ANULU ALU DOUE-SPRE-DEGILE ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANO No. REDaCTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. MERCURI, 19 IUNIU 18 6! VOIESOE ȘI VEI PUTE PR AND . . . . . ps eisK lvnî. pe treI luni. • • • LBÎ N09Î >9 99 >» E UA țUNA . V UNU B8EMPLARU 24 BANI CAPTT. BIST. ' 48 — 58 24 — 29 12 — 15 5-6 PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. INTRU AUSTRIA.........FIOR. 10 ^At. AUST. ROMANULU Artn lele trămise și nepubhcHd s^votă ardd. — fleda totii respimdăforă ---------—_ . . .. LUMIN^ZA-TE ȘI VEI FI ■ ----------------- FENTRU ABONAMENTE, ANCNțlUBl ți RECLAME A SF ADRESA ÎN BUCURESCI, I.A ADMINUTRATTUNEA fia Bravi IN nlSTRICTF LA CORESFONDINȚU MARfel-UÎ ți PRIN FOSTA, - EA PARIS LA D. DARBAS-H-AEtRORAtN Rtnt TIR t’ANCreRNK COMEDIE HO. 5 ASOSțlBKltl! LINIA DE 30 LITERE .. .40 BANI INBKRTItNI ți RECLAME, LINIA.. . . 2 LEÎ NOUI PRIMARULtJ COMUNEIBUCURESCI In temeiulă înaltului decretă dom- neseti cu No. 938, din 8 luniu curinte, publicata prin Monitorulii Oficiale cu No. 129 și a comuni- cațiunii făcută de d. Ministru de in- terne prin adresa sa cu No. 9497; sub-semnatulfi primară ală comune“ Bucuresci, conform art. 46 din le- gea electorale invită printr'acesta pe toți d-nii alegători ce suntă deja înscriși în listele electorali definitive ale anului curinte 1868 pentru Se- nată, ca în dilele însemnate mal joșii la Ura 9 de dimineță, se se adune spre a procede la alegerea senatoriloră în aceste locale și a- nume: 1 Alegătorii colegiului alu II-lea pentru Senată so voră întruni în diua de 1 luliii viitorii, în localulu ospelulut comunale (piața Ghica), ca se alegă ună senatoră din par- tea orașului (art. 68 din Constitu- țiune). “v 2. Alegătorii colegiului I-iă pen- tru Senatu se voru întruni în diua de 3 luliii viitorii, totii în localulu ospelulut comunale, că se alegă un senatoră din partea districtului (art. 68 din Constituțiune). 3. D-nii profesori ai universității din Bucuresci se vor întruni în diua de 5 luliii viitorii, în localulu A- cademiet, ca se alegă eră-și unu senatoră alesă dintre d-loră, (arț. 73 din Constituțiune). Primară, ad-interimu, O. Lapati. No. .5,651, 1868 Iunie 15 DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servițudu privată alii MONITORULUI). BERLIN, 2 6 luniă.— Serbarea de la Worms s’a terminată. Peste 100,000 străini aă luată parte/ Regele a fostă primită cu entusiasmii; Gotescu, C. A Rosetti, Grigorie lo- ramiși Dumitru Guloglu? Trei p - Astă-^i Țdrra, înîmbătarea sea, h’H sute de inși, din mahalalele Bu- șa scosă cu totală masca, ba ancă f uresciloru aă alesă de mandatari ș’a lepădată cu totulă straiele șa e- ai loră pe dd. $5 Golescu,, Brătieni asiă-^î iș la Francfort și măne diminâță sc șită în qea mai nerușinată și cri- și C- A. Rosetti, tu tbte Camerile, Bucuresci • a ——u ba duce la Gabelsbcrg. BELGRAD, 26 luniu. — Ancheta în tra asasiniloru a începută în publică. BELGRAD. 2 7 luniă.— Er? de la 8 minale golii,June. Căndu ciuo-va coⁿ' face uă asemene uc^sa^p trebue s’o și dovedescă îndată, și se cere ca ‘pînă la 12 ore, și de la 3 pînă la 6, suplu unii dovada se fiă deplină și autentică; umbrare în curtea poliției, s’a înfăcișiatu pro- vpipu reproduce dară, ipal la vale cesulfi acusaliloru a căroru instrucțiune Osie în întregulu. seii^ chiaru cu prto- termioaiă. Ei suntu trei-spre-^cce.— Cei patru 'grafia sea, și cu virgulele sele. ar- asasini au recunoscutii cele mărturisite înainte. ceî-l-alțî opiu erau otărîțî a asasina pe mi- nistrulă de resbelă și de intern '. Top com- plicii sau dovedită. BELGRAD, 27 luniă. — La procesulu tn contra autpriloră asasinatului au asistată toți consulii. Actulu de acusaliune alu celoră trcî-spre-dcc^ acusațî constată csislința unei conspirațiunîcu scopfid’a reslurna guvernulă ib favorea lui Karagheorghcvici. Trei acusați; Maria, Rosiej și Tadic măr- turescu crima. Advocaluiu Paul Radovanovici a declarată că voise sc înlăture intențiunile frațiloru sei, dară că ei remănOndfi inflexibili, a trebuită se lucreze, ca frate, neputându-î ticlulu pariului Terra ce-lădeehia- rămu de criminale, ca astă-felă ori cine se potă judeca în deplină cu- noscință, și ptăiî între cel de la Terra și noi. Mal nainte însă d’a veni la acelu articlu, la gestiunea cea mare, i 7 7 de la 1857 și pîn' acumu, și i-aă alesă adesea fiindu combătuți de Domnii, de guverna, de poliță, șr de două și trei partite de uădată? Trei patru sute de inși, din ma¹- halaleleBucuresoiloru au alesă 6re în atătea rânduri în contra guvernului ș’a tărtoru celor^i-alte partite pe d. C. A Rosetti de Primă Staroste alu, Comerciuhil? Și case scurtă mu, trei petru sute de inși, dm malwlalele Bucureseiloru s’au manifestata acumu unde dom nesce asolutu libertate a presei ș’a întiumiiloră, influința unul guvernă nu pdte se nimicâscă a- solutu, cumă mărturesce în sfîrșitti Terra, acțiunea personale a alege- toriloră. Cea-a ce o nimicesce este ideia cea rea ce r^presintă paititu din care lacfi parte, este a nu crede în națiune, a nu urmări cu credință nestrămutată, în țlile bune ca și ’n dije rele ideiaL naționale, ș’a nu pute ^ice în ndevCrii, în gura pare și ’n ori ce împregiurâri, fiă cătu de neno- rocite, cea-a c6 aii- disti totfi-dâ-una cel parii credă îu adeveru, cea-a ce ijicea, spre esomplu, într’uă oca- siune domnwlu Cremieux: „M’am tocarnatu. bre cumu, în silutxa unu an» prin potițiwii cătră Doin- nitoriu în favorea guv< mulul actuale șe vorbimu^ pp introducere^ despre nituriu în florea gu vi mulul actuali' uă altă parte a jianului Terra și la 1 luliti au îiii-'hrin prăvăliile }de i<^l. despaițna da vedea veaiiMifi la pu- , elice acel.fi diariă, gere de la T^rra^ 11-eT patru părăsi, sore, a forțată tratată. Ifcovicî caro se mărturjse în închi- nenegată la curte, ijicândă că i s’a mărturirea în închisâre, fiindu reă Luni se va cili olărirea judecății. MUNICII, 28 Juniu.