m f anulu alu doue-spre-decile LUNI și MARȚI 17, 18 IUNIU 1868 VOIESCE ȘI VEI PUTE CAPII. BIST. fe anu .... i*I nou! 48 *■— 5# . , oi _ 29 PE efcSE LUNI. ...» » FETBeIlUNI. . . f >» » 6 — fi PE UA LCN.............. » u u UNU BSEMPLABU 24 BANI PESTBU PABIB PE TRIMESTRU FB. 20. ENTBU AUBTBIA.......... 10 VAL. AUST. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULO ROMANE No. L- RKDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. - -------*- -------- . . __ . ------------- - ■ - ----------------—---- Articlele trântise și nepublicatq se voră ar^e< — Reda.foră respundetorfl iKuțreikhi Carnsla LUMIjriZA-TE ȘI VEI FI ------------- PENTBU ABONAMENTE, ANCNțTCRÎțl RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCUBESCtj LA ADMINISTRATIUNEA ZIABITLtl tN DISTRICTE LA COBESPONDINȚIl DIAHlpLUÎ țl PRIN POSTA. - LA PABIB LA O. DARKAS-HALLKOBAIN BUE DE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. A N U N țIU BILE LINIA DE 30 LITEBE .... 40 BANI 1NBEBTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUI Servitiu telegraficii AMJ BOMANUlâ/M. AELGRAD 29 luniu. Procesulu pentru a- tentatulu contra principelui a :nceputu a^i. Toți consulii asistai! Raportatorii ^iarieloru publice suntu admiși. Trei-spre-^ecc acuzați au fostu înfăcișiați; actele acusăriî constată esistinja unei conspirațiune în favOrea lui Petru Karaghiorghievici. Cea mai mare parte din acusațlî interoga^, făcu mărturirî In a- cestu sensu. Măne va urma procesulu și Luni se voru pronunția sentințele. Bucuresci 29 CireșiarO. Disolverea Senatului a făcuta gau- ră ............în anima oposițiunil. Disolverea Senatului, strigă și Terra d-luî Carp, și Dreptatea Fracțiunii și Convențiunea separatiștilor ii, este uă acțiune ruseșcă, este uă lovire de Stătu și, adaogă Țerray „d-nu Brătianu și companie ar fi făcută mal bine se se retragă spre a e- vita starea de agitațiune ce aducă cu sine nouile alegeri." Cui nu-î vine aci îndată în minte aceiu sănia adeveru că se vede paiulă din ochiulu altuia și, nu berna din oqhiulă seă! Daca Ministeriulă se retrăgea, Miniștrii Senatului nu eraă bre se disolve Adunarea? Organele maio- rității Senatului aă spusă de multă, necontenită și forte lămurită că mi- nisteriulă senatoriale va disolve A- dunarea. Și Adunarea însa-șî a spusă, și nu numai maioritatea, dară chiară partea cea onorabile și res- pectabile a minorității Adunării a spusă, că nici 24 de ore nu va pri- mi unu asemene ministeriu. Sena- tulu daru, căndu a dată votulă dej biamă, scia că seu ministeriulă se va retrage și celă Senatoriale va fi silită a disolve Adunarea, seă Se- natulu va fi disolvatu. Acestă ade- veru constatată, întrebămă care din aceștc doue dișolveri pune națiunea într’uă mai mare agitațiune? Acea-a a Senatului care reclamă unu votă de la celu multu 2,000 de proprie- tari cari mai țoțl locuiescu în orașie, seu acea-a a Camerei care pune în mheire tdte satele, industria și co- merciulă în tbtă întregimea loră, din sate și din orașie, și ’ntr’unu cu- vântă pe toți Romanii de la 21 de apr în susă? respunsulă este cu- noscută, evidinte ș’a trebuită celoră de la Senatu orbia și reutatea bi- ciuită de lisusă ca se nu ve^ă berna di» ochii loră și s’acuze pe Minis- teriă voită a pune țera „ jn stare de agitațiune, prin disolverea Se- natului." i Dară, ^ice Terra, ce se ya face dacă „alegătorii, chiămați a judeca de astă-dată, între condțiita Sena- tului disolvatu și conduita guver- nuhij, voră desaproba p’a acestui-a. Trimițând u în viitbrea Adunare (a Senatului) nă maioritate identică ce- lei trecute?" ₜ i După noi uă asemene presupu- nere este asurdă, căci națiunea în! cestiunile cele mari, a fostă și este totă deuna și pretutindeni identică. La noi ca pretutindeni, desfidemă se ni s’arete uă singură ocasiune mare în care națiunea s’a contra- zisă. Și națiunea s’a pronunțată în acestă cestiune în Ziua în care Mi- nisteriulă ș’a dată demisiunea. In Bucuresci comercianțil mari și mici aă făcută una din cele mai mari manifestări în contra votului dată de Senată. A ’nchide prăvăliele, nu este uă simplă protestare ci este es- presiunea cea mal mare a repulsiu- a grbzel ce inspirase comerciu- lul votulă Senatului și Ministeriulă ce elu putea da, într’uă asemene ocasiune. Adunarea deputațiloră c’uă maioritate din cele mal mari ș’a dată și dînsa sentința. Judeciele tbte în momentulă în care aflară votulă Senatului și de- misiunea rninisteriului, spontaneu și n unanimitate sebseră acea-a-și stri- gare ca și comercianțil Bucuresci- loră, ca și represintanți! națiunii. In deșiertă Terra, Dreptatea și Con- vențiunea, voră dice că „busola conducă torie a guvernului aptuale este ulitza și manifestările provocate de Policie," nu este policiă, chiaru acolo unde n’ar domni ca la noi asoluta libertate a Presei ș’a întru- niriloră, cari se albă puterea da face pe comerciă nțl se ’nchiijă pră- văliele ș’uă Cameră întregă împreu- nă cu judeciele tbte șe protesteze cu atâta energiă contra unui Șe- nată, cândă dreptatea și. națiunea ar fi cu dânsulă. Nu este policiă, nu este guvernă care se albă pu- terea d’a provoca uă protestare a- tâtă de grabnică, spontanea și una- nimă, precumă nu este uă protes- tare mai mare, mai uriașie ca cea-a făcută la 1 luniă de către comer- cîulă întregă ală Bucuresciloră. Na- țiunea daru s’a prohunciată la 1 luniu și prih urmară, ea nu dâ ^a putea contrazice la 1 și la 3 luliă viitoriă. * Dară, adăugă cel (ie lâ Terra, de s’ară pronunția alegătorii Sena- tului pentru politica guvernului seă contra iei, acesta nu va schimba întru nimică situațiunea. Miniștrii își voră areta din nuoă darulu ce- resbă ce aă d’a organisa procesiuni și manifestări orî cândă ar voi, și represintanțil națiunii cari ar veni se le ceră socotelă de greșialele ce aă comisă și de relele ce aă fă- cută ca Țera se’ndure atâta timpă, voră fi din nuoă trămișl pe la că- minele loră, suptă cuvântă că se numescă așia âră nu altu-minteri și că lucreZă sfiptă inspira țiu ni le presei austro-magghiare." Alaltă-ierî, totu cei de la Terra. Ziceau că poporulă Română s’a manifestată spontaneă la venirea Prin cipelui Napoleone și cacea mani- festare a făcutu-o și ca uă protes- tare în contra guvernului aptuale. Cumu dară cândă alaltă-ierî recu- noscă înșir că poporulă Română scie â se manifesta prin elă însu-șl scie și pbte se spue ce voiesce, cli- seră ieri că guvernulă face aceste manifestări și că le face „orîqându voiesce?" Constatândă aceste naive aserțiuni, sâ desbatemă pucină ces- tiunea și din altă puntu de vedere. Națiunea s’a manisfestată, de la ună capetă la celă-1-altu ală țerei, atătă d’a dreptulă cătă și prin re- presintanții iei din Cameră și prin comercianțil diu Bucuresci, contra acteloră Senatului, și pentru gu- vernulă