ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULO ROMANO No. 1.— RKDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. SAMBATA 15 ÎUNlU 1868 ANtlLU ALU DOUE-SPRE-DECILE —■¹ y— •- " ¹ — ■ VOIESCE ȘI VEI PUTE CAPIT. DIBT. tK AMU............LEI NOUI 48 - 58 m s6sb lun(. . • • „ „ 24 — 29 pe treî luni..... „ „ 12 — 15 rs UA LUNA..........„ „ 5 — 6 UNU KSKMPLARU 24 BANÎ PENTRU, PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA.....FIOR- 10 VAL. AUST. Articlele trămise și nepublicate se voră ardei — Redâtoră râspundetoru Eugeniii Carada. lumin£za-te șt vei fi ^BN^RU ABONAMENTE, ANUNflUBl ți RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CCRESPONDlNȚlT DIARIULUÎ țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DAțRAS-HALLEORAlN RUS DR l'aNCIENNE COMEDIE NO. 5. A N C N f1URILE LINIA DE 30 LITERE .... 40'BANI 1NSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LBI NOU SER VITSU TELEGR AFICU Alt! HOltlAIVDLlfB. PARIS, 25 luniu. Etendard scrie că suntu positive pregătirile de înrolări ce se facă în Italia centrale, suptă direpțiunea lui Menotti Garibaldi. Elu asicură că gtlverne- mântulă italiană nu pare a voi se pue pe- dică acestoră înrolări. Nu vomă mal vorbi ânsă d’a- cele serbătorl în facia cărora of! ce descriere pă-lesce? Țâra lâavețlută, celu puțină acea parte a țerei pe unde augustulă ospe a trecută și prin urmare nu ne mal remâne de câtă a vorbi de încoronare, de ser- barea serbăriloru, acea-a ce princi- bine-făcâtore. Mai tîîr^iC însă seL a- flă că Principele nu va pleca de cătă spre diuă. Atuhci uă parte din poporulă adunată la Cămpulă Li- bertăței, aprinse faclele și porni, îri- socită de douâ musice. la piața Tea- nată încătă nu mal avemă trebu^mentu-lui, pre cari enso este de pris- ință pentru a combate pe protiv-;sosⁿ a bece aici in revista maieu sema, inecaritate-a pre mare a avu- tie-lorn si a puteri-i, (1) au facutn ca nicii noștri! ș’a-I învinge de cătă a mări publicitatea scrieriloru loră. (Serviciulă private alu Monitorului.) PARIS, 12 luniu. — Patria desminte a~ serțiunile inserate îb mal multe ^iarie, că puterile, și mai cu sâmă Francia, ar II pro- testată contra disoluțiunii Senatului română. Moustier declară că acâstă afacere 'privesce administrarea interidră a României, și cu tOte că Francia privesce, cu interesă, mersulă a- faceriloru interiore române, daru cu tote a= cestea ca crede că nu trebue se sc ames- tece. înțelepciunea principelui Carolă și pa- triotismulu poporului romănu voru fi de a- junsu spre a mlălura ori ce /omplicațiunî periculâse liniscei generale. Represinlantele Franciei din Bucuresci a primită instrucțiuni în sensulu acesta. Bucuresci 26 Cifeșiarfi Țrăescă Napoleone? Trăescă Carol! Eca cuvintele ce ’n timpă de două țiile și două nopți resună în tote urechiele, suntă pe tote busele, în tdte ănimele. Trăâscă Napoleone, cară a ’ntinsă României scândura de salvare! Tră- escă Carol, care s’a suită pe bate- lulă ce era în periclu, a luată cârma și l’a condusă, îlă conduce la’portă. NAPOLEONE? Eca causa aces- toră serbări ce ’n timpu de 48 de ore aă ținută uă națiune în mișcare, a metamorfosată țera într’uă grădină feerică în care, printre drapele, flori, flăcări și tunuri, printre mulțimea cu scomotosele, virilele și sincerile strigări de hura, apăru imaginea A- celui care, în timpă de 20 de ani, a sțuduitu lumea întrâgă, care făcea și desfăcea rigate și se juca cu co- ronele ca ună copilă cu mingea, care trămitea armate la Nord și la miațlă-di, la răsărită și la apusă și care, în facia flăcăriloru, a ghiuleli- loră, a fdmel ș’a setei, făceau, din cele patru părți ale orisontelul, se tresalte Europa, prin strigarea „Tră- escă Imperatorele!" a Acelui cară a ’ncepută la Toulon ș’a sfîrșită la Santa Elena, daru pentru cătă-va timpă numai, spră a reveni din noă pentru â redescepta omenirea, a re- ’nviua naționalitățile, a reface Dacia lui Traian și Italia lui Augustă, a Acelui în sfârșită cară a fostă NA- POLEONE’ . • Nu este dre ună visă? nu este uă reminiscință a copilăriei ndstre? Nu este una din acele cântări ale lâgănului a cărea-a suvenire se re- desceptă și ne mai încântă pentru câte-va ore ? Este unu omă dre celă care trece, cu acea-a-și figură în mid’loculă acestui cadru de flori, de baniere și de focă, seă este ună visă ? Ol nu, căci lângă dânsulă eca viăța, suculu, dulcea șiradidsa rea- litate, eca 'Carolă ? Carolă celă prea iubită, „Carolă ală nostru," cumă îlă numesce poporulă în adevera- tulă și simțitulă seălimbagiă. Nu ! pele Românjloră a dată principelui francese, serbarea de la Cotroceni? Mergândă’ spre Cotroeeni, podulu celă noă, deschisă pentru acestă ocasiune, era împodobită cu vdrdeță și flori, pavesatu și iluminată cu mare gustă. In fie care capetă, pre- cumu și ’n centru uă împletitură de verdeță susținea ambele cifre, C. și N. Pe ambele părți eraă mart transparinte albe cu litere mart cari diceau „Trăiască Napoleonel Trăia- scă Francia! Eșindă după podâ ambele părți ale movilei eraă iluminate; dară cine pdte spune cuittă? căci uimela te coprihdea ve^ândă movila Cotro- ceni? ce se putea numi movila fo- cului; ar fi ^isă cine-va că tote stelele Cerului veniseră aci se serbe pe ambii principi; ilusiăneat erâ cu atătă mai naturală că stelele nu se mai vedeaă la loculă loră, căci, cine se mai uita acolo susă? pământulă era atâtă de luciosă ș’atrăgătoriă! luna numai într’ună mică cercă, străbătea printre arburl, și se co- bora, se pleca mereă ș’atătă d’aprd- pe în câtă ar fi (Jisă cine-va că voia se iâ și dânsa parte Ia acâstă serbare. Grădina