— Cornițele Ghorinski, judecată culpabile pentru că a favoratu în- veninarea sociei sâle, s’a condamnată la 20 ani de muncă silnică, într’uă fortereță. PETERSBURG, 28 luniă.— Diariiilu de Petresburg declară, în presința însinuărei foiloru străine, că presa rusă n’a favorisatu nici uădată nici tronulîi Serbiei; deplina libertate cge principele; unu felii de candidatură la ca a cerutu ’n totă-d’a-una a poporului pentru a’șî a- privesce vr’uă treiț patru sute de ^e inși, din meteil;dele Bucte- bmonl de prin foburgurile Capitalei resciloru. au fostu- ^etățjaiiil «Un tb- cari se conducă de sateliții săi ca judeyiele carii, ană prin petițiu-m și ______________________________ ₜ la 1 luniă trecută prin telegriime vomă confunda «hă manifestatu pentru guvernulă ap- cumă ar fi poporulă romăutu Ntamu confundată și nu nici ₄ uădată uâ adunătură 4e vre tuale și ’n contra inaioritățil Sea; itului căte-va cete de indivizi ce se agi o- organului iei, ^liariulu Tc< nd A face aceste întrebări este merbză pe :ulițe, după ordinii© u- noră agitatori de meserie, cu po- respunde, mal cu semă că u revista porulă romănă, ai cărui nepresin-jd$ însu-șl (liariulu Țerra măr- tanți nu suntă alții decătă manda- tiixesce, destulă de Ijmpede, eă au tarii sei legali. Căndu vorbimu de acțiunea guvernului respiuge din a- acțiunea guvernului respinge din a- poporulă romănă înțelegemu na-legeri pe partisaml acelui diariă; bcă țiunea întregă, eră nu acele cete de mărturirea; „Cu tbte aceste, nu cre- SOCIETATEA Pentru învețăturapoporului rovn^n. Secțiunea centrate. Juoî 20 luniu 8 ore săra, toți dd. membrii ai secțiuni centrale suntu convocați in ședință estraordinară ta sala Ateneului. Voră asista la acâstă ședință și acele per- sâne care, deși nu suntu membri ai socie- tății, dorescu însă a face parte dinfrînsa. P. președinte, Esarcu. ₐ , Gr. N. Mânu. ( Dr. Ion Dragomir. CONSTANUNOPOLE, 28 luniă. Prinți- iele Napoleone a sosită la amiadi. ALEXANDRIA, 28 luniă —‘ Viee-rcgele mergendă la Ems. va trece prin Wiena, va visita maî lânjjă Berlinulă și Florenza. PARIS, 28 luniă. — Epocha. țjicc, că Nigra a asicuratu pc Mustier că nouile în- rolări din Italia suntu fără nici uă semnifi- caj.iune. Pressa spune că Bismark va merge in luliu în Francia meridionale. A închiriată villa repausatului Brougham la Cânncs pentru cartierulu seă. WIENA, 28 luniăxw La serviciula fu- nebru, ținută pentru principele Mihail. aă a- sistatu toți miniștrii și corpurile diplomatice. prin foburgurile Bucurescilorii ce făcu capiloră partitulul demagogicii ser- vicii identice cu acelea ce facă aer „demu c’acestă influmță, (a guver- „ nul ui) se Jiă qstă-felă în cătu se „pdtă nimici asolută acțiunea per- si ’n mărirea anticei și minunatei nbstre poporali uni, care plană peste tbte revoluțiunile si peste tbte rui- nele; stijidariă adese abătută, dară care se reib’că și fîLfie în aeră a- tuncl i'ăndCl totulu îu juru-1 cade.“ Astă-felă au vorbită, căci astă-felă au crezută șâii lucrată toți bmenii carii aă avută uă ideiă ș’aă crezut cu tăiiă mtrSnsâ, astfi-feifi a vor- bită îu timpu de sedii Italia, și d’a- oea-a a triumfată la 1859; astă-felă a credut uă parte din Romani, și d’acea-vi încărnându-se tn salutea și mărirea națiunii, au trecută peste tbte revoluțiunile și stindariulă loră, adese abătută și chiară umilită, îlă vedemă a^I fîliîindă și lumea adu- nându-se necontenită în jururi cu iubire și credință. FOITA ROMANULUI - ——■------------- . ot li) 31’ . 'MOAHTIîA - a- “I DEADLY DASH. Ce bunii trage lorii Ia seninii era Deadly Dash, (ficea amicuiu meii N., care însu-și scie a trimite la țintă unfi glonțu, și a că- rui carabină e celebră printre obicinuiții de Ia Hornsey-Wood-Hause. (1) Supranume te- ribilu, nu c așia ? darii care esersa uă fas- cinațiune și mai teribile. îmi aducu aminte de efectulu ce producea asupră-’mi și asu- pra altora mulți, căndu novice âncă, intra- semii în alu 7-lea de dragoni, unde cumu scii am debutate. întrunii sensfi dublu, a- câstă amenioțătâră poreclă, cumfi spunu toțî, îșî găsea aplicațiunea. Uă mână a dra- cului, ucide totu ce atinge, dicea cine-va dc acesta personagiii. întrunii duclu Wtielulu eia âncă la modă, nu ca aștă-dO, îlu ve- deai tacărcându în linisee cu uă mare in- diferință; abia ’și da oslenâla de a-și ardica pisioluta In dreptulii ochiului, și lovitura is- bea drepții în peptu, ta frunte, după cumu voia.— De era voita de vre-o intrigă, ace- lași! sânge rece, aceeași indiferință aparentă, acelașfi succesii invariabilii, primita cu ace- lașu dispreții. L’amfi veduth, eu carc-ți vor- besefi, disputândii în timpii de șâsc luuîce- lui maî strelucitu din camaradii noștri pre- ferințele unei frumOse dâmne. In diua în care o vedu cu totulu decisă în favârea sea, ceru de la dânsa ca se dea unu congediii publică (1) Tiru cunoscuta alu sportemeniloru. rivalului seu, și după ce ea ’i făcu acestu mare sacrificiă, îlă veijurămă, cu uimire luândă fără veste mănele amândurorăi și impreunându-le cu unu geștă solemnă, ^i- cându-le: — Mergeți, copii mei, ve binc- cuvânteză.