ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRâTIUNEA PASAGIULD ROMANO No. 1.— REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No-. 42. DUMINICA, 16 IUN1U 1868, VOIESOE ȘI VEI PUTE mu --------------***---- CAPIT. DIST. pg A^U . . . LKÎ 4 8 — 58 pk s£se Ldjd. u • • n >?■ 24 — 29 PE TREI LUNI. e • * b ‘b - fi PE ÎJA LUNA • - M V UNU E8EMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. ENTRU AUSTRIA.......FIOR- 10 VAL. AUBT. P ROMANULU Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Reda-toru respundetoră Engenlu Carada LUMINEZA-TE ȘI VEI FI -K»—— FKNTBU ABONAMENTE, ANUNțirnl ți BECLAMB A SE ADRESA ÎN BUCTRKBCI, LA ADMINieTRATTpNtA BtABHLVI IN DISTRtCTE LA CORESTONDINȚl > MARIULUI ți PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DAItRAS-IlALLEOHAIN EUR DE l'aNCIENNE COMEDII N - 6. ANU N țlU BILE LINIA DE 30 LITERE 40 HANI 1NSBRTIUNI Șt RECLAME, LINIA 2 LEI NOU DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servjpiulu privalii alu Monitprului) BERLIN", 25 luniu. — Regele a fostu pri- mitu astă-^î câldurosu la Francfort. PARIS, 25 lunii.. — Jmperalorele a ple- catii astă-di după amiacii la Gljalons. In cer- curile deputa^ilorii se vorbesce mulgi despre reînoirea corpului legislativii. încă de pe a- cumii prefecții suntii, după cumu ^icc Pa- tria, chiămațl sucesivQ ia Paris, pe la în- ceputulu luî lulifl, spre a informa pe gu- nvernti despre cc -crede opiniunea publică în acostă privință,, , W0RMS, 25 luniu. — Sărbătorea lui Lq- ther a începute la cinci ore suptu uă fbrte marc aHuinț.ă. VIENA, 25 lufaiu. —Ia Camera de joșii, asupra intcrpelățjunii lui Sturm, relativii la manifestahunile episcopali în contra legîloriî confesionali, ministtulii președinte a declarații că guvernulii va sci sc facă a sc respecta cu deplinătate aceste legi Bucuresci 2® CireșiarOi In mq. noștre de Marți, puindfi suptfi ochii publicului unfi articlu alu pariului austro-magghiarfi, Noua presă liberă, ijiserămu că „mărțu- ririle diariului din Wieua suntfi a- tâtfi de ciudate, atâta de limpezi, s. c. 1. în câtu nu mal avemfi trebui ață,pen- tru adi celă pucină, d’a dic^ unfi singuru cu ventil." Așia darii, ajpu spusu destulfi de lămuriți! că vomu reveni asupra acelui articlu. Cu tdte aceste, mal la vale amu analisatfi pe scurtă cele mai însemnate părți ale acelui artiqlu ș’amfi combătutfi nea- deveruiile și. mișeliele ce elfi conți- nea. piariulu Terra de a țămirife lorii pentru guvernulii Mă- , riei-Sdle, Oeî de la Terra afi «^isii c’aceStea suntii manifestări provenite । de la dmeni cari nu sciii ce spunu și provocate de polițiă; căndu, în trecutele (Jile, comercialii întregii alu Bucurescilorfi, mare și mică, a în- , CE ESTE SENATU-LU? UNA ^^PȘRFETATipNE C0NST1TUTIUNALE. VII . o n Uf Senâtu-lu a fostu considerații ca ua importante barriera contra mobilitâti-i democratice a Camerei; ellu o pre- serva de a degenerâ si de a abute de putere-a sua si este unu scutu pentru direptu-ln si libertate-a mihoritâti-i, cându aru fi amenintiate de maioritate. Labrolaye(l), care este typu-lu cellui mai desinteressatu liberale, dice co ua Camera unica duce tierr’a la anarchia si Ia revolutiune. «Ua Camera unica a «fostu errore-a cea mare a revolutiu- «ui-i, ,sorginte-a desardini-Ioru si a «miserie-loru noștre. Cei-a ce a lip- «situ parinti-loru noștri spre a fundă îi- «bertate-a, a fostu ua a doue Camera «^are so tina pre cea d’anteia, si so fia «de d’ensa tinuta, in respectu-lu Con- «stitutiuni-i siavoiintie-i natiunali. Pu- «tere-a assoluta a imbetatu și a per- «dulu pre legislatori-i noștri.» Putere Camere. Acest’a enco este singur’a consideratiune de ore-care valore, du- po opiniune-a lui Mill, in materi’a nos- tru. Publicistu-lu anglii nu dâ neci ua valore argumentu-lui ce se pune îna- inte, cum co adeco ua indouila delibe rațiune impedica messure le precipi- tate, si pre de alta parte ero si nu cre- de co ua a doue Camera aru impune nnu frenu democratie-i, deco ia nu aru fi moderata pr in altu nemicu. Mill crede enco, si acest’a este de nofatu- co de vomu reussi a dâ una justa con- duși ane assupre tutu-loru celloru-alte cestiuni constitutiunali, este de pucină importantia de a compune Parlamen- ta lu d’intr’uiia singura Camera seu d’in doue. Cu tote aceste a nccessitate-a unei a doue¹ Camere, dicu toii consli- tuliuualistTi, pentru a preintempinâ es, cesse-le si despotismu-lu unei singure seu pentru a o fortifica si a o opperâ de întreprinderi le liberticide a verunui partitio d’in simi-i seu d’in afora, a- sest’a necessitale se confirma pr’in is- toria. (4) Și pentrn ca so vedemn pene unde acesta preoccupatiune a pututu amagi spirite le celle mai generosc, so rapportâmu pre Benjamin Constant, care dupo ce ua data a sustinutu repu- blic a ca forma de guverniu, a ceruta mai lardiu ua a doue Camera ieredita- ria, pentru',ca Rege-le so nu o po u dis- solve si cu acestu modu so i nemicesca stabilitate-a care servesce de contra- greutate tendintie-loru democratice. Pentru noi uni-i cari credemu, co ver-ce innovatiune urmedîa so fia ba- sata pre speriinti’a cullesad’in trbeutu, autoritate a istorica aferna greu in ba- lanti’a argumente-loru ce se dau con- tra sisteme i unicameriste. Nescine aru fi tentate de a crede, co suiilemu reduși a ne apperâ in ultime le nostre siantiuri punendu ne pre terramu-lu istoriei-b Și cn tote aceste a, credin- ti’a nostră in inutilitate-a Senatulni— dicemu Senatu cum amu dice Camera de sus, Camera de lordi seu de pari— cliisfi prăvăliele, spi fi a protestd con- tra Senatului și totfi ț^ra^ 'în ^4 de ore^. a strigatfi o’unu smgnru glasu contră actelorfi Senatului și ’n favorea Camerei șa guvernului, cumu eeî de la T^rra au disti c’aceste suntu mani- festări de ulițe; cumfi darii acelea-șl manifestări, făcute d’aoel-^a-și omeni eri erați nule, pentru cei de la Terra și adi au uă mare însemnătate, eri .