aptuale. Cuină daru cei de la Țerră credă că alegătorii Se- natorilorft se voru manifesta și dânșii ca și aleșii loră de ană,' în contra națiunii ? Suntă bre, pentru cei de la Terra, afară din corintele na- țiunii cei cari aă dreptă a alege pe Senatori? Se ne fiă permisă a nu crede ca cei de la Terra. Dacă însă ar fi așia, cumă pretindă dumnialoră, ca acest! alegători se spue ce trebue se facă ună guvernă? Avemă naiutea nbstră națiunea represintată prin două corpuri: unulă se compune de totă Romănulă de la 21 de anlînsusu; de proprietari mari și mici, de co- mercianți, de industriali și de pro- fesiunile libere și celă-l-altă se com- pune numai de 2000 de proprie- tari. Celu d’ăntâiă, adică celu mare, națiunea m ii în întregimea iei Zice:— rele suntă opiniunile și faptele maio- rității fbstiloră Senatori. Celu d’ală douilea ^ice: bine a cugetată ș’a lucrată maioritatea fostului Senatu și reă cugetă și lucreză minoritatea Senatului, Camera deputațiloră, ma- rea maioritate a proprietariloră, co- mercianțil, industrialii și poporulă întregu care alege pe deputați și se manifestă nocontenită pentru dânșii și pentru guvernă. într’uă asemene posițiune ce este de făcutu? Se se sacrifice, dică cei de la Terra, cel mălțl pentru cei puciul, națiunea în marea iei maioritate pentru uă mică fracțiurioj Dară, chiaru dacamăad- mite pentr’ună momentă opiniunea ultra-pi>ivilegiată,a coloră delaî'^^₅ totu-și amu întrâbâ pe foștii Sena- tori prin ce midlocă credă dumnia- loră că voru putea se guverne c’uă mică minoritate, uă națiune ce n marea iei maioritate îi respinge? Cumă credă acest! boiaii mici și noui, că voru putea, acumă căndu na- țiunea e^te pO deplină liberă, și are consciință de ea însa-șî. se readucă domnia oligarhici asupra națiunii întrege? Cătă despre noi, mărtu- rimă c acesta ne pare peste putință șr d’aCea-a amă disn și dicemă: primo, că alegătorii Senatoriloru nu se voră despărți de națiune și că din contra voră dcchiara prin vo- tulu loră că desaprobă purtarea anti- naționale â fostiloră senatori; se- cundo : că dacă, prinți uă orbire ne’n- țelesă maioritatea iea nouă a Sena- tului Va fi totă cea vechia, logica, dreptatea și tbte interesele cele mari ale națiunii ceră imperiosă ca gu- vernulă s’asculte vocea marei maio- rități a națiunii și șe mergă cu dânsa și după dânsa pe calea cea mari* ce eâ 1 desemnă. CE ESTE SENATU-LU? UNA SQPERFETATIUNE CONSTITUȚIONALE. , j; Z r'ioq ¹ \ i Senatu-lij este unu feenă contra pre- cipitatiuni i, ua garanția a maturîlâti-i deliberaliuni-loni. (Corpu-ln legislativu are so rigledia rapporturi le constanti alle-naliuni-iv mi se ingrijesce de ne- cessitâli le selle momentauee- Pr’in ur- mare nu este neci necessariu, neci u- tileca deliberati un ide Im so fia pripitate. Doue adunanlie distinse voru fi lotu de una mai numerose decot una sin- gura coț iie numerosa aru li sî nume- rii-lu enco este ua garanția a maturi- tăti i deliheratiuni-loni. Pre de alta parte, pentru câ so fia deliberatiuni-le Corpn-lui Legislativu fructuose aru tre- bui so emane de la barbali-i cei mai capabfih De amu impune enso condi- tiuni de capacitate, amu margini di- reptu-lu allegelorirloru de a allege cu tola libertate-^ dupo propri’a loru in- spiraliune. Ecco ua obiectiuiip ce ne făcu pârtisani-i bicamerismirlui, pb- jectiune cm atot mai puterică, cu cot se adressedia la rațiune de direp- tu lu pre cându propositiunide de la §§ prebedinti se occupau cu passiimide cari potu capetâ ua funesta predomi- nantia pr’in inslitufiune a unei Ca- mere unicei Cu buna șema, ua propositiurte care se annuntia in numede rațiuni i me- rita tota attentiune a nostră, unuscru- pulosu essamine, cei a ce vomuincer- câ a face. Maturitate a deliberatiunidoru. dupo celle de mai sus, se descompune in urmatorie le elemente: ua deliberatiu- ne repetita assupra acellui a-si obieclu, patru occhi vedu mai bine decot doui; unu mai mare numeru de persone cari cercetedia, deliberedia si decidn si in fine capacitate a barbati loru d’in cari se compune corpu lu deliberativii. So le hiâmu aceste elemente pre fia-care îu parte. Principiulă, co doue deliberatiuni valedia mai multu decot una este ue- contestabile. De aici enso pene a dice co elle cauta so se urmedia in doue Corpuri distinse, distanli’a este mare. In privinti’a repetitiuni i credernu co nu putemu face mai bine decot de a transcrie aici cuventedp elocute pr’in brevi(ate-a loru a lui Mill : «Dau pu- «cina importantia argumentu lui care «se presința celle mai de multe ori in «favore-a systeme bicamcriste, cum «co acest’a aru fi unu mediu de a o- «pri precipitatiune-a si de a commen- «dâ ua a dona deliberaliune. Coci ua «adunantia represintaliva trebuit so fia «forte reu constituita, deco formalită- «ti-le asjediate pentru speditiune-a af- «faceri-loru nu aru cere totu de una «mai multu decot doue doliberatiuni.» In Anglia, bilhiri le nu devinu legi pene nu se voru ceti de trei ori d’in 15 in 15 dille. La noi, decându cu sessiu- ne-a estraordinapia d,’in annu-lu 1865 mai cu sema> s’a introdusu ua rea de- prindere, acei a de a se dechiarâ mai Iote proiecle-le de urginti. Unu asse- mene mpdu de procedura este inve- deralu, co esclude pre cot linisce-a d’in discussiuncr pre atol si malurita- tc-a deliberatiuni loru. Repetitiune-a loru, regulata pr’in cbiarli Conâtilu- tiune, nu pr’in regrementu-lu Camere-i care se pole modifică de la ua legisla- tura la alta, este de ajjunsu pentru a stabili inutilitate-a unui Senatu. Si con- tra systeme-i repeți ti imi-loru so nu se oppunâ, co este impossibile ca una si acei a-si Camera so si impună mai multe discutiuni seri osc assupra a- cellu a si obiecții. Deco obiectu-lu va merita ua seriosa luare aminte si mai allesu deco Came ra va li seriosa, deliberatiuni le repetite putemu fi in- credintiati co nu o voru obosi. Ero de va fi compusa de copii seu der novici, pretumu s’au vediutu essemple, al- lunci chiaru na singura deliberaliune devine superflua si de multe ori neprat- ticabile, fiindu-co pene a nu se des- batte enco ceștiune-a se cere inchide- rea discutiuni-i Repeliliune-a discu- tiijm loru de la Camera la Senatu mai are unu avanlagin pre care’hi semna- ledja Lafioulaye. Diseutruni le indouite, deco servescu spre a facb legi le mai bune, sunl enco, na ins11 ffitiiine necomparabile pentru a facee- ducaliune-a popdru-luî*. Elle se publica pr’in diarie. Esta dî diaric-le si tribun’a sunt celle mai puterice me- die de publicitate, elle servescu pen- tru a fbrmâ spirilu-ki publica, pentru a grăbi speriinti’a si a depinde popo- ru-lu cu legi le celle note. Osservaliii- ne-a, este pre justa. Nu noi cari cun- noscemu totu effectu in publicilâli-i ne vomu indoui de disse-le lui Labou- laye. Urmedia enso* de aici, co pen- tru