era totă iluminată cu celă mai deplină gustă și totulă lucea c’uă lucire atâtă de Hniscită și' na- urale în câtă te dispunea se creții cacea lumină crescuse aci prin ea ânsă-șl. Pavilione, arburl, copaci, >olte, dumbrave totulă erâ uă fla- cără la a cărea-a nascere preșețluse eleganția astă-felă în câtă pân’anu veni suveranulă toți simțeaă că era a dânsulu. Principele României presintă im- jerialelul ospe mai multe din per- sdnele din amândoue secsele și a- mândoui âe -mestecară necontenită rrintre învitați, făcândă tutuloră cea mal gracidsă primire. Era ună ce rară vederea acestoră două figuri atătă de osebite una de alta ș’atătă de carapteristice fiă care; nu scimă dacă era ilusiunea luminei, seă a simțiminteloră ce provoca în fiă care serbarea^, dspele, Principele Domni- toră, suvenirile istorici generale și particulare; dară cea-a ce scimă este că vedeamă fllfîindă uă aureolă lu- mindsă și tricoloră ș’audeamă eșindă dint^ânsa uă voce ce dicea mulțimel: —„Ii datorițl unulă altuia; lui Na- poleone datorițl pe Oarol, lui [Carol datorițl presința lui Napoleone ș’a- sicurarea aveți rin viitorulă mâ- rețiă -ală României. “ Pe căndă Alteția Bea Imperiale principele Napoleone asista la se- rata dată în ondreâ Sea în grădina palatului de la Cotrocepif de către Suveranulă României, la celu-l-altă trului spre a saluta tulă ospe Ia locuința cipele Napoleone nu se însă. Mulțimea se cu strigările: Trăiască Trăiască Francia? Uă pe ăugus- sea. Prin- se întorse- risipi dară Napoleone. mică par- te stărui a merge spre Cotroceni spre a ntempina pe Principe la întorcerea Sea. Diștanția era fdrte mare însă, și cea mai mare parte din .torțe Se cbnsumără pînă la în- tâmpinarea care fu apidpe de Ca- zarma Malmeson; totu-și manifes- tațiunea era âncă destulă de în- semnată, căci dacă lipsea din mul- țimea torțeloru ce eraă la plecarea de la Cămpulă Libertății, dacă uă mare parte din mulțime a remasă în cale era înlocuită prin strigările insusiaste ^ale mulțimel care saluta pentru cea mai de pe urmă oră pe Principe în astă călătoria a Sea. Lă trei dre dimineța Alteția Sea mperiale, însocitu de d. Ministru din întru și de suita sea, plecă de la os- pelulă Hugues. Câiîdă plecară trăsu- rele ce conduceau pe Principe cu suita Sea, se leversa de ^iua. In giurulă arcului dra cu tdte aste uă mulțime destulă de însemnată care petrecuse ndptea întregă acolo, în piciore aseeptândă trecerea iubitului Ospe^ care fu aclamată cu cele mai simpatice strigări; trăfutele se de- părtară prin alea formată de lun- gulă șiră de tricolorele unite ale Franciei ș’ale României,, cari prin lumina înduoidsă a dilel resărinde, păreau a se ’ntinde în nemărginire în valuri line și onduldse. Astă-felă plecă principele și dispăru după si- luetei delulul în depărtare urmată de urărire de iubire și recunoscmță ale tutoră Româniloră. Ș’acumă se ne’ntdrcemă ochii și spre oposițiune și se vedemă cumă vorbesee dânsa celă pucină în a- ceste i^ile de serbare naționale? Se dămă cUventulă diariulul Țerra căci într’altă-felu s’ar putea bănui că ura ne orbesce și pe noi pîn’ai imita ș’a cădea cu dânșii în pecatulă ca- lomniei; dea dar ce țlice Țerra în No. seă de adl. „Cătă despre recepțiunea oficiale ne permitemă d’a ne îndoui de sin- ceritatea sea și credemă că prin- cipele Napoleone nu s’a lăsată a- măgi d’aceste demunstrărl banale, pe care municipalitățile pună în ser- viciulă tutoră ^uverneloră. „Simpatiei© rusesci ale ministe- riulul Brătianu, numai suntă ună misteriă pentru nimine, și dacă le amjntimă dim nuoă nu este numai pentru plăcerea vană d’-a face opo- sițiune sistematică.^ Colonia franccse din capitale, viii emoțio- nată dc sosirea Alteței S61e Principele Na- poleone, s’a adunate spontanei! pentru a m- tămpina pe Principe, dinaintea căruia s’a îna- intate cu drapclulu !n frunte și decorați cu colorile naționali francesc pîna |a bariera de la FHarete. întâlnirea acestora compatriot! din Capi- tale produse cea mai plăcută impresiune a- supra principelui Napoleone care respunse cu afecțiune aclamăriloră inlusiaslc cu adaro ’liî, salută colonia.* A doua ț|i Juou ia una orâ /. S. Inipe- ria],e a primite uă dcpulațitinc din partea Coloniei^ compuse de d. Thillaya ca preșe- dinte și alțî țiece represintahțk D. Thiilayc adresăndu-so către Principe, rosti cuvintele urinătâre: - - „Monsignwe, „Copii ai Franciei, țâra nostră, ănimelc viociunc la primirea vostre Imperiale. alătu de departe dc noslre au bâtutii cu vestei sosire! Altețe! „Bine-voiț! a primi patnoticulă nostru o- magiu.i „Glorie și fericire Alteței Vostre. și Au- gustei s61c familie. „Vomă pâstra multa timpu amintirea tre- cerei vostre în mițfioculă frațiloră noștri! din România, pc aceste pământude care ne 16gă acei-ași origine și nobile aspirăr!