— Apoi întbrsc încetă spatele, și asta fu totulu . c Asta fu lotijlă, afară numai că adoua iji, chiămalfi de oficierulu victimă alu acestei uneltiri, îlă întinse ca unu galantă la pămentă. ₜ — Mortă î întrerumpseiă eă. — Mortă ca și Bayard. In generai Deadly Dash nu ranea nici uă dală avândă orbre de Joviturile greșite și profesândă din con- tra pentru viâță omenâseă ună disprec.iă com- pletă. Rîdea insu-si de supranumele scuși-lă primea ca unu ielu de omagine- Acâstă tra- gică și semnificativă numire era pentru den- sulu cupa de aură decernată celui cc con- duce uă vânălore de cerbi, Ravensworth stakes sau Puppy cup and goblet pentru acela care scia a dțesa haitele dc -câni dc venălbrc. Era ,măndru de acâstă numire, și ă părea reu numai pentru că trebuia spre a sc bate, se trecă pe pămentă francesă. Elu nu-și, putea șșplica pentru ce ar trebui cine-va se întrebuințeze prudioță într’uă ma- terie atătu de pucinu importantă* și, utra- câsta elu vedea unu semnă de decadlnță na- țională, Nenorocosu însă in ori cd âllă baterie, elfi atinse de doue-^eci de ori pragulh ace- lei ruini complete pe care principele de Sou- bise o numea unfi paradiși! neapropiată; dară căndu îlu credea cihe-va sdrobitu, perdutfi toriloră daqueril plătiți din unele „sonale a alegătoriloru. In locă d’a Teatre ale Parisului." ’ „recurge la recriminări puerile, ar; Așia este; trei patru sute de indivizi nu suntă poporulă, nu potă represinta poporulă. Dară dre, de la 1857 și pîn’ acumu, Capitala Romăniel prin trei patru sute de inși, din maha- lalele Bucuresciloriî, s’a manifestată pentru partita, alu cărea-a organă a fostă și este Romanului La di- vanulă ad~Hoc, trei patru sute de inșlj din mahalalele Bucuresciloru •„fi multă mai bino ca fiă-care din I „ noi se ntrebuințeze tbtă energia „pentru a combate uă. infltiință fu- „nestă. Ne este cu neputință a „crede că dacă fiă-care alegător fi „își va împlini cu energiă datoria, „se nu reeșbscă a opține uă repre- „siatațiune naționale care se fiă a- „devărată espresiune a națiunii." Da, așia este7 a ^isu și Terra aă alesă de deputați pe dd. Nicolae- ₗₜnă adevără. Acolo mal cu semă pentru totfi dâuna, slrengarulii cșia âru dovedea pe acestu mare -cstermînatoru. Eramfi supra apei, scăpată de inecu, și totfi fără june atunci. Făceamfi uă mare consumațiune nici uă emoțiune ca cumu mărfi fi fostu tn je romane Străine, șielu tocmai realisa idea- nici uă primejdie. Amă vedetă pc alții ca Julu acestoră in octavo cu legătura galbenă; rora le plăcea sc trăiâsca chelluindu multă., trebuia -darfi sc albă, ca sc vorbescu limba- îndatorându-se multă; darfi nici unulu hu gjulu acelui tim;Ș, „acelu cc-va serbaleeă. arâtă acea nepăsare, acea putere dc rcsis-Lj mândru care înalță unii sufletu usatu, dar tință. Nimeni n’avea alurile lui princiare, ni- îd cₐᵣₑ domină ancă pasiuni ncse ate.“ Ib meni nu saluta ca dânsulu. Totfi dâuna cu scurta, Făcusemu dinlr’lnsulu unfi tipu de spirita și cu bani gala; Atătă de pucină ordine compusă tn care trebuia se găsescă morală și mulți creditori câtă polc sc aîbă d’uă dată pe -Monte-Cristo, pe Mcphislofeles ună simplu muritoru. Cei mai pucină sCru- șᵢ pc Mural., Judecați despre ciuda mea puloși dintre săbiem noștri — cari nu scundă fuiii preSentală unui omfi de talie or- speria de bagatele, — se miraă de sângele dinară, maî multa slăbănogii și delicata, albă rece ală viciurilorfi sâle. Afară dc acâsta ni- șj blondă ca uă fată, cu maniere forte așc- meni nu vorbea de densolu decălif în ter-'date, tarte curtase, șl alfi cărui rîsă .avea menii cei mai buni. La Curragh, la Guards cₑ.Va tarte armoniosă. Astă-felă era acestu Club, la prăDijimîe aniversare dc lă thalChcd.personagiii dc care sc povestea atătea fapte House, in cantonamentele din norduîu Indii, igăngerâsc, care jucase primulă rota intrîună ea și la barrack-rooms din Brigton, nici uă numeră așa de mare de tragedii, care «aș- dată numele lui Dash nu se pronuncia fără’tjgase și perduse fără a sâ turbura atătea sume unu apendice lingușitorii:—Pleasmt fellow’—jcarî ară Ti facil Iii se tagăliănâacă pe cea maî unii bă ia tu încântătorii, plinii de resurse nici uă dată fără midlâCe, totfi ce se pentru veselia după prăn^iu dițiune insă ca sc fiă totu dâuna pusfi; la din conțra, de va fi reă pote dori cu con- bine dis- dispusu, poți prea bine a doua-țji sc-i daknesi unii pasportfi -pentru lumea cea-l-alfă . . . Darii acâsta e unii amenunlQ, nu e așia ? .. mai cu sâmă ca va găsi totu dâuua vre uliii cuvântă de spiritif cu care se-ți gătâsâa ora- țiunea funebră. Ml aducă aminte âncă dc cufîositalea lh- tradeveVâ mișcată Cu care mâ pregăteamu a însemnată galerie a Euiopei, a cărui limbă aurită subjugase atătea femei, ale căruinerve de vțelu condusese atâtea vendette cu succcsfi. Eroulu tdluloru acelorfi orgii, Hcrcululu lutuloră a- celoru desfrenări nebune, cumu se putea bre cunosce supt unu cslcrioră așa de .pucinu amenințăloră ? „fi adeverală , îmi JJ (j Măria Sea Domnitorul®!, în căle- ;oria din urmă făcută în țeră, visi- tându schi tuIu Ciolanu, a bine voită a dărui, din caseta privată a Mă riei Sele, galbeni patru sute, pen- tru terminarea reparațiunil bisericel de la nujuitulu schitu. rm c MULȚUMIRE. Sub-semnatulă se grăbesce a publica cu dâcere următărea adresă ce a primită de la aanca română, prin care trămite 1000 lei nou!, ca se distribue ca adjutoră rănițiloră și familiiloru morțlloră soldați, în ocasiunea incendiului întâmplată Ia stabilimentulă de artilerie, și totă întrună timpă esprimă în publică complecta rectore alu băncei sentimente de P. ministru Nițescu. Copie de pe cari de sea mulțamirc d-lui di- române, pentru frumâsele a fostă inspirată. resbelă , L.-cob>nelă, G. • . k’ }'• '{) adresa băncei române din Bucuresci către ministerialii de resbelă. Evenimentuliî teribele, ivită la arsenalulă din Bucuresci, reclamă, înainte de tâte, con- cursulă capitalei pentru a îndulci pe câtă se pâte, atâtă suferințele rănițiloră, cumu și durerea, și trebuințele veduveloru și orfani- loră. P^miteți’mi a depune în mânele d-v. în numele băncei României suma de 1,000 franci, destinați a fi împărțițî ca adjutâre în- tre victimele catastrofei. Directore generale, De Herz. puteau trage dintrună aseminea săbieru. Nimică mai simplu decătă se fi utilisatu a- câstă bravură perdulă fără aici ună folosă, contra Gloorkasilor, Mahorilor sâu Gafrilor. A transforma in eroă pe ună bătăiușă nu e uă mare minune; cu tbte acestea totu trebue TRANSILVANIA. Petițiune substenută Maiestății Sele ces. reg. apostolice tn 21 Decembre 1866 pentru susținerea și aperarea autonomiei marelui principatu alu Transilvaniei, re- deschiderea dietei și continuarea lucră- riloru ei. Insocită de 37 plenipotințe cu 1493 supscripțiuni. Maiestate