptuale, cea-a ce este și națiunea, pentru libertate, pentru naționalitate, pentru ideiele ce le represintă, le -susține și le pu- ne în lucrare miiiisteriulă aptuale. Maioritatea fostului Senată scia forte bine, precumă scia și Terra, că nare nici ună sprijină în na- țiune; dacă dară a cutezată multă în (Jilele din urmă causa a fostă, după cumă a spusu-o d. Vernescu în Cameră și Terra în colonele sele, ca crezută că prin pîrghie din a- fară voră pute reșturna minister ulii „Constituțională, aiceL Terra la 28 Mai, crede că Brătianu nu va în- dresni se disolve Senatulă;" și ’ndată Senatulă făcu și votă minunatulă și comiculă actă de acusare, și domnii Costa-Foru și Carp se cretjură mi- niștri. Din nenorocirea dumnialoră însă națiunea i-a primită închi^endă prăvăliei© și timpii în cari consulii puneau și schimbaă miraistrii aă tre- cute, s’au trecută pentru totă-de-una. Iu privința intrigiloră ce se cercau se urzescă în afară Memorial Di- plomatique de Ia 25 luniă spune: „D. Crezzulescu, aginte ală Ro- mâniei la Paris, a avută lunea tre- cuta cu d. Marchisulă de Moustier uă lungă întrevorbîre relativă la a- facerile române. „Credemă a sci că d. Crezzii lescu, după c£ a espresă din nuoă viuile simpatie ale țereî sdle pentru Francia, a esplicatu ministrului a- facerilpră străine că oposițiunea sis- tematică a Senatului la tdte mdsurele luate de guvernă prin înțelegere cu deputății, crease uă situațiune anor- mală, la care principele Carol s’a ivădută silită a pune ună termenă optăndă pentru a doua Cameră care în România, ca în ori ce țera con- stituționale, represintă mai direcții opiniunea publică. „D. de Moustier, luăndă actă d’aceste esplicațiuni, se (Jice c’ar fi declarată că Francia s’a preocupată totă-de-una de situațiunea Romăniel, pentru simpatia ce are cătră acestă țeră, cu care e legată prin atâtea legături', dar® că nu crede că trebue se s’amestece în cestiuni de natură inclusivă interne. Escelința Sea, ar fi insistată asupra acestui puntă, a- dăogăndă că guvernulă Imperatului este convinsă că principele Carol nu pdte neglige nimică spră a se feri de complicări vătămător© mănținerii Așia daru mi numai că Constitu- ționalele reprodusă de Terra s’a ’n- șiălată cași dânsa și ca Senatorii iei dară âncă se recunosce, șî trebue se se recundscă de cătră tofâ lumea cumă se recunosce și de cătră fotă -țera, că opiniunea publică se repre- sintă âiai direptu de cătră Cameră eră nu de cătră Senată, și că Se- natulă n’are, prin natura lui altă misiune de cătă, precumă amă de- munstratu-o eri chiară, d’a servi de moderatore, de împăciuitorii între puterea legiuitore și cea esecutivă căndă una din ele ar voi se calce peste drepturile -celei-l-alte. Totă Memorial Diplomatique (Jice: „D. Dumitru Brătianu, vechiă Ministru alu Romăniel, însărcinată de guvernulă română cuă misiune speciale lângă puterile garanțl, a so- sită la Paris. D. Dumitru Bratianu a ceruta credemă ieri uă audiință d-lui de Moustier." Nici acâstă nu place celoră de la Terrn. „Guvernulă actuale are mania misiuniloră, (Jice în No. de eri. Cea-a ce ne pune în mirare este că guvernulă actuale, al cărui amici ne impută ne ’ncetată c’avemă totă- de-una ochii întorși spre străini, se nu pote face nimică făr’ a recurge la acești-a-și străini." Așia este; însă este recurgere ș recurgere; Terra recurge în afară pentru cele din întru și noi recur- gemu pentru cele din afară; astă= felă prin misiunea d-lui Cantaco- zino la Petersburg dobendirămă des- ființarea poștei rusesc!, plata bani- loră că aveamă a primi și, cear-a ce este și mai însemnată, desființa- rea regimelui consulariă din partea Rusiei. Astă-felă prin misiunea d-lui Dumitru Brătianu la Wiena dobăn- dirămă desființarea poștei austriace, și prin misiunea sea la Wiena, la Florenza, la Paris și la London vomă dobândi în cureiidii desfîin- rea rregimului consulariă. Deja în no. de la 25 luniu, Memorial di- plomatique publică ună însemnată articlu suptă titlu „desființarea ve- chiloră capitulări cu Statele din Ori- inte“ în care între altele (Jice că ’n „Principatele-Unite totulă reclamă desființarea acelorăcapitulațiuni. Po- porațiunea este onestă, laboridsă și pacinică.“ (Ceremu ertare d- 'ul Ni- colae Crezzulescu pentru Memoria- lulă diplomatică care nu crede ca domnia-sea șă poporală română este imorale). „In mi(Jloeulă unoră asemene țeri, vre o doi trei cofetari și rachieri și alți vre o cinci șase mici prăvăliași aă în- chisă oblănele prăvăliiloră loră vre >o doue trei ore in diua cândă Se-^ natulu a dată votulă de blamă mi- nistfirtdiu / iuiomigni i??i Iul p • nuiicim aiii id’it-irt- / -n6< ’ b r : . r Publicămă cu fericire și cu mân- drie naționale următdrea scire ce ne o dă ^iariultt, italiană La Nazione: „Academia fisico-medicale-statis- tică din Milano a primită în nume- rulă membriloră sei pe ddmnaDora (histria, ol ru „Nici uă ddmnă n’a făcută parte pînă a^ll din acestă societate." isein pașia. (L'indepcndan^e, ^3 luniă). < Hrtlt'I . >C: l f.r u 1 ■ ⁻i nii k „ rt __________________ J ti ’ ii ni / . i .' • . . ᵥ u • . ■ Ministrulâ afaceriioru străine alu regatului Italiei, a adresați! depeșia următâre minis- trului regelui de la Sânt Petersburg, în ces- tiunea glrințeloru esplosibile. D-lul marquise di Bella Caracciola. Florenza, 19 lunii! 