-. „Presința Alteței Vostre, de serbătere pentru noi, va fi, credemă, semnală unui fe- ricită viitoră pentru ospitaliera România. „Se trăiască Principele Napoleone." Alteția Sea a respunsă cu spresiunea ce- lei mai marc bună voință că o mișcată de atențiunea coloniei francesc și că’i mulță- mesce pentru urările iei în adeveră francese. A. 8. adaogă că în străinătate ori cine e îndouitu compatriote, și termină cu călc-va cuvinte dictate de simțîminlele ccic mai nobile. ■ i "ifteu . ?jiu D. Durol oferi atunci A. S. I. unu li- brete alu socictăței de bino-facere francesc. Principele mulțămi cu cuvintele cele mai a- fcctuase și după ce se adresă cn afabilitate către diferiți! menjbri ai deputațiunci,¹ acăsta .se retrase fericită de primirea cc’! făcuse Prin- cipele Napoleone. acest’a tierra so se bucura, mai de timpuriu decot contininte-le, de ore- cari garanție constituționali, cari desî au protesu natiune-a contra usurpatiu- ni-loru corone-i, totu-si au fostu enso, si suntu enco departe de a dâ ua de- plina satisfactiune principiu-lui demo- cratie-i. Căndu acestu principiu a ca- pelată si in Anglia ua preponderantia politica, de si efemera, sub Carolu l, attunci nu au fostu doue camere. Lassându ia ua parte essempluriu Angbe-i, care departe de a li peremp- toriu in acest’a materia si in sensu-lu in care sa invocata, este mai multu ua arma contra systeme-i bicameris- ti-loru pentru cine va voii so se urce la origini-le istorice, so cercetamu ar- gumente-le theoretice, prattice, seu de ver-ce alta natura voru fi, ce se pro- punu intru sustinere-a acei șysteme. Tote argumente-le, tote cuvente -le se reducu, in ultima analyse, la aceste doue cardinali. Sub ua forma seu sub alta, constitutiuni-lc cu doue Camere si partisani-i loru âă urmaritii unulă d’in aceste doue scopuri: seu au voii tu so preintempine usiurintiâ, irrefles- siune-a precipitatiune-a si gervilis- mu-Iu unei Camere unice, imperiu-lu assolntu a majorităti-i care nn se in- frena pr’in neci nnu controla alin de- cot jfropri’a sua voiintia si înspiratiu- nu este ună visă, căci florile cari cadă din tdte părțile aă ună par- fumă care nu-lă aă acele ale vise- loră; suntă flori de viâță, de rea- litate; ele aă fostă semenate la Os- borne și la Paris; aă crescută p’ună terămă bună și poporulă Română ți le oferă, Napoleon©, și ți le oferă prin mâna prea iubitului sâă dom- nitoriu H! capetă ală orașiulul, la Campulă Libertățel, se adunaă ca la vie dece mit de cetățianl de tdte clasele. Mul- țimea era atătă de mare încătă a- coperea cea mal mare parte a în- tinsei Câmpie înveluită tdtă c’uă splendidă iluminare. Poporulă se adunase acolo pen- tru a 'ntempina c’uă manilestațiune cu facle pe ilustrele dspe ală capi- talei la plecarea sea, ș’al urâ călâ- toriă fericită și'hcoronată de sucese CE ESTE SENATU-LU? f UNA S'UPERFETATIUNE CONSTITUTIUNALE. VI. Terrâmu-lu istorica fuge desub pi- ciore-le—partisani-Ioru bicamerismu- Iui.-a doue Camere. Penlrp ca so fia represintate tote gru- pe-le de interessi si so essercîta actiu- ne-a ce li se cuvine, erâ doue lucruri de consideratu, c^â de ajjunsu go se implinesca doue condîtiuni l-o, a se combina lege-a electorale estu-feliu, inbot tote grupe-le so si allega repre- snrfanfi-4 afoca d’in pressiune-a ostile a celloru-l-alte, S-6; a se combină nu- meru-lii deputati-loru fntr’him modu asiâ, iheot so se eumpânesca calitate-a cu cantite-a interessi-loru. 1) Ecdo ce urmă si eră de ajjun’sii' so propună i, ; hu ii ■ ’ I •?: > n ¹ i H Da systema electorate ‘DÂiata 'p?e a tar! principie nu ește a nostra; amu iudicat'o numai ca unu mediu pentru bicameristt. semplu lu popore-loru? Isbiloriu es- semplu care confirma acestu adeveru elementariu, co in materia politica, cei mai mari barbati căndu si propunu so creedia, celle mai de multe, ori nu făcu decot a copia! Cella iw vasta geniu a seclu-lui nostru, Napoleon© I, cându eră vorba de Senatu, nu faceâ decot de a ’si adduce aminte de vechi’a aris- tocrația franca pre care o sfaremasse [Revolutiune-a. Incot pentru idei’a cuprinsa in es- pressiude-a -lui Dupin, cumco unita- te-a legislature-i este unu mediu de acțiune, vomu avb a reveni assupre-i mai la vale.j hb 58 ' (Va urma). GJ P. BAQALOGLU. " ti ' linu'iil o'n talji’i'ji ur.oIiy» u „Aceste eraă destule lecțiuni de cari noulu guvernă ar fi trebuită sc profite. La nimică tușă nu aă servilă. Elementulă sanetosă ală națiune!, elementulă onestă și șinceramente liberală era din nuoă stepănă pe destinele țerei. Și credinciosu vechiului seu programă, credinciosă tradițiuniloră sâle, elă ammclă aă| Constituțiune călcată după Constituțiunea Bel gje!. Ea fu în adeveră elaborată și promul- gată, și principiulă de ună „principe străină" aparținândă unei familii suverane din Europa, în Capulă Statului, fu consacretă în persbna Comitelui de Ffendra. „Acestă nume avea elă singură ună pro- gramă. Tendințele liberali și simpatiile oc- cidentali, voiu adăoga chiară francese, pro- motori ai noueî revoluțiuni, pătrundâă des- tulă în acâstă alagere. Dară de astă dată silințile loră nu fură curonate de succesă. ' „Rcfusulă. comitetului de Fiandra, refusă motivată pe lipsa^ de ori-ce incuragiare din partea guvernului francesu,, punândă neregulă în Bucuresci, se căută ună princi- pe care se fiă primită de Francia. părțire de pământuri, șf ea se adresa la totă ce este maî ridicată., in .omă, pe câsdă ad- versarii și destructorii ei, pentru a’i balansa influința, făcuse totu-d’a-una apelă la cele maî urile pasiuni. „Știmă bine că aă mersă pină Fa a sus- ținea că revoluțiunea de la 11 Fcbruariă era opera d-hn Brătianu și consorți, că dîn- sulă, moștenitorulu virtuțeloră antice, in- tr’o mișcare sublimă-, respingVibl corbna Remâniei, o trecu Principelui Carpi. Aces- tea suntu versiuni datorate imagiițațiuniloru născocilbre saă peneloru complesinte. „La epoca ce a precedată căderea prin- cipelui Cuza, d. Brătianu nu numai că era uă personalitate mai multă de câtu modestă, ba încă toți amicii sei politici și alții, afară dc Golesc! și de Roseți, trecuseră arme și ba- gaje in rondurile cusiste momite dc resur- sele budgetarji. „pentru a edifica pe cititorii noștri asu- pra adeveratei origine a mișcare! care a ri- dicată pe principele Carol pe tronulu Româ- niei, se na mărginimu 5 observa că la acea epocă, d. Brătianu era la Paris, precumu potă