ANULU ALU DOUE-SPRE-DECILE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANO No. 1.— RKDaCTIUNKA STRADA COLȚ LA No. 42. joui, vineri 13—14 iunie Dar VOIESCE ȘI VEI PUTE unuebemplabu 24ban! PBSTBU PARIS PE TBIMS8TBU KS. 20. CAPII. DIW. ?k anu ............ lbT nouî 48 — 58 rse&sBtvNf . . - „ » 24 — 29 ft TKSÎ Lurf. M » 1 $ PE UA LUNA . . . . • n „ ⁶ — $ u LUMINEZA-TE Șl VEI Fl PBNTRU ABONAMENTE, ANCNțTD&I ȘI RECLAMA A SE ABBBBA ÎS BUCURESCI, LA ADMINIBTBATIUNEA ZIABULSI IN DISTRICTE LA COEESPOSVÎNȚlT DtABlUMjI țl .eniN PO6TA. - LA PAB1B LA D. DARBA3-nALLEOBA(5 BUE PE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. JKtKțlBUHt PHNTBU AU6TIUA, FIOR. 10 VAL. AUbl. Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundetoră Eugenio Caradn. LINIA DE 30 LltEEE .... 40 BANÎ IN6BBTIUN) țl RECLAME, LINIA . . 2 LEI N0U1 SEHV1TW TELEGR AFXCU PARIS, 23 luniu. țliariulă La Patrie (jice că în Camera francesc, după desbaterea budgetului se voră face interpelări în pri- vința Cretei ș’a afacerii do la Tunis. BELGRAD, 23 luniă. Principele Milan a sosită ațjf diminbță ș a fostă primită de către demnitarii Serbiei îu mițjloculu uneî mul- țimi imense, Milan a fostă condusă în tră- sură la Paiață însocitu de ministrulă de resbelă. (Serviciulu privata alu Monitorului.) HANOVRA, 22 lunijj. — Regele Guilelm a fostu primită cu multu enlusiasmfi de că- tre poporațiune. BELGRAD, 22 luniă. — Alegerile pentru Skupcinâ s’aă terminată în cea maî buna or- dine și tbte în favbrea luî Milan. Guvernulă provisoriă primesce necontenită adrese de a- desiune de la comune și dm partea corpu- riloră dc miliție, piariulă Vidovdan (jice că lațiunea serba dispune ca suverană de co- rbnă. Represintațiunea naționale a făcută dem- nitatea princiară ereditară. Puindu-se pe a- cbstă bagă legale, ea a proclamată deja pe Milan de principe ală Serbiei. Skupcinâ are acumu dreptă unică sarcină a primi Într’ună chipă solemnelă pe noulu principe și a numi uă regință plnă la majoritatea lui -Milan. .— ---:-------------— ____________________ Bucuresci 35 Cireși^rQ. ¹ Principele Napoleon© a venitu, a ve^utii și credemâ că s’a asicurată că România merită augusta .și bine= fâcâtdrea protecțiune aFrancieî. Dacă lipsa mițllocelortl materiale ,. între cari chiară ș’acea-a a gazului, n’a permisă a șe face iluminări splen- dide ‘ și decorațiunî uriașie, credemă însă că Alteția Sea imperiale a ve- ^ută că este aci uă națiune ș’a sim- țită cumă ânima iei bate de iubire și. de recunoscințiă pentru Francia, pentru bine-fâcâtoril ieî și pentru principele Carolă I. Publicândă maî la vale uă mică dare de sâmă despre trecere principelui prin România nu ne maî remâne de câtiî a esprime din nuoii recunoscinția nbstră către Principele Napoleone c’a bine voitii a onora România cu visită sea ș’asicuiarea ce avemă că s’a convinsă că Ro- mănia’â meritată sacrificiele ce Fran- cii a făcută pentru dânsa și nu se mal îndouiesce că ’n curândă ea va fi în stare a dovedi că este în ade- vără bulevardulă Occidintelul. Ol . . F¹ * ’ piariulă Țerra, publica h 28 Maiu, uă depeșiă a serviciului seă telegrafică care ^icea că, * „Consti- tuționaluld nu crede că d Brătianu va îndresm se disolve Senatul" Aceste scirî ș’altele de felulă a- cestel-a, între carii una dicea că ’n asemene casă puterile străine ar avea dreptă a interveni, aă împinsă fbrte maioritatea Senatului pe pri- porulă anti-naționale, l’a făcută se uite și datoriele sble de conserva- țiune și de Cbnctituționalismă, in- teresele cele mari ale țereî ce, prin votulă seă le lăsa în suferință. In No. de erî, serviciulă speciale ală Țerret spune: „Piariulă La France ^ice că măn- ținerea.Ministeriuluî Brătianu va pro- veca nouî furtuni în presă, oare=lă va ataca ae ’ncetată pînă la căde- rea sea. „Piariulă L’Independance pre- tinde că disolverea Senatului și măn- ținerea Camerei suntă considerate la Paris ca ună ce neregulată " Acumă, fiindă că busola celoră dș Ja Senată și- de Ia ȚUrna. nu se ’®tbrce după dreptulă și voința na- țiunii jpî după suflarea foiloră străine, se- le punemă la rândulă nostru suptii ochi cuvintele uaui altă șliariă i oficiosă din Paris și cari, nu scimO cumii și pentru ce, n’au fostă trans- misă țliariului Ț^rra de cătră co- respondința sea telegrafică: „Paris 11—23 luniă. piariulă La Patrie deminte soirile că mai multe puteri, și mal cu s6mă Francia, âr fi protestată la Bucuresci contra di- solveril Senatului/' Și ’n adeveră trebue se aibă ci- neva ideiele d-lul Costa-Foru, Ion Mânu și Carp spre a crede că pu- terile străine, și mal cu semă Fran- cia, se voră mesteca în afacerile din întru ale unuî Stată, pîn’a pro- testa contra disolveiil Senatului și mănținerea Camereî, ș’acesta atunci maî cu semă căndu faptulă este preve^ută și prescrisă în Constitu- țiunea nbstră care, la articlu 95 dice curată că: „Domnulă are dreptulă d’a disolve ambele Adunări d’uă- dată seă numaî una din ele.