1868 Domnule marquise, îndată ce d. de Kisselew îmi comunică circularia guvernului seă, prin- care cabine- tul.il de la Sânt Petersburg, chiamă atențiu- nea deosebitelor!! guverne asupra oportunită- ței d’a se închiși* uă convențiune interna- ționale pentru a regula într’uă comună în- țelegere și conformii pnncipiiloru de umani- tate, întrebuințarea glânțeloriî splosibile, me grăbliu d’a întreba pe colegulu meii, ministrulă dc resbelă, dara din parte’i n’avea nici uă anevoință a adera la uă proposițiune inspi- Citinifl următoriele depeșie îu ^ariulâ L’Avenir Naționale de ia 24 I ini lc un Hainovra, 23 luniu. pfegelb Guîllăume respun^ndii autoiități- loră municipale cari i-a& foștii presintăte, a (Jisă: ₙNu desaprobii Vimpțimântele inspirate de jnesce râlațiuni an teri brie. Insă acea-a ce „onorâză .ănimă șl ‘casa trebud se remâiâ' tn #ănimă șl’n casă! 'fără-de acâsta mergeț „contra mea șl contra < guvernului meu, și „me siliți a urma tn consecință. Aveți în- „credere tn mine, suntii convinși! că vomu „merge spre uă stare de lucruri prospere.“ London, 24 luniu u „UnQ m.atingă oragiosii, preșe^utii de lordulu mairăᵣ s’a ținutu a^I la Guilhall. • hflKicî unulii din oratorii pentru sâă contrai d-lui uiadstone n’a pututii fi auriți!. 1 ^Desordinea și strigătele n’aă Încetată tn rată de nesce simpțiminte atâtă de nobile. Suntii fericiți! d’a ve putea dice, chiaru de a^i, că părerea d-luî ministru de res- belii, alu M. S. regele auguștulii aosîru șu- veranîi, a foștii în totulu conformii cu a mea, și că guvernulă italiană, reservendu-șjj totii d’uă dală d’a .esamina ia timpulii set! termenii® convențipneî internaționale, aderă chiari! de aeumQ In principii!, la propunerea guvemul,uî imperiale aii! Rusiei, cucondițiu- . nea că acâstă proppnere se fia primită de tdte putețile, , h Nu putemii de câtă se aplaudămi! la ve- derile umaoitarie care au dictată uă asemene propunere, și ne facemii uă ondre d’a ne a- socia la ea. Rugendu-ve, domnule marquise, a comu- nica astă depeșiă Exc. S. principelui Gort- chacoff, ve re’nouiesci!, etc. Semnați! MENABREA, fCorespondința Italiană^ n?: u’în ’ ’ lut-J R0M‘W DE PESTf CWATI jloră. Acestă autoritate ie natural-l-dejuca prin activitatea și comuna Ieri ftchrămă, după țharieile de peste Cârpiți și pe terămulă pe care se poaă ^însele, uă paralelă între purtarea guvernului austriacă faciă ch Romănil și faciă cu Magghiaril, ș’aretarămă ingratitudinea și rătcci- rea acestui guvernă, dăndă drep- turi nemărginite veclnicel inemice a imperiului Habsburgiloru, națiu- nea magghiară și ’mpdăndu, și ră- pindă tdte drepturile ab-antiquo veci- nicel amice și susțiitdre a acestui imperiă, națiunea română. Upă vii- toră) apropiată pdte, va arșta Aus- triei mărimea rătecirel iei; facă îusă cerulă ca atunci se nu fiă prd tăr- diă pentru a ’ndrepta reulă, căci nu esce devotamentu a cărui stră- lucire se nu se păldscă d’uă ingrar tidune lungă timpă prelungită, nu este ânimă nobile care se nu sfă- rîme, deși cu durșre, legăturele unei vechie amicii în facia unei împi- lări neomendse, și isbuonirea este cu atătă mal teribile cu cătă răb- darea a fostă mal lungă. Se venimă acumă la căte-va din arbitraritățile comise de regimele magghiară contra Româniloră și cari suntă acumă chiară la ordinea dilei în foile române de peste CarpațI. Dreptulu de alegere, celă mal mare dreptă alu cetățianulul liberă, este uă cestiune necontenită la or= dinea ^ilei, căci necontenită suntă alegeri de făcută seă pentru Parla- mentă seă pentru consiliele comu- nale seă în ramura eclesiastică. In acestă dreptă cași ’n tdte cele-l-alte frații nostril suntă amară loviți; și protestările foiloră loră se referă fbrte adesea la astă cestiune. In petițiu- nea dată M. S. Imperatului Aus- triei de cătră Românii din Tran- silvanE ve^urămd că esercitarea a- cestui mare dreptă de cătră Româ- ni a devenită aprdpe cu neputință seă aoegtu esercițiT cere uufi ade- verată eroismă din parte-le. Ve^u- rămă cumu dec,'m^ de Români, cari voiau ași esercita acestă dreptă, că- zură suptă baltagulă Magghiară a căroră perfidiă și lașitate avură mal ântâiă îngrijire d’a desarma pe bravii Români pînă și de betiele loră. Dară, se va ^ce, cumă este cu putință că acolo unde Românii suntă în maioritate, se p6tă fi bă- tuți de magghiarl în minoritate? Lucrulă se esplică de sine. Tdte autoritățile, pînă și cele comunale, mal în totale, suntă în mâna mag- ghiariloră, puterea publică în mâna in te, Înaintea unui plutonii de onești calâi care ’lă voră impușca cu părere de reă ca pe unii cănej nuli Iu ! U • Ote IVj. du’iJ-wuiisj .tînir Deadly tiash însh-șî, celu mai rece, celii maî tare, colt! mai îndrăciți! dintre soldați și dintre păcătoși, urmăriss cu uă privire destuii! de patetică înceta cbborîre asbreluî pe orizonte. Ore care durere intimă arun- ca pe fruntea lui uă umbră ce perea ori de- căte ori privirea sea cădea asu- pra lui Stuart Lane. Atunci uni! fiorii nșure îlă strebătea din capii pînă ’n pidâre, fiorii aii! cării orore secretă nu o potu -descrie. Virginiafluli! cu I6te acestea păstra uă imo- bilitate mai absolută. 