«erați făcute 4e -cătrfi guvernfi, prin polipiă și a^i suntfi spontanee, adevărate și făcute în contră gu- vernuli^ urmeză politica Nor- dului? f f Națiunea^ mărturesoe însa-ș! moderatrice, Senatu-lu trece ca ua ga- ranția conslitutiunale a libertâti-loru politice. Liberali-i căr mai înaintați se oprescu inainte-a bmnipntintie-i u- nei Camere unice care pote so pronun- ția or si cându aceste cuvente grelle in consecintie: sic voio fora ca so aiba a se preoccujpâ- de neci unu controlu. Ua maioritate compacta^ indata ce a luatu ore-cum unu caracteriu de per- manin|ia, in perșone si in ideie, devine trufasia si despotica j ț _ Asiâ dero anarchi’a si despotismu-lu, demagogia si Icnrorismu seu servilismu aceste-a, suntu stence-le cari neince- tatu ameninlia caru-lu conslitutiunale, cându nu are direptu pilote decot ua singura Camera represintativa, Cory- fe-i partite-lm liberale in Europa, ca Benjamin Constant, Edouard Labqulay, L Stuart Mill, toti au fostu isbiti de a- cestu periclueminininte si de acei-a au recunnoscutu necessitate-aunei a doue este atot de tare, atol de profunda, in- ot, departe de a ne intimida cotu-si e pucinu de colossudu istorie-i, de- ja rle de a fugi de pe acestu ferrâmu care s’aru pară atofude alunecosu pen- tru noi, punendu-ne d’in contra voioși ire d’ensu, ne vomu cerca a ne sos- ind credinți’a nostră politica encod’in- r’unu puntu de vedere care, prima acie, se arretta pentru noi desfavora- lile. Cei-a ce ne va aslorâ căile a cu deos- sebire, suntu osservatiuni le presintale mai sus in privinti’a origini-i istorice a systemei bicâmeriste. Cercetâri-le anteriori ne au probata, co Camer’a de sus pre unde essiste, seu dintru ince- putu ca in Anglia si in Germania, seu dupo imitatnine-a angla, precum in State le a eăror’a constitutiune-a nu a iriimitu encosacru-lu secle-loru, a fostu ntemeiafa predictinctiuni de classi ne- compatibili cu spintu lu democratica mentarismu-lu de 30 anni allu Fran- cie i, cu tota libertate-a lui atot de pre- conisata, si in mani’a acelloru desbat- teri atot de resunetorie d’in antei’a si a doue restaurâtiune, nu ne pote dâua essacta messura pentru a cumpăni in- fluinti’a Camere-i pari-loru si a ne face so ne clatimâmu m eredinti’a nos- tra. Pentru ca auttoritatea istorie-i so ne pota servi de calaudia in cri- tic’a unei institutiuni si so fia determi natoria in applicatiune a actuale ce amu inclinâ a face, urmedia so osservâwni doue conditiuni. Stare-a sociale, opi- niuni-le politice se scamba d’in seclu in seclu, d’in generatiune in generaliu- ne. De nu vomu fi inta’acelle-a-si con- ditiuni sociali si politice, cu principie si cu ua maniera dc a vedd diffcrite, nu putemu stabili uaessacta si instruc- tiva comparatiune. Putemu so coinpa- ramn ua stare sociale cu ua alta stare sociale si sone pronuliamu in favore-a finei-a, in desfavore-a celle-i-l-alte. Dupoce enso amu recunnoscutu diver- sitatc-a stari-loru, a voii de a dedude conclusiuni identice d’intr’ua stare tre- cuta pentru cea actuale, este totfi una cu a speră, co d’in Combinaliune-a a elemente diverse voru ieși producte identice. Ceia-ce a fostu bunusi â pro dusu efecte salutarie intr’ua societate guverniata dupo principie feudali seu aristocratice derivate d’in celle d antem, nu numai co nupoteservi direptu nor- ma pentru unu seclu si ua societate care se închina democratie-i, dero neci co pote fi luatu direptu puntu de ple- care, pentru a pute judecă cu ore-care apparintia de certitudine de effecte-le ce va produce applicăndu-se in con- ditiuni cu totu-lu scambate. Aru urmă dem, ca system’a bicamerista so treca mai anteiu pr’in purgatoriu-lu istorie-i in conditiuni-le actuali a societăți loru, pentru ca so ni se pota oppune cu ve- rissimititudine auttoritate-a essemplu- lui. Enso tocma acest’a încercare este enco de făcutu. Incot despre hssemplu-lu constitu- tiuni- loru cari dupo ce in prime-le ar- tîcleau consecratu principiu-lu demo- cratie-i, ce-va mai departe au inlro- dusu unu Senatu tocma pentru ca- so impedice invasiune -ademocratie-i, a- cestu essemplu este departe de a fi concludinte. Si mar anteiu, aru fi ua assurditate de a ne referri la nescanti premise contradictorie pentru a trage ua conclusinne essacta. Dero lassăndu la ua parte acest’a consideratiune, mo- rale fiindu-co este logica, consecra- tiune-a timpu-lui care a treculu preste atari constitulinm nu este enco de ua auttoritate dcstulu dc grava pentru—ca so fia invocata fora replica: Franci’a si a scambaiu regimine Ic dupo. ua în- cercare de 30 anni, si deco in Beljrb dura de 35 anni, nu scimu de sp i va modifică mâne seu poimăne. Pr’in urmare, nu eăte ierta tu ă ărgu- (1) Lc parti național, 1^65 a seclu li nostru, Ero in tierre le cu unu constîîutioiialismu de prospetu data, luându-se acccdinte-le direptu effectu-lu unei eause determinate, s’a priimitu fora multa discutiune auttori- tate-a essemplu-lui, si fora caso se ba- ge de sema, in contradiciiune