“ Cătă despre noî n’aveamă tre- buință ca piariulă La Patrie se de- mință soirile publicate de Indepen- dența și alte ^iarie, pentru ca se scimă că ele suntă neadeverate; fiindă însă că cei de Ia Senată și de la T^rra credă maî multă în cele' ce' 1® spună foile străine de cătă în națiunea loră, în drepturile și ’n Constituțiunea ieî, sperămă că demințirea ce o dă ^iăriulă La Pa trie îî va convinge că. guvernulă era în dreptă d’a disolve Senatulă. In cea-a ce privesc© făgăduința ce dă piariulă La France „că va a- taca necurmată pe d. Brătianu pînă ce va cădea" se ne permiță cel de la Ț^rra se credemă că din con- tra, cu cătăd. Brătianu va fi atacată în afară, cu atătă va fi mal tare susținută în întru, și «ă nu va că- dea de cătă atuncî căndă va face fapte cari se-î înstrăineze națiunea sbă căndă interese d’uă ordine mal înnalta l’ară face a crede că este în interesulă generale d’a se retrage. Astă-felă amăcrezută noi despre tdte Ministeriele ș’astă-felă credemă și d’acestu^a, și pîn’ acumă faptele aă dovedită că credințele ndstre aă fostă ș’acele ale națiunii și d’acea-a ele totă dduna aă triumfată. sea pentru uă primire atâtu de simpatică și intusiastă ș’apoî, însocilă de d. generării Go- lescu, plecă pe vapor ulii acceleratii spre Giurgiu. Pretutindeni unde se opria vaporuiii ce ducea pe ilustrate bspe alu Românilorii, po- porală, adunatii de ’ndepârtare, aclama cu intusiasmulă ce inspira recunoștința și iu- birea pe acela ce venia se va^ă cu proprii se! ochi fructulă silințeloiă și protecțiuneî Franciei, ș’a Napoleoni Lorii. Cândii sosi la Ca- lafatâ, nbptea era deja forte Înaintată, insă oraș uliii era Înflăcărați! d’uă iluminare splen- didă, toți locuitorii erați In picibre și pe țermulii Dunărei, mulțim a și armata ce se afla acolo, desfășiurându-se la lucirea faclc- loră tu valuri turaultubso, părea unii altii fluviu maiestuosii și agitatii Primirea fu aci din cele mai câldurbse; aclâmări de recunosciu- ță, de iubire și valuri de flori plouară asu- pra augustului amicii alo Românilorii. Diminbța principele Napoleone sosi la Giur- giu, Aci cele mai strălucite pregătiri llăas- ceptati. D. ministru Sn întru, care sosise de cu-sbră la Giurgiu, șf bare fusese primiți! de poporațiunea acestui orașiă cu cele mai viui semne de iubire șl condusă cu facle și cu strigări intusiaste la ospelă, se Înainta Principele, osprimându-se cu mirare asupra răpe^iciunei poștei nbstre, spuse surlțjendă dacbsta’î esplică pentru ce s’a mtârjiată la noi construirea căiloră ferate. La cea din urmă postă, spre capitale, la Copacenî, principele Napoleone fu Întâm- pinată de M. Sea Domnitore României, ve- rulă principelui Napoleone, însocită de d-nu Ministru de Resbelă. Intelnirea celui-a ce fu chiămată de națiunea română pentru ai con- duce destinările, ș’a celui care luptă atătă timpă și cu atăta stăruință pentru câștiga- rea drepturiloră iei, fu din cele mai simpa- tice din cele mai cordiale. Unulă primi pe aperălorele Romanici cu Iubire și recunoș- tință, ca adeverată represintante ală națiu- nii române, celă-1-altu salută pe Domnite- rele Romăniloru cu tbte considerările ce ună sufletă nobile acordă totă dbuna, oii cătă de susă ar fl pusă . în societate, suve- ranului unei națiuni libere. Dș la Copăceni principele Napoleope se urcă In trăsura dom- sele tricolor ulii Francesii fllflia alături cu celă români! și marca Franciei bra alături cu marca României. De mulți ani Bucurestilorii nu fusese atătii de veselă, atâtă de’mnodobită Nici uă dată atâta tricoloră nu ’ntusiasmase ănima Romană. La trei ore trecute, uă lovitură de tună anunciă sosirea augustului bspe. Acâsta de- tunătură, ca printruă putere magică, făcu se s’adune d’uă dată uă mulțime nenumeretâ și compactă de poporă pe Cămpulu Liber- tățeî, cu tOte că nimeni nu s’așcepta la uâ atătu de grabnică sosire. Ar fi cu neputință a ne ’ncerca se descriemă intusiasmulă cu care fu salutată protector ele României: po- porulă transportată, aleiga după trăsu- ta domnbscâ care înainta cu mare ane- noință printre mulțime, făcândă sd vibre- ze necontenită aerulu de aclamărî prelungite; florile din gingașele mâne ale dbmneloră