'Nici unii semntt este- riorii; nu-i trăda temerile, darii ele sc citeau în ochr Ini, pe care-i comparam’! mî cu. aî unul cerbii ucișii Ore mine Întruna din vânătbrile biele niațu șj care,' bâtându-so contra fără- voie- căndu de fn Romă- morțil, mi arunca priviri întocmai¹ ca ale lui. Aî ne- greșflu acestu june campionii al'O unei cause perduto se- gândea atnfici la femeia cc iubea, pe care o dobândise ta mijlocului furlunei ce căzuse pe țâra loru, pc care o posedase căte-va dile in sînulă dâsastruW universalii a periîcolelorâ iminente, și p® care era pote s’o părăsâscă pentru totii dâuna; elfi se găa- dea la a?ea frumusețe tn flOrea ei ale carii profumurictaii perdule pentru dânsului, la abete tandre desmierdărî alb primului și unică amorup la acele săruturi’ ale cărorO sauâte nu se. uitase âncă de-buzele sâle, la oacâstă radidsă esistința icare, elu mortQ, s’ar cătu cumii se judeca creațiunele visului, însă veamii conscitața de a visa desceptâ, fără celu mai micii simțimănti! de realitatea obi- ectelorii ce treceau suptu behii mei, și cu tdte acestea urma ar^etord ă acestoru obi- ecte se încrusta, ca se ^icO astd-folU, îu creerii mei esaltați. Era fantasmagoria deli- rului, care nu se pdte prinde pentru că e chlmerică, dară mai adeverată de uă sută de ori dezătii cele mai palpabile, cele maî incontestabile manifestațiuni ale vieții positive. A face ce-va, â rasiste, mi era cu nepu- tință,; darii vedeamiî, au^iamu, înțelegemu de țjece ori maî bine de cătu în starea mea normală. Numai, întrebați! asupra acestui punctii, n$șă fi pututu sphQe daca erami! desceptu sâQ dormeamfi. Crepusculul!! se stinse, nâptea veni, sentinelele se schimbară. Ună mucii de. luminare, înfiptu în gătulfi unei butelii gple, arunca slaba.și trșmurăldrea sea luminai!,, in interiorulu coșareî; aceste ra^e gălbui luminp, in felulu lui Rembrandt sâu Goya, căodu flgara brună a unui southron, căndâ baioneta- .lucidsă a unei sentinele in repaosâ. Și ’mi aduci! aminte în privința a- câsla de und cuvdntu alu ucigașului, care se așezase ,pe paie lângă mine și pe care ’și rezemase capulii seu p^ljdu. Cu und rîsu argenlinîi, camă insolenții, dp și prâ dulce caro mi aducea aminte timpujii primei n6s- tre legături: — Trebue se sufere cine-va pen- tru a fi. frumos, murmură elfi la urechea mea. Reproducemu aici, ca unâ felii do tabloă, viu uă pân^ă a lui Salvator Roșa, și miculu Dickey, .putea profita de aceste, efecte de Atinge fârindouîallă In isolare șj în regrete, .lumină . . . 'ftăespe elu 6rc âncă ?, , Mi- Starea de slăbire? cu o aduce emoragla culă Dickey era ună june pictorii, reco- lăsa a judeca lucrurile fceșteri6re de jnen^tji ^re căndă patronagiuLui- meu prin mente tote mesurile pentru ca re-; loră înțelegere și concordie^ scopu- sultatulă alegeriloră ,se fiă favora- bile inter eselorQ magghiare; alegg- terii magghferr, din parte-le o ^g in- tă de minune-*, ca mesură de bună ordine Românii suntu desarmațl, pe cândă magghiaril bine armați as- ceaptă momentulă favorabile pentru a năvăli, după datinele loră asia- tice și barbare, asuprfe acestoră pacl- nicl cetățianî. Atunci chiară dacă Românii prin eroismulă loră cu- noscută reușiescă a ’nvinge pe ’n- vierșiunațil loră adversari, puterea publică este chiămată, și cine su- fere atunci? totă sermanulă Românii! căci corbă la corbă nuscdte ochii. Ecă secretulă victoriei magghiari- loru, și Românii ori trebue se su- fere și se proteste pe căile legali, pe cândă li se respunde totă d£una pe cele nelegall, ori suntă siliți a cădea în escese desperate ca cele de la Abrudă, însă unele ca ace- stea nu se potă repeți de mal mul- te ori într’ună seclu. Acumă mal vedemă, după ga~ zetta Transilvaniei, că frații noștri suntu în ajunulă alegerii mitropo- litului la^ scaunulă archiepiscopale din Blașiă. Resultatulă acestei ale- gere, neputându-se combate de că- tre magghiarl prin acelea-șl mid- idee ca la alegerile comunali și pen- tru Dietă, mal toți alegătorii fiindă români și clerici, regiunile n’a lip- sită d’a găsi ș’aci ună mi^ locă d’a strîmba espresiunea adeverată a do- rinței Româniloră d’a da ve^etabi- lelui și iubitului mitropolia Siuluțitt ună demnă urmașiă. Biserica mal este âncă -pentru Români ună zidă putericu în dosulă căruia se adă- postescă; acelă ^idă treblie dară sfărîmată, cumă Mongolii. maLsfă- rîmară âncă uă dinidră zidulă pe care uă civilisațiține asiatică îlă ri- dicase contra loră. Neputândă com- bate acâstă alegere prin puterea bru- tale, egimele magghiak ă găsi spe- diintel© d’a face imposibile uă ale- gere care se satisfacă în totulă do- rințele Româniloră, convocândfi d’uă dată, fără de veste, și fără preala- cele înțelegere cu Românii, într’uă cestiune cărei privesce atâtă dedi- reptă, pe alegători într’un termenă îu destulă de scurtă, pentru ca a- cel alegători se n’aibă timpulă a se concerta ș’a respunde în totă ce- rințelor ă intereseloră române. Spe- râmă însă că patriotismulu Româr niloră acumu ca totă d4una va sci rile și tendințele vrăjmași brii. ’ «s natura sea de bohemâ. Suvenirea sea. în aseminea circumstanțe, adaogă bre caie tur- burară în percepțiunele mele fără șiră, cu tbte acestea credu că amă respunsd afirma- tivii la cestiunea ce mi se pusese. Printre acestu fală de câță de care me simțeamu încongiuralâ, au^iitî ardicându-se sentinelele. Pucinu dupe aceea, unu strigătii ascuțitii mă făcu se tresari!: era unuld din- îr’ai noștri, — unu copâîG de