atesta amicii sei tn presa parîsiana, și că d-lui a remasu cu deseverșire străină re- voluțiunel și conspirațiunei care a pregătit’o. Afară numai d^că broșuri ca acșea intitulata Panslavismulu și Pnncipele Cum, afară numai dacă Ore-care fală de otelă, datorata pungti acelora pe caii le place ăstă-^i a’i cualjfica cu disproță de Boen, afară numai, țjică, dacă tote acesta au constitue atâtea titluri ta gratitudinea națiune! și a Principe- lui Garai. „Dacă mai târ^iă ală însoți pe cei alți delegați .al guvernului provisoriă tosarcinați de a sonda terâmulă străinului, acâsta a fostă uă mică consolațiune ce i s’a reservată după stăruințele amiciloră se! și ună mi^locu pem- tru omeni! cari eraă atunci la puteie de a ’lă ținea la distanță câtă voră dura aceste momente de crisă pentru țâră, atunci cându cea mai mjcă desordină ar fi putută sc fiă fatală. Mai ântâță, cumă se se admită, ca republicani zeloși, precumă se pretindă judecâțile ridicule și primejdfdse în contra Qmeniloră de Uă tulă religiune, sau fie nă altă naponalițate. „Nimică nu proteză fhaî bine acestă ade- depă durerosă decătu esistința unui partită care a avută tristulă curagiă de a înscrie aceste principie pe diapelulu seă și care are tocmai pretențiune dm-a fi saă a deveni po- pulară. „De acea și cu greiTse-pbte fnîtfcge cumu hRă gqyernu, amică alu civUisațiuniL pdte se caute rd^imulă seă rntriacdlă partită os- tilu țutuîoru progr^selorii, „Pentru totu ornulă cu minte și-care s’a pătrunsă dc starea intelectuală și socială a Românie!, ciasca avută și inteliginto a țârei represintă pentru momentă, ea singură, nit voiă spune numai elementulă aristocratică in accepțiunea cea mai Înaltă a cuvântului dâru chiaru eiememulă democratică, decă demo- crația și libertate suntă sioonimq. „Îmi pare că aceste preliminarie suntă neapărate inteligenței fapleloru. Spunândăla- testa, voiă intra In materiă. ,,La adjuagerca sea In Principate, prin i- 'pele Carolu găsi Ijira divisă In doue câm- puri. Era, de uă parte, Cyzislii saă ămenji cari trăiseră din abusunie vechiului regimă și cari în ănimă loră, nu ertau antoriloră revoluțiuni! de a fi precurmată acea stare de lucruri; de altă parte autorii lnsu-șî aî revoluțiuni!, indicați in comună Sub numele de Februarisli. Februaristi! coprindeafi parti- turile cunoscute a^i sub denumirea de drfepta și stânga, de liberali conservatori și d® ra- dicali roșii, fușipnațț împreună ia acea epocă. Pe cătu timpă se manțină intre aceste diferite elemente atașate, sau prefăcăadu-sa a fi atașate h bou® a lucruriloră, Cu- ziștji, cu tbtă, ura și pisma loru, nu eraă ma! de locă de temută. Era chiară o inju- ria la acea epocă de a atribui cuiva simpatii pentru regimulu celu vecbiă. „îndată după instalare^ sea, principele Ho- heagollera formă ună ministeriă mixtă tn care făcu se intre d. Brătianu, cu care se legase la Dusseldorf ,și .care avu fericirea cea acești domni, se nască uă monarchi# a rar^ de a se afla, ppntt’und concurși! neaș- un 'oi piARIULtr TERRA, 14 IUNIU. „Dară, se va întreba cine-va, pentru ce Românii voiau ci absolută ună principe din~ tr’uă famile suverană din Europa? Ei știau ma! bine de câtă ori-cari inconvenien- tele ce eraă, de a așe^a în capulă Statului ună omă străină și. jntereseloru, și tradițiu- niloră, și afacerlloră țerei. Ej sciaă mai cu sâmă sacrificiile do totă felulă ce atesta im- plica. ... „Tdte reputațiunlle dobândite nu se mai socotâă întru nimică pentru noulu suverană; pentru a fi distinsă în ochii lui, trebuia de atunci Înainte a dobândi alte titluri. Acâsta trebuia negreșitu suriră multă acelora cari ateu ună trecută de ertată, âră nu a° celoră cari avâă uhu trecută onorabilulă dc prețuită; ’ „Citimă în ^Bidetin internațional din 12 luniă: ’ L 1 n „EPISTOLA DIN ROMANIA. „Bucuresci, 2 lunid. „Domnule Redactore, Mî-aț! esprimatu uădată doriuțo^de -a fi inițiafă la. evenimentele Ronțăliwi, N’d^tldă nimică edificătoru a ve comunica, -fu cr-' dută de trebuință, la acea ețaică -tâcc&: dară da -atunci, mj-am perdută cele din uvflfâ ilusiun! asupra noului guvernă, și reulă a făcută astă-felu de progrese în cătă rumpă tăcerea, o-jl >» 1 ¹ 4Astă-ijî darii Mil a profita db ospitalitatea ce-m? oferiți cu atâta graciositate pentru a vă da căte-va amenunte inedite interesante, despre cele ce Se petrecă astă-^i la Bucu- „Dară ideia că ună membru ală unei case suverane a Europei no ară face prin alianțele sele se in tramă mai lesne tn marea familie europână, că atesta ară fi o pornire spre emanciparea complectă, unu medilocă pe- dișu pentru a ajunge la dânsa mal iute și maî sigură, că aceste ară fi fină mlijlocă d® a purțe unu termină ©estabiUtăței., competi- yuneî tronului, resultaîe neovitabile ale prin- cipiului de electivitate, de ambițiuni și de familii rivale.