plouau de pe la tbte ferestrele și balcbnele la picib- rele bspelui iubită și cu tbte că cea mai nescă, alărurî cu principele Garolă,. ș’amân- mare parte cădeau p-alăturî, remâneau tocă duel, urmati ae suita lorii, plecară cu răpe- (jiciune spre Bucuresci. astei căletorie mulțime lorii cele mai frumbse și mănunchie de flori. In totd percursulfi de săteni in hainele și purlăodă cunune eșiseră se întâmpine pe batete de ’ndată ce se opri, spre a lu- b-, ir> 1 . ii TRECEREA PBINCIPELUÎ NAPOLEONE PRIN ROMANIA. tîmpina pe Principele Napoleone. D. Brătianu fu primită de Alteția Sea Imperiale cu acea afabilitate șl plăcere ce ^ppirâ uâ cunoștință vechiâ. și amintiri de timpii aceia cându îm- preună luptau pentru liberarea și mărirea Ro- mâniei. După ce toți pasagerii se coborîrâ de pe batelii, A. S. Principele Napoleone In- socitii de droil miniștrii din intru șl de es- terne debarcară la rânduit! lori!; Aprbpe de debarcaderă era redicatii unii arpă fbrte fru- moșii, încărcate de verdbță de flori de deco- rațiunî și de tricolorii; tescripțiuni cari ar@» taO iubirea și recunoștința Remănilorf pen- tru Francia și pentru ilustra familia Napo- leone se citeai! pe acești! arcă. Principele Napoleone după ce trecu pe suptă acestă arcă intră suptă' ună ambrară de vardbță in care copil și copilele din scblele din Giurgiu, așezați în căte doue șiruri, ascep- taă pe augustulă bspe. După ce principele trecu prin mi^loculă șirului de copil la ca- pelă eși ună copilă șri oferi ună buchetă de flori rostindă cuvintele cari suntă In âni- mă ori cărui Română: „România recunos- călbre." Veniaă apoi doue șiruri de copite in haine naționale Împodobite, cu tricoloră și una din ele fi oferi ună buchetă amintindu’I brâși că „Romănia’i este recunosebibre." pe principele Napoleone. La trei bre trecute principele Napoleone și cu Principele Carol sosiră Ia CâmpuIH Libertățeî- Aci arangiarea era d’unu musețe nemărginită, se redica unii arcă Înălțimea lui era de d’asupră’i fălfiia unii La de vre gustă și d’uă fru- jntrarea in oiașiă trumfii maiestosă; i 1 stânjeni și stiudariă tricord românii Spre umbrară mbse haine de șiului Giurgiu de poporii. De se ’naintaă in cele mai fru- serbătbre tbte dbmnele ora- ș’apoi uă mulțime nenumerată mai multe ^ile scirea soslrei Maî’ii, 11 luniă, Altețea 8ea Imperiale Prin- cipele Napoleone punea piciorulii pe pămbn- tulă Romăniel la Severin, unde era primiți! da umilii din veteranii luptători ai drepturi- lorii Românilorii, de d-nu Generării! Nicolae Golescu. In orașulii lui Septimiu Severiu, ma- rele Imperatore Romanii, punea pentru ântbia dată piciorul^ unfi principe din ilustra fa- miliă căreî-a România datoresce In mare parte emanciparea sea; ânttia dată elii visită țâra pen- tru a cărei-a liberare luptase însuși cu ar- dbre, și era primită de acela care, tare de concursul® putericeî familie a Napoleoniloru, după alăte lupte și silințe, avea fericirea a primi pe proteciorete României acumă liberă și mare. Salve de tunuri apunciară sosirea Principelui Napoleone; orașiulu era Împodo- bita îjj cele mai frumbse haine de serbare: boite de verdbță, floră și măndrulii tricoloră Francesii unitu cu celă Românii, tapodobiaă tbte casele și tbte piecele. Ua mulțime ln- tusiastă -ș| împodobită saluta cu fericire și transportă sosirea Principelui Napoleone,. num» cunoscută, pronunejată cu resp îă și ambre de ori-ce Română. Armata care era acolo presinta șl ea omagiele și'onorile iei Prin- cipelui Napoleoae, hume acoperită d’uă gloria militară eternele. Principele aretă satisfacem principelui Napoleone, făcuse se s’adune tn Giurgiu uă mare mulțime de Români de prin alte părți ale țereî, nerăbdători d’a sa- luta pe protectorate țereî loră; mulțimea era atătu de mare, ne spune ună marture ocu- iariă, Încă tu abia o puteaă conține ulițele orașiuluî, Principele încântată d’uâ primire atătă de miscătbre ș'atătă de intusiastă, es- primă satisfacerea sea tn termenile cete mal măgulitbre pentru Români. Se făcu apoi uă revistă a grăniceriloră și dorobauțiioră cari se aflau acolo și principele esprimă satisfa- cerea sea pentru tbte' onorile rpilitarie ce i se făcuseră in diferitele oraște ale României. La uau-spre-^ece ore și jumetate princi- pele plecă din Giurgte spre București, ur- mată -de su^a Sea și de d=nlL m t.istrii te și cu marca, capitalei, de Eouă coturîde Iun. gime. Ca Inscripțiune pe frisa arcului sta scrisii; „Putitelui protectore alb națiuneî Române, „Napoleone IILa Pe ambele părți ale arcu- lui erai! d’uă parte marca