șâse=spre-^ece sâfi șâpte-spre-clece ani, — pe care unii solr dalii brutala îlîî înțepase cu baioneta ca se-ld facă a se depărta din pragulQ ușei unde sta culcatii. Ușa se deschise dupe aceea. Mai mulți oficieri purtândii uniforma federală in- trară in grupă. InțeleseiiJ că era generalului inemicii escortate de statu-maioruli! șeii. Ei veneaii a inspecta prisonieri șî a vedea ce trebuiai! se facă cu dânșii. Pentru ceea ce me privea în decisiunea ce eraiS se iâ, eramO cu totulu neinlesatii. Uă dosă mare de o- pium nu m’ar fi făcută mai indiferenții, mai streinii de propria mea sbrtă. Stuart Lane șs Deadly Dash însuși se sculaseră de uă-dată; In. facia învingătoriloru chiamați a decide in ultima instanță ce trebuia se se facă cu dânșii, ei stau în picibre, cu uă nepăsare, cu ua seninătate neauzită. Ori-ce urmă de suferință dispăruse pentru momentu de pe facia lorii. Ei semănaii cu cerbulâ gonitu, alia cărui sănge curge prin doue-^ecf de răni deschise, dar care totii dă peptii cu câinii, și lndîrj|ndH-se dn desperata-Tresistință, pare ! a voi se mOră Iară a slăbi. . ’ Sentința se dete îndată. Șâpte dintre noi trebuiau se fio duși suptiî st^gâ parlamen- tarii la celu mai apropiatii cuartierî! confe- deratii spre a fi schimbați du unii numer# egalii de oficeri federali cărora voiai! a le rescumpăra libertatea. Qece alții trebuiai! a fi trimiși în închisorile de la Nord; trei ta fine, spre a satisface represaliile de care am vor- biții, trebuiai! se se împusce In revărsatulă și alege însă-și pre capii seî. Noi Românii orientali din Austria avemfi unu mitropolilu darii atâta scie rculb de noi cată scire amfi și numai aspîrămii dară nu le po avuții noi de alegerea Sânție Sdle de mrtro- și de acea-a irebue se dfeenih: libertatea cumg e în Turcia^i- repețimu deși scimu ai mulți vord surîde mulți suntu amăgiți de fbile plătite și de cei ce năsuescu a face numai șiaga vorbindu de „libertate ture6scă.“ Pentru noi Românii insjl "bu pdte se îfă șiagă căci îi cundscemii pe Turci, amu ve nitfi cu dânșii adese ori în coatingere, și n’aiî politu. Nesminlitu că ca și pre unfi prelalfi cu multe merite pentru biserică șf șchlă noi l’amu fi alesu. daru alții ne afi prevenită și ni băii denumită. In acestfi puntfl dară pre- tindemu și no!-: libertatea cumu e în Tur- cia ! ; cj. R^presi tânța irațională (miletă medj- lissiL voesce Turcia se înființeze precumă în- țelegemfi din „Le icourriqr d’Orient“ dl la Principele Napoleone, pînă la pa- latulă domnescă din orașifi, afară de pavagiulu sistematică, care e în bună stare; asemene se se repare pavagiulă Stradel Știrbei-Vodă, care conduce la CotrocenI, reședința de veră a M. Sdle Domnitorelul. Se pune în vederea consiliului ce- rerea d-lul Jacques Poumay de a i se da autorisațiuiie se prefacă în- velitdrea casei d-s41e de pe Strada Dbmnel, făcend’o din noă de metală. Consiliulă în maioritate acordă cererea. fostu, dinșii cari se ne asuprăscă ou roba^i? 1- c, care constata că acăstă ideia a de- tele și compilatele, nu dinșii ‘băleaă copiijvenită acolo populară. In Transilvania lasă, de Romană pînă Ja desperare de se atun- uă drepți represinlanța a națiune! românesc! cau în apă din simpla causă a merge la scdlă pe căndu mdny li trebuiau, de porcari, deafi ai spânzura pe preotulîi ca cutezaseră baronulfi Kc- nu dânși deci’ Românii la re- chită din causă ca 6rna n’a îngrașiatiî bine cănii de venală a baronului Wcsselenyi, nul dinșii băteu pînă Ta mdrte pe mitropohții nostrii și- altele nenumărate- de cari istoria e plină; darii uă nepricepere din partea ndstră afi făcutu in timpulă trecută ca noi Româ- nii în numele creștinismului se ne aperămu nu este de felu populară Ia unguri! cari a- cumu suntii doujnii situaliunei și slepânitorii noștrii. Represinlanța de acuma noue ne e urită, ungurii âncă n’o potă nici lăuda nici nurai de dreptă, — e octroată. In acestu punții darii Turtii suntii superiori ungurilorii in se se ci contra Turciloră astă-felu ca prin acesta aperămu pe apesători! nostrii interni ca nu ni-i pape cumă-va alieniî esterni! Daru se nu mergem ii departe prin istoria, se începemă paralele promise între starea în cătu le aru putea trece dc profesori. Din causa acestora amu fi doriți! ca I. S. Imperătescă principele Napoleone se fi mersij de la Toulon la Cinstanlinopole și prin Tur- cia se fi veniliî la Austria căci ară fi pututu aduce in rtoce nisce idei de respectare și con- siderațiune pentru bieții apăsați, cu cari ne amii fi mulțumitu de o camdală, daru din Austria nu sciraîî ce va fi dusu la Turcia spre mângâere asupriplqij^ ihinisîerulîî regale ună congediă de doue luni naționale a Romăuilorii din Ungaro-Austria și pentru cause de sănetate, de care va profî- iⁿtrc starea creslinilorij din Oriinte. ta cu începere de la 2 lu'liu, st. n. în tim- pifc absenței d-sdle, cancelarulă consulatu- lui generale, domnulă asesore Annecke, va remănea însărcinați! cu gestiunea afacerilorO. No. 3f288, lunifi 17. j 0^‘tsi sb oi —----—— (Mooitorulă). CERCULU LITERARIU.—COMISIUNEA ADMI- X.iaa. . J s-rnon ~ MINISTRATIVA. Gând, 20 lunii! 