a produce effectu lu semnalate, dis- culiunea trebuie so se repCtiesca in mai multe Camere? Effectu lu se as- cepla de la repelifiue^ nn enso de la diversitale^acorpuri-loru inainte-a eâ- ror’a se face. ..m D’in Iote argumente-le cote 8’au pu- tute dâ ip favore a systeme-i bicame- riste acellu care este lipsilu de ver-de base solida este cellu Ce dâ D. Berriat- SâmWrixl) pre lunga alte-le. Ua a- dunantia mica este iota de una mai numei'josa decot doue secțiuni distinse siJnumeru-lu esle ua causa de desor- 1) Thâorie du droit consilialionnel No. Ii®. dine. Acest’a obiecliune presuppune, co Camer’a unica este imposante pr’in numeru-ru membri loru sui. Si in a- deveru, numeru-Iu este considerata ca ua garanția nu numai pentru ua mai luminata decisiune, dero chiaru pen- tru independinli’a corpu-lui; ua adu- nantia pucinu numerosa se pote lesne seu cumperâ seu intimida. Ua nume- rosa adunantia enso nu esle totu de una, si numai pentru co esle numerosa, si desordinala, sgomotosa si furtunosa. In Parlamentu-lu Anglie-i nu se ap- plauda. Cându discursu-lu unui ora- tore place, cându este approbatu de cei ce’iu asculta, se aude cuventu-lu ascultati. Turbulinti’a unei Camere seu se produce in occasiuni grave căndu se (rattedia ver-ua cestiune care des- cepta una profunda nemulliamire, seu este efTeclu-lu unei relle compositiuni. Si in fine, cot de pucinu numeroșii so fia fia-care Camera in parte, totu-si va cuprinde unu numeru indestulatoriu pentru ca so avemu a ne teme de tur- bnrâri si desordine. Cându ni se spune ero-si, [co deli- beratiuni-le corpului legislativu cauta so emana de la cei mai capabili băr- bați; pentru ca sc fia fructuose si so se bucura de aceâ aultoritate morale care insotiesce dise-le si fapte le unoru atari barbati, nu ni se spune nemicu nouu, si neci co avemu ce va de con- tradisu. Cându enso de aici se trage consecinti’a, co de amu margini pr’in condițiuni de capacitate numeru-lu e- ligibili-loru, amu limita pr’intr’acest’a direptn-iu allegătorii-loru de a allege dupo a loru inspiratinne si cu deplina libertate, apoi se commille ua adeve- rata confusiune si cc-va mai multu, ca- demu in conlradicliune. Libertate a al- legălorii-lorii se restrânge, se innabn- sisce cându guvernîu-lu propune can- didati officiali si i impune sustinendu-i fia cu ver- ce medie, officiali seu offi- ciose, morali si immorali. Nu vreâ se dica enso a restrânge acest’a libertate, cându lege a constiluliunale cere dre- carî condițiuni de aptitudine de la barbati-i cari au so indeplinesca certe funelinni in Stătu. Omu-lu bolnavii si restrânge, de voiti so vorbimu asiâ, li- bertate-a allergându la barbati speciali, Totu așsemine enso si o restrânge si aceli’a care voiesce se cumpere carne, fiindu-co nu merge neci la croitoria neci la cismariu. Allegălori-i, de aru fi fostu toti în stere de a cunnosce dupo ore-cari semne esteriori pre barbati-i cei mai capabili de a-i represintâ, nu aru allege prc alti. Aceste semne le de- termina lege-a cortstitutiunale si nu faee alta decot cei a ce aru fi făcutu cnsi-i allegătorîi. Acest’a errorc in ar- gumentaliune este de appropc urmata de ua contradictiune. Capacitale-a care nu so cere pentru antei’a Camera se cere pentru a doue. Pucinu ne pessa de semne-Ie esteriori, fia elle ua illus- traliune de familia, unu siru de anni petrecuti iu servilie publice, unucensu electorale,, diplome de invetialura seu ver-cari alte le; atari condițiuni suntu neapperale, coci altu-feliu a doua Ca- mera nu aru fi decot tot ceâ d’anteiu compusa numai de alte persone. Der’ apoi, nu se limitedia ore direptu-lu allegătorii-loru cându este vorba de Sepalu? Cci-ate'a foslu ua reslrictiune pentru Camer’a dc geosu, perde ore acestu caracteru pentru-co ne amu inal- lialu cu unu gradu mai sus? Contradic- liune-a nu demustra cu de ajjunsu-hi neșustinehifîtâte-a proposiliuni-i? X In monarchie^e constitutiunaii, s’a disu, este de consideratu, co facia cu ua Camera unica, monarchu-lu pole usioru so se complice in lupl’a pârlite- lor cu Camera, precând deco sun< doue Camere^ se subtrage luple-i immă- www.dacoromanica.ro V rU < ’k.A ? T f.7 ■ - ’iâ ROMĂNULU 18 IUNIU l^⁸ nate și devine regalatoriu-lu pariite- loru, Unitate-a Statului^ securilate-a si demnitate a monarchie-i, liniscea si bun’a ordine a corpului legislativa sunt i de uă potriva ipteressale la unu atare resultatu. Acestu argumenta presintatu de Bluntschli seu co nu'lu intiellegemu noi, seu co- nemeresce aliaturi cu tielu. Or-cum, deco nu ne incellâmu, cre- demu co aceste cuvinte a publicista lui germanii sunt ua palida reminiseîntia a guverniu-lui constituționale sî mai ¹ alesu a politice-i Ini Ludovicu Filippu ’ seu a rege--lui Leopoldu d’in Belgia.. ! Cc vrd se dica co rege-le va fi usioni ’ complicata in lupte le partite loru facia fiindu numai cu ua Camera, pre cându mai adaogendu-se enco una, acest’a i ' va servi de paratonneru? Lupt’a par- tite-loru ce se presuppune ave-va de ¹ tiu ta tronu lu, essistiuti’a ehiaru a mo- ¹ narchie-i? si propune so adduca trium- * fu lu unoru principie sociali si politice ₍ contrarie cu ordinea îmcruriloru asie- < diata, seu are numai pretensimiea mai i modesta de a resturnâ unu ministeriu ¹ ca se inaltie altu? Laboulaye criticându instilutiune-a unui Senatu iereditariu apperatu cu a- । tot’a căldură de Benjamin Constant, precum si a unui Senatu numitu de Ca- ¹ pulu Statului, cura a fostu în Francia sub primu-lu seu ițnperiu si la noi sub Statutu, precum mai dominesce enco in Francia de la 1852 pene asta-di, es- saltându Senatu-lu electivu precum este ¹ in America conchide in modu-lu ur- matoriu: «Cu doue Camere allese si cu i «miniștri luati d’in aceste Camere va fi ) «totu de una usioru capu-lui Stătu—lui «de a găssi unu sprijinu pentru ua po- «litica moderata; arare ori Senatu-lu «State-loru-Unite nu susține pre pre- ' «siedinte. Cându enso Senatu-lu este «numitu de capu-hi Statu-lui (si noi pu- temu adauge co acell’a si fenomen se va produce si cu cu unu Senatu ieredi- tariu, ehiaru de aru ti iesitu antei'a-si data d’in elecțiune), dero oppositinne a «va fi precnmpanitoria in Camera e- «lectiva jsi tierr’a va tine cu d’ensa, ce i «mai remânc de facutu Capu lui Stătu» «lui? So ceda cu desaversire seu so se «opună cu ver ce pretiu; doue estreme «de ua potriva periclose.» — Fote co Bluntschli a avutu ua atare situaliune in vedere căndu a scrisu linje-le rap- portate mai sus. Chiaru enso hypo- these a lui Laboulaye ou subtrage pre capu-lu Ștatu-lui de la lupt’a partite- loru. D’in contra, tote argumentatiu- ne-a publicistudui Frâncu presuppune necesarie co elluiă parte la aleile lupte, fiindu-co ad mitte. co Senatu-lu inter- vine si’lu sprijină. Totu avantagiu-lu ce gassesce Laboulaye