— Etă cea ce în gândirea Ro- ’mâniloră trebuia se Compeseze numerbsele doua după triumfăt „Pentru aceia cari aru coaserva âncă câ- te-va bănueli asupra rolului mai multă de câtă înduiosă alu- d-lui Brătianu în aceste circumstanțe, ne. va fi d® ajuasă a adăoga că din $ece membrii ai guvernului pro- 'visoriu, numai duoi aparținâă nuanței Bră- tianu, ba âncă se luase precauții â se lua douâ aume aristocratice ale pârlitului, acela de Nicolae Golescu, și de Rosetti, ,ca cele ma! onorabile, celă pucină la acea epocă. Ceț alți aparținea toți coloră d’ântâiă funilil. fa- mlliiloru istorice ale țerei. Eraă în adeveru, precumă se pdte constata prin proclamațiu» nile cu data din 11 Februariu 1866 țe- produse de presa europână, doî Ghica Dimi- trie șl Iduu, ună Catargiă, un| Sturza, jină Mavrogheni, ună Canlacusiofi etc. etc. „Lista juniloră cari fura cu coloneii! Cre= țuleșcu și Haralambie promotorii revoluțiu- uoi este și mai elocintă. Aceștia dară suntă dmenii lui 11 Februariu, adică poporplă ri- dicată , aceștia «untu Omeni din mânile că- rora Principele Carol a primitu corâna sa, și pentru ce! cari cunoscă osclusivismulă și pretențiunile esagerate ale part.itului Brătianu, partea nulă făcută șmiciloră se! în guvernă este maj mulf’ de câtă semnificativă și no lasă nici uă îndoâlă asupra adev^rațiioru an- tentată da circumstanțe, pe același vasă cu principele, In timpulă descinderii .sale, pe Da- nubiă în calitate de ministru alS finaneje- loră, și D. G. ft. Rosetti (redactornlă Ro- mănuluii in, calitate de loră și ală instrucțiunii „Preferințele sale -se lunci de și pc tăcute. ministru ală cMci publice, .un m mșplfeștară de a- „Elă sg ranja totă dăuna in partea d.. 1. Brătianu îndată ce se ivea cea ma! mică; ne- •nțelegere între dînsulă și colegii sei. Inlr- ună cuvântă, era oprită ori-căruia, afșră de acestuia, de a avea dreptate. n „E dreptă a spune că la acea epocă do Brătianu era de o supunere, de o comple- zență pentru junele suverană care pumaă la mirare și în peșșț|mpăru pe.- ;.?pi maî huai amici ai șei. Nici uă dată vre unu curtea sană -n’a fostă mai insinuantă. Intrigele s6ls cele mici de șeraliă avură de resultată imet. diată o desbiaare în ministeriă a cârjă eon-' tra-lovire nu întârzia a so simți 1d slmiMj partiturjloră chiară. , f: „Pdte că mi e fără interesă , I JIW de a intra in 6re cari smenunte asupra diferitelosfi. mobilier! cari tmpingâă pe d. Brătianu h rescî, desprC cele ce se voră mai putea pe- trece măne dacă nu se va pune îndată stavilă. „In toți timpii România a fostu pucină cjunbscutâ în străinătate dară nici uădată ar deverulă asupra acestei țerî n’a putută eși Iș lumină cu mai multă trudă decătă dg căndă mipciun^ a devenită fondulu polițiipi guvernului elementuțu în pare acestă t) Cobr de droit public, ^-e âdilion. ' , ’t .1:1 uri»*! "" ebp b . ipconvenieute. ale Principelui străină, și ceia ce ’I a determinată a se pronunciă în favo- rulă șcestuî principiă, „Unu publicistă celebru a = este ană mar© avantagiă „ca aă ginte antică se fie pe ună tYohu necontestată", și acâsta >și aă ^isă și Românii. „Clasa luminată a societății, care conce- puse, șț proclamase acestă principiă, avea sin- gură consciințh fructeloru ce țâra putea trage dintrânsulă, și nuqal țcredilului și autorită- țeî sâle, contestată atâta ușurință astăzi, fu datorată pornirea spre acâsta a poporului. .1 La vocea iui națiunea s’a ridicată la HFe~ bruariu 1866, la vocea lu! alinata mergea torî aî mișcare!. ᵣ !fJ ți ₑ ii . - „Ună cuvîntă de care se abusă multă ac- tualmente denalurându’lă; este acela âeBoeru, luată în înțelesulă de reacționară și de a- ristocratu. Ei bine, acâstă numire nu inai are sensu in România. afară numai dacă voescă a ațâța printratesta clasa inteligentă -și avuta a națiune!, întruna cuvîntă, cea ce se înțelege în alte părți prin burgesiă. Și dacă este adeverată pentru țevile cele maî, înaintate, că iu atestă clasă trebue se se caute luminile și sentimentele ridicate, cu atâiă maî multă astu-felă se urmâzăJn România, unde dmtDiî înstruiți se găsescă între aceia cari au avută mijIdee de a ’și procura atestă in- ștrucțiune cu mari cheltueli in ^trăinetate §1 uă rumpere, cu ajjațiț sei cțin ajună. Elă scia că junimea liberală, nu fusionase cu radicalii, alfi căroră qtpO, învederată era elă, de câtă ta presința pericoliloră cari amenințaă patria comună și în speranțe că nefericirea coresese pe acesta din urmă;, din nefericire nu șra nimicu dintraceslea, „Ună principe străină, uă consliluțțiijpo, întinsă, te pofida celei din Belgia, uă: po- litică cu franchețe, simpatică Occidentului și frânele! în particulară, âtă programulu con- venită, singurulă punctă de c^njaciu lotrcț nisce elemente disparate, ț .... Dară nu era de ambele părți același gradă de sinceritate, epa gvețimen^p np înllș- yiară de a dovedi. f!’ I fruntarii peatfu a apera principiile noueî unde mulțumea poporului, atâtă de ^estrată, este âncă in copilăria. bine tar „De aci facilitatea cu care se pdte plăta și escita la dânsa cale mai rele pa- siuni, ura de totă superioritatea de ori ce „Rumperea era daru, fatală; âr/j cari cir* ■umstanțe precipitară desnodimântulă. Ufla din primele consecujnțe ale fusiunii operase între drâpta și stenga fu d- a înălța nisce nulițățî la strălucire. D. J£ă|ianu,ₕ o- biclnuitu a domina, obicinuită d«‘a fi, fu ' 1 ' ' 4 i ' V.» I . I • mi^’loculă celoră de secta sa, ca dală^ considerată ca unu țjeă fl ca pud oracșju. *------ — ₜ 1uxq uv avva. — ▼ - *• - > ti revoluyueă) $ eâ Uit promisese o nouă îm-| natură șt ori cătu de legitimă aru fi, pre- 1 ca uă capacitate universală șl excepțional^» fl T i wwWodacoronoK» ROMANULU 15 HJNIU 1868 50 fu cu durere afectată și surprinsă dc infe- rioritatea sa învederată îndata -ce se află laturi cu nisce omeni destinși prin inteligința loru, inferiorilateț care, la acestu contrastă roișea cu atâlă mai multă; neputându sese resemne la ună altă rolă de câtă aceia pe care Îlă asemna aptitudinile sale, căută în grabă și prin tdte mij’idcele ce’î erau in putința, se scap») de acea vecinătate supera- târe șf de aceiu clementă asupra căruia a- vea pucină trecere. „Vechii soi amici politici cari trecuseră cu atâta înlesnire și sans-facori la Cuza, îndată ce nu mai avâă se spere nimică de la ox- priocipele, și că din contra avâă a face se ăi se erte o primă