1868. D-lul Redactare alu ^iariului ROMANULU. Domnule Redactare, ■ Suntă fericită de a vă anucia că doui din compatrioți! d-văstre, dd. Demelriu C. Burca (de Ia Roșii de Vede, Teleorman) șî Constantin rolitimos (din Bucuresci) aă trecută astăzi uccesă esamenelc loru de candidați în dreptu. Juriulă compusă de profesorii facultății de dreptfi a felicitată pe acest! doui domni a- supra manierei briliante «u care ău respunsu .l^iferilele ceslium cc Ji s’aă pusu. Bine-voesce vb rogă a însera aceste pi cine cuvinte în stimabilulu d-v. ^iarifi, și a primrincredințarea perfectei mele considerațiuni. Președintele Cercului, C. Brunai. Spre scopulu d’a face aceste paralele vomu împărți instituțiunile principali ale Statelorfi în doue categorii, și anume categorii primă coprinde acele instituțiunî cari în Turcia cași în Ungaro-Austria suntii egade sfii beneficie: dră tn categoria a doua vomii înșira insli- tuțiunlle și usulG cari în Turcia suntfi mai favoritdrie pentru creștini, de cumfi suntfi la noi pentru Români. Categoria primai a) justiția și admi- nistrațiunea. La noi acestea suntfi mai re- gulate, se conduci! cu mai multă acurateța, — nisce calități cari tdte lipsescu în justiția și administrațiunea turc6scă. Cu I6te acestea noi românii nu tragemîi din justiția șj ad< ministrațiune beneficie mai mari de câtfi creș- tinii dto Turcia, din causă că noi avemu și procese lirbaiiaK precumh dânșii n’afi și su'ntfi aceste procese împreunate eu atâte speee Ară disposițiunile -legali atâtfi de generale în câtu comunele (ș^ mai fie-care consună âre câte unii procesii de acesta daca au ș’a pă- resitfi dreptulu) se serăcescfi astfi-felfi că de sicurti nu voru trămite ia ceru binecuvîB- tări mai multe de câte vorii Irămite crești- nii Turciei pentru a loru justiție. i b). Aplicarea romăniloru în posturi se întemplă așa de râie ori, în câtfi cre- dețnu că vomfi face plăcere și, permisiune domniloriloru noștrii afîrmândfi că în astă PARTEA COMUNALE CONSILTULU TIUNICIPALU NN BUCURESCI. s- ȘEDINȚA' XXXVII. Mercutâ MaiU 1868. •' ₍ PresințI-  A fi. Lapati, primară ad-interim D. Gr. Serrurie, consillarfi-ajutarfi. - G. - N. Petrescu, Idem. ... Manolescu, idem. — Dt Cuîoglu, consiliarfi — Anton Stoianovici, idem — Eug. Carada, sdem. — N. Pancu, idem, — Gî*. Lahovar!, idem. Absenți: D. C. PanaioT Primarulfi în congedifi — P. Buescu, coasiliară-adjutoru, ■ V. B. I. ■ T. Hernia, idem.- Protopopesdu, consiliarfiU Maitinovici, idem. Mehedințianu, idem Se pune îu vederea consiliului e- pistola d-lul p. Boreas, advooatulfi comunei, prin care arată căi este imposibile a merge la 12 lunifi vu- torifi la Curtea din Focșani,' unde s’a trimisă spre -uă nouă cercetare procesulu dintre cu mimă și d. Dr. Wertheimer. Insă a chipzuitfi la în- sărcina pe unfi alții advocatii, d-nu G. Șoiculescu «e mergă acolo a sus- ține dreptulfl uomuneL și cere a i se da I-ifl copia decisiunel Curții de Casațiflne -și 2-a 25 galbeni pentm spese de drumii ca șp-I d-lul Șoiculescu. Consiliulfl ehipzuescțe că e mal bine se se înțelegă d. primarii eu unulu din advocațil din Focșani spre a primi se susțiă pe comună în a- cestii procesă cu unfl onorariu de 350 lei nuoi. Se supune consiliului resultatul® concursului ținută la 24 ale corintef pentru două posturi de copiști ce au mmasu vacante în cancelaria primăriei. D. Primară adaogă că, dd. con- siliarî în numără de trei pe cari ia numitii în comisâune spre a se pronunța asupra celoră ce merită mal multă a fi admiși, suntă în di- vergință de opiniune, și că remâne la oonsilifi alâgă elfi și se. nu măcă pe doui din concurențl. Spre acăsta, d. Primară pune în vede- rea d-lorfi consiliari lucrarea fiă că- ruia din acești concurențl. Consiliulfl în maioritate alege și numesce pe: D. C. Periețânu și D. G. Stefănescu. -, D. Mânolescu propune a se lua de urgență în cercetare împregiu- rările ivite între curatorii bisericei ’ Dobrotâsa și întreprin^ătorulfl con- । strucțiunil unul hanii alfi bisericei, împregiurări cari afi făcutfi a se suspende ^isa construcțiune înce- । pută în anulfi trecută și asupra cărora de nu se va lua mal curândă uă decisiune' de către consilifl, se va compromite partea construcțiu- nil făcută pînă acumă, căci ainoe- ¹ sulă în cursfi de optfl ani, d. mi- nistru a cerută Primăriei se facă a se ardica petrele pavagiulu! de pe acea parte a pieței și a trimisă prin d. Fialcovski și planulfi pavi- lionului, care va fi de lemnfi. Fiind fl că prin concesiunea dată de d. ministru, d-sea a dispusă de piața Teatrului, și a făcut’o pentru uă construcțiune de lemnil neper- misă de regulamentil, în acea par te a orașului, Primăria cere avisulfi consiliului asupra cestiunel. D. Lapati ^ice că, minișteriulfi instrucțiunii publice, de și are asu- prăl Teatrulfl, mare însă prin a- câsta și dreptulă de a dispune de piața dinaintea Teatrului; piețele suntfi ale orașului și numai Municipalita- tea pote dispune de dânsele. D. Petrescu e^te pentru înființa- rea pavilionului cu grădină, căci prin ac&sta s’ară înfrumuseța unfi locfl care acumfi stă gol fi; însă e de părere se arăta ministeriului se facă cunoscută d-lul Fialcovski a veni intre îu tratațîune cu co- muna. G D. Carada vâ, piața fii ud G a comunei, d. ministru alfi instrue- țiunel publice, iravea dreptulfl a dispune de dânsa cumfi a făcutfi prin concesiunea acordatăd-lulFial- covski , că ânsu-șl cându locuîu arfi fi fostfi alfl Statului, construoțiunea nu se putea face de câtfi după uA