cu prin- cipiu-lu enuntiatu in cupu lu charle-j constitutiunali, cu cote va arlicle mai la văile s’a adoptata, alta care deco nu resturna pre cellu d’anteiu d’in funda mente, dero enso era menita sotflu res trânga in applicatiune si so i curpia des- vollarea. Gândii pr’in urmare ni se opțiune auttoritatea istorica, essem pludu Anglie-i unde Camer’a lordi-loru s’a desperlitu de acei-a a communi loru sub influinli’a unoru ideie pre cari esta-di partisani-i liberali ₉ dero sinceri, abicumerismu-lui le renega, nu este concludinte. De assemine, paria (11 Deiolmc CoftsUtutiune-a Anglie-i. menta cu istori a înmâna spre a probi! superiolate-a systeme-i bicâmeriste, pentru cine aru voii so vindece pentru acest’a systema ua superioritate asso- luta facendu estu-feliu abstracțiune de conditiuni-le de timpusi de stare-a so- ciale. Viceversa, istori’a presintaua base enco si mai incerta pcntrtra asie- diâ ua argumentatiune solida in favo- re a preoccupatiuni-loru publiciști loru pe cari le amu rapportalu la incapu- tu îu acestui paragrafu, si acest’a d’in doue punturi de vedere. Unu guverniu represintalivu, lilferâ- le cu ua singura Cambra enco, paternii dice, co nu s’a încercata anei Unde. Coci deco s’a applicatu qici si acolo cote ua data, imperiu-lu i a fostu efe- merii, nu a avuta timpu-lu materiale neci de a se consolidâ, neci de a si produce effecte-Ie. Popore-le nu au a- pucatu neci chiaru so fam cunnoscinlîa cu ua atare institutiune, necum so se identifice cu iâ. Nu se pote, pr’in ur- www.dacoromanica.ro 512 ROMANULU 16 IUNIU 1868 * mare, dice intr’unu mocTuâssoTufa neci co este bttna, neci co este reă. Numai unu singuru lucru este certu; remus- -trare-a ce i se faee cum co aru fi fa- vorindu anarchi’a seu despotismu-lusi co aru fiinnabusindu libertate a mino- ritâti-i nu pote fi sprijinita pre istoria: Nu mai pucinu injusta, nefiindu justi- ficata pr’in istori’a, este accusatiune-a ce i adduce Laboulage cându pune in sarcin’a systeme-i unicameriste tote de- sordini-lesi tote miserie-le cari nu ban-, tuitu Franci’a in timpu-lu revolutiuni-i Deco ni s’aru proba, co, pr’intr’ua ne- cessitate inerinte a systeme-i ver-ce ca- mera unica urmedia neapperatu, in totu timpu-lu si sub ver-ce conditiuni, so devină demagogica seu despotica, so si inchida oechii la lumin’aratiuni-i si so’si astupe urechi-le pentru consilie-le prudintie-i, ne amu dispensă de a re curge la invetiamentp-)e istorie—i. Cine va pute enso, in buna consciintia, a priori, so susțină co ua Camera uni- ca are so fia totu de unaseuanarchica, seu despotica seu servile? Ce cuvente se potu dă pentru a justifică ua atare allegatiune? Passiuni-le omeni-loru, a cutediatorii-loru d’in intru seu d’in a- fora camerei. Au dora, ceă de a doue nu are so fia compusa totu de omeni, de uapotriva suppusi passiuni-loru, tot asiâ susceptibili de a seingamfa de pu- tere a- loru seu de a si plecă capu-hi inainte-a putinte-lui de di! Dese va cu- prinde si acest’a a doue Camera de a- celle-a si passiunica ceâ d’anteiu. unde va mai fi stavilariu-lu doritu? Trei sunt mai cu sema direcțiuni le cari ni se dă de periclose si in cari potealunecă ua Camera unica; iă pote so faca causa commune cu anarcbia, cu demagogia; seu petrunsa de simtimentu-lu omni- , putintie-i selle pote so tragă La sine si ; so GOTcentredia in măne-le selle tote puteri-le Statului: essemple lungu-lu , Parlâmentu in Anglia, conventiune-a ₍ in Francia, seu in fine so devină pr’in ; effecte-lu unui servilismu fora mărgini, i instrumentu-lu cellu mai malleabile a ] dispotismu-lui unui singuru omu. n । acesta diverse impregiurâri ce rolu va < jucă Senatu-lu? Neapperatuco nu pote i decot so iâ positiune seu, aliaturi cu < Camer’a de geosu seu ua positiune os- j tile. Partisani-i bicamerismn-lui păru a i admitte co certa si neindouiosa acest’a < ultima hypothese. Si ea so si justifice * speranție-le a tot de măgulitori© făcu ap- pellu la rivalitate-a ce naturale va esis- < te intre doue corpuri a Stalu-lui inves- s tite cu acei a-si putere. Dero mai an- < teiu este tris e so fimn reduși a adastă resultate bunedintr’ua sorginte prosta, i par’co s’aru pute so curgă apa curata < dintr’unu pahariu nespalatu. Apoi, < Itiune de a fi opiniunea lui Millarpcu a tot mai multa greutate: «Nu potu crede, «co intr’ua stare a societăți i cu adeve- rau democrat a Camer’a lordi-loru «aru avâ vr’ua valore reale ca modera- «trice a democratie-i. Cânduunu par- «titu este slabu, mediu-lu de a’lu for- «tificâ nu stă intru a’luasiediâ in linia «de baltaia facia ou unu adversariu «mai puterosu, si adesfasiorâesttf felin «pre câmpu deschisu puteri -leloru res- «pective.. Ua atare tactica aru assecurâ «complel’ainvingereacelluimaislabu... «Putere-a cu adeveratu moderatoria «intr’ua constitutiunedemocraticacau- «ta so lucredia in Camer’a democratica tocmai aici cu istori’a in mâna pute- mu affirmâ co Senatu-lu neci ua data nu a justificata sperautie-le optimiste a partisanidoru sui. Totu de una s’a in- tempinatu in Senatu velleitâți mai aris- tocratice, mai retrograde si pr’in ur- mare ua mare inclinatiune la servi- lismrn Au dora Senatu lu lui Napoleone 1 au dechiarata ver-uuu lu d’in actede si decrete le selle de neconstitutiunall? SeuSepatn-lu lui Voda-Cuza s’a oppusu ta iuterpretatiune-a anticonstituționale te s’a data uneori articlu-lui 3 d’in tutu? Camer’a domlni-loru d’in Austria a opritu ua data guverniu-lu