trădare la ochii d. Bră- tianu se grămădeaă căiți in drumulă vechiului loră capă jurendu’î din nou credința și omagiă. Totă așa fu și cu Omenii din regimulu celu vechio cari eraă adVertițl printrmă voce se- cretă și interidră că de acolo va veni in in- tuirea și succesele loră în viitoră. „In adeveră. toii scie că cu acei domni din stenga suntu mii dc moduri de învoire. Ceia ce se petrece în momentulă atesta e destulă dovadă întru acâsta. „Atacarea sinagogeî din Bucuresci și miș- carea poporara care avea dreptă scopă de a opri pe constituanta de a înscrie principiulă de emancipare a Israclițiloră în noua consti* tuțiune; rescdlâ datorita câtoră-va agenti cu- zisti ^t unoră ușori la capă din stenga, re- Ăegându dc acâstă dată pe capulu loru, și în care rescdlă d. Brătianu era aprdpe seflă, elu, cea d’ânteia victimă a poporului, Uă făcu se se întărne la staulu. Elu avu înlracelu momentă de crisă o astă-felă de neputință morală in câtă desaprobă și retrase din pro- pria sea parte, proiectulu în cestiune, scan- dalistndă nemărginită pe Omenii cumă se cade, și cu t6te protestația ni le energice a dmeni- loră celoră maî însemnați din Cameră. „Dacă s’ară fi oprită celu pucină aciî dară nul Gelosă de a se vedea descreditatu de d-niî Bolliac și consorți!, înspeîmenîatfi de a vedea că poporulă încetass de a fi su- pusă la vocea sea de cândă nu maî magulea pasiunile sale, dc cândă otărîse de a fi li- berală iu sensulă europiană iară au In sen- sulă selbaticu, făcu maî mulți pași înapoi șj reveni pe urmele trecutului. . . îndată ce colegii seî veZura noua transformare și în- douitulă jocă ală d Brătianu, nu mai esi- tară de a rumpe cu acestu inemică domestică. „Câtă pentru d. Brătianu, elă juca rolulă de ministru poporară. Dâră âre £ rescula poporulă făcdndulă șe intrevâ^ă nisce per- spective șj nisce avăntage imaginare, a res- cula poporulă adresându-sa la totă ce e mai josoritoriă tn omă, e âre a fi adeverată po- porară? Amă vejută td propria nOstră țâră, și acâsta tn timpulă .mișcării care precese mas ■«''■urile din 3 Augustă, pe nisce simpli spioni a juca rolulu de care d. Brătianu e atâtă de mendru astă-ZÎ și a avea aceașl trecere la unu poporă surexcitată de propa- ganda demagogică. Tdlă cuestiunea e de a sci dâcă uă asemine propag odă și popora- ritate efemeră și necurată sare resultă din- trensa, este compatibilă cu exislînța unei societăți, cu ideiele de ordine și de progresă și dâcă uă țâră își pdte afia uă base pe călii timpă se va urma a se agita în senulă seă pasiuni rele și periculdse pe caii nici ună dină onestă și luminată n’ară putea se’și iea asupră-î de a le satisface, “ âONVENȚIUNE AMtWALE între d. Ministru de agricultură, comerciă șl lucrări publice, de uă parte și d-nu ca- vteleră d’Ofenheim, representantele concesio- nariloră de altă parte, cu scopu de a pune în esecutare cătă mai neîntârziată construc- ția câiloră ferata de la Sucâva Ia Romană, Iași și Botoșani, conformă concesiei*- votată de Adunarea deputațiloră, dâră care spre a deveni definitivă urmâza a fi votată de Se- nată și sancționată de Măria Sea .Dpmnito- rulu, s’a stipulată următdrele: 1. Versementele lunare ce guvernulă s’a tngagiată a face cpncesionariloră ca subven= țiune chilometrică de 400,000 franci pe lună, In locă d^ a Începe trei luni după promul- garea concesiei definitive, voru la^epg de la I- luliă, 1868 ; 2. Concesionarii din parte-le seangagiază a Începe lucrările imediată conformă slipu- njlîj ' r. • lațiuniloră convcnțlunî și a. le sevărși în ter- menele prescrise la art. 4 cari se voră so- coti din (]ioa ratificării presantei convențiuni adiționale, âră nu de la promulgarea con- cesiunii, precumă era stipulată în consesiu- nea menționată. 3. Este bine înțelesu că guvernulă se în- gagiază a face se trâcă acâstă concesiune în Aiitorea sesiune a Senatului și a o promul- ga îndată după aceea. 4. In cea-a ce privesce plățile versemin- teloru susă menționate, cari urmâză a fi fă- cute îndată, ele se voră face pe basa aran- giamentului încheiată la 29 Maiu, anulu cu- rentă, între d-nu Ministru de finance și ban- ca română. Cu tdte acestea interesele aceloră doue d’ânteia vârseminte căii trebue făcute la 1-iă luliă și la 1 Augustă 1868, voră fi resti- tuite guvernuluide către concesionari, în Ziua scadenții acestoru titluri 5. Tdte versimintele datorile coucesionari- loră pc timpă de 20 de luni, îneepându de la 1 luliă 1868 se voră face do către gu- vernă la casa băncei române, care este au- torisată de către concesionari a da chitanțe de primire. 6. In* casă căndă concesia definitivă ar fi refusată dd către Senatu, guvernulă se In- gagiază a despăgubi pc concesionari de chiel- tuelile cari voră Ii fostă făcute, fiă țcntiu studie, Iii pontru lucrări csecutatc, după uă prețuire făcută de esperți numiri dc ambele părți. In unu asemene casă aceste studiuri și lu- crări voră remănea proprietate a Statului; âra concesionariloră se va restitui cauționamentulă de ună mEionă de fîrancî depuși de dâașiî la easa de depuneri și consemnațiuni. Anâstă convențiune s*a încheiată pe temeiulă votului onor. Adunări a deputațiloră dato la 4 luniă anulă curentă, și a dccisiuniî luată de Consiliulă de Miniștri tn ședința de la 6 luniă curentă aprobată de Măria Sea Domni- toriulă prin âecretulâ domnescă, cu No. 9 4 L Făcută în Bucuresci, la 7 luniă î 868. D’OFENHEIM. No. 4759, luniă 7. formândă guvernulă o esposisiune la Fru- mâsa în lașiu, amu espusă acolo, gogoși și metase brută de uă calitate perfectă, pro- dusă In acea scălă cu elevii de acolo, și amu