lDtr,’unu Senatu electivu pentru unu atare casu este, co ellu fiindu emanata d’iotr’unu vota po- porariu, va pute dâ unu sprijinu pu- terosu, de ore ce fiindu numitu (seu iereditariu cumu amu mai afiaosu noi) si ne mai avendu radecine in mass’a popuru-lui, ajjutoriu-i nu pote fi de neci ua valore. Si acestu resultatu enso este mai multa decot contestabile. In fapta, in realitate, ua puțerosa majo- ritate in Cambra de geosu, care va fi totu de una mai populare decot Sena- tu-lu ver-care i aru fi basea, susținuta de lierra este unu torinte de munte care restorna stânce-le. A dice cu Bluntschli co institutiune a unei a doue Camere subtrage pe monarchu de la lupta partite loru, acesta presuppune «o lupt’a se „decide intre aceste doue Camere. Terminăndu- se lupt’a pr’in triumfu-lu unei-a seu pr’in railiare-a unei-a cu ceâ-l-alta, nu remăne ero-si monarchu-lus pote cu minoritatea, in facia maioritâti i, de eslo data putericu tutu-ludela 2 Maiu. Neci ua alta lipsita nata âltu-feliu pote so adduca chiaru demonstra intrună moda mai palpabile m- alia importanță cc alribue acestei idei. de fundamenta, de șimtiu politicii cumu resultate desaslrose. Dero mai anleiu de tote cauta so ne intrebâmu deca a- theoria enso decot hcest’a nu estemal con servațiune-a pactului fundamentale nu o încredințăm^ intrege-i națiuni, ci nu- mai unui corpu? cum, căutăm so facem ca tierr’a so se petrunda de principie- le constituțional ua datu conscepute. so si le appropri^dia, estu-fetiu incot nimeni so nu se pota attipge de ele fora ca so se creda attinsu in proprie- tate-a sua, ci lasămu acest’a cura la doue-deci or la cinci-dieci de omeni d’in atote-a milione? Si care le va fi autorit(ale-a ca so appere cei-a ce nu este scumpii niminui? Senatulu Sta,- lutu-lui nu’lu a scapatu, precum neci allu lui Napoleone I nu a scapatu con- slitutiune-a imperiale. Senatu-lu este unu corpu ponderato- rii! : intre cine si cine? Se in tiellege co nu intre Camer’a si poporu, aici nu are ce cauta. Intre Camer’a si Capti-Iu Sta- tului? So va interpune adico in lupt’a a- cestoru doue puteri. Dero, pentru ca in- terposiutiune-aluisoaibaunuefectu.ur- mediasefia si elin ua putere. Ei, apoia- cest’a putere de unde o va lua? Lupt’a se presuppune intre lierra sidomnitorhr.Se natulueste or lierra, or domnitoriu, or nu este neci unu neci alta, n cele d’anteiu cașuri este ua repețitiune inu- tile, ua redundantia; in cellu de alu doui le-a nu este-nemicu. vemii nevoia de aceâ inslilututtaneᵣ deco acelle resullate nu se' potu do- bendi pr’in icelle ce sunt deja in fiintia, Benjemin. Constant singuru ne spune co opiniuni-le selle in pnvintiâ Câme- re-i pariloru au vânata âdese-a. Cu iote aceste a adaoga co nu au variata atot incot privesce necessitate-a- precot in privintia possibilitâti-i de a o introduce in Francia d’in differite motive cari de pindu de caracteriuki ecarilariu allu națiuni i si d’in divisiune-a pre mare a proprietâli-i. Nu putemu șe scimu a priori deco avemu noi in Romania e- lemente cari so assecure Senatu-lui in fiintia ua lunga durata, neci nu ne amu propusa a esamina, acesta. Benjamin Constant dicea; «fiindu-co essiste unu «Senatu, acest’a proba co este possi- «bile; deco nu am essiste,’lu asiți cre- «deimposibile.» Noi terminându vomu dice: fiindu-co essiste S^natn-lu nu vo- imu de asta data so cfercetâmu deco si cot pote so traiesca, neci cum se pote face ca so nu mai essiste. Acest’a este ua alta cesliune care urmedia se fia tra- tata speciale. G. P. Bacaloțjlu Esameneta, după cumă se scie se ținură Duminică ta 2 luniă care asistata mai multe persbne însemnate, și sc putu observa din p rlea d-loru ?ea satisfacțiuhe im- br'iînă sufletului întreprinderi de asemenea natură, căndă suntă .bine înțelese și esecu- tate cu. fidelitate. Fiindă că nc aflămu asupra acestui punctă, se ni se permită a repeta adeverulă că, a- cbstă sorietate a remasă constantă scopului seă, și nu a deviată ună singuru momentă dc la marca ideiă ală cărui interpretă s’a făcută, silindu-se ne încetată a da probe reale de la înființarea sea, că luerbză numai și numai ca se ajungă la acea margine depăr- tată cătră care tinde, și, pe care suntemă șicuri ca o voră ajunge, contandu pc d&vo- lamentulă și perseveranța cc d. Esarcu și onorabilii spi colegi ne o arătă pe tdtă (Jiua. Duminică la 11 ale curintei avu locă îm- părțirea premiiloru, la cari asista E. S. Mi- tropolitulă Primată ală României, d. Minis- tru ală Culteloră și Instrucțiune! publice, și unii nurnerosă publica. Acei din Domni au asistată la acostă serbare aă avută mbsa ocasiune a constata că poporulfi cepe a simți acea nobile emulațiune ee cari fru- în îm- XL In timpuri-le de ferbere revoluția- naria s’a adoptata mai totu de una sys- tem’a unei Camere unico. Acesta s’a propusa si s’a priimitu mai alesu ca unu mediu puterosu de acțiune. Multi adeverati liberali, tinendu de scol’a care crede co liberalismu-lu nu donata in res turnări perpetue punu in suspiciune system’a d’in caus’a ocasiuni i în care s’a produsu. Acum este adeveratu, co ua singura adunatia assecura cea mai rapede si cea mai fidele manifestatiune a opi niunid publice. De acei a da’cellu mai putericu mediu de acțiune unui guver niu care se redima pre acest’ opini- une, luminata si bine manifestata, pre cum urmedia so foca ver ce guverniu liberale. Asia dero pacatu-iu syste- me i este numai co s’a produsu sub bubuitu lu tunuri-loru revoluțiunarie. Ideia ensa in sine nu este neci de cum revolutiunaria, este, curata, democra tica; si applica iune a i aru puted’in con tra so incoronedia unu edificiu politica care so fia prevenitorm apperatu de sguduiri le revolutiuni-loru. Acest’a pote so displacă celloru ce pescuiescu in apa turbura; d’in fericiri enso iei suntu pucini la nume.ru. Ca so fimu direpti, aru trebui so re Cu ocasiunea venirii Alteții S41e Principelui Napoleone în Bucuresci, studinții Români de peste CarpațI i-au îmănatu broșiura d-luî Maniu Unitatea latina împreună cu adresa următdre: primă spiritului ună avîntu cătră datoria da se instrui, și se putea cili pe facia fiă- cărui-a bucuria espresivă care lasă se se in- țelăgă că eraă vieți ornată dc des voi tată. Serbarea fu transportați pe terâmujă unei carmenii unei inteligințo mai inaugurata prin discursulă următorii; rostită de dintele societății; d. Esarcu, vice-preșe- cunnoscemn co s'a pututu ca si Sena ALTEȚIĂ! Ca Români, de peste Cariwți, cari ne a-j Domnitorii .in it flămu în România liberă și represintămu aci eîcmcntulă transilvană, venimă, Altețiă, in Era unu timpu căndă numele compatriotiloru Dosirii, cu ânima pli- rea de nă de profunda ©moțiune, a Ve esprime sim- scăpare era; In timpurile insă țimentele de rccunoscință, ce le-au avută purile mai cu sămâ frații uoslrfi Iotă dăuna pentru Ilustra fami- noștri, strigarea dc pentru toți striga- la arme. în cari trăimă, în lim tn cari voră trăi copii scăpare care arc se ăsă liă Imperiale, la care aparțineți, pentru cc- din tdte pcplurile trebue se fiă; ta scoli, la lolrulă și iubitulu nume de Napoleone, pen- tru poporulfi francesă in fine, atătu de ve- selii in filele de fericire și atălG de gene- roșii și mărioimosu in momentele de suferință, Bine-voițî, Altețiă a primi încredințarea nestrămutată, că Românii nu voră uita nicî uădată sacnficielc de totă felulă, ce Francia le-a făcută neîncetată pentru a șlabilj în Ro- mânia libertatea și indepenejința, In 1848 ca totă dăuna, căndu Românii au avută unu reu de vindecată, uă durere dc alungată eî nu s’aă adresată, de cătu la Francia, și aă aflată întrlnsa totă dăuna simpatia sinceră și protecțiune statornică. Vă rugămu, Altețiă, se bine-vojțî a primi tu lU so adduca uneori Yesultate avan- ?’ a comunica Augustului Imperatoriă, de- tagiose. Nu mai departe, acum unuH’otamentulu profundă și nestrămutate, dc care annu la noi a sCapatfi Curte a de Cas satiune de nu 's’a stramutatu la lassi, cei-a ce, pre lunga alte considerati uni, arufifostuua violatiuneaConstitu^une i (Intitulata-lu titlu-Iui 3, ayt. 36 și art. 125 combinați).! iCându enso s’ard pu- ne iuainte avantagiede adduse uneori, cato so punemu, in computa si des. avantagie-le ce a pututu causa, osse* bitu co urmedia so ne damu sema es- sacte de impregiurâride particularie in cari sau produsu. In genere enso se .pote affirmâ, co neci ua data neci unu Senatu nu a scapatu ua tiarra dintr’ua situaliune pcriclosa, afara numai pote de Senatu lu Rome i care nu are decot nump-le cpmmune cu celle de esla-di. Nu vomu jnțrâ in discutiune-ameca nismu-lui electorale a Senatu-lui. Nu vomu cerceta deco urmediaso fia iere- ditariui pre vivelias seu pre unu timpu mărginku;decoSenâtori-i, dicendn Se- natorii dicumilordii,parii, dominii seu seniorii—trebuie se iesa d’in urna seu Românii Transilvaniei, Banatului, ai Marma- ției și ai Bofiovjnei, cași frații lorfi din Ro- mânia liberă, suntu însuflețiți pentru Voi și pentru totă familia Imperiale, a Franciei. Supsemnați (7 studinți, cari aă formată delegațiunea.) Bucuresci 13 luniă 1868. ■ ti ■ SOCIETATEA pentru imTATUîU POPORULUI ROMAN SCOLELE DE ADULȚI DARE DE SEMA Usamenele și î^părțirect premiilorii. In urma ședinței de la pr’in victoria, a âmbe-loi’u Camere?lso fia numiți seu sose combine ambe- Asiâ dero vedemu, co neci d’in acesta le sysleme cum a foglu dupo Statu ia. puntu de vedere nu se stabilește mai multu necesi tate-a nec; ehiaru utili- tate-a. Senatu-lui. Iri acest’a ordine generale deideie se subsume si theori’a politicii care a considerata Senatu lu ca unu corpu essentiale ponderatorii! si conserva- tori u a pa ctu-l ui conslițutiunale. Acest’a a fostu admissu in cdhstituliuni le im- periali a Franciț-i si ia noi pr’in Sța- le sysleme cum a fostu dupo Statu ia. (fote aceste a suntu cestiuni secunda rie cari nu au importatia decot deco so deslega affirmative cestiunea «ssislin- ti$ i. D’inlr’twu feliu de combinaliune seu d’intr’altu s’au dedusu argumente spre a demunslrir, Co Senatu-lu este u tilb- Aici enso s’au commissu uâ grava errore* Ua instituliune de va fi corn binata intr’unu modu ore-care pote so fia mai profitabile, pre candu combi- murită in midloculă Încercărilor^ și esila- țiumlorâ diverseiort secțiuni ale socjetaței. Uă mișcare care are tn vedere imediată presentqlăr și ua mișcare care prevede unu viitoră mai -multă sen mai pucină depărtate: voiescă a vorbi despre scblele dd Adulți efe mai multe secțiuni in țbrăaă deschisă dupe esemplulu dată de capitală, și, despre Scdla Normală cc a fondată secțiunea de prahova. In cele dântăiă se da hrana suflctdscă a- celora dintre concetățenii noștri ce aă ajunsă întruă vdrstă mai multu său mai pucinu Îna- intată fără a se 11. bucurată dc bine-facerile instrucțiunel; și cari pentru a trăi și a lucra ca ființe libere și iniehgmtc aă trebuință de mai multă lumina, dc inai multa cunoscință. In cea de a doua se formosă tineri să- teni cari suntu destinați a deveni institutori rurali și a duce in comunele pdstre instruc- țiunea pe de uâ parte; ără pe de alta ună spirită liniscită de sefiositate, de ordine, de disciplină, într’ună cuvenlă elemente dc pro- gresă, de, moralisare. de lumină șj prin ur- mare de forță și mărire naționale. Fiă-he permisă, d-loră, a esprimâ ari In publică sentimentele ntetre dc gratutidibe ononbililoră noștri colegi ai secțiune! de Prahova pentru zeluMG șr pdrsevcranța ceaă pusă d’a funda cu proprielc loru mițlloceuă seblă normală primară în care primescu in- strucțiunea și educațiunca mai mulți de 70 juni săteni, aduși cei mai mulți de prin co- munele judeciuluî Prahova și căți-va dc prin judeciele învecinate. învățătură, la instrucțiune și educațiune. Etă, domniloră, adaverulă de care e pă- trunsă societatea pentru invețătura poporului Română 6lă adeverulu ce venimă astă-^I a aclama înaintea d-văstră. Căndu acumă duoi ani Austria fu strivită de armatele Prusiei, toți scriitorii bine cuge- tători și toți publiciștii Âustriaci erau una- nimi a striga: Nu regimentele Prusiane ne au învinsă la Sadow.a, ci scolele Prusiane, și dc voiți îu viitoră a căsciga pe cămpulă de bătaie victorii ilustre asupra Prusiei, mergeți de închideți scdlelc sele și omoriji pe das- călii sei. Pentru a învinge deră uă națiune, pentru a avea superioritate asupra ei, pentru a câș- tiga biruințe pe câmpulu de bătaie și pen- tru a împinge pc singura și adeverata cale a adevăratului progresă, trebue se punemu iote stăruințele, totă inteligioța, totă activi- tatea, tbtă energia sei dămă scoli bune și dascăli buni, se’î dămă instrucțiune și edu» cațiune. AcOstă necesitate și acestui adeveru îlă în- țelcgă acumă tdte înaltele inteligințe ale Eu- ropei, toți adeverații sei Omeni de Stată. „Ună poporă d>cca mai deunăzi .urnă mare ministru Italian, pote pe cătă scie, și se nu asceple cine-va nimică mare, aimică glo- riosu de la uă națiune ce n’ar îngriji se se tâmăduiască de lepra inorlnței.