assolutd de cancellaria care a condusu, in ato- te-a rondijui, Statu-lu îa margine a pre- ^pastie-i? Ero.deco camer’a de geosu, in beti’aprecumpanitorie-j selle puteri se va purcede pre caile a despotismu- lui pariamentariu, seu va da mâna cu revolutiunci attunci nu Senatu-lu, or- cum va fi compusu, dero neci ua pu- tere-omenesca nu pote infrena venitu- r’a reVolutionnaria, istori’a vorbesce, care pre cot gasseset ua eșpressiune quasi-legale in camer’a r.epresintanti» loru, pre atot dâ acești a ua putere irresistibile, înaintea cării-a nenimu nu pote sta in pieiore. Eia-ne permissu a raportă aici opi- niune-a unui emininte publicista cărei de si- in principiu nupre inclinttpentru Senatu? totu-si ensoi a gassitu ua ra-^ «si printr’ensa.... Unde sunt done Ca- «mere, un’a represinla poporu lu, ceâ- «1-altu represinla ua clgsse seu nu re- «presinta neci una. Si pu potu crede, «co acolo unde democfati’a este pute. «re a dwminatoria, ua a doue aru avâ «vr’ua putere reale de a resisle chiaru «aberratiuni-loru celle-1 d’anteiu.»Cău- tă so recunnoscemu, co aceste grave cuvente a publicista—lui anglu justifica intr’unu modu singulare titlu-luce amu datu studiu Iui nostru de facia. Si aici so numtâmua unulucru.Tote escesse-le pentru cari se iheriminedia system’a unicameristacaduin nescanti epoce alle istorie-i cari nu sunt nor- mali. Au dora sepoteluâ direptunorma Camer’a unica d’in Angliaceâ dupo es- secutiune-a lui Carolă I? Ceconclusiune se pote trage d’in Camer’a|revoluliuna- ria a Francie-i de la 1789--1795 seu d’in 1848? P-arlamente-le Germanie-i d’in 1848 ne potd ore dâ unu puntu sicuru de plecare pentru a deduc® unu sanetosu invetiamentu politicu assupre unicamerismu-lui? Tota atât aru fi ca cândn amu cautâ so descoperimu opi niuni-le unui omu d’in cuvente-le ce pronunția in parocsismu-lu bole-i. Fun- ctinunedia ua constitutiune cu ua sin- gura Camera in timpuri regularie, li- niscite candn rațiune a vorbesce mai tare decot passiuni-le; soidămu tim- pu aceste-i constitubum dea prinde ră- dăcină, de a se consolidai» ua națiune so petrundain deprinderi-leiei, Si deco attunci se va face culpabile de cote crime i se imputa, so o condemnâmu in buna consciintia. Pecottimpu enso nu amusperimentatu o, soneabtinemu de a pronunții unu verdicte in priwn- ti’â-i. . । , ’is mu > mflf J 'ir oumi Nu este totu asiâ si cu system’a bi- camerista. Iâ si a datu probe-le de secle. Unde aprodusueffectesalutarie, elle a provenite mai cu sema d’in con- cursu-lu unoru impregiurâri fericite cari nu se potu reproduce dupo plăcu or-r cându si or unde. Mai prelotu»indeni enso seu au fostu mai multe ua pedica decot unu regulaioriua depoltâri-i con- stitutinuali, seuSenatu-lu a facututris- te a figura a unui corpu inane care si ateregaitu viveti’a pr’in puterera res- pecte -lui ce au omeni i pentru totu ce este in fiintia. Barbati-i politici cari propiatu multe de4de'e‘le ministru lui si a Camere- i de geosu, si cu timpu-lu va ajjunge so nu fia decot ua simpla a iei imagine. Asiâ este in nalur’a lucru- ri-loru. OrCamer’acare represinla par- litu-lu cellu mai tare sfarema preceâ- 1-alta, or acest’a-l-alta se teresce dupo ceâ d’anteiu sinueste decot ua super- fetatiteie m mecanismu-lu constitutiu- nale; De acea a, nu Senatu-lu nu ua adoue Camera, fia iâcompusas’eudupo acel- le-a si principie si d’in acelle-asi ele- mente ca Camer’a popularia.fia or cum altu-feliu compusa, va fi ua pedica a anarchiei, a despotismu-lui. Nu stâ in institutiune-a unui Senatu garanti’a li- bertâti-loru politice si unu frenu con- traoppresiuni-i majoritâti-i asșupra mi- noritâti-i. Unu atare frenu urmedia so ’llu cautâmu si so’lu gassimu, deva fi cu putintia in chiaru compositiune-a undiCamere unice, nu in reeditiune-a-i. Cfei-a ce amu disa pene aici ne scu- tesce de a intră incercietare-a differite- loru moduri de compositiune a Sena tu lui. Coci este indifferinte a sci deco voru fi Senatorii numai descendinti i vectee-loru familie, seu repesintanti-i proprietății immobiliarte, seu ai ca pitale lui, seu ver carii alte classi a po poratiuni i. De sine se invederedia, si la casu essemple-le istorice nu ne aru lipsi spre confirmatkme, co resultate le nu se scâmba in aceste differite hypo thesi. Diverse le systeme de elecțiune potu av^ ua influintia de timpu, fora a modifică ua mențiune speciale acellui care custa intru a da camere i popula rie direptu-lu de a allege pre membri i cele i 1 alte, D’in doue una: or va trebui so i allega d’in sinu-lu suu, seu afora d’in membri i ce o compunu. In cellu d’anteiu casu, a doue camera va fi nu- mai ua miniatura a cellei d’anteiu. In cellu de allu douile a Senatori-i voru ieși d’intr’ua elecțiune cu doue grade Este enso unu ce straniu ca mandantiri si mandaiari-i se deliberedia assupre acellui-i-a-si obiecta. Straniu, fîindu-co arare-ori se va intemplâca mandatari i so se departedia de opiniune-a man- danti-loru. Si aci so nu se vorbesca de essemplu-lu Senatu-lui americanu, precumu face Mill.l) Coci acestu Se- natu nu este allesu de Camer’a repre sintanti-loru, ci de legislatur'a fia că- rui Stătu a confederatiuni-L2) (Va urma). G. P. BACALOGLU. ti PREȘEDINTĂ ADUNAREI DEP. ROMÂNIEI Adunaiea deputațiloru redeschisă după va- canțiile serbătoritoru Pasceloru, îa 20 Apriliâ 5 868 pîna la 10 luniă curentă căndă s’a închisă, a discutată și votată proiectele de legi următor®: l> , mu 1 Proiectă de lege, pentru