căpătată premiulă de clasa I (medalie de argintă și 20 galbeni). Deși m’am silită in totă modulă do a respunde la ascoplarea înaltului guvernă Ju- crândă peste îndatorirea mea, ce amă avut’o și fă:endu și mari icouomii în cheltueli; căcî îndatorirea încă a fostă numai de a preda elevHoră cultura sistematica și moderna a vermiloră de metase și a duyiloru, și eă amu făcută și metasă brută. Eră cheltuiala acelei scdle amu făcut’o într’ună ană, nunlaî de 6171 ItS. Din caro bani sa făcută unellele trebuitâre, mici reparări la case, sobe nuoă, s’a pusă 50 gâmuri la ferești, s’aă cumpă- rată frunză de duZi, (ne avându âncă de a- câsta acolo) ‘s’aă încălzită și luminată stola, sa hrănită elevii și lucrătorii și s’a plătită acestora. Eră.remunerarcamea a foctă 12,000 lei pc ană; se face în totulă 18.171 lei pe anu (la acărora înplinire mi se mai cuvin âncă 1,171 lei). Domnulă es-mlmstru, d. Sturza Insă, ve- Zindă că în budgetulă acelei scdle era tre- cută 54,300 lei peană, fără a mai cerceta, cătă ași .fi cheltuită eu intr’unu anu, a re- ferată consiliului de miristri că guvernulă nu pâte cheltui uăsumă așia mare de 54,300 lei pe ană, cu uă scd’ă de sericultura de lingă lașă, și a cerută suprirnaiea ei; și la 1 luniă 1866, nenorocita scdlă s’a și su- primată 111.. . In privirea însă că onorabilele domnă mi- nistru de agricultură, comerciă și lucrări pu- blice, ia declarată îu susă mencionata chcu- lară că domnia sea are solicitudinea pentru desvoltarea industriei mricoledin țâră; (fiind acâsta eu adeverată o Sodustrie națională) ne măgulimii a crede ca, domnia-sea nu va es- clude Moldova dm acea a sea solicitudine, mal vârtoși că și dincuprinsulă acestui me- moria, sa va putea conringe că o scdlă de sericultura la lașă e multă mai necesară de cătu uă maneanerie la Bucurescj, (la Pan- teleimouu) fiindă că acâsta este îatr’adevârd de prisosă acolo; căcî locuitorii din Bucu- resci și din înpregiurulă lui, cunoscă deja sericultura; pe căndă acei din lașă și din înpregiurultt acestui orâșu waă mei uă cu- uoscință âncă. La acâsta ar trebui se se considere cele Cerute de mine prin citatulu de mai susă proiectă; adecă, ca pe lângă ună numără 6re care de duZi, guvernulă se Intreție acea scdlă numai 6 anî, și tn urmă ea, se va putea ține singură cu foldsele ce va aduce. Eră Mancaneria de la Bucuresci este deja în- ființată de la 1852 adică de 16 anî, și ancă nu se pâte ținea singură, și guvernulă chel- tuiesce cu dânsa mai mulți bani, decătă ar trebui se cheltuiască cu uă scdlă de sericul- tură din Iași. Așia dară In considerațiune; 1. Că sericultura este uă industrie națio- nale, de care Moldova, (îașiulă mai cu deo- sebire) are mare necesitate, în cătă se pdte Zice că -cu asemene, s’aru pută vindeca mă- cară una din multele sâle răni, do care (elă) pătimesce de atătă timpă; Il-lfe Că cu des- ființarea Zisei scdle se causa uă pagubă e- normă stalului că aicea neflindă âncă seri- cultori moderni, nu se va găsi amine ca se cumpere uneltele ieî, cu care s’au chel- Tuită o mulțime de bani; și ală IlI-lâ că cu acea desființare mă discuragiaZă șl pc mine; lucru ce nu se face în nici ună stată, și se pâte Zădărnici, uă muncă de mai mulțî anî, ce am¹ sacrifîcat’o numai spre folosulă pa- triei tneleț facă apelă atătă lă onorabilii d-nî Deputați al parlameatulur și la onorabilulă .consilia superioră permanentă de uoiperaiă și industrie, cătă și la toți amatorii de în- florirea sericultureî ndstre se se pătrunZe de cele espuse tn acestă memoară. și se între- buințeze tote miZldcele putincitee, de a șa- tena, ca inaltulă guvernă se redeschidă Z^a scdlă de serkulturi de la Galaîa Ijngă Iași singurulă miZlocă favorabile pentru curănda propagare și prosperare acestei industrie na- ționale țn România de dincâce de Milcovă. Industria naționale precumă e în genere cunoscută, este acea-*a care dă ocupapuni, la ună poporă întregă, sâă la tote clasele societății a unui poporă, De esemplu: Masa poporului (fîă care individă in parte) și fa- bricele pregătescu materialulă celă brută alu CAROL I, etc. etc. Asupra raportului ministrului Nostră cretară de Stată la departamentală agrieul= turei, .comercialul și lucrăriloră public® sub No. 4757; W^ândă juraalulă consiliului Nostru de miniștrii In ședința de la 6 luniă 1868; VeZândă prpiectulă de actă adițională ce se propune a se încheia cu d-nu cavaleră d’Ofenheim; represintantele conceslonariioru căii ferate de la Sucâva la Iași, Roman și Botoșani, Am decretată și decretămă ce urmâză: Art-. I. Jurnalulă consiliului de miniștrii citată mai susă este aprobată de NoL Art. II. Se autorisă ministrulă Nostru se- cretară de Stată la departamentală agricul- tureî, comercialul șb lucrăriloră publice 4 în- cheia actulă adițidnflă cu d-nu cavaleră d!O» fenheim, represMastele concesionărilert căii forate de la Sucâva la Iași, Roman și Botoșani. Art. III. Ministrulă Nostru secretară de Stată la departamentală agrieulturei, comer- cialul și lucrăriloră publi.e este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a disposlțiiioră a- cestuî decretă. Dav în Bucuresci, I» 7 luniă 1868. CAROL. Ministru secretară de Stată la departamentală agricultu- ra!, comercialul și lucrări- loră publice, P. Donici. No. 941 onitoruLti). DESPRE INDUSTRIA NAȚIONALA DIN VECHIA CAPITALE A MOLDOVEI. LA vede Na. de eruj— Cu tote dificultățile ce amă avută de în- tlmpinată cu jnființarea Zisei scdle și ? unei? tiloră ti țea la ună începută) avândă a face la lu.rulu sericulturef Mihail Vitlimeiscu. SOCIETATEA H rV > > . ’ • A ~ , f r pentru INVATATURA