“ Acestu omagiă adusă secțiune! de Prahova, se ne intbrccmă la scblele ndstre dc adulți și se restrîngemă darea nbstră dc sbmă a- supra scbleloru din capitali. Acumu duoi ani cemitetulă secțiune! cen- trale deschisese 5 scoli de Adulți, cate uă scdlă în flă-care colbru. In darea de sbmădin anulu trecutul vor- bindă despre aceste scoli, comitetulă (jieea: „Din causă fldsă, d-loră, pbte a noutațeî une asemene întreprinderi în țăra ndstră, din causa uneî publicități pucinu întinse (presa nbstră din capitală viindu-ne pînă acumă pu- tină in ajutoră) din causc pbte (flă-nc per- misă a ijicc) a unui zclă pucină zelosă din parlea Oă căruia din nuoi. membri ai socie- tăței pentru a îndemna pc adulți și mese- riaș! a merge se învețe carte, din causă Anca că municipalitataa capitalei n’a putută pln’a- cumă a ne da totă concursul^ ce suntență ■îndreptă a ascepta și pe tare’lfi asceptămă de la părinții orașiuluî, din tbte aceste causc numai uă scdlă din cele 5 stolf, cea de lâ Roșiu a prosperată; cele-I-aMe 4 S’aă lafihisu din lipsa de elevi. Ei bine, d-loră, anulu acesta suntomiî fe-¹ ririțl a ve anunța că din cele 5 secii ceco- mitelulă a deschisă ca și anulă trecută nu- mai una singura nu a prosperată și am fostă siliți a o închide.. ținută de calrâ Comilelulu Societății împreună cu dd. Profesori ai scoleloră de adulți, se luă de- cisiunea a se face la aceste scoli ună esa- menu generale. în urma cărui-a, după ce sc va cohslata progresulă cc va fi facițtă fiă- care în cursulă anului, se sc recompenseze după merite, ca cu modulă acesta pucină căte pucină se dbviă pentru fiă-care uă con- vincțiune că labbrea spirituale, zclulă ce pune fiă-care pentru a sc lumina, este uă datoriă cu atătu mai săntă, cu cătă prin aceste se aduce ună serviciu imensă înlregej societăți, care căscigă unu membru mai luminată, și prin urmare mai aptă d’ași îndeplini misiu- A lucra d-loră, din tăte putorile și, a a- juta pc toți acea-a ce lucresă pentru vinde- carea ndstră de lepra ignorlnței și prin urmare a pune adevăratele fundamente, sin- gure solide ale lucrăriloru durabile mar! și gloriose, etă scopulu la care îindemă. ătă ținta spre care ue Indreptăiuu. Acestă scopă insa d-loră, nu este din a- Cclea la cari polo câne-va ajunge intruă ^i. Trebuescă ani îndelungați, lupte neîncetate, muncă dc tbte țjtielc, perseveranța obstinată. Tbte acestea societatea nbstră le înțelege, d’acea-a s'a pusă și șe va pune cu seriositale la lucru, cu convingere și perseveriiață. II. Obstacolele cafi se opuneau anulă trecută prosperărei scblcloră nbstre, s’aă mai micșorat anulu acesta, ideia scblelorăds adnljji a'de- venită mâi pucină nouă, publiculă s’a mal familiarisată cu dbnsa, presa cauitalci ne a venită mai multă în ajutoră, căți-va din membrii societății (ne pare reă că nu pu» temă (Jicc cei mai mulți) aOarctată mai multă zelă d’a îndemna pe adulți a merge se în- vețe carțc, municipalitatea și mai cu stmă unulă din membri sei, onorabilulu nostru te- legă D. P. Buescu ae a dată ună concursă mai activă. Tbte alccstoa aă contribuită ca anulă acesta se’avemă deschise patru scoli în locă de una ca anulă trecută/' Care e instrucțiunea dată în aceste scoli? Cari, resulfatele obținute? Care nurneruîu a- dulțlloră cc le aă frecuenlată? Etă, d-loru, cea-a ce ne propunemă a a- duce la cunoscință d-vbstră. Anulă acesta ce și anulă trecută celu maî mare numeru de elevi s’â presintată lascbh din colbrea de' Roșii Printre aceștia suntă mulțî cari frecuentaseră scolaj și urmaseră cursurile anului precedentă. Acest! elevi s’aă stabilită în 4 divisiuni: nea sea dc omu și dința, Societatea la cclățianu. — Io consc- rănduliî seu trebuea șe Nu ne propunemu, dduru,avă face astă-jî uă dare de sbmă coinplectă despre lucrările intregeî societăți, ne vomă mulțimi a pune îq relidu uă indouită mișcare fe apare ță- In divisiunaa antâia s’aă pusă toți aceia ce nu sciaă aici a Scrie, nici aciji. Doui pro- fesori, membrii ai societății, dd. Massim și Herbscu aă bine-voit a se însărcina cu edu- o I ¹J J ’ cațiunea loru. Aceia, d-loră, cari aă asistată Duminica trecută la esamencle publica ale scbleloru nbstre, aă putută sq șe încredințeze că a- 1 o i îs' ROMANULU 18 1UN1U 18 61 517 dulțfi, c»rl la începutul® anului nu sciafi ce este uă literă, puteaă se scrie, se citâscă, ■se facă socotâla cu multă înlesnire. Numerulă eleviloră ce aă frecuentatu a- câslâ divisiune este de 80. Aceștia nu s’afi înscrisă toți de la începutul® scâlei, ci afi ai} venită mulți In urmă, și cu dânși d. profesore a fostă silită se facă uă seriă a- parte. — Este de observată că mulți dintre cei d’ântâifi înscriși, după ce aă învețată a III. Etă d-loră darea de sâmă ce comitetulu secțiune! centrale se credea datoră a face cu lămurire despre starea junei nfistre institu- țlun! Mulți păte vor ^ice că resullatele obținute prin scfilele nfislre în ceia ce privesce nu- in pământul® patriei loru, bresde profunde de adeveratu progresă, de adevărată stabili- tate, de adeverata prosperitate șl gloria tionale l Ve mulțămimfi dâră, d-lorfi, pentru duilatca cu care a’ți urmată cursurile leloru năstre, neavendă din parte-ne na- asi- sed- altă merulă acelora ce le a frecuentat® nu co- scrie, cause relei causa a citi, și a face pucină socotâlă din diferite (unii afi mărturisită că din causa voințe a stepâniloru lorfi. și alții din deschiderii prăveliiloi fi in filele de răspunde în bslenelile membrilorfi Sunlemă destulă cu zelulă perseverența d-1 ră profesori piecumă și a comitetului. însă d-Ioră din aceia cari cre- Duminică și sărbători) nu aă mai frecuentatu icâla, asifi-felă 1n câtă numerulă definitivă aii elevilor® acestei divisiuni a remasfi multă maî mică și la esamenul® de Duminică nu au fostu presinți de câtă numai vre 30. In divisiunea II sau clasată aceia cari a- v^îl începuturi de s riere, citire și ariime- «emfi câ, cu câtu greutățile suntu mai mari cu câtă obstacolele suntfi mai numerdse cu atâtu trebue se perseverăm®, cu atâlfi mai multă sc ne îndărătnicim® și se pe luptămu in contra lor®, Perseverența, perseVeranța olslinată âtă secretul® istendilorfi. Și nu vomă cruța nici osteneli, nici timp® mulțămire de câtă de a \c vedea bucuren- du-ve de instrucțiunea ce veți dobândi, și flă-ne permisă a esprima aci întrună modă solemnă in numele comitetului și intregei societăți, sentimentele nfistre de gratitudine pentru zeluiO ostenâla și nobila desinteresare ce dd. profesori au aretatu, spre a’șl înde- plini înalta sacra, dâră grfiua și delicata loră misiune. Acești lucrători modest! ai cugetării arun- ca cu abundentă în solul® patriei, semență de civilisațiune, cc nu va întârzia suptă influința divină a cresce și a sc desvoltă pen- cari în, cursă de ună ană aă învățată carte. Vomă mullâmi însă profesorilor® desintere- sațî cari, ca nisce apostoli, aruncă în brasda patriei semența îdvețământului: a lorfi e mun- ca și speranța, a națiune! bucuria și mărirea. D. Esarcu dete in urmă cetire premian- țiloră, adică adnlțiloră acelora cari în cur- sulfi anului sc distinseseră la studii, și cari veniafi a primi cărțile din mânele prea S. Sâle Mitropolitului pe lângă cari unii, și mai cu ?