a se autoriea s’au occupatu cu constitutiune-a An- glie i recunuoscuico Camer’a lordi-loru nu mai are esta-di importanti’a sud cte mai 'nainte. De acest’a părere sunt intre alti Gneistsi MiH. «Camer’a lordi- Ipru, djce acestu d’in urme, a fostu ua diniora ceâ mai mare putere a Consti- tutium i mostre, si Camer’a communi- lorti numai ua putere moderatoria; at- tunci enso mai co nu erâ alta putere in stătu decot Bdr«ni-i.» Aceștiaosser- valiune inspira publicistului na refles- siune prâ justa. Ua adunantia care nu se fundedia pre veriua mare putere in Stătu nu este nernidu pre lunga uaalta adunantia care arena atare base. Rege- le Prussie-i cu geniale le sui primumi- nistru s’aupreocupatuprâ pucinu chiaru de opiniune-a Camere i de geosu in a- cesti d’in urma anni, precându pregă- teau essecutiune-a giganticeTloru pla- nurițdespre cari erâ securi co unhâ so fia approbate de națiune cându s’aru realisâ. Esta-di Bismark merge Înainte cu Camer’a de geosu si heciellu neci Camer’a nu tine socotela de oppositiu- ire a reactiunaria ce aru voii so le faca Camer’a ddmini-loru(Herrcnhâus).Este feliuacest’a d’in urma prevediendu, co cu timpu-lu pote so fia redusa la res- pecte lu antice-loru, a fosta nevoiita a । se imperii. Puteri le mai june s’au ap- 2 3 guvernulă, ca prin crede mal nemerite, □r ațiunile posteloră la 1 luniă 1869 ' Idem pentru poliția misterele ce va se asicure «omu- le totă țâra, pină rurală. Idem pentru aprobarea contractului cheiaîfi de d. ministru de resbeju, d. Thiebiut, pentru furnitura pănei în- cu gar- 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 11 1 Transportă. Idem pentru fixarea câlloră mari na- ționale și căiloră județene. Idem pentru aprobarea contractului în- cheiată de d. ministru de resbelă, cu d. Fougeres, pentru an^giarea sea ca instructore ală flotilei române. Idem pentru a se ehlăma > cla< a- nului 1868 ună contingență de 10.000 Omeni. Proiecte de legi pentru acordarea de diverse credite la deosebite ministere. Propunere pentru a se acorda ministe- riuluî de finance unu credită de lei no Ut 500,000, pentru facerea de monedă de argintă și așezarea unui stabilimeolâ de tăiată bani. 24 ani. Născută h 1 84 4. dintruă famiUâ din poporă, onestă Insă sermanâ a urmată clasile primărie la JqcuIu nascerii sele io Brăila. In acelă timpă a remasă orfani® tată; succesulă esoelinte însă cu care fre- ^uentă scăla, eșindă totă dCuna ânteiulă pre- miantă cu curdnă, și disposițiunile fericit® cu cari ba înzestrată natura, atraseră asu- pră-i atențiunea unoră cetățiani generoși și Geloși de binele publică, 1) cari îlă încura- giară ași continua studiele începute șl-ldtră- miseră anuală trată tulul la Bucuresci, dăndu’î ună subsîdiă de 60 galbeni După 3 ani, a io* iji mstitulă ca bursieră ală Sta- Din causa lipsei totale de mij>- 25 Proiecte de lege, fn totală. Idee însă, neavtodă cu ce»șî face veșminte, a fostă silită a eși din pensionată, ca prîa muncă sea propriă se-și câștige mi(J’16cele Osebită de acesta s’aă cercetată si validat drepturile la pensiune a 101 persdne, după IO raporturi ale comieiunei de pensjunî. S’a acordată 2 indigenate. S’a luată conclusmni asupra 2 raporturi ale comision® de petițiuaî. Vice președinte G Arghiropolu. dc subsistință. Astă-felă UnerulO Geor- 'gescu, care împreună cu frumăsele s&ei calități și o ardăre pentru studiâ, luptăn du-s» neîncetată cu vicisitudinile sorții, a urmată clasile de colegiă eminlnte piuă In clasa a gere avea aplicare pentru anume pentru matematici. cu ună succesA 6-a. Cu distin- sriințele esacte, și Din clasea a fi-a, Ceremii scuze d-lte Corjescu, dacă din întâmplare, rătecindu-se epistola d-sele printre alte cârtie a remasă republicată pînă acumu. D-lui Redactore alii ^iariulul ROMANULU. Domnule, Pentru a ou fi indusă In erbrt opiniunea publica, este de demnitatea mea a nu lăsa se planeze asupră’mi acuzările ce ml se a- ducă prin țjiariulă Convențiunea, Nr. 29, de la 14 ale curentei luni, fiă’mi adresate aceste în calitate de simplu cetățdnă, fiă în calitate de consiliară comunalăₖ Intru câtă aceste nedemne acuzări rămâ* neaă înserate numai In acelă d*ară foliculară ș’obscură, eramă mulțămită d'ale opune dis- prețuia tăcerii; astă-^i însă câmdii le ve^ă reproduse și în altă ^iairă cu dre care în- tindere numai din necunoscmța circon- stanțeloră locale, me timptă datoră a da uă desmințlre în fața societățel invectivelor^ publicate, și le declară pure calomnii inven- tate în scopuri ascunse. Desfidu dară p® calomniatorii mei a pro- ba acele aserțiuni cumă că eă în unire cu casapii Români cumpăramă de la Ovrei car- nea trifă pe 20 parale ocaua, și o vindemă la crescini cu 2 lei 20 parale, s’aă se pnobe măcară că eă In asemine materie de căsă- pie amu fă:ută vre uă dată merțu. Pînă la producerea probe ce nu se voră putea dată, română stigmatlsați de calomniatori. In interesulă verilăței rogă d-le Redactore se In Ș'a cu cine-va co- unoră asemine realiza nici uă facia societarei moralitățe"u ve bine-voij a însera jn jiariulă domniei vbslre Romăntdu^ li- niile de mai susă. Primiți d-le Redactore, asicurarea distinsei considerațiuDÎi te ve conservă. C. Corjescu. arțjândă de dorulă de a ajunge maf curândă tn stare se pătă ajuta pe iubita sea mamă, s’a înscrisă la facultatea de sciințe. șl astă- felă urma și studiele din colegiă, și din fa- cultate, și scria totă uădată șl In cancela- ria, seă da lecțiuni particularie