autorisațmne dată de Primăriăₜ₁ pe cândfl d. ministru a permisii â se începe lucrarea mai nainte de a se lua uă asemenea uutorî^iuue; că autoritatea municipală nu pdte to- lera a se construi în centrulfl ora^- șulul aiâ baracă, că afară de ace- stea, piața Teatrului nu este âncă regulată spre a se qautoa cundece d’acum destinațiunea el pentru vii tor fi. Pentru aceste motive₉ d. Carada este de părere a se invita d Pre»- fectfi alfi Poliției se opr^scA lucra- rea începută pe ^isa piață, și a se protesta la consiliulfi da miniștri în contra acestei procedări a d-lui ministru alfi Instrucțiunii publice. Consiliulfl în majoritate adoptă o- piniunea d-luî Carada. D. Petrecu votâ^ă contra Se supune petițiunea d-lul P. Ba^ asid prin care cere din nuoti a se modifica proiectulfi alinierii stradel Italiane, pentru motivele ce arată în detalifl. Consiliulfl âncă uădatl se pro- nunță pentru menținerea proiectul deja aprobată de dâusulfi și de Hfr nisteriu. • r: Ședința se ardică la 11 ore, DAȚ.NE LIBERTATEA ȘI -RESPECTAREA CUMU SUNTU IN TURCIA 1 PopOrele creștine dintru împerăția turcu- lui și-aii căscigatu simpatiei® Europei de uă parte pentru suferințele lorfi, — eră de altă parte si maî vârtoșii pentru că foile slave șr altele scrise franțusesce și nemțește ce în diferite puncte ale Europei dară cari stau in simbria guvernului rusescă^ tdte și-afi datfi mâna spre aUnnarei omenire! că creștinii diuᵣ Oriinte de sțiptu domnirea Sulta- nului perfi, qă îmbunătățirea siriei loru nu este cu putință de dre ce turculfi n’ar fi capace de civilisațiune șj de toleranță, cu unii cu- antă turculfi ^ar fi di^ altă tr&A de cătfi de alungată din Europa. Amu pet^tui contra umanRațel daca n’amu ’ecunâsce esistiuța sufwințeloru aceloru cres= tini, șir e scopulă nostiu a mândri ■ pe guvernulă Sultanului sâfi pe supușii luî, ci fiindu că amfi -aHă dală curau că su? Cerințele ndstre în priviața »maționale ce ne irovinfi de la rasa maghiară suatu asemend privință bu stârnii Turciei, ai cărora mai mulți; numai pucinu favorite. mai refi de câlfi creștinii aplicați în adeverii suntii că între circonstanțe mai c). Instrucțiunea. Se unii jurnală forte onorabile ne folosimii de și consideratii de autoritate în afacerile turcesc! e „BeCapr- rieru d'Orientu" ce se publică la Gonstan- tinopole. In nr. seu 18 65 din 10 Juplîl 1868 aduce¹ programulu liceului imperiale otomanii Mekleb-I-Sultani de Galala-Seraiii. In puntulii IV alu programului dice: „In- strucțiunea limbeloru grece, armene și bul- gare este facultativă.- De -mirarei tocma așa este și Ia noi Cu limba românAscă in gimnasiulfi de Orade, Aradu, Tbmișdra, Bel- gradu^ Sibiu etc. Suntemu egali. Cățeqoria a doua-: a) Consiliuțil de Stătu In Turcia e compușii astii-felh în câtfi și națiunijo ce^lc mai mipî d. e. armfină și- ovreiască âncă suntii considerate și respre- sinfctc îp tasulii. Noî aia Ancă amu avuju unii consiliu de Statfi, însă n^, fostfi în elfi Did unii Română. Acumu avemu unu mi- — Dr. Iatropolu,_ id«m. Ședința se deschide Ia 9 ore s6ra. Se pune în vederea consiliului a- dresa d-luî Ministru de Interne cu No. . . . prin care face cunoscută că L S. Imperiale Principele Napo- leone, din familia domnitdre în Fran- cia, este a- veni în București, și că ministerulfi a numită uă comisiune pe care a invitatu-o a se întruni cu consiliulfl municipale spre a precede îndată ladacerâa programei pentru primirea L Sele, și a face ea acestă primire se fiă căifi seLva pute mal frumdsă și demnă de înaltulfi dspe. Consiliulfl numesce din parte’I pe membrii seî dd. Anton Stoianovici, Doptorulti latopolu și Eug. Carada, ca împreună cu persâuele numite de d. ministru, se se adune în comi- șiune și se se ocupe chiaru de mân® cu facerea programei/ se ia dispo- sițiunl pentru iesgcy^a fel" și se a- rate consiliului pe cătfi se pote mal curendfi suma cei va trebui a se pută a se strica. v , D. ^lanoiescu adaogă că, Primă- ria a făcută iintt referată despre tdte detaliele cestiunel $e la înce- pută spre a’lu supune consiliului; nu remâne darii de câta a se as- culta “lectura acestui referata, a se discuta și' a se lua decișiuim®a c® se va găsi cu. cale. D. Carada este de părere a se numi uă rcomisiune compusă de per- §6ne din sânulG consiliului spre a examina^ cestiunea și a emite opi- niunea sea, căd altfi-felfl cestiunea fiind fl complicată^ se va. pierde multă timpfl examinându’Șe îtu coițiilifl în tdte detalîele sele. Gonsiliulfl adoptă opiniunsa d=lnl Carada,- și numesce în comisiune pe dd, Manolescu,Petrecu și Panou. Se încunosciințedă eon ' iului că di ministru alu Instrucțiunii publice ^i ală Cultelorfl, dândfl d-lui V. Fialcovski oofetarulfl, concesiunea de INSTITUTUL^ ȘIAICARIl Calea CraIovei No. 65> ¹ j 1 Esaminarea elevilorfi din dasife primari, se va face în filele de 21, 22 șî 23, âră distribuțiunea pre- mielorfi Luni la 24 cmmte. Suntfi deră invitați atătă DD. păimțl al o lvLc.