Franciel,. plasă cu multă maiestrlă, de cea-l-altă marca Stemă* niel.. Curbne dg laurii, erai! pe ambele părți ale mărețiulul areb. pinjolo de arcă, M stingă, ee făcuse unii umbrară de verdbță Împodobiți! de flori, d’uă frumuseți rară; bunulil gustă și graciositatea formei rivalisad în elil cu freschetă verdeței atuncî chiară pusă, și cu strălucirea floriloră. Pretutindeni inițialele ilustre N și C Napoleone și Carol, făeute de verdbță și de flori se păreați prin- tre valurile falnicului tricoloră Francesii și Românii. De la arcă d’a lungulii șioselel, plnă suptii delii lingă viete d-îorij D. Brâ- tianu și Bozianu erab Înșirate In modă al- teruativii la uă mică depărtare unulb de al- tulii câte unii catartii Înaltă, purtândă su- perbe stlndarie tricolore francese sâă române de mai bine de șbse coturîde lungiși câte ună catartii mai micii purlândil fiă-care mar- cele unui judecii! și d’asupra câte trei dra- pele tricolore, celii de la mijlocii, francesii și cete de pe delături române. Ghirlande de verdbță, de flori și inițialele lorii erai) arangiate pretutindeni și c’unii gust» alesă. Ve^ule pra arcului de triumfi!, unde se principe- c’uă artă de d’asu- pbte Ies- Esterne și din Intru. Mai mulțî particulari, principele Napoleone. Răpe^iciuaea cea mare a poștei aOsUp, postilionii in costumulu lor o 1 p- nâ parveni printr’uă scară internă, a- ceste valuri de verdbță de flori și de tri- coloră brad tu adeveră d’unu aspecte feerică Apoi întorcăndu-șî cine-va privire d’acolo spre oraște, vedea uă mulțime nenumerată și ’m- podobită ce se ’nainta spre Cămpulă Liber- tăței spre a întâmpina pe proteciorete iei iubită, au^ia unii sgomotă imensă produsă de mersul» trăsureloru, de strigările de veselii și de mișcarea tumultubsă a unei mulțime a tu de mare. Tbte ferestrele caseloră pe uade avea a trece ilustrele ospe ejau des- chise și de pe ele atfrnaă covbre bogate, * f!“rî •* * ’««*■ de tricoloră. Una din cele mai‘plăcute po- dobe ale acestei serbai», domne frambse, gătite ,______________________________________________________________________,ᵣ,.,______ și fresce țoafe șer- riginate și pitoreștii, strigătele Joră și pocnetele âₜᵣâgₑₐ₀ ₚᵣᵢᵥWₗₑ ₐd®>a^ 4te sec-. cu cele mai coc&ei bicoloră lord era ceva nuoă și interesantă pentru principe, care fu condușii c’uâ răpe- iiciune atătă de mare, in catu te fc ; ore sulul mai jucinii gmgațte, pe la tbte feresJ trele și balcbnele; buchete bogate streluciai! In manele lorii, asceplândă pe acela cărui- [ In tîeajunsă pentru a ’mptea tresura ce ducea pe ambii principi iubiți depoporă. Astă-felă ¹ printr uă mulțime intusiastă, urmați de slri- > găte prelungite, principii sosiră la palatulă > domnescă. D’acolo principele Napoleone fu condusă In careta de mare gala a Curței la : ospelulă Hugue, unde esprimasc dorința d’â ■ se cobori, ca căletorindă incognito. Era 1d ¹ adeveră de necrezută mulțimea ce se vedea atunci; de dincolo de palâtute domnescă pe ; distanța enormă plnă la câmpulă Libertății, era aprbpe omă lângă omă și numai gracie activei; intellglnteî șl energicei priveghiări i . poțjțiel s’a putută înlătura tncurcaturate a- prbpe nelnlăturabile Intruă asemene ocasiune. Consiliul^ comunei capitalul se duse tn cor- ’ pore spre a aduce ilustrului bspe omagiele capitalei, și d. Cornelie Lapati, ca locoțilloră de primară, adresându-ee către A, S. Impe- riale, rosti următbrele cuvinte : , „Monsignorel „Interpretă ală poporului capitalei, comî- liulă comunală este fericită și mânhu d’a presinta omagiele sâle ospelul ilustru ală că- rui patrie a fostă tn totă-dbuna uă țâră de ospitalitate și de protectiune pentru iii Ro» mâniei. „Francesă și Napoleone, membru ală au- gustei frmilie imperiale de Francia și ruda prea iubitului Suverani! ală Românilor fi, pro- tectore generosă și stăruitoră ală causei < naționalității române. Alteța Vbstră Imperiale are titluri Imul ți te la ambrea- și la rocuno- șjgța eternele a României. „Se fiă dară bine-venită Altețea Vbstră Im- periale, pe acestă pământii care ti datoresce în mare parte bmanciparea sea, și unde fiă care locuitori! cunbsce, iubesce și venezi nu- mele Principelui Napoleone.: „Se trăiască Alteția Vbstră Imperiale! „Se trăiască Franclai" Principele respunse cu afabilitate că e fbrte mișcată de primirea atătă de lotuși Mă ce a gâsM in România și’n capitalea iei, și cu tbte că căletoresce incognito, primesce ma- nifestările ce’i face poporală română, nu pen- tru persbna Sea ci pântru Țâra ce presinta, căreia II va comunica espresiunea sjmțiminteloră