cesaro-regâscă, Prâ grațiâse Imperate și Dâmne! De căndu Maiestatea Vâstră ces. regâscă apostolică ați bine-voită a emite prea malta patentă din 20 Sept. 1 86 4, s’au petrecutii ewBiminte fârte importante, în cătă-va și f 1- uă prevedere âre care, ună mirosă, lucru care lipsesce biurouriloră. De acea-a Deadly Dash, pe uă frumâsă serată de lâmnă, stre- bătu la Manșa pe ună batelă cu vapofu suptă isbirea unei adeverate proscrieri, căcî avea mii de creditori, cari stau gata a’lu trata fără cruțare și fără milă. Din frumâsa sea viâță aventurâsă; din lumea carc-lu primea așia de bine, din acele bogate livezi pe care le dedese pogonu cu pogonulu jidoviloră la- comi, nu-î mai remărica nemică. Ne strebă- tute abisuri îlă despărțeau pe viitoră de Iote acestea. A’lu uita, uădată eșitu din țâră, fu lu- crulă celă mai lesne. „Departe de ochi, de- parte de animă, “ proverbulu e adeverată, și nimeni nu căntă celu mai mică De profun- dis în onârea acestui morlu âncă. viu. Credă chiară că căți-va camarazi se simțiră ușiu- rați și respirară mai lînisciți. Nu suntemă nici uădată șicuri de ■suntemu regretați, dară ne putemă prinde fără a risca de a perde că plecarea nâslră trebue se facă plăcere cui-va. Plecarea ucigătoriului veseli multă lume. Pentru doui sâu trei inși către care are- tase uă capriciosâ generosilate, sa numeray maf multe dceimi de acei-a pc care^ adu-ț sese Ja ruină complectă. Deci pucină regre- tare și curăndă uitare. Nimeni cătu potu sci, nu trebă ce se făcuse Deadly Dash. Acestă supranume chiară peri din circula- țiune după, cele șepte sâă opt® țjile cătă se vorbi cu negligeare despre cuvintele care de- terminaseră plecarea celui ce 1j paria. Șâpte sau pptă dile, Dumncdeuleî tâle amiciile n’aă atătă de lungi imormentări.. Eu tasu=mi, după ună scurgă timpă, au me mai găndeamăde- cătă întrună modă indecisă la acestă eroă ală junețe! mele, de esemplu căndă îmi a runcamă ochii d’asupra căminului meă că- tre capulă unuî frumoșii cefbă (nisce cârne cu trei-spre-^ece ramuri) pe care-lă goaise și’lă ucisese chiară cu măna sea 8n munții de la Ayrshire, și pe care îa urmă mi l’a dă- ruită mie. Me intrebamu atunci, — darii n 1 mai singură ’mi puneamă aceste întrebări,— dâ a Deadly Dash o fi perită in veri uă es- carmușă, ori îa Chiii ori in Bolivia, sâu și-o fi sburată crcerii la Homburg; dâca o fi îmbrățișată legea musulmană ca se pâlă intra în armata Sultanului, daca o fi venăndu Kabyli în slrămtorile de la Djurjurah, sâă daca s’o fi afiăndu in confra Burboniloru din Neapole în capulă veri unoră briganzii Pâte chiară, îmi ^iceamă, recandusă pe calea in care și-a găsită perderea, jâcă in obscură rolulă unuî aventurară-de clasa de josu. — în scurtă nu sciamă nimică și nune îngrijiamă dc locu a sci ceva. Căndu uă dată lumea aruncă velulă pe capulă unuî omă viu pe care-lă declară curată și lămurită de supri- mată, pucină îi pasă daca acelă nenorocită găsesce in urmă cutare giulgiu: uă dată a- câsta făcută, nu maî revine la densulu. E. D. FORGUES. (La fevue des deux Mondes), r mânii între alte împregiutări pe lângă unii decursă păciuitu alfi actului de alegere ar fi fostă șicuri de maioritate absolută, eî au In- folnilu resistmța cea maî cerbicosă, Intru a- tăla, cătu ori unde candidați! de națiunali- fate română nu au pututu fi respinși cu miijfocele usitate. s’au depărtată prin apli- carea forței brutale. Numcrdsele csemple căte se reducă la asemenea cașuri în cari se a- plica puterea crudă în actulă electorale, se află păstrate în actele de cercetare catu și în protocdlele dietei ungurene. In 1861 s’au omoritu in modulă acesta la alegerile din Lipova, Mezd-Kdvesd, Bdzing unsprezece Ro- mâni, erii alțî doue-Zeci și trei Români au foștii greu răniți și maî mulți alții bătuți înfricoșiată. Pe timpulă hcteloră electorale din fomna anuluî 1865, in cercurile Orczi- dorf, Szilâgy-Cseh, Beregh, Szâszka fuscră tocațî de mărte său împușcați nouă Români, între carii și unu preotO 6ră alții preste 150 aii fostu răniți său prin pușcăturî g6u in alții modă chilăvițî. Aici este prea de în semnată impregiurarea că atătu funcționarii comitalelorii, cătu și comitetele electorale îngrijescu regulată, pentru că, mai naintejde actulu alegerii se se fo de la Români âncă și bețele, pe care ei după slrăvechia loru datină le portă la drumu, după cari apoî partita conlrariă se răpede asupra lorii mai cu sâmă din câte unu dosii său diu câte uă curte ascunsă. Din acestea se pdle esplica ușioru, cumcă între 3 77 membrii aî căsei deputațiloră din Ungaria pgilru mai multă de 1,800,000 suflete de naționalitate romă- născă locuitoriă în Banalii și ’n căte-va co- mitate ale Ungariei proprie, numai vre 19 depulați s’au pututu alege. Etă însă că ase- menea acte dc alegere ’și aflară și ’n anulu mântuirii 18 66 aperătorî âncă și ’n dieta de la Pesta 1 Deci pre căndu partita unionistă s6u maî bine fusionislă lucra din resputeri pentru formala turnare a marelui Principalii alii Transilvaniei, său vorbindu mai dreptu, pen- tru cucerirea acelia prin Ungaria, acea-șî par- tită este totii uădată prea determinată a pre- găti cu tbte putincibsele miZ’foee totala di- soluțiune s6ă desființare a națiunii românesc!. Uă partită bre-care susține, pădaca s’aru concede nimicirea autonomie! Transilvaniei, atunci cerbicbsă repumnanția a partitei dua- listice în contra necesității absolute de a se consolida monarc.a ar mai relăsa Pica cre- dincioși! subscriși, cumii și comitențiîloru în- drăsnescă a fi în acestă privință de uă pă- rere cu totulă opusă. Istoria colorii 180 anî din urmă, dră mai virtosd cea din anulfi 1848—9, i-aă mai întărită în acestă opi- niune a lorii. Deci în locă de a susținb cu uă singură espresiune nimicirea autonomiei Transilvaniei care in celii mai bună casă marii avb nici unu scopă, subsemnați! prea plecați și comilenții loru îndrăsnescii mai vîrtosă a se ruga cu profundă umilință