ca se se susțină. In tomna anului 1866, făcu concursă psn- tru unu postă de piofesore. Fatalitatea însă nu încetă nicî aici a-lă persecuta, căci deși eșise fdrte bine la concursă, din unele îiii- pregiufări nefavoritore n’a putută fi numita in funcțiune plnă după uă jumetate de anfi. In urmă a fostă numită profesore de schn- țele naturali și de matematică la clasile su- cursale de la sf. Sava, cari aă devenită a- cumă gimnasta de dne stătătorii! suptă âu- mele de Mlhaiu-Vitezulă. Aici a servită a*- prăpe duoî ani, cu'*multu zelă și cu multă capacitate. Dar in fine, că^u întrună morbă care 1 s’a trasă Iară iudouială din osteneîe și din multele suferințe prin cari trecuse deși era âncă așa de tineră, și care to mai bine de uâ jumetate de ană i-a storsă tăi® puterea. La 8 lunifi a. c a trecută pra- gulfl fatală ală vieții, lîsăndă In doliă pe uă mamă veduvă, și pe doue surori, copile âncă, cari își puseseră într’insulă totă spe- ranța, și cari-lă priveau ca pe Ingrigitorulă și părintele loru. Steri, o smfleta senină, stj-ori de pe a- cestă pâmtotă de durere și de minciună. Acolo unde mergi tu, nuj suntu suferințe; este iubirea și lumina. Mergi liniștită că- tră acelă iermfl ferice, suvacirea tea va ro- mânca nostersă în ănima amicltoră și colo- giloră tei l , Gonsolă-te, iubită umbră; mormlntulă teâ nu est® pusliă. Uă. We, ună suspină, uă lacrimă udă țerlna tea în fiă-care dimlnâță. Suntă lacrime de soră, este pltosulă ar^e- toră ală unei mame doiâse. Fii ferice î AI. Strajanu. Prof. la gimn. Mihaiă ViteazuW. Bucuresci, 14 luniă 1868. NECROLOGU. nisonei din Bucuresci. Idem pentru admisiunea timporarie și pentru transitulu cerealeloră străine. Idem pentru schimbi 10 locuriloră piro- prietat^a eforiei spitaleloră civile din Ducuresci, dreptu altă locă ală d-lui Lazăr Calenderoglu. Idem pentru evaluarea din nuoă a ve- nitului proprietățiloră fonciare. ’I idem pentru îndestularea unoră supuși ruși, tn pretențiunea pornită de el, pen- Vru materialele desflințateloră forterețe, Chilia și Ismall. Idem pentru concedarea construire! unul resou de căi ferate tn România. Proiectă de lege pentru eliberarea cu despăgubire a locuiioriloru. din tergulă Huși pe locurile posedate de dlnșiî cu embaticurî și alte diferite tngagiamente. 10 Idem pentru organisarea putere? armate în România cu amendamentele propuse de Senată. i j ’ . 40 A transportat UGuverniu-lu represintativu, cap. XIII. 2) Conslit. americana art, 1 sect. 3, Longue e ,t sa nuit, et ferm^s sont aee yeaz lourd» Allez, allez en paix, vents aliezi la ORAȚIUNE FUNEBRA îmormîntarea profe IOANE GEORGESCU ₅ la 10 luniă. Opres;e fcecetorale, stai pucină lângă a= cestă mormlntă. Nu te uita, nici ună mo- numentă, nici uă ins:ripțiune, nici uâ coronă nu vei vedea pe dlnsulă. Al Anei pri- măvAră, și fldrea bătută de viacolă, s’a ves- tejită înainte de a’și aduce fructele sAle. Cu- getă însă la acelă suflată candidă, care a trecută aci pe pămentă ca rouă unei dimi- neți, fi car® străbat® acumă sțațiulă sfere» loră pe calea eternității, fără de a fi culesu uă U6re în sjurtulu șefi peregrinagi&, Iară de a fi putută se lase uă suven re în urma sca. Ascultă acelă suspină înădușită; este suspinulă surorilorfi și alu unei mame do- idse, cari plângă cu perulQ despletită și cu ănima sfâșiată do durere pe mormîntulu fiu- lui și fratelui loră. Durerea loră este cru- dă și fără mângălarș; căci elă e?a uniculă rajimu șj unica speranță ce aveaă. Vorbimâ, iubite lectoră, de tlnerulu pro- fesore d. Idn Georgescu, care a trecută diq la $ a< c* ¹D etate de Amict, concetățianl și Iubiți școlari,! Cu ăhima sfâșiată de durere, vocea cea debile, nu este în stare ă depinge lo- truuu modă espresivă, modificațiunile inte- rioreluF meă, pentru perderea amicului și colegului nostru Georgescu; cu tote acestea nu me poîă abține de a nu rosti și eă câ- te-va vorbe, de a nu stole căte-va accente de durere, cari cătă de confuse și înfrerup- te voră fl, ele voră dspiinge multă, căci objectuM] tristeții, desolațiunli este Înaintea ndstră! Bară ce pktoru ală cugetării, ce genM mare, pdte s’o depingă maî espresivă, oră- rea, tristeția, desolațiunea, de cătă înse-șî fizionomiile uâistrp ? Cine pdte Se asiste la ubă atare accidinte, fată se verse lacrimi ? Ce ănimă împetrită pdte se flă acea-a, care sc nu simți durere, pentru perderea unu 1) Marghiloman șf 4 -eointrcfante Farangn, www.dacoromanica.ro ROMANULU 16 lUNiO 186$ 513 tâneră Ta tnceputulă carierii tele ? — Pen- omului este uă activitate practică perfectă tru ună tlneră ca colegulu aostru Geor- in uă vteță perfectă? Nu putea ThemistoJe goacu, în ănima căruia se plantase afunda, nu putea Epamlnonda se șâdă, sen; lucreze principiile morale, amoarea cătră părinți nlmlcă ? Pentru ce poeții, pentru ce opificii ți cătră Patriă, principiulă bindui, for- voiescă se fiă inobiliți după mârte? Pentru musului și adevsrului. Pentru dânsulă ce Fidia a pusă uă imagine asemenea sieși care, deși tâneru cu etatea, dâra betrână cu In scutulu Minervii neflintiă permisă a-șî t6ză alegerile membriloră consiliului jude* ciană șl faptele petrecute la 5 Maiă în alpgerei. Domnule Pedactore! sala spiritulă, espiră au lacrimi’© în ochi, că . căjacrie numele? — Pentru că lasă fără nici ună sprijină pre mama-sea sădită tn ânima ndstră, mai și pre surorile sele ? rilele superiâre, că cu cătă Suntă acumă doue țjile, de căndă cu pă- teritâții, cu cătfl rere de refl, ne privea și repeta că ne la- cu atătu voră fi voră face se află speranța cu sdmă tn spi- vorfl servi pos- mai multă bine, in No. 67 demu înserată cari descriere tn dina de 5 alfl pariului Dreptatea, uă scrisârc ce conținea ve- âre- asupra scandalului întâmplată ale corentei cu ocasiunca ale- șl scrutători. Abia apu?