* osebirc cei seraci și mai silitori, primiau din mânele d-lui ministru premii în bani. Raport® către Măria Sea Domnitorul®. „Sc aprobă. „CAROL¹¹ Prea înălțate Dâmne. Printr’unu decret® cu No. 1879 de la țică. Gu instrucțiunea și cducațiunea acestor a a® bine voit® a se însărcina d-nii Roș ian u șî Chiist Popescu, membri a! societății. Numerose eserciți! de citire în cărți dc morală, precum® și de scriere atât® io șcălă cât® și acasă, aslu-felu precumu so vede io caetelc loru cu îngrijire ținute; aplicațiun! numerose a celor® patru lucrări de aritmetică la trebuințele usuale a le vieței și ale eo- merciulid, începuturi de fracțiuni și in spe- cial® de ftacțiuw (J®c Michăescu E. D. Stefănescu. D. Laurian. A. D. Sâicaru. D. lânin. D. Georgescu. D-ra C. Dnuca; D-pa Lupescu a făcutu suntă i- cuină câte-va luoi ună dar® prețiosă cc con- sistă îo giuvaere de uă valore destulă dc îu- la societatea pentru învățătura poporu'uv Română, făcândă astă-felă ca d. Dragomiră se aibă dreplu elevii 7 4 de pompieri dintre cari câțî-va sciaă se scrie și se citâscă, dar® cari acumă toți 3c|u torte bine a piti a seri șl a socoti. tru a da flori și fructe, cari se înveselâscă Decembre anul® 1864, al® fostului Dom- și se nulrescă spiritulfi și corpul® națiune!. ’ailor®, s’a impusă la I6tă magistratura cur- Ascclându-nc cu toții Intrunu singură sen- Iilor® apelative și tribunalelor® precumă și limenlă, și unind® întrună singură glasă advocațiloră, ca se pfirle, când® suntu în tote glasurile năslro se terminăm® prin cp- ședință, uniforma prevețlută de acei® decretă vintele cu cari comitetulfi s’a adresată către Motivată de plângerile unora din advo- secțiunile surori și se dicemu cu toții: „[n- cațiî cei mai eminințî, câ tribunalele și cur- vețătura Poporului Română, instrucțiu- Ulc nu.-! primesefi a pleda fără uniformă, șl nea și educațiunea sea, iată ținta ce me-.dînșiî se ved® siliți sâu se umble cu uni- încetată trebue se ne punemu înainte, formele îmbrăcați, orî se le transporte cu ci, iată scopulă către care trebue se tindemă) cu multă greutate dela ună locă la altulă, iată faridă către care se se îndreptase nehinău tote curțile și tribunalele la unu toți pași, speranța care se misce tote ; visiuni! generale a anului curentă mi s’a presintată d. primar® anume, George Zidaru, adjutorele d-lui Voicu Marin și contribuabi- lul® Lică Stanciu, oferindu-rni suma de lei 168, pari 26, vechi, cu cerere ce! d’ănteiu duoi de a mijloc! scăderea individelor® a- -eeslea Florea Tofi Hceslia a fost ci tați și s’acon- Stanciu Priciu) stalatcă sunt în stare bună a- Stefan Saudu ) vând® și moșii moștenești. Constantin lurcaru, acest® contribuabil® scrisă în rolă și celu (baiu treilea scăderea d-sâle dc la taxa latentei, pentru profesiu- nea dc cârciumar®. Eu, privind® cu indignațiune culesaupi unoru. asemenea, de a veni se conrupă prin bani moralitatea unui funcționar® și mai cu sâmă când® fn asemenea rol® se pnsinlă funcțio- nari comunali pe d’uă parte am® primii® a- cea sumă de bani âra pe d’alta încheiăndu cuvenitul® procesă-verbale pentru constata- rea acestei fapteₜ în praslnța persfinelor® ce s’au aflalu acolo ii depui respectuos® d-v. I po lângă acâsta in originală Împreună cu suma citată de lei 168 par. 26, și ve rogu se bine-voiți a’l® înainta d-Iu! pro urore lo- cale, spre urmărirea cuvenită așa ca, prin asemenea pilduri, so pdtă întărea ideia de ânimele, stiua către care se se înalțe tâte privirile.u Având® in vedere că acestă uniformă cau- mituire a funcționariloru publici, caro este D Esarcu in rostirea cuvântului seu fu leră sâză atătă magislrațiloră câtă și advocați- moralmente in desavantagiulă societății. chel tu telă destul® de insemuată fără Controlore, C- Marinescu. du nwî multe on întreruiUă prin aplausc’ căldurfisc, ce erau uă consecință naturală bucuriei ânimei și pe care uă evidente mai multă emoțiunea și espresiunea ce vedea pe fecicle auditor iloi'u. a se In urmă prea sânția sea Mitropolitul® rosti cuvintele următfire. Domniloru, Me simplu fericit® că în ccî din urmă ani ai vieței mele potă so ved® constituită uă instituțiune atât® de bine făcetdrc ca socie- tatea pentru tovcțălura poporului Român®, și te iafi parte la uă așa dc solemne. Me simtă fericii®, d-lor®, d’a ine afla astă-țjl in mid’loculu domniei vfistre, -și a vedea rc- sultalelc scdleloră dc adulți, mari, crescine și bine făcetdrc. Aș® fl dorită ca numerulu acelora cari sc linpărlășescă de bine facerile societății ‘pentru învețătura poporului Român, se flă multă mal marc. Speră ca în viitoră fiă care om®, fiă care adultă, cari îh copi- lăria sea n’a avută fericirea se învețe carte, va aprețui zelul® bărbaților® societatea acâsta, și va veni mina dătătore de viâță nllor®, din tdtă ânima ca sc cari aă fondată se prim&câ lu- . Dorescă dom- 89 mănție ncm- cetal® strânsa rică și scdlă, palr’ei nostre. Biserica dă legătură cele 2 morală morală nu pote trăi. Dea Domnulu ca și alianță intre bisc- mari in stilul, iu ni și uă societate acâsta societate pdtă urmări cu. isbendă mare, înalta și ale iară se’șî eres tina misiune ce și-a impus®, ca aslfi-fdfi os- tenelile bărbaților® zeloși sc Că resplătite. „Trăiască augustul® nostru Domnilor® Ca- rolă I, fiă bine cuveni ită societatea pentru a fi de nici uă utilitate; Considerând® că tiu prin uniforma super- ficială sc va redica magistratura, ci prin esaclitatc, perfectă legalitate și ua escmplară conduită in viâță publică și privată, va ad- Ordiuiilu d-luî ministru financvloru către d phfictO dc Oltu. Domnule prefectu, Amă vct/ulă cu satisfacUnnc conduita plină junge ca a respunde ia regenerătbrelc sco- de demnitate ținută dc către d. C. Marinescu, puri ale Măriei rfei Tâlc : Gonsiderându este dală la 2 4 deschise-se deja Tâle și ale guvernului Mă- controlerele acelui district®, către primarul® comunei Merenii, George Zidaru, care tindea * alfi asocia la abusurllo sâle, și vâ invitfi, {domnule prefect®, se bine-voiți a esprime că dccrelulă cu No. 1879 Decembre 186 4, candu se₍DUᵢₙ|ₗᵤJᵤî ᵢᵣₐₚiegai®, mulțămirile ministeriu- sesiunea Adunăriloră legiui j jᵤ|; comunicându-ve în același timp® că a- tfire, care a avulu locu la 6 Decembre a-.probă mesurilo luate pentru darea In jude- mulțămirile ministeriu- colii an® șj căndă puterea discreționară cc-șî₍ cală a primarulu și ■ dânsulă în acâstă faptă.— Acâsta spre res- Insuși-se capulă Statului înșelase și era deja depusă în mănilc represintațiunei astă-felă fiind® dccretulă nu are lege ; Pentru aceste motive dâră, și naționale; putere de pentru a sc pune uă-dală capctfi unei asemenea stări de lucruri,, in lotul® necompalibile cu mo- ravurile, trecutul® și aspirațiunile națiunci romăne, sub-semnalulu vine cu proîundu res- pectă a cerc dc la Măria Vâslra revocarea decretului in cestiune, și pi in urmare des- ființarea uniformei impusa magislralurci cur- țilorB apelative și. tribunalelor®, precum® și advocațiloră. prin țjlsulu decret®. Dccă dâră Măria Viislră aprol»ați. ve rog® se bioe-voiți a semna anexatul® proiectă dc decretă. Suntu cu cel® mai profund respect Prea înălțate Dfimne, Ai® Măriei Vuslre, Prea plecat și prea supus® serv Ministru secreta» ® ia departamentul® Ant. I. Disposițiunile acestui raport® firma te prin decret® domnesuu. dc Stat, Justiției Ar ion. suntfi cori' a coloră implicați cu punsu la raportul® d-v. No. 255. P. ministru, Winterhalder. A ediții de suptu tipării și se a- Hă Ia tdte librăriele în broșuri: TOLERÂWTA REUGiOSSA IN ROMÂNIA de B. P. IIAJDEU. semnală.