ca: II. Intru înțelesulii prea înaltei diplome din 20 Octobrc 1860, și in consunetă cu augustulă cuvânlu de Tronii alu Maieslății- Vbstre din 1 luliu 1863 și cu prea umi- lita adresa dietale substernută după acea-a Maiestate! Vbstră, se ve îndurați a sanc- țiuna legea electorală votată de cătră dieta Transilvană in anulă 1864, și a- poi a demanda alegerile pentru uănouă dietă a Transilvaniei. Partita fusionista produsese breși-care te- meiuri părule In contra justiții și echității noueî legi electoralo transilvane, anume cu privire la consulii de oplă fiorini v. a. îm- preună £u tacsa capului ;J acelea-șî insă aii fostu re’nfrînte la diferite ocasiuni pe de- plină și cuuă logică neînvinsă. Cunoscută este, că în alte țeri multii maî bogate de cătu e Transilvania, consulii electoralii este 5 franc». Daca ar avea â remuslra vr'uă națiune s6u clase de poporu ccva-șî în con- tra legii electorale transilvane, votată in a- nulă 1864, apoi acea ar puțea fi după drep- tate numai națiunea romăneseă. Tbte cele- l-alte națiuni și confesiuni suc tu prin acea lege multii maî favoratc de cătu Românii, cărorîi după acea-și abia nj sc vinii depu- lați mai mulți dc cătii națiunii săsesc? con- statbre din 180 mii suflete, Totu-șî Roma- nii, liberi și astă dată de orî-ce cugetii re-, servatu egoislicCi, inspirați de adeverata iu- bire de pace și numaî pentru ca țiara se scape uădată din acestă nemjșrare, a lăsată tale. Prin acelea și locuitorii marelui Prin- cipalii a'/i Transilvaniei âncă au fostu atinși ta mare gradă respective aii avută și ei a suferi Împreună. Intr’acea-a trebile acestei țere aii suferită uă prefacere atătă de esințiale, tncălu par- tea cea mai mare a locuitori^orh Transilva- niei simte tn sine și unu impulsii de a-și aduce prea umilitele s61e dorințe și rugă- minți din nuoă la piciârele tronului Maies- tății Văstre și a cerc totu uădată prea ’ndu- ralulă ajutoriu. După cc Insă dieta transilvană In vigorea preanaltului rescriptu ală Maiestății V6stre din 1 Sept. 1865 fu desfăcută; dupăccre- presfotanțele comitatcloru dislricteioru, cumii și ale scauneloru secuiesc! nu se adunară nici după usulă observații pînă la 1 848, nici In consunelu cu preanaltii încuviințata constilu- țiune municipale piovisoriă din 27 Noenibre și 12 Decembre 1 862 și nici măcaru Intru înțelesulu instrucțiunii din anulu 1865; după ce în fine nici de altu-mintrea nu este er- tată a se aduna vre uă altă represintațiă ce ar fi autorisată de a substerne rugăminte și greuminle comune, — așia a mai remasu âncă numai mi^loculu de a cuteza se ne apro- piămă de tromilu Maiestății ădslre cu rugă- minlele ndstre piivitore la binele țerei, pe cale privată. Spre acestu scopă prea umilita supscrișii au foștii cercați și provocați dc cătră 1493 locuitori din Transilvania, toți cunoscători dc carte, supscrișî tn 3 7 plcnipoiinie, pentru ca se subslernemă Maiestății Vdstre în nu- mele acelora și în supunere omagială aedstă prea umilită rugăminte. I. Maiestatea Vâstră se Ve îndurați prea grațiosu a conserva referințele de drepții publică ală Marelui Principală alu Transilvaniei cătră corona unguresca a Maiestății Vâstre, în consunetă cu Di- ploma Leopoldină, cu sancțiunea prag- matică și cu ală Vl-lea articlu de lege din anulă 1791, eră la articlulă I de lege din anulă 1848, despre uniunea seu mai bine totala fusiune a Transil- vaniei-cu Ungaria a denega preanalta sancțiune. Maiestatea Vostră! Credincioșii supscriși, cumii și comiteații lorfi credu, că nu gre- șescu dacă cuteză a susțină că convincțiu- nea cea maî întinsu lățită, cea mai matură și mai afundă înrădecinată la maioritatea cea mai precumpănitorii a locui'oriloru Transil- vaniei este, cumu că contopirea acestui mare Principate cu regatulu Ungariei ar fi tocmai pe atăta de fatală pentru monarchiă. pe cătu ar fi ea de rainăforiă pentru pururea cre- dincidsa națiune romăneseă. In cursă de optu-spre-țjece ani întregi atătă națiunea ro- măndscă, călii și cea săsdscă ’și respicară acestă convîncțiune forte deșii și in modulă celă mai vederatii. Maiestatea Vdslrăî Românii Transilvaniei suntfi uă națiune oțelită in cursii de maî multe văcurî prin suferințele cele mai as- pre, ei ’și păstrăză cu credință suveniiileși convicțiunile lorii politice, in cătă locma și pe unde li se precurma firulă istoriei, unii instincte politicii sănetosu totu nu i părăsesce. Națiunea romănâscă nici acuma nu se În- crede Ia opiniunile politice și națiunalc pre- domniforie In Ungaria Românii voiescu a re- mănă pentru tote timpurile în Transilvania și ’n monarchia austriacă, ără Unguri la nici uuă casă nu voiescă a se fiice. Spiritulu și cuprinsulii arlicofllorude lege, decretați Ia 1848, In Ungaria âncă este dc uă natulă, pentru ca din pasă în pasă sc producă s6u desaprobare categorică, sâă cea mai mare neîncredere, cumii și materiă bo- gată de nelndestulare, ură, pcrsccuțiune și ruină. Loculă de frunțe ’lu -ocupă în acâsta privință articlii III, V, VII, XVI și XVIII. Demcrsulă de tdte filele ală lucruriloru aj trebuită din nefericire se întărdscă, a și întărită pc națiunea romăneseă în susu aretata sea aversiune. Pe lengă alacerî ge- nerale maî suntii în ori care Stată și țâră âncă și- altele speciale, precumfi cctățiănesci, sațiunalc,. confesiunalc, chiarii și locale, cari suntii îndreptățite a-șî avea în dietă pre re- p^esin fanții lorii dc specialitate și profesiune. In Ungaria însă din cri care cesliune pu- blică se face căte uă cesliune slrinsu na- țiunale In tdte cercurile electorale, iu cari Ro- •aa ROMĂNULU 1*9 IUNIU 1868 spre dauna sea din dreptulă seu, asteptăndu de la viitoră, ca cele-l-alte națiuni se re- cunbscă acea-a ce e dreptu și echitabilă, Maiestate-! Daca în intarea și prosperita- tea Transilvaniei ar fi 'condiționată âncă și pe viitoră de la regularea referinteloru de Stătu ale Ungariei, atunci ruina totală a a- ccsteî țeri și alminlrea