ma>= nifestate aci. Principele Napoleone prinzi la paiață, îm- preună cu principele Carol cu P. SS. Milro- politulu, d=mi nimistriiși d. consule ală FranceL Săra orașiulă strai ucia de iluminarea cea mai șplendldă. Tbte edificiile și pieciele pu- blice ardeaă de 'focuri tricoloră; lampibne, lampe venețiăne, transparente de. Iotă felulă eraă respăndite pretutindeni c’uă ’mbielșiU" gare ș’ună gustă neimputebite. Tbte caselț particularie de pe ulițele principali erau asc- meae ilumijaate cu gpleodbr®. Mulțimea jce; circula pe ulițe era neuumerate. Pe la noue ore principele Napoleone, iusosltb de prin- cipele Caro! și urmată de suita se „ [î irc"^ seră în caretele curței principale i ade ale acapitalei și pretutindeni ună strigată imenșii și jumetate sosi In Bucuresci. Șe ^ice că erau destinate. Pe tbte piecjle și pe tbte ca-1 și ialusiasță auunia trecerea ticlui Roma - ~⁰⁴ ■ jM ROMANULU 13 IUNID 1868 t ■ ti —- uiet. După poueoreși juup principele reintră ia ospelG șin îndată uâ parte din armată cu «ia! multă musice (Secutară'aâ retragere ș»uă rugăciune de sCră cu facle pc piața Teatru- luu din ’najntea Ospeluluî Hugue.. Pe la ^ecc ore musiccle încetați d’a cânta și tnulțimea care cu cea. mai uiare anevoința putea cir- cula, se retrase incetfl încete. Pe la mie^ultt nopții iluminarea ânca hu & stinsese și prin ulițe tote mai era lume. Astu-felu se sftrșt astă mare și veselă serbare? națio- nale, tn caro unii Napoleone uhu puteried protectore ain României, ^vnea sc va^â cu proprii seî ochi opera solicitudine! și silințe- loră sâle. A^i orașiulu este âncă Împodobite, Prin- cipele a primite visite pînă la doue ore ș’a- țwi a plecatii Spre a Visita monaslirile Cer- nii*» și Paserea. DesCra va fi la Cotroceni uă mare serătâ In oudreă Principelui Napo- leone. Grădina de la CotrbbenI șl tetă șioșCuă ce Letă faptele prin cari s’a semnalată elfi de la convocarea și pînă în mo- mentulu disoluțiunil sdle. Disolvarea dară a Senatului a fostă nu numai uă necesitate -asdilută ci ancă uă bine-facere imensă ᵥ pentru care co- legiurile electorale și națiunea întregă voră esprime gratitudinea lojii cătră Capulă Statului care, spre a salva prestigiulă și esistința acestei insti- tuțiunl, a dejucată, prin disolvară, proiectele ambițtose ale maioritățil Senatului. Iu urma Revoluțiunil de la 11 ^e- bruană, pe căndă se agita în sâ- nulă Adunării Constituante cestiunea înființării Senatului, bărbații cu prin- cipii democratice, spre a face se conduce acolo vorii fi splendidă lampione, focuri de bengalii și tificie. După serată Principele data spre Comtanlinopole. iluminate tu focuri de ar- va pleca in- . a* triumfe principialii concordiei și ală fraternității între partitele cu idei o- puse, afi sacrificată principiile și cre- dințele loru politii la crearea acestei instituțiunî aristo- cărora li se promisese întrună modu solemnu transferirea în Iași a cur- ții de Casațiune, ea recompen- să morală pentru sacrificiile ce aă făcutu îu interesul^ unirel poli- tice. Maioritatea Senatului prin or- ganuRi seă celă devotată Terra, dede iqdată alarmă Coastituțiu- nea esfe violată și că magistratura este amenințată, este în pericolu; și aceste teorii absurde și anti-națio- nale fură repețite imediată de tdte organele de publicitate străine, ini- mice progresului nostru socială și politică. Conduita adunării națio- nale în acâstă împregiurare forte de- licată, a fostă admirabile; ea res- punse printr’ună votă de deplină încredere pentru guvernulă actuală și spre a stinge conflictul fi ce era gata a se isca între dînsa și Se- ice, și afi aderată luată, amână pentru altă dată vo- DISOLVAREA SENATULUI I’ra fine Senatulă a aflată chiară în disolvarea lui justa recompensă a fapteloră sele. Acestfi înaltă corpii ală Statalii,I care, datorai -esistința sea unoră împrogiurărl cu totulă es<-opționali, a probata pîuâ la evi- diuță în acostă sesiune că pu co- respunde scopului pentru care este creată. Maioritatea Senatului com- pusă din elemente eterogene,, din sfărămăturile regimelorfi feudali și din boeril noi, cari, fiindă Ia putere, aă sugrumată și persecutată, ca și bperil cel vechi, libertatea asolutăa presei și întrunirile publice, Sena- tulă, în locă de a plana pe d’asupra țutoră pâsiuniloră vulgare și de a da eșemple de moderațiune șl de prudință, aperdută prestigiulă au- torității sâle chiară din momentulă căndă ș’a propusă de a transforma acostă instituțiune iuti unfi focariă fn care₍ intriga, calomnm, și insulta ju- caă rolulă principală Cu asemene elemente, acostă instituțiune prepara prin ea însăși calea Ipte uă disol- vare» sieferă,⁵ și ar fi-pe?ifclitsfă chiară esistinț^tusea individ-nafe, dadă Ca- pulă Statului/¹ usăndfi de dreptulă ce-> acordă Golfetituțiunea, s»’ar fi diâohfiitu-o. k ]»«• timpă ptevenindă astă-felă funestele consecințe ale u&u CMiflietăisiurerosă și prelungită între cele două morpurf - legiuitori ale Sta- tului. .Colegiurile electorali -nu vorfi perde odin. vedere, ridentitatea ^e a esistatăl într» modulă d©* sMfede&.