-Q, cătt și ori cari alte per sune doritdre de a vedĂ progresulti elevilorfi din acestfl Institutfi, se bme- voiască a asiste atătă ia eeaminare cătfi și la solemnitatea dietabuți»- nel premiilor^.. cheltui spre a se vota unfi credită primăriei pentru acostă clteltaială. Totfi uădată consiliului ehipzuesce ca d. primară se puiă a repara a construi pe piațaTeatruhri, în partea despre strada “Știrbei Vodă, unu, .pavilionfi cu grădini împre- gjurfi, plantațiunl e₄tc., și unfi ba^ șină în faciă, și fee dispuiă de defl- Suptă-scrisulă, Română din Banală, face prin aresta onor, publică din România cu- noscută cumfi că pentru totă sesonulă ve reVacesUa va practica ca medică la Băile din Buziasiu, care se află in Banată între Lugosiu șj Temișiofa. Băile acestea suntfi cele mai puternice de ferii, pentru acea-a îșî te libertatea a le recomanda onor colegi, ca cete mai speciSca și fctaițdre . pentru Xna= mia, ChloroSe, Scrophvlosis/P^ja al£ă, Hamorrhoide, Hamorrhagia, Soroou neregulață, și Iote bălele viitricale, ApU care spre Abortu, N efruptificare, Slă- biciune de nervi, Hysteria, tâgpochon- dria, pentru Păra, Impote^ia s. ». țled. Vr. Alexandru ^opovic^, . * 1 . oZ Jb; teb-, ... 530 aOMANDLD 21 ÎUNlU 1»68, * EȘITU DE SUPTU TTPARUJ trei—patru camere și accesorie; uă -'CESTIUNEA ORIENTELUI îu' casă separată are preferință. A se fața dreptului publice eurppeanu adresa prin scris^re la Scarlat Bo- Tractatuluî din Peria de Sa va N. roșnai, hanulu Vjrde, strada Ca- Soimescu Doctoră în sciințele poli- rolu I, N~. 2. 3 — dr. se aducă de la-"pădure, preciulă 4 seaniloru la Cerbu de aură No 48. No 315. 10—24 și galb. Stînjenulu. Christophor Xenix, Sstrada Lip- scani, No. 80 No. 303. 3- 24 tico-administrative.— De vînȘare la tdte librăriele. CASA din Strada Calvină, No 18, eu cine* odăi, cuhnie și o- 4 PIERDUTU, unulă dintre în- daⁱă de sl°gb se închiriată de a ;*părțitoriî pianului Bomânulă 20 cumă, cu mobilă și fără mobilă. A- Bilete de Abonamentă, Numerile: matoriî se potă adresa la Epitropu 9915,9950,10287,10289, 10391, cari pdte găsi la numita casă. 10393, 10395, 10489, 10492, No. 262. 6—2» »> u. „ ---- 290---800 „ >, deșerte... 15 Metalice.......... 57 60 ,, eărnău ,, L , --- 260---275 „ pornite încărcate 19 Naționale........ 58 50 Sf, » >> >1 --- 230 --- 245 „ „ deșerte.. 25 Loae.......^.. .... 63 --- „ arnăutu ghircă............ 218---210 Vapire șosite......... 12 Creditalu 85 40 Secară.................................... 120-125 „ pornite............... 10 Acțiu. b&ace 737 Porumba............................. 150-155 <29--- --- Șlepuri pornite și în- London......... 194 70 Or4î....,.................... ’ 80---120 cărcate la Sulina.,...... Argintă........ 115 65 Ovesă...................................... - Argi. înmărf. 112 75 Meiu............-....................... DucațI........r. 5 50 . Rapiță .................................. Anu 1868 «aÎEBSSEȘ&'W' Buzeă, noră, cald. Vaslui, timpulă frumosă. Mărgineni, noră, cald, vînt variabilă. Câmpina, seninin, cald, 20 gr. Bacăă, senin, cald, 22 gr. Ploești, senin, cald, plus 22 gr. T. Frumosă, senin, plus 25 gr. R. Giurgiu timp frumosă, vînt căldură 26 gr. R. R. Serată, vîntu ușoră, senin, căldură simțitdre. T. Jiu, senin, caldă. Tîrgovisce, căldr^ă 25 gr. R. Focșani, senin, linisce, căldură 21 gr. R. T. Ocna, senin, puțin vînt, E. apele mici 29 gr. căldură. Tecuci, senin, căldură, plus 17 gr. R Găești, senin, plus 22 gr. R. Pitești, senin, cald, 21 gr. R. C. Lugă, idem. C. d’Argeșiă, puțin noros, vînt ușoră Ur^ieeni, senin, cald, vînt slab S. E. Severin, senin liniștită, căldură mare' MihăilenI, înourată, vîntu O. Dorohoî, plus 22 gr. vînt lin. W. Botoșani, plus 25 gr. Ii. puțin nouță. Reni, senin, cald, puțin vîntă. lasy, plus, 21 pr. R. timpulă variabilă vînt puțin, N. O. Bolgradu, senin, vînt S plus 21 gr. R. TT3ÎÎ Galați, timpă senin fără vînt, 24 gr. R. Vasluiă, puțin nor, vînt fdrte slab. Huși, timpă frumos, căldură 20 gr. Leova, senin, cald. Fălciu, plus 25 gr. R. senin, vînt slab. Cahul, noră, fără plde. Brăila, plus 30 gr. R. senin liniștită. Piatra, senin, 21 gr. R. vînt, N. W, T. Ndmțu, timpă senin, caldă. Roman, senin, plus 2? gr. R. MAȘINE DE SECERAT D. 105 C1VFLEA DOCTORI] FABRICII) a lui Wood, se află de -vindare la WALLER ȘI HARTMANN Bucuresci, Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. mr nunii—1 10—24 Doctoru în Sciințele Giuridice de lu Universitatea din Bologna, anunciă pe concetățenii sei că dă consultații în tdte 4^® de la orele 9 —11 sintimeridiane, avîndl locuința Strada Belvedere No. 58. No. 228. 10—24 are locuinția în Strada Vestei, No. 9 aprope de părta Spitatululul Colțea, și ține consultațiuni pe orele 2 pînă 4 după amia4- No. 224. 20. GEORGE OEMETRESCl Doctoră în dreptu, face cunoscută Onor. Publică că își-a stabilită domieiliulă seu în Brăila și oferă servi- ciele sale ca advocată veri-eăruia va bine-voi se-i în- credințeze procesele sale înaintea tribunaleloră din Bră- ila și Galați sau la Curtea dc Apelă, din Focșani. No. 271. 3—24 Brăila, Strada Colți No. 9 ES UA JUMETATE MILION DE MSCGATU La 1-iă fiă cărei lene sg voru face tragerii® MAREI LOTERIA DE BANI, garantată de guvernă. Suntă loturi magnifice de câștigată, anume, unulă de 500,000. franci și altulă de 400,000 franci. Apoi alte locuri secundarie d® 80,000.=-40,006.—20,000.—10,000 etc. franci. Ună bilet! pentru una din aceste trageri costă carnal 20 franci, trei bilete costă 50 franci, șdpte bilete 100 franci.