forte greu cercate sar putb considera ca sicură. Intru ade- veru că Transilvania nu mai pbte aștepta. Acbstă țâră a scăpetată atătu de reă în căt nimeni nă se maî pbte mira, daca de ecs. foile publice rnagiare striga în gura mare, maî alesă asupra emigrării sccuiloru de mai mulți ani incoce, atăta numai, ca acelea foie nu voiescă a mărturisi cea maî de aprdpe causă a emigrării, adecă persecuțiunile la cari suntă ci supuși pentru așia numita si- tuli a hacredilas, prin care maî multe mii de locuitori aă scăpetată )a sapadelemnu. (Federațiunea.) (Va urma) PARTE!» COiadNALE. CONSILIULU MUNICIPALE DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XXXVI. Luni 27 Maiu 1868. Presințf: D. Gr. Serrurie, consiliaru-ajuloru. rr G. Petrescu, idem. — P. Buescu, idem. — N. Manolesju, idem. — V. Hernia, idem. — Dr. latropolu. consiliaru. — Anton Stoianovicî, idem — Eug. Carada, idem. — I Maitinovici, idem. Absenți: D. C. Panaiot, Primarulu, in congediu. D. C. Lapali, consiliaru-adjutoră cu motivă. — D. Culoglu, consiliară. T. Mehedințianu, idem, — B. Protopopescu, idem. — N. Pancu, idem, — Gr. Lahovari, idem. Ședința sc deschide la 9 ore sdra suptă președința d-luî latropolu. Se citescti procesele verbali ale ședințelorii de la 14 și 22 Maiâ, și se aprobă Se supune consiliului epistola d-lul Thiebaut prin care aretă că e gata a versa cauțiunea cerută de con- tractulă închiăiată de d-sa cu co- muna pentru uă mdră cu vaporii și uă pâneriă medianică, și cere a i se prelungi pînă în curentulu lu- nci lui Septembriu viitoriu terminulft pentru dârei de pane în consumațiu- nea poporațîunil din orașu, după contractuliî seă, precumu și a i se da bucățile de fontă ce aparținu machinel și cari au remasă la d. Grand. Consiliulu considerându împre- giurările cari aă împiedicată pe d. Thiebaut a se conforma obligațiu- niloră ce a luată prin c^isulu con- tractă, îl acordă ceruta prelungire de termină. — Câtă pentru machi- nă, consiliulă considerândă că, da- rea el în primirea d-luî Thiebaut, ar Ii unu începută de esecuțiune a contractului, chipzuiesce a se res- punde numitului că contractulă nu se pote pune în lucrare pînă cenu- va depune cauțiunea prescrisă prin- tr'însulă. D. Buescu, ca ajutoră alu Pri- măriului însărcinată cu lucrările de pavage, face cunoscută, că, la 25 ale corentel lune fiindă ^iua de li- citațiune otărîtă și publicată pentru cumperarea a unui milionu de bu- căți petră graniță pentru pavagiu, nu sa presentată concurențl. D Buescu prin urmare consultă pe con- siliă dacă trebue a se publica din nuou fixandu-se uă altă con- siliarî și relațiunea xju schița de plană date de D. architectă alu o- rașulul asupra acestui petițiunl. Consiliulă, veZ^ndă dih acestă relațiune că casa petiționarului este șituată pe aceiași liniă cu a frați- lor ă Sulacoglu (Fidegil) care are uă lungă fapiadă; că, de și calea nu este acolo lată- de sese stânjeni, însă partea de peste drumă este supună retragerii, decide în majoritate a se da petiționarului ceruta autorisațiune. Se supune aprobării ‘consiliului proiectele de aliniere fadute de cor-¹ pulă teciinică alu comunei pentru stradele Vestei din coldrea roșia și Clemenței din coldrea galbenă. Consiliulă aprobă aceșfe proiecte p® iiniele albastre trase pe densele, fiesândă prin acesta pentru strada Vestei lărgimea de cinci stânjeni pe totă întinderea ei, iar pentru strada ? 521 Clemenței, lărgimea de ș4se stîn- jenl asemenea. Se supune consiliului raportulă d-lul casieră prin care recomandă pe D. loan Michăiescu pentru pos- tulă de secundă ajutoră ală d-s4te ce s’a decisă a i se da după cerere. Consiliulă numesce pe D. loan Michăiescu în Zisulă postă. Ședința se ardică la 11¹₂ ore. PRIMARULU COiftlNKl B’JCURESCL La 27 ale corentel se va ține li- citație în sala ședințeloră primăriei pentru pavarea stratel Crinului din colorea Galbenă. Doritorii d’a se însărcina cu a- cestă lucrare suntă încunoscințațl a veni la primăriă în aretata (Ji la 12 ore pr.gătițl cu garanții valabile pentru concurință. Proiectulă lucrărel Se pdte vedea în secțiunea technică a primăriei în tdte Zilele de lucrare înaintea celei de licitațiune. p. Primară, V. Hernia. No. 5452, luniă 7. 1868. Din causa lipsei de îndestul do- ritori neputându-se ținea la 5 luniă corentă licitațiune pentru darea în întreprindere a reconstrucțiunel bi- sericel Popa-Tatu; sub-semnatulă a amănat Ziua de licitațiune pentru 21 luniă corentă. Acdsta se face cunoscută tutu- loră spre sciință că doritorii d’a se se însărcina cu acesta lucrare se se presinte Ia primărie în aretata Z¹ 12 ore însoțiți de cuvenitele garanții. Planulă, devisulă și condițiunile lucrării se potă vedea de doritori în cancelaria primăriei în orl-ce Z* și oră de lucrare. p Primară, G. Petrescu. No. 5500, luniă 10, 1868. In Ziua de 12 ale curintel ne- presintăndu-se nici] ună doritorii pentru darea în întreprindere a re- parați unei încăperilor ă d-lul Ștefan Pancu din calea Moșiloră, în care a fostă scdlă primară de fete pen- tru cuib rea Roșie; Primăria a amâ- nată acestă licitațiune pe Ziua fie 28 din acâstă lună luniu Doritorii dară d’a se ’nsărcina cu espusa lucrare, întocmai după de- visulu dată de d. architectă ală Co- munei, se viă la Primăriă în are- tata Zb pregătiți cu garanții în re- gulă peptru cpncurință. p. Primară, N. Manolescu. No 5644, luniă 14 --Li!¹» ,J. _L ' ll'J"?! INSTITUTULO ȘIAICARIU. Calea Crafovei No. 65. Esaminarea eleviloră din clasile primari, se va face în ^lilelede 21, 22 și 23, âră distribuțiunea pre- mieloră Luni Ia 24 curinte. — Suntă dih’ă invitați atătă DD. părinți al eleviloră, cătu și ori cari alte per- sdne doritdre de a vedâ progresulă eleviloră din acestă Institută, se bine- voiască a asiste atătă la esaminare cătă și la solemnitatea distribuțiu- nei premiiloră. A EȘITU DE SUPTU TIPARU POESI1 NOUE dc. J. C. FUNDESCU. Contiindu șese 98 îoKV Sî’ F|E VWARS;Dhue Faitâne de _ b ... .. dolurilo cele mai noi, îmbrăcate cu glsttu nu se p6te serve de dmsele ₘăₜⱼₛₑ g,bₑ₎ fᵤ ₘₒdₑ. șocotmdu-ee anulate. , Doritorii de a le cumpăra, < NUNC1U Se caută spre a vară bine-voi a se adresa la Maga- 4»|na cuchii-ieunu sparlamentă cu ziₙᵤlu D-lui Ghiță Idn, Ulița Lip- trei—patru camere și accesorie; uă ₈cₐniloru la Cerbu de auru No 48. casă separată are preferință A se 315 10—2$. adresa prin scrisdre la 3carUt Bo- J------------------‘ 57, cumpcrăfQril potu avea Stânjeni și în curțile Dkimnăki!?