ă biuroulă provisoriă a proclama în acestă modu ilegală biuroulă definitivă și d-nu Sterea a și vrută a ocupa fotolialO de președinte; Maioritatea vc^ăndă atâta aroganță și te- meritate din partea biuroului și a d-lui Ste- rea, a începută a striga respectă legei și a invitată pe d-nu Cucu se priSidczc adunarea. Aluneca d-nu Sterea luândă ună Disipară PRIMARULE COMUNEI BUCURESCI. mai fericiți, cu atătă voru să de căndă Iși lua remasii bună de Ia fl nemuritori, colegii sei, cu ochii ațintați către amata sea Pentru acea a mamă și cătră surori cari tî încungîurafl patul seă lilale, de căndă cu ochii lacrămândă repeta se avemă milă de sea, căci e străină șl lipsită de medii, că nu pâte se mâră de foculă ce arde in ănima sea. — In vană, noi — colegii sei, — ne sliamă a’lă încuragia, în vană i ' Secară » u D. eărnău „ I. »» »r IL arnăutu ghircă ?uf nftî' 290 — 800 260—275 230 - 245 218—210 120-125 Porumbă .....U, Ovăsu........... Meiul..!........ Rapiță.......... I ‘>-tJ9? ilU-’n ii c 150 — iOK 80- 155 120 129----- ui -n ¹ Porăbiî sosite încărcate deșerte... „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapore sosite.......... „ pornite.............. Șlcpurî pornite și în- cărcate la Sulina...... macica la Cerbultl dc aur adl Adolf Pleckek, piste druib de Passagintur Român; la lasny, deKC’NYA; la Crajova, la D. Pobi.; \nGalatz, laTAtucaEbKi. DAAGEURl DELII TATU de FERU Șl oeiOJIGANESIU de BURIN EU BUISSON. Aprobi leprin Academia de Medecinădin Paris Mac țanesiulQ se găsește In sănge In totu d’aun; d’impre uriă cu fertilă, medici cel mal înalti plasați regardeijă drageurilede laîtatu de fer ) și manganesiu cu multă mal active ca pe (tragedrile semple de lactată de feru și manginesiu cu multă mal active ca pe dra- geuril: semple de lactată de feră. Acestea la iote iu iladiile doiuâse a sărăcimel sănge lui și^esie totă a fortifia temperamentală slabă și limfatică. Palidele culori, perderfle albe, irregulariUtea menslruațiiiiiel, amenorhea sau sufinressiuuearegulel inceteijQ tâte forte rapitîâ la întrebuințarea loră, fără deose- bi brtc șj ctiear căndC aceste diverse maladii sunt complicate cu suflennțe de stomach ca digesnuni lungi anfcvoțâse și durerâse. Depoulh generală la liuccurcsci, in phar- as Tecuci, senin, pu vînt, S W. pl 30 gr R Ploescî, frumos, senin, cald 25 gr R. Văleni, timp frumosă. Mărgineni, senin, căldură, linisce. Galați, senin fără vînt, cald 26 gr. R. Vasluiu, căldură mare, secetă mare, vînt Huși, vînt, cald 25 gr. R Lecva, nour, căldură. Fălciu, senin T. Jiu, t mp frumos, căldură osccsivă Câmpina, puțin nour, eald 24 gr. R Măgurele, senin, cald, 26 gr. R. Giurgiu, cald, 28 gr, B. timp frumos. Buzeă, nor, vînt, tuuete semne de pibe. Cahul, senin. lasy, 25 gr. vînt N. O. pe sără plăe. ' T. Frumos, senin, plus 27. Botoșanî, 23 gr. pl furt, cu pu p!6e. Dorohoî, 17 pl. vînt tare, N plâtbine. Mihăilenî, pu. pl6e furtuă, vîn rece 8 W. Severin, secetă, căldură fârte mare. Craiova, senin, cald supra-zero, 24. Berlad, nor. plde multă, 23 gc. Mizil, cald, nor, vjnt variabilă. Pitescî, senin, cald, 27 gr. C. Lung, idem. Argeșiu, timp senin, cald. Găeștî. cald 28 gr. cecctă mare. Tîrgovisce, căldură mare, nu pl6t 30 gr. R. Serat, ploe, furtună mare, cald simț. Ndmțu, senin, secetă mare, 16 gr. țft. Piatra, senin plus 26 gr. Folticeni, 26 gr. plus, pl6e. Roman, furtună mare fără pl6e, pl 24 Brăila, 32 plus,, senin, liniscei Ml o'i • n u / ni 'u t al I Jinl j 1 fiJci/e îi; flit 'U d ’.i TKPOGMAFIA S’A MUT ATU •Hi STRADA COLTEI, No. 42, VIS-A-VIS DE BISERICA ENS. .1., u 4 • ui fi'ib PR1IMESCB TOTU FELULU DE LVCKAB!, PKEtOI de difealtc feluri^ ETICHETE. CONTURI. fflTRACTE, FOUTE. CIRCII URI SI FATURI •AFIȘE, DIARE IN DIFERITE MĂRIMI BAPTISM, VISITE, CUNUNIE Șl 0111CH ALTE BILETE DE INVITAȚIE ȘI MORTE | PULBERE । l I'I RO-MANGANICU DE BURIN DU BUISSON. 5 Ț Apr ba eprin AcademiadeMcdicinădinParis. : 1 Etic dc ajunsă uă mică quantitate din .1 | t ra ies li pulbere int’run pachartt că apă, a !) iii °Pl ne; numai de cătă uă apă minerală fe- j & rUg jfo A, gasâsă fârte plăcută, cane se bea f 1 la : uai h semplă, sau cu vină aruesticatA. j ® Acf sta este d’uă cfficacitatc constantă contra * lu pal: da culâre, sufferințele stomachuluî. per- I 1 der le albe, menstruațiunile dificile, sărăci- < 1 met.dc sânge,și convine mal cu s’emă per- , | sân tio: dl care nu polii mistui preparatele or- ; Si dintre de feră. Acâsta are piste tâte celle 1 £ alte imensulb avantagift a nu provoca cons- ] î tipț^unl și a conține manganesiu pecorele i y cel mal savanți medici din Franța ellti con- ; ® siderăca indispensabilă la troțamentulll prin I ® feruglnâse. ; ¹! ' 1 & Depoulă generală la Bticcuresci, in phar- X macica la Cerbulă de aur adl Adolf Plecker, J piste drum de Passagintur Român; la lassy, S de Konya ; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, g la Țatucheski. APE MJNERALE PROASPETE ȘI ADEVERATE NATURALE Au sosită filele acestea la PHARMACIA sub-semuatuluî. Aducândă tdte apele D'A DREPTULU DE LA AD- MIN1STRAȚIUNEA 1SV0AREL0RU respective, și pri- mindă lă fie care 15 ijile asortimentu prdspătă potă ga- ranta cu DE8EVERȘ1RE pentru a loră BUNA ȘI VE- ' UITĂRILE QUAL1TATE, rccoeiandindă totu d’uă-dată onoeabiloră meî clicnți și prețurile cele maî moderate. ED. IUL. RISSDORFER. Pharmacistu Ia D®U.lu de ayră, Strad.1 Garol I. (Cmtea ? misBSEIA SONS & c°^- I . IN GAINSB0R0UGH (Englitera) ERHIELTEN DIE (MDEW MEDAIbbE AUF DEK PMilSl^ WELTAUSSTELLUK6 1867 tVulf iSss'e NACH PRAKTISCHER PRUFUNG DERSELBEN IN BILLANCOURT. veche). No. 286. 