și cugeta silfii Senatului 'disoiVabă^șî în- tre mtențiunile dși teudințekcsub-ver- sive f^iaridoră austro-măgiăre, cari vedeau ună peri du iioininte în v p tar ea legiloră relative, la organism ții^iea»armatei ^la>£&ileferate, legi cari ar fi contribuită cu eficacitate la consolidarea, dinastiei Kt România și a principieloră democratice, pre- cu vo- turile de încrede, ce a obținută a-_ cratice, creclândfi că bărbații din cari se va compune o voră redica la a- dev&rata iei înălțime șî voră da na- țiunii întregi ocasiunea de a (fice despre dânsa cea-a ce se ^icea uădată despre Senatulă Romei: Urben sibi templum, Senatum vero consesum Ye- gum esse visam. Concordia și fra- ternitatea aă fostă mobilulă princi- pală care a determinată pe drnenil nrogresistl la uă asemene adesiu ne. inspirați de simpțimântulă patriotică că concordia face unfi poporă tare prin elă însuși, respectabile în ochii străinilorfi și formidabile inimiciloră în ora periclulul. Argumentele cu ,can se servîaă susțiitoril Senatului' pentru a legi- tima utilitatea esistințel lui, u aă nici uă valdre, nici uă autoritate. In a- devără nu se pdte admite ca uâ lege ce a primită sancțiunea votului Adunării Naționale, se mal albă ne- Voie de a mal primi și sancțiunea unul-âlfi duoile votă ală Senatului, mal cu Semă căndă se scie că în Adunarea Naționala suntă reprGsin- tate tote stările societății și se află concentrate tote capacitățile și tdte inteligiuțile țerel, pe căndă în Se- nată suntă represintate numai inte- resele unei' clase, dră capacitățile șî inteligințele se află cu totulă în mi= noritate, gata a schimba mandatală lofă de senator fi pe adela de depu tarea acestora legi. De și tdte si- lințele șî proiectele ambițidse ale ma- jorității Senatului de a resturna gu- vernulă a remasă infructuose, to- tu-șl însă, cată a mărturisi că prin conduita sea a causată rele incal- culabile nu guvernului ci țeril; ea a împedicată resolvarea cestiunil re- lative la juridicțiunea consulară care, grațiă activității și energiei guver- nuhă, era gata a se resolve pe ca- lea diplomatică. Etă uă parte din actele patriotice și politice prin cari s’aă semnalată capacitățile și inte- ligințile maioritățil Senatului. Se veni mă acumă la partea cea mal delicati a subiectului nostru, la cestiunea fiisă a persecuțiunii con- tra Evreii orii. Aci natara umană se înfiotoză la^spectulă tabloului în care stafi aepinse cu colorile cele mal negre fote intrigile, ma- ohinațiunile și manoperile .inimici- lo?fi din întru și din afară ai țeril. Căndă d, L Brătianu^. prin circu- larea sea administrativă; a voită se puiă uă barieră imigrațiunil vaga- bondiloră .goniți de prin. alte, state, eță, iviseră atunci inimicii din în- tru, momentulă celă mal favorabile ca se resturnămă guvernulă actual; 6tă, Ziseră atunci inimicii dinafară, momentulă celă mal propice ca se paralisămă or ce acțiune a guyer-- nulul, și se înlăturămă votarea proeo teloră de legi relative, la organisa- tată. Cătfi despre lacunele și imper- fecțiunile ce ^ică susțiitoril Senatului că- presintă hiă lege la prima el vo- teref^și că ele dispară numai după ce voră fi discutate din nuoă^ noi credemă că- aceste lacună șr imper- fecțiuni nĂ se recunoscă decătă tre-= cendă în domeniulfi vieții practice, în¹ domeniul fi aplicați uhil. Etă pen- tru ce (jicemâ că‘argumentele stis- țiitoriloră Senatului n’aă nici uă-va- Idre-, hîd uă -autoritate Se cercetămă acumu dacă Sena- tul fi a respuusfi la sacrificiile făcu- te în interesulă concordiei și ală fraternității și care a fostă conduita guvernului făciă cu acusările ce i s’aă adusă de majoritatea Senatului, rea armatei și la căile ferate. Și unii și alții dară concertară îmr preună și. făcură causă comună ca se consume opera de restarnare^.El procesară prin a trombița prin .or-’ gagjle log fi fayorite că Evreii șunt persecutați, și aă redicată astă-felă uă meșură administrativă la uă,ces- tiune internaționale. Printr’uă coin- cidință fatală le veni în adjutoră, ca factorii putinte, și