®, acnmă cându bc aducă de lac pădure,, preriulS 4 și.X galb. StînjenSlu. * Chrîstophor Xenix, Satr>«ia Lip- scanii No. 80. No. 303. 3 — 2$. DOUE EPE îu curtea D-luî IR, tu cinci odăi, cuhnie șt 'o- I6n Marphiloman, Strada Colțeî N<>- 1MPOKTANTU. La magasia de vinuri a d-’.ui Teodor Dimitriu ta- bacciu din Srada Pescăria Veche, No. 1, Suvurbia Popa Herea Co- lârca Roșie, se află de vfu$are în îu stînga fespre hotaru O- tui jurnală ș« va priimi $ece gal- precumu si pădurea dupe benî împerătoșiî său măcaru și cine cureaua do la Ohaba, suntu de datu îlu va dovedi la altu. , v îⁿ lăc,e' Doritorii se potă adres e | [A DAMA GERMANA oare eu' Kpitropie, sc dă cu arendă pe in Bucuresci la suh-sc-isulu, Știa- Uₙ6scc limba Română. mal cu osebire D Ioră Antreprenori cinci anî de la 23 Aprilie viitoriă [ da Mogoșăeî, No. 48, do la o- Doresce a intra la o familS ca ta- rele 11—2 dupe am4$ă, și în-Crar grijităre încasă; ase-adresa la d-na iova la D-ntf Nicolae Mihail. ‘Anna Pertih, în Gorganț'No. 10. Di. Fotino No. 312 3 — 3$ 8 — 2$ de Restoranțe și de grădini No 3G7. 3 — 3$. MOȘIILE mele Smc( nil, Șopîr- liga districtulu Buzeu în sumă de 2,400 pogăne de arătură și fî- ndță cu hanu în satu, eleșteu, sc dau cu arendă de la St. Dumitru viitoră. Doritorii se voru adresa în Bucurescî la D-na Efrusina Urlă- țdnu, Strada Polouă, No 16, în Focșani la sub-scrisulă. G. I. Vernfescui No. 247. 7—14$. a care se va ținea l.i 7 luliu viitoră. j Doritorii voru pofti în locuința mea, Calea Mogoșâeî, Fontâna Roșie No 75, condițiele se potu vedea cu 10 $dc mai nainte de licitație, în tdte filele Ia locuința mea. Epitrop, lonița Constant incscu 186*1, luniu 11. No 306. 3—2$ Anu 186? No. 304. | IN VipÎTlU DEV1ENA Ndmțu * dorCscO a intra ca vi$itiă la vreo cesștia seara din uaintea Otelu- caS!‘ însemnată, pentru care posedă Iul lugă, s’a perdulă ună Orologiă atestate de bună conduită, a se a- de auru cronometru, cu lanțu luî d‘e»a Ia administrația acestui $isră. S' ’A PIERDUTU La 12 ale a- s urtu, formată de patru șiruri tras PADUREA de Stînjenî dupe mo- din pcsînaru jiletceî prin frecătura sia Bodăcscî Districtulu Doliii. de îmbulseala âmeniloru la intrarea GALBENI suntu de dată cᵤ împrumutare ■- șia BodăcscT Districtulu Dolju,¹ de îmbulseala Ameniloru la intrarea prin depunere dc hipotecă sigură. Plasa Amaradia ce se înttnde din Prințului Napoleon, cine îlu va fi Doritorii voru lua informațiunî de valea Muercî pînă la valea Ro găsită se’lă aducă la redacția usca-. laj relacția acestui jurnalu. OBSKIRVATItJlWI 29 luniu EUBSA V1ENEI ’ tu n 25 luniă. Metalice........ Naționale....... Lose..'....-..... Creditulă...... Acțiu. bănce London.......... Argintă........ Argi. în mfaî, Dueațî .......... . 57 . 58 . 63 . 84 726 192 415 113 5 30 50 40 90 ■50 51 NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BBAU.A. 10 luniu GIURGIU. 28 Maiă CORABIE ȘI VAp6bE. GJ. BR. GIU Grâă ciacâru cal. I. chila lei „ „ II. ₙ — eărnău „ I. — ,, » arnăută ghircă....,...... Secară ..m-.—....... Porumbă............. Or$»............... Ov8săiX.....f..’..uA, Rapiță .w......2.<..~ PILULE DE JODURU DE FERU Șî MANGANESIU db BURIN DU BUISSON. . Aprobate prin Academia de Medecinâdin Paris. Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca superidre a pilulilord de protojodur de fer& semple, elle sunt complettî inalterabile acoperite d’uă tectură balsamo-resindsă fdrte ușurică, profităndfi de propietățile speciale ale jodd-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre que elle consU- tue unii medicamenta escellent in afecțiunile limfatice, scrofuldse și numite tuberculdse, cancerdse și sifilitice. r Palidele culori, sărăcimea de sănge, irre- gularitațile menstruațiunel amenorhea, dis- parft rapidfi la & lorfi întrebuințare, si DD. medici sunt siguri a găsi in trlnsele uă medicațiune energică a fortifia temperamen- tele slobe și a combate ftisia. Depolilfi generale la Buccuresci, in phar- macica la Gerbulfi de aur adl Adolf Plecker, piste drum de Passagintur Romfin; la lassy, de Konya ; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz, la Tatucheski. .11 • RJ r-fJ > ..ii.. K l II tl «b Hi -i ---- 290 — 300 260—275 230- 245 120 - 125 150»—155 80—120 ut G 8 i tuli b . 2|8 —210 1291---- V II) tu Corăbiî sosite încărcate „ deșerte... , pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapăre sosite........... j, pornite ............ Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina ...... 18 15 19 25 12 10 C. Lung, nburu, caldă 22 gr. a plătii 3 ore. Calarașî, timpu liniscitu, cerulu senin 25 gr. R. T Jiu, nouru, căldură. T. Frumos, ploc puțină, 25 gr. Tîrgovisce, nouru liniștită, plus 26 gr Buzeu, senin, căldură potrivită, apa Buzeului practicabile. Sevtrin, puțină ploc, timpu îuouratu. Giurgiu, 28 gr. cald, timpu frumosă Găești, nour, plus 23 gr. Craiova, senin, nouru, gr. supra-zero 23. C. d’Argeșu, noură, liniscită. Urziceuî, senin, ploat, puțin vînt slab. Tecuci, senin, cald, puțină plde, 20 gr. plus. lasy, plus 21, timpii variabilă, vîntu N. Ost. Vashiiă, senin, caldă, vîntl’t slab. Hușy, timpulă închisă, vînt 21 gr. Leova, nouru, caldă. Cahulu, nouratu fără ploe. Slatina senin fără vîntu, cald, 25 gr i 8 ;tif bir un i< >3 1 uij(di)Xi Sf ii r>5 iioMi^.’iisai riiu<4dn S ,'fb i l-i'. Tj1 6ll . 