POPORULUI ROMAN Secțiunea centrale. ¹ r D-niî membri ai comitetului; precumă și toțî d-nii profesori ai scdleleră de aduiți din Capitală, suntă invitați a se întruni Sâmbătă 15 luniă, în cașele d-lul Esarcu. strada Pen- sionatului No 10, la orele 8 și jum sâra. Intre alte cestiuni privitdre la buna d>- ngeare a societății eite Ancă la ordinea di* lei cestiunea elaborării șl editări de cărți pentru scblele Sooietăl. p. Președinte, G Esarcu. s««uri | ® Mₙmo- . ( Dr. I6n Dragomir. “ ' ,"BIBLIOGRAFIA In Tipografia naționale a luî T. Măciucă și L Samitca diu Craiova, a eșitO de sub tlparu: ELEMENTE DE ISTORIA NATURALE pentru scdlele secundarie inferidre dc ambe secselc, dc Simeonc Mihali, profescriă de sciințele naturali la liceulfi dta Crajova, șj se află de vândare la șutojulă cu următo- rcle predării. Partea I. Zoologia Lei I 50 b. -- II. Botanica. . . -130 - — III. Mineralogia „ . — 50 — țSSOIÎNȚARB. Nisce hărții im- primate, acte de pensiune, în limba 'englese, purtândâ No. 85 și' 382, s’aă pierdută a^I pe strada Mogo- *ș6ie, de îg eousululă americană pînă la pasagiti. Acelă care le va fi gă- sită este rugată a le duce k 1869, Aprilie 23, Moșia. Șușani • Bl MATATE DI ; PROPE.ETA-; bîi, Comuna Ulîeștii, pe drumulă । TEA HANGULESTI, partea frs- Boiintinulnl, lîngă Corbii mart, doue de josă, din Districtulă Vâlcea, riass. ț'loru Scarlat și Grigore Fălcoeni, poștii și jumetate de București. 8e Oltu, proprietatea Sub semnatei. A- se vinde de bună-voe Doritorii se matoriîț se 'voră adresa, în Craiova potu adresa la proprietari în t6te la casa Domnului I6n Hagîadi și i 4>>ele dimWța pînă la 11 ore, la n 'potu, pe deplin înputerniciți, prin lăcuința loru, Strada Ddmnei No 15 aedstă publicație, de a contracta a- c^stă arenduire, de a preschimba Contractele, Iscăliudu îu locul meu precum ți de a priimi banii a- renzeî etc. Anna I. Sutzo. No. 310. 3 — 2<}, dă în arendă de la St. Gheorghe viitoră 1869. Doritorii se voră a- dresa la proprietarn D. Eugene PrR- descu, Strada Herestreului, No. 19 No. 256. * T⁰M?ANCa 1200“^ 1, I’^gone arabile de cea mal bună cualitase, din districtulă Argeșu pla sa Cotmeni pe maiu Teleormanului 12—24. CIMENTU BNSTITUTULU LIBERTATEA ■Eeamenele acestui Institute pe a- nulă acesta voră începe la 16 lu- niu și voru continua pîna la 26 dră împărțirea premieloiu va avea locă la 29 în Sala Bosel. Directore, I* S. Trojano, Ia jumătate drumă dintre Pitești și, S. lina, pe linia pe unde s’aă pro- ectat calea ferată, se vinde ohavnicu. ’ Doritorii se potu adresa la lo- cuința No 26 calea Tîrgoviști. se află do vîu4arc, în magasinul d-lo FRAȚI HESCHIA i tas OȘIA PETREȘTII de MIJLOC Strada Decebalu No. 3 din dosulu ¹¹'-îu Distr. Dîmbovița, Plasa Co-„ Bărăției No. 305. 6 24 anu ■E roimc/b wmsem- Anu 1868 as MSEaVATMCHWI Sf'I*» IR «S <.O«S■ «.3 IHJ 25 luniu BURSA VIENEI NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BRAILA. GIURGIU. COBABIE Șl VAPăBE. GA. BR. GIU Bacău, scuiu, cald, plus 27 gr. E. Buseu, cald, nor, furt, apa Buză scăzută Fălciu, plus 27 gr. R. senin, vînt. n • 10 luniu 2 a Maiu lasy, ascră ploat oră și pătră a4î sinin. Ocna, 28 gr R timp ploios, vînt tare 0 Calini, senin. 25 luniu. Ploescî, nor, puțin vînt, plus 26 gr. R. apele m>cl. Bolgrad, senin, cald, vînt, pj. 26 gr. R- *3. FI" Grâu ciac?ru cal I, chila Ieî 290 --- 300 Cflrăbiî sosite încărcate 18 Câmpina, nour, cald, 25 gr. Botoșani, 27 gr. R. plus, înonratu. Galați, senin fără vînt, cald 27 gr R 1 KR. 260---275 ,, „ deșerte-.. 15 Mărgineni, vînt slabă, cald T. Frumos, senin, plus 25 gr. R. Reni, nor, cald, puțină plde. Metalice.......... 57 30 „ eărnău ,, I. J --- 230 --- 245 „ pornite încărcate 19 Vălcnî, puțin vînt, cald, 25 gr. Făltinenî, 31 gr R. plus, senin. Dorohoî, vînt we, N. W. 25 gr, R. p!6e Naționale....... 58 50 n ---• „ „ deșerte.. 25 Mizil, căldură, nour, vînt. Ndmțu, senin, urmiză cătdură teribilă urtndză puțină parțială. || H O »» Lo»e........... 63 ,, arnăutu ghircă;^...... 218-210 Vap6ic sosite............... 12 Pitești, nour, vînt, 28 gr. R. Romanu, nour vînt tare, plus 27. lasy, căldura mare, vînt de N. Creditulu........ 84 40 Secară........... -y........ 120 125 „ pornite............... 10 Brăila, pl 30 gr R. senin, furt, fără plde R. Serată, 26 gr. pu. nor, vînt forte Acțiu. bănee 726 Țorumbu................................ 129--- --- Șlepuri pornite și îta- Târgovisce, cald, nu pl6t pl 30 gr. R. Focșani, cald, nor, vînt S. 25 gr. secetă. London ........ 192 90 Or4u.......*.............................. 150-155 cărcate la Sulina........ Q. d’argeșu, timp călduros, seniu. Piatra, senin, plus 16 vînt N. 0. Argintă........ 115 50 OvSnăv»..^0....o».™.u4...... 80 --- 120 Urzicenî, nor, cald, vînt slab, N. E. Severin, secetă, căldură fdrte mare Argi. în mărf. 113 51 Meiă....................................... Tccuciu, senin, căldură gr. 26 plus. Vaslui, timp frrmos, vînt, cald 26 gr. Ducațî........... 5 Găescî, senin, plus 2& gr. R. liniștit. Huși, idem. 20 minute. ---- --- --- Craiova, seein, secetă mare, cald 25 gr. Leova, ploat APE MINERALE PROASPETE ȘI ADEVERATE NATURALE Au sosită 4>leio acestea la PHARMACIA sub-scmnatuluî. Aducându tite apele D’A DREPTULU DE LA AD- MINISTRAȚIUNEA ISVOĂRELORU respective, și pri- mindu la fie care 15 4 nimică de dorit. — SingurulQ Depofi in (Capitali numai la Magasinulă F1LLEANB et iOXESCL, Strada Germană. NB. Ve vi licăre se afla la d-nn D. STAICOVICI piața tetrului am— rr —— ■ ----- — — 1 ᵣᵢ-----------------—-Ț-fFiBW—r—" Tipografia G, A, Roseiti, Șlrada CoHeî, No. 42. www.dacoromaisa.ro