proiectulă de lege în contra Evreiloră, presintață adunării naționale de fracțiunea li- beră și independinte, și în contra căreia d. I. Brătianu a protestat^ c’uă elocință rară, argumențăndă cătă se compromite prin acestă le- ge națiunea .ndstră care s’a distinsă de secole prin caracterulă iei afa- bilă și ospitalieră. Dară tote con- siliele d-lul I. Brătianu nu prod^- Franciel, care ține forte multu la re- constituirea Poloniei, și căreia poporul Romăafi este datora uă recunoscință eternă pentru tot felul de sacrifici© ce a făcută în interesulă esistințel politice. Neesactitatea despre ban- dele armate a fostă asemenea pro- pagată de tote fiarele inimice pro- gresului visibilă în România liberă, cu scopulă perfidă de a compro- mite raporturile amicale ce esistă între cabinetulu nostră și acela alu sublimei porțl. In fine maioritatea Senatului, minoritatea din Aduna- rea naționale, tdte organele inimice din întru și din afară, după ce aă pusă în lucrare tote fibrele activi- tății omeuescl ca se restdrne gu- vernul ă actuală, și s’aă convinsă despre imposibilitatea de a realisa proiectulă loră, aă tentată rebus desperatis, a resturna guvernulă ac- tuală prin acea moțiune monstruosă formulată de maioritatea Senatului. In urma legii relative la orga- nisarea armatei, d I. Brătianu a declarată într’ună modă solemnă că este gata a se retrage de la gu- vernă, îndată ce se va vota legea relativă la căile ferate. Utilitatea, im- portanța și urgința de a se vota acâstă lege în interesulă consolidă- rii dinastiei în România și ală prin- cipieloră democratice, pe a cărora basă se desvoltă astă-^I esistința ndstră politică, afi fostă recunoscute nu numai de bărbații domocrațl din Eomânia liberă, ci încă aprobate de tdte organele de publicitate Româ- ne din tdte divisiunile teritoriali ale Daciei. Aessfe organe, precumă derați unea, Gazeta Transilvaniei, Albina s. c. 1., cunoscă mal bine de câtă noi politica desastrudsă a inimicilor^ noștri seculari, șisimptă fânele profunde ce se deschidă în ănima lorfi, ori de câte ori se vo tdză în România liberă uă lege pro- gresistă și liberală. Maioritatea Se- natului ma voită se asculte nici con- siliele domnului I. Brătianu, nici pe acelea ale ^iarieloru Române din străinătate, "redactate dp bărbații de- mocrațl,"și cari n’aă altă tendință și altă 'inWeSfi de câtă de a vedea unitatea , consolidarea și întărirea ele- mentului Română. Adunarea națio- nale opuse moțiunii maioritățil Șe- natalnî ună nuoă‘ vottt ' de deplină încredere pentru guvernulă actuală, și-iii* rugă a’șl retrage demisiunea ce uă depusese in mânele Domni- ‘ torului. Capulă Statului, avândti în vedere votulă Adunării naționale și ponderândfi cu maturitate tote ac- tele maioritățil Senatului, inflise aces- tuia prin disolvare, ped^psa ce meritată. I3ÎJ T t B. S^ițiscUi. a Spre acestu finita prin alăturatul^ me- morifi vino a da. I-ifi uă mică ideie despre întroducțiunea sericultureiîn ț6ră, Il-a aretu Intîmplările ei din anii trecuti; și alfi Ilha arAtă posițiunea ei din astă parte dc MHcovii. Din acestea speru, că siT'voru pătrunde tdțî onorabilii cititori, convingCndu-se că sericul- tura pote de sicuru prospera și în asta, ca și In cea-l-altă parte de Milcovfi. Erfi gu- vernulfi, ca doritorii! dc Înflorirea țerel și mai cu deosebire de ameliorarea sârteî scă- pătațiloru cetățeni din vechea capitală a Mol- dovei, se va grăbi a lua mesurij^ necesare spre a o desvoltă acolo; pornfodfi obăișia fi chiaru din Municipium lassiorum unde era deja pornită la ' 1865, — prin ua scdlă de sericultură înființată fh Încăperile monaslirei Gala ta, lengă Iași pe care d. ex-ministru de agricultură, d. Sturza a suprimat’o din causa ca a vedutfi trecuta in budgetulfi ei suma de 54,3 00 lei pe and, suma care nici n’a fostfi cerută de sup-semuatulfi ca directorulfi și intimțătoriuta ei, .și nici a fostă întrebu- ințată; ci cu acea scdlă s’a chelthitfi în to- tulfi cu Înființarea ei, numai 18jiîi lei ps anu HI, Memorii. ₒⱼ j । gnip Sericultură se presupune ca m fl în* trotaii In ț6ră mai multa de unu secold șl jumetale, cu venirea familielorfi sCrbe bul- gare și grece, căndfi aceștia ar fi adusS aci și cei ănteih duțji. După care- imulțlfo du-se du^jl pe alocarea s’a lățite șp atestă industrie, maî ca sâmă in Valahia și în t nele locuri în părțile de jpsâ ale Moldo viei; însă întrunii modă restrînsîi, .j-, to De la 1830 mai mulți din proprietarii de. moșii, aflândii de progresul ii sericultureî în alte stat®, aii; adustî și.