1 .0 BOU. j ‘Oft UJ OO ht fi in. I ' J,j£'.iloJu8 n 16 TIPOGRAFIA ir finirii h » t Mt.fnitq >;ii j k t » -h", niim hi iMb’ui i/ .1 iun ht >Gt ROSETTI S’A MUT ATU »G 911 pit («mulA ib ¹ '. : ? STRADA COLȚEI, No. 42, VB-A-VIS DE BISERICA ENE. î . 'Q PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRĂRI, PRECUM I1H P . de diferite Iclaar A ETICHETE, CONTURI CONTRACTE, POHTE, CIRCULARI SI FATURI I AFIȘE, DIARE MAisn si jmei .n - IN DIFERITE MĂRIMI BAPTISM VISITE,CUNUNIE ȘI ORI CE ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE PULBERE ” | I'E RO-MANGANICU I de BURIN DU BUISSON. T Apr >ba e prin Academiade Medicină din Paris. « E ue de ajunsa uă mică quantitate din E t ra »s fi pulbere jnt’run pach.. ■ efi apă, a f opț neri numai de cătfi uă apă minerală fe- 1 rug U6 >ă, gasfisă fărte plăcută, cane se bea b la ! nai i semplă, sau cu vinii amesticată. | AcS sta este d’uă sftacitate constantă contra i pali da culâre, suflferfc țele stomachuluL per- £ der. le albe, menstruațiunile dificile, sărăci- S men dc sănge, și convine mal cu s’emă per- / sân «lotrii care nu potfi mistui preparatele or- ) din tre de ferii. Acâsta are piste tdte celle Șj alte imensulti avantagiti a nu provoca cons- ; tipt țiunl și a conține manganesiu pecorele I cel mal! savanți medici din Franța ăim coa- i siderăca indispensabilii Ia trotamentulfi prin f ® feruginâse. | Depoulfi generala la Buccurefd, in phar- gj macica la Gerbulfi de aur adl Adolf Plecker, ■ piste drum dePassagintur Român; la lassy, j de Konya ; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, ® la Tatucheski. ® .APE MINERALE PROASPETE ȘI ADEVEKATE NATURALE. Au sosită $ilele abeetea la PHARMACIA sub-semEatalui. Aducându tote apele D’A DREPTULU DE LA AD- MINISTRAȚIUNEA ISVOARELORU respective, șHpri- mindu la fiecare 15 $ilc asortimeată prdspfitu potu ga- ranta eu DE8EVERȘIRE pentru a loru BUNA ȘI VE- RITABILE QUALITATE, recomandîndu totă d’uă-dată onorabiloru mei cliențî și prețurile eele maî moderate. ED. IUL. RISSDORFER. Pharmacistu Ia Leulu de sură, Strada Carol I. (Curtea veche). No. 286. 6—2$. la ! SOKS C IN GAINSBOROUGH (Englitera) ERHIELTEN DIE OMF «OLIâlWK MlilHlUJt AW DER FARISEII VELTAUSSTKUliKfl 1867 mniziHf »uf filtre LOC&MOBIX.EN BRESCHMASCHINEN HACU PKĂKTÎSCHER PRUFUNG DERSELBBN IN B1LLĂNCOVRT. Eino 10 Eferdigo Locomobile und cin® 60 zole Dreschmaschine werden Hier in etwo vierzehu Tagen ankom- men Backarcst luni 1868. Hotel Concordia Nc 25, Vertrcter, PIERRE JOS FOVMAN, mehțcrn Zeugnine stehen geru zur Einsicht-zu Diensteu. No 308 3—2$. AV1S IMPORTANT PSNTRD AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu maî bunu și mai sigură, apărătoru a șireloru de grâu și a ori cc felu de productu agricole, mărfuri, mașine etc. contra ploiloru celoru mai mari. Aceste mușamale, de uă invenția noue, primiate la expo- ' sițiunea universale din Paris și Ia cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualităței și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și ca uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulu D-lui Mosco Aschcr, strada germană, vis-kvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, j care singur priimesce comande pentru totă Romănia cu preciurî ficse. No. 257. 15—3$. b i<. ■ ' ■ * __ ,i _____ . , furnisorulu,curție /V TST T-4"T7¹ T ITQCT T CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALATU JL JL JL JjU V—J '* ‘ .1> •! ■» b-Hip ‘^iiniitoiih’¹ \ Q | ■ , ¹ FURNISORULU CURȚII CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PAL ATU. ADEVERATU DE PENTELEU DIN CASAE1ELEMELE Sunt-iaseninatalu aonnceiâ câ aâ sosh al (raasport d® de Pesdeleu nuucal nuwcfs. nmu a cârpia dope se va v.c* dea, na mai lasâ nimica de dorit, și pe Jhigâ Cffse recomandâs Perene- de Sttrdefe lu cudi de cea mai bnnâ q’nahlafe. flit Cât despre cefe disc de Domnu Persescu, că și¹ al dum- dulci Șl SHIOSC, Vechi (ÎC 0 a»I ȘI dc C4‘a nelul este totu de Penteletf, am ondre a spune că răâ fiice că șl alti D-selle este totă de Penteleu, fiindfi-că se știe că nu toți Munții României simt Pentelei, ci numai aceia ai ca- sei Prințului Costache G. Ghica, din Județul Buzău, și al cărora arendașii suntu Uttmai eO. mai bmiâ m cât celor albe cu drept cuvânt h se pote dice, V inuri de Bhin si cehii negru Vin de Bordeaux. Colon de fot felul, frecate cu uleia și neh^cate, Ch iu fiert șl lacuri de lot fe» Tohd’odatâ reconiand inahei lai, calări si pâmja penlra l’ictorî și Onor Pablic, Vinari negre și albe. IOAN ANGELESCV. MAȘINE DE SECERAT D. ION C1LFLEA DOCTORI) FABRICII) a lui Wood, se afla de vîndare la WALLER ȘI HARTMANN BucifrescP, Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. 10—2$. Doctoră în Sciințcla Giuridice de la Universitatea din Bologna, ănunciă jp® Soneetățenis fier că dă consultații în tdte $ilcle de la orele 9 —11 antimeridiane, avîndi locuința pe Strada Belvedere No. 58. No. 228. 10—2$. are locuiuția în Strada Vestei, No. 9 aprâpe de pdrta Rpitatatalnii Culțea; și ține consultațiună pe orele 2 pînă 4 după amia$i. No. 224. 20. GEORGE 11EMETRESCU Doetoru în dreptă, face cunoscutu Onor. Publică că îșl-a stabilită domiciliulă seu în Brăila și oferă servi- cielc sale ca advocată vcrî-căruia va bine-voi se-i în- credințeze procesele sale înaintea tribunaleloru din Bră- ila și Galați sau la Curtea du Apelă, din Focșani. No. 271. 3—Brăila, Strada Colți No. 9 VERITABiLULU CASLâVALU A D-LUI ENACHE PEHSESCU Sub-semnațil recomandă înaltei NobilinU și Onnor. Publică, că le-âă sosit 2de Transport din a- cest Cașcavalii de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mai superior de cît pînă acum Sigurii fiindil că se va distinge acestu Cașcavalu între Iote cele-l-alte ale Țerei prin ealilalea lui cea supertoră In câtă a nu mal lașa nimică de’ dorit. — Singurulfi Oepoă în Capitală numai la Magasinulu FILLEAW el m'ESCU, Strada Germană. SB. Oe vÎJtfl&re șe afla la d-uu D. STAICOVICI piața tetrului Tipografia G, * Rosetti. Strada Colței, No. 42. " www.dacoi imar ca.ro