— Aceste titluri se opțină trimițândui prețulă în bilete de bască, cup6ne etc. la Casa de Bancă a D-LUI CHARLES HOLLE LA FRĂNCFORT PE MAIN. POSTSCRIIPTUMU. Buletinurile de câștiguri voră ii espeduite fără chicltuiele pe de dată ce se voră fe®3 tragerllaj câtă despre gumele câștigate, ele voru fi plătite pre-tutindeni îu numerătâre. j DE VÎNPARE unu locu, aprope de biserica? tucaci, în mărime 16 Stîn-’ [ jenlfațada și 26 Stînj. lungu. j | Doritorii d’al cumpera se vor! f adresa, d’a dreptu, la direcția | țtipografiei C. A. Rosetti. g ASTA-4 AM DESCHIS DEPOSITU GENERAL DE OGLINDI de tdte mărimele din fabrica moștenitoriloră Comitelui Carol Kinsky la Burgstein în B.iimia. Bucuresci, 20 luniu 1868. ADOLF KARPELES Comisionar. CALEA MOGOȘOEI No. 10, VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIȚIEI. Comande pentru Geamuri dc Cristală de ori-ce mărime pentru galantare și pentru ferestre, precum și pentru oglindi de ori-ce mărime după dorința sc efectueze eu prompteță. — Embalagiă de oglindi destinați pentru afară va fi solidă. No. 298. 3—74 |-4' i r nhioff A . b u j .1 CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. f li PULBERE $ RO“MANGAMÎCU ' bB BUMIN DU BUISSON ! j Apr iba / prin Academia de Medicină din Paris. 3 £ E»le de ajunsti uă mică quantitate din I t’pa >es 6 puîbere infra© pacnartt ca apă, a Ș * opț ne:. numai de călii uă apă minerală fe- S ‘i rug ind iă, gasdsă fdrte niăcuiă, cane se bea g e ia inară semplă, sau cu vina araesticată. j ) Aed sta este d’uă efflcacitate constantă coritra * i pali da culâre, sufferințele stomachuluL per- s der le albe, menstroațiunile dificile, sărăci- J me:. do. sănge, și convine mal cu s’emă per- Ș sdnilofft care nu polft mistui preparatele or- j dinnre de ferfi. Acdsta are piste tdte celle £ alte intensultt avantagifi a nu provoca cons- S tipîțiunl și a conține manganesiu pecorele j cel maî! savanți medici din Franța elin con- j sideră ca indispensabilii la trotamentulă prin Ș ferugindse, j Depoulă generală la Buccuresci, in phar-' macica la Cerbulă de aur-adi Adolf Plecker, j piste drum de Passagintur Român; la lassy, ’ de Konya; la Cr«ț/ova,ia D, Pohl; Galatz, ) la .Tatucheski. v ,oi i i H ► DRAGEURl no ■ 7 > i; F h * 7 cî «mă fufuhH L A -Oî I" 4 P ¥ ‘S ii fswufl h>iUano2 fnol-b £qt S’A MUT ATU — c. n no O.'.cir iș • 8b .Inb. io hi.a^q hCi STRADA COLTEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENE. .IcLvoE wrin' PRUMESCE TOTU FELULC DE LUCRĂRI, PRECUM de diferite feluri^ ETICHETE, CONTURI. CONTRACTE POHTE. CIRCUL1RI SI F1TURI AFIȘE, DIARE n*Bl SI Mica IN DIFERITE MĂRIMI BAPTISM, Y1S1TE,CUN0K1E de UI TATU de FERU și de MANGANESIU de BURIN DU BUISSON. Aprob) leprin Academia de Medecinădin Paris. Mnn țanesiulă se găsește In sănge In totu d’auni d’impre ună cu ferulă, medici cel mal inalțl plasați regard&jă drageurile de laltată de fer 1 și manganesiu cu multă mal active ca pe drageuțile semple de lactată de feru și mangtnesiu cu multă mal active ca pe dra- geurilo semple de lactată de feră. Acestea la tăte maladiile doiuăse a sărăcimel sănge lui și^pesle totă a fortifia teiaperamentulă slabă și limfatică. Palidele catari, perderile albe, iregularitatea menstruațiunei, amenorhea sau supnressiunea regulel incete^tt tdte fdrte rapidă la Întrebuințarea loră, fără deose- bire și chear¹ căndă aceste diverse maladii sunt complicate cu sufferințe de stomach ea digestiun! tamgl anfevotase și durerdse. k ♦ ■ ♦ ⁿ ȘI ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE generalii la Buccuresci, in phar- macica la Cerbultt de aur *dl Adolf Plecker. y mauiua ic. ucivmu uu am «ui nuuii rLouion, 4- piste drum de Passagintur Român; la lassy, * de KpNYA; la Crajova, la D. Pohl; l&Galatz. lajATUCHESSI. m APE MINERALE PROASPETE ȘI ADEVERATE NATURALE Au sosită 41c!® acestea la PHARMACIA sub-semnatului. Aducândă tdte apele D’A DREPTULU DE LA AD- MINISTRATIUHEA ISVOARELOSU respective, și pri- mindă la fi® eare 4 5 41e asortiineniiă prdspătă potu ga- ranta cu DESEVERȘ1BE pentru a loră BUNA ȘI VE- RITABILE QUAL1TATE, recomaudîndă totă d’uă-dătă | onorabiloră mei cliesți și prețurile cele mai moderate. ED. IUL. RISSDORFER. Pharmacistă la Leulu de auru, Strșda Carol I. (Curtea veche). No. 286. 6—24 MARSHALL SONS & C IN GAINSBOBOUGH (Anglia) AU PRIMITU OMP LA EXl’OSIȚiWEl UNIVERSALE IUN PAKIS 1867 MEDALIA DE UÎU pentru LOCOMOTIVA SI MASINE EE TBEEMATU DUPE CERCETAREA LORU PRACTICA LA BILLANCOURT. Uă asemine Locomotivă și Mașină de treeratu voru sosi aci celu multă pînă în patru-spre-dece 4^9' B⁰ voru oferi spre vîmjare. Bucuresci, luniu 1868. Hotelă Concordia No. 21, Aginte, PIERRE JOS. FOREMAN. Mai mislte tdstimonie suntă bucuroeă la dis- posîțiune. No. 318 64 CURELE ADEVERATE ENGLESESCI de felurite dimensiuni pentru Mașini de treerat și Mdre cu vaporii, cu preciuri fdrte MODERATE, se află de vîndare la D-nu D. POPPEB et U WISNER, pielaru în Stra. Gabroveni. Na. 320. 4-24 FURNISORULU CURȚII CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS De’pâLATU ’ FURNISORULU GURȚE CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALATU. ' CASCAVALU ADEVERATU DE PENTELEU DZN CASARXELEMELE Sup<4nseui»ahilu anuonclâ respectos câ au sosit al transport de Cașca- val fle Penleleu cat cu marca mea a câruia q'ualUale, dupe cum se va ve- dea^ nu mai lasâ nimica de dorit și pe lingâ Cașcavfsla, se recomandă: icre ne» gre^ Salam de ^ibiu și Sardele in cutii