6—2r APFEL et C-e Bucuresci, Strada Covaci No. 1. No 165, 4 — 6. F. WERTHȘ1M et C-ie. PABFUMEMA . CnsK b'' 301 ț td.rrț u-ts rn iipl* . w-wbnlIHe' u¹fI ⁿ ■')i'a6s itN iHii ,p ho bl ftl * ! sita I)oq 1 ’ ut unu *> b bt< t'! n uhi ^-tl 1 /moln’ 91 Af yrt siuil .jus u atfl r49!« ' * if»la3n<»ro file N° 45 ■, 01 i'ncd k"¹ t «TRĂDA RICHELIEU, G IE O 'A. • A M h-. IB •. van STRADA RICHELIEt, Părfumeria Victoria ^iin fab^eafiunea perfectă a producteloiu și spe- î lins ,9uu>n fn'.l REGELE PĂRFUMELORU -1 SEPONULU M1RANDÂ ¹UP ⁰ «'w PILULE DE JODURU DE FERU Șî MÂWANESIU DE BURIN DU BUISSON. Aprobate prin Academia de Medecinidin Paris. Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici i ca superidre a pilulilorA de protojodur de feră semple, elle sunt completfi inalterabile ! acoperite'd'uâ tectură balsamo-resindsă fârte i ușurică, profităndli de propietăfțile speciale 1 ale |odfl-ler și manganesiulul. ! Este'pentru diversele titre que elle cansu- : tue unii medicamenta esceltent in .affecțiunile ; limfatice, scroMâse și numite, nierc ’bse, cancerdse și¹ sifilitice. 3DA L GALBENI. ■SE DAU CU ,UUV p iha HYPOTHECA. se. adreSă, îă -Rrdacțiunea Româno No- 261 -0- 2<{L ciale de Toaletă a sciutu a’șî câștiga deja ună renume fondată și forte' însemnată, în cercurile înaltei Aristoeiații șifashiuui. Dară mai pre- susă de Orî-ce comparațiunn suntii parfumșriele ei noue, compuse din Essențn d’Vlangylang estrșee plin flestjlațiune din Unona odoratissîma Ia Philippinelc, prin iiueța și suavitatea loru superidră. Credem prin urmare, a îndatora pe publicu elegante, daca atragemu atențiunea sa și’î recotnandămă următârele parfumerii: EstriM d'Ylangylang și Buquetulu de Manilla pentru batiste. tolutina luh rigaud. Apă do toiletă admirabilă, cobstîtuă unu adeverată talisman alu fru-] mus?țiî, pentru conservarea, frăgezimea și albeața pielei Ea este ultima parolă a,smințeî. — Su perioritațea Tulutineî fu oompa- rațiune cU apele de Colonia, de Florida și ofeturile cele mai renumite nu cete contcstștg. QLEULU ȘI POSADA M1RANDA Preparațiuuî remarcabile, care se pote numi tesaure pentru, păru, Y care compuse din substanțe tonice și fortifiante, înfrumuțesă și a- siguri conservațiuuc părului conlunicândtu-rtotu-d'uă-dată unpl dm par- fumurile cele mat plăcute. Cd base dc sueu dc Crină și Lăptuci. Destul a compara cu săpunurile cunoscute spre a'î da preferința meritată. Elu comunică pielei nă gupleță particolșjă. face uă spumă abun- dentă, care fermeca uă adeverată baie de lajpte și parffflmulu delicată ală săpunului nu lasă nimică de dosită. DENTORINA ȘI PATA PENTRU DINȚI. Dentorina este unu elixira pentru curățițulă dințiloru diu cele maî plăcute. Elfi parfumdsă și răcoreace gura, întăresce gingiile și avară dinții de stricăciune. Pata pentru dinți au făcută uă rcvoluțiune întreagă în aedstă parte a toiletcî șa aă isbutită a suprima tdte prafurile și opiatele mai mult sju maî pucin a^jde și nuisibile. — Este de ajansu a trece nă peri- uță dc dinți udată peste acea pată pentru a obținea uă mucilagiue m61c și unsurdsă, care dă dințiloră uă albdță ebluisanta. Dcpositulu preparsțiuniloru udstre, în Romania sc află numai: In Bucuresci la Pharmacia A. Plecker, vis ă vis dc Pasagiu Românu. In Iași la Pharmacia C. Konya, îr# Bacău la Pharmacia E. Rakoviță. , Palidele culori, sferâciiw de cănge, irre- gularitațile meuslruațiuneî amenorheaț dis- pară r&prfQ Ia i forfi inlrebuințare, ș: DD. medici sunt sigprl a gași iu trusele uk medicațmne energică a fortifia tenaperamen- tele-slobe șî a combate ftisia. parS D^poulfi generalii la Bticcuresci; in phar- ț macica la Cerbulb de aur adl Adolf Plbcsbr, • piste drum de Passagintur Român; la lassv, ! de Konya ; la Crajova, la D. Po^l; la Galan, i la Tatocheski. No 284. 24— 5000’6000““™;-™ ipotecă. A se adresa, Calea Mogoșoeî, No. 61, dc la ora 5 pînă la Ja 7 pomeridiaus, No. 27g. lOd. ■' ' " r ' ¹ * ' ¹ ¹ ' -i ii ¹ *«» FURNLSORULU CURȚII “p «—x /v “WT A TCT T T TT⁸ T TȚ¹ T T FURNISORULU CURȚII. (^.LEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS I?E PALATU X V—Z X^i KJF XA.EL I iXJtO 1^4 CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PAL ATU» CASCAVALU ADEVERATU DE PENTELEU DIN CASARXELE MELE anuuciâ respectos sosh al ^4® transport de kașca- de Penteleu marcat cu marea mea a cârnia dupe cum se Va ve- dea, uu mai lasâ nimica de dorit și pe lingâ Cașca^atu,se reconiandâ:>crefte- gre^ Salam de iSibiu^i Sardele ineutii de cea mal ^nn^ q’uaiiKateJj Cât despre oeie 1:. '.1 £ '• IU 'l 9 - Tot-iȚodatâ recomand inahei ^abilimi ^i Onor. PubHc, Vinuri negre și albe, Tipografia C. A. Rosetti. Strada ColLei, No. 42. dulci și stitose, veehi de 0 ani de cea mai bunâ qualitațe,așa hi cât celor albe cu drept cuvânt li se pote apee, Vinuri de Uhin ss ceîqi «psru Vin de Bordeaux. Colori de toHelul, frecate cu uleiu ri nelrecate, Uleiu iiert și lacuri de tot fe- lul, culori și pânda pentru Pictori. - IO AX AN€tELESCP.