— D. comite Carol Rosetti pe lâng| cărți a mai oferițfi și 500 lei. Domnilor® adulți! Me adresez® cu mare bucuria către d-vdstră și sentiinentulâ cc în- cerc®, ve^endu-ve adunați în acâstă sală a Aihoneului, este ună sentimentă de încredere pentru present®, de speranță pentru^viitoră. Al domnilor®, când® toți concetățeni! no- ștri sc vor® ridica prin instrucțiune și edu- cațiune la demnitatea de ființe in adeveru libere și inlcîigiote, cându nu va maî re- mânea ună Română învelit® suptă apăsătdrea, greaua și demoralisătorea negură a ignoranței și voru alunga din animă și caracterite lor®, elementele degrădătore cari înjosesc® ființa omenâscă ca so o -apropiă dc animală, ol atunci d=Jorâ, Românii vor® fi uă mare na- țiune. Ea șe va uita, cu mândriă la fii se! cari voră ocupa uei® mare și oobilă locu in „învețătura poporului Română.“ Prea sfinția sea în urmă aretă marca rință d’a se prenumora ca membru alu cietăței, și publiculfi șl mai cu osebire mitetulă societăței aclamară cu respectă rința Eminenței Sâle do- so- co do- Knporluiu d l ii prefecții de Oltfi nistru In citire d u>i de fi un n cc. Domnule ministru ocasiunea reviste! generale pretinsă legea conlribuțiuniloru directe și regulam® O. ministru alfi Instrucțiune! Publice și CultclorăL a luată cuvântul® și împinsă de ună mare enlusiasmă Ia vederea pasului fă- cută In instrucțiunea poporului, rosUi cu- vintelo următârej tulă de constatare, la comuna plasa Oltu-, presintându-sc d-J® primarulu, unulfi din consiliat! liană, ’i-au ofvrilu lei vccbî 168 Mercnii dit controlore, și ună să- par. 26, cu cerere a nu adăoga lu roluri patru contri- buabili șî a scădea a.țî doui, d-sea insă S> stor® Adulai. ce voi® mar elice, d-loru, fn urma acc- discuisuri, In mij’loculă acestei țjile aându ănimele tuturor® saltă de bucuria, ve^eadă adulțl tineri și betrâni, cari in orile loră de recreațiun^ alârgă la învețătura ca la unfi isvoru plină de binefacere. Prin in- vețătură mu mai omulu pâte a sc ridica la adeverata sea chiămare, d’a fi omfi bună șj cetățiană adevârată. Adunarea de astă-ijj, și cu ea țâra iutregă concertai u națiunilor® civilisale-, și voră trâgejse bucură vexând® premiindu-se acești adulți d’uă parte ș’a împlinit® datoria trecând® ți® coBlribuabiiiî cc meritau, la rândul® lor®, âră pe d’alta primind® banii a constatat® cu procesu-verbalo Impregiuraiea și, pe lângă raportul® ‘NO. 241-, mi la depus® împiennă cu suma de le! 168 par. 26 Ed. In consecință, ămă Înaintat®, d-luî procurare actele -șl banii spre procedarea cu- venită după lege, și privind® cu mulțămirc urmarea d-lui controlore, o supui cu fcspcctfi și la cunoștința < v., anexând® aci în co- pie citatul® sâd raportă, No. 241. P. prefecfrD. Negulescu. APELC' Ocupăndu-me mai multfi timpii cu peda- gogia șj publicând® din căndfi In căndfi me- todele, admisibile pentru propunerea cu efi- cacitate a mai multor® obiecte, din învelă- mâniu)® secundând, ’rnj-atn dată de temă a- curpu doui ani, a facila dupre putință și propunerea filosofici in învețemânlulă secun- dând și a aplică pentru acâsta și in acostă materia una din jnctOd' ie. pedagogice. Acest idealii de acumu doui ani, aslă-di este rea- Hsatu. și efi la rlndul® meu proaducu pre altarul® științe! romăne nisce PRINCIPII DE FILOSOF1A, care, pre lingă acea, că Intru- nescu tote cesiunile și soluțiunile cele mai noue a filosofici electrice, ele suntfi espuse și dupre metdda analitică^ aplicată dupre pu- tință in asemene maferiă. Aceșt i este me- ritul® propriu a accstoră principii de fllo- soflă și pentru acâsta le recomandă publi- cului românii, care chiaru se pote servi și cu literatura didactică respectivă a altor® State Europiâne. Acumfi pentru presă siinlfi preparate și oreve^ute PSICHOLOGIA ȘI LOGICA și de la concurse Iii, ce’mi va da publicul® română, va depinde și imprimarea imediată a MORA- LEI ȘI A TEODICEEI. precumă și a unui CURSU DE PEDAGOGIA care dupre părerea ndstră și i abonamentele, espuse în prefaci, este indispensabilă de instrucțiunea sccunda- rie, și multă mai necesari® pcutru acel, cc sc prepară a deveni buni cetăț' ni, de cătu istoria filosofici, care In deComună se aji- pesce cătră cursurile de fllosofiă. Broșura ântdia, care conținând® PSICHO- LOGIA Șl LOGICA și av^id® unfi formată în 8®ₛ va fl espusă pre 16—20 edle de presă ea va costa pentru abonați 2,50 bani. J. Gn. ENACEANU. (Prof. de filosofii ia Șemm, din Bucuresci/ www.dacoromanica.ro A8 ROMANULU 18 ÎUNlU 186?, VINpARE CALAȘI adevă Dîstr Ialomița 2j500 sefF3,OOO po- ISTE DE ARENDATU, de 1» ^1869, Aprilie ?3# Moșia Șușani. de josu, din Districtulu Vâlcea, Plasa Oltu, proprietatea Sub-semnatel.‘ A- rațî de Haite, cântându solid® gono la capulu dupre Ialomița. A- ttine, Î31 mare cantitate sunt fn cdștă din urmă se dă și cu arendă ța Germana - FURNISORULU CURȚII ¹¹ ¹ CALEA MOGOȘOAEI VI8 A-VIS DEPALATU. • u .j d i iș PENTE1.EU ©2W MELE 105 SospMîisemnaluSw âînmciâ .A aâ sosit al de Oom- 3w/ de PeștMeni marcat eunutrc(n mea a cAruia dupe cum se Va ve- lea, nu mai SasA’ ainiica de dorit șl pe lingA recomandă: icre ne- Salam de .Sibiu si Sardele in eidil de cea mai buna q’uaMtaie. Cât despre cele dișe de Domnu Persescu, că șî al dum- neluî este totu de Penteleu, am ondre a spune că rău ^ice că și ală D-selle este totu de Penteleă, fiindu-că se știe că nu toți Munții României sunt Pentelel, ci numai aceia ai ca- sei Prințului Costache G. Ghica, diri Județul Buzeă, și al cărora arendașii suntă numai eă. ’ ''' ¹ . . Tot-d’odatâ recomand maltei și Onor. Public, Vinuri negre și albe, dulci șl stifdse, vechi de 0 ani și de cea mai bunâ qnalitate,așa in cât celor albe cu drept cuvânt h se pote dice, Vinuri de Hliin si celui negru Vin de Bordeaux. Colon de tot Seini, frecate cu nlein și nefrecate, Vleiu tiert și lacuri de tot fe- hil, culori și pânda pentru Pictori» AXGELESC&i . MAȘINE DE SECERAT D. IOA C1»FLEA DOCTOR» FABRICI» a lui Wood, se. află de vîndare la WALLER ȘI HARTMANNJ Bucurpspi, Calea Herestreu, No. 105, Galați, Strada Portului. No. 273. Doctoră în Sciiujelo Giuridice de la Universitatea din Bologna, auunciă pc concetățenii sci că dă consultații îu tdte «filele de la orele 9 —11 antimeridiane, avîndl locuința pe Strada Belvedere No.-58. No. 228. 10 — 2