și.du# și semfință de du^î din Grecia și. Turcia, plăntâadul ți semăaându’I pe > y; șiefo .«rii; darfi. de es- ploatareă metisei nu s’a.apucatfi nici unulfi pînă în ^iua de astăzi (în Moldova măi cu sâmă) lesăndfl planțațiunile lorii în. părăsire’. De la unfi timpii necunoscută începură în Moldova pe alocur'ea a se. ocupa cu: eșpjpa- tarea metasei brute țburangiefi) numâî unir din clasa muncitdre. Ei producă micTcantități de cocoși, din care pregătescii' mutase brută de Iotă ordinăfie; flindă că nu cunoscă teoria nici practica sericulturei moderna Ar cea mătase nu se pdte. întrebuința da. cătfi la cepregarii .și la țesutulu unei pîmei an« mită de burangicii, ca .0 . lucrâză șatenciie- amesticăndă cu ea și bumbacă. La 1852 a înființata guvernulă.tu Bucu-r resci uă maneanerie (fabrică de crescută găn-, . dacii de metase) pentru a $53 produce go- □ J 1 i ta - * ' * goșî și semfință de gândaci de mețâse, în, scopă" pOte, spre ameliorarea soiului indigenă a găndaciloră de mutase, care este cu to- tulă degenerată. Acestă degenerare a pro- venită din lipsa cunoscutei culturei modeme. Din causa unor fi boli epidemice d,e gân- daci "de metase, ivite în Italia si în Francia se formară' mâi multe societăți, Jn scopu de a putea prodige ajurea șentanță de gândaci sanetoșț. Spre aceătă finită ele-caută anume țeri și orașe, unde n’arfi esișta 'asemine boîj) și a 0 distribui apoi acolo, unde predomi--- naă acele boli.. care esistă prin grația națiunii. ‘Mal ântâifi ne adUcemu aminte cu du- A . A , , , D rere âefea scenă regretabilă fh S₀ᵣx ᵤᵤ$ ₑfₑcₜQ ₙ{cj ₐ₆Unrₐ c^, m W* guduri deâajfepj-fc care capacitățile și intehgmți e Se-ₗₘₐᵢₒᵣᵢfâțᵢ! Senatiflui, nici asupra pu- smțațpmșa națioqaB,. a ia«Matu.și natalul servita cu armele cele ₜₑᵣᵢI ᵢₑI ₛᵤₚₗiₘₑₙₜₐᵣe diu adunarea maț pucinU nobile ca Se cbmoafâ₍ naționale, nici asupra fraegunil ]i- proiectele dj legi relatare k refor- independinte. Note diplo- încuragiată neesactitățile și încrimi- nările ce s’aă, publicată- în (^iariele oposi|iunil din întiu și din afar^ și prin suscitarea patimiloră la ură și discordiâ a întreținută ună, .spirită de ariarchil îii ăăimile tutulorfi ue- mulțămițiloril cari pună interesele lorfi individuali mâl presusă de in- teresele generali ale țeref. A para- lisa ori-ce ncțiună a guvernului, a procura străiniloră me^iel^ de a s« amesteca în afacerile iuteribre ale țerif, a despătură fapte+oalf și eiMlhuente ptiliti^e de ^uă itiâre importitfyf,‘" a calbmaSa, U-rinsulta; și a înjosi me- rituhvuațiunil, etă spiritulfi prin dâre ș’a- c^vMqiieată Senatulă disolută, hcaimi isiaiits ic- xsu. .? proiectele der legi relative' fa refor- u și transferirea curții de casațiu-j se urmară îndață pe unfi pi- to^gmfare ^a ve- ^ dₑ ]ᵢₜₐₜₑ îdₜᵣₑ cₐbᵢₙₑₜᵤₗQ «jtaW cătă ae' pertculdsă este dialeN ■ - ■ tiea oratorie bene-dicendi, cândG ea' este serva pasiunflorti omenești și a interesului individuală; și ârășî cătiî ar fi ea de salutariă, căndh ar servi ca orgar . sincera pentru’. realisarea binelui pablicO. Dat&^u-¹ yernula a presintatQ aceste legi, nu Jenatului ci Adunării naționîllegela a fostu condușii de - siihpțimentulfr PtțrLttoâ’ de a ’sedeît realisata cu uă oră mal nainte cernite legitime ale ^-ațilorâ noștri trausmilcovem, nostru și cabinetele străine și trium- fului verității a strălucită în totă splenddrpa lui, în favdrea. puterii e- secutive. ₇ aa * «ik- Cătă despre persecuțimiea ,în con- jtra Poloniloră, noi credemă că ca- binetele amice s’atf convinsă că a- ctosta a fostă numai ‘ uă¹' învăluite fabricată în oficia-a (fiariultfl Târfă a.uf uij^ Lin DESPRE INDUSTRIA NAȚIONALA DIN VECHIA CAPITALE A MOLDOVEI. GhveTnu'lă, în solicitudinea sea pentru des- voltarea sericultureî In Vâră ca uă iodustriă naționale, a adusă tn vara.anului trecută din Italia pe domnulă Marchiz, Mihailă Bajșamo Criveli' ca d-sea se dea cpncursulO șefi a- coete! desvoltare. □ii) In ui mare, onorabilele d. ministru de A- grfcullufă, comerciu și lucrări publice, de iatunci, prin circularea sea supte No. 3 48, din luaa Auguste acelu-așiî anu, a cerutii ca fiă care cultivatorîfi de gândaci de me- tase dih țără se trimisă din recolta sea din acelC⁻ anfi ministeriului căte unii dramă de sentență de gândaci de metase și căte 50 dramuri de gogâșe, ‘spre a le esamina ju» mliuM domnii Marchiz. Sup semnaiulfi cajanute ce fece parțedin iifeștă industrie, fllndfi spe ialfi, theoreticii șl practică în ramulfi acostă, do mulți ană YUr jehdfi Tiiâyea unor ii mesurl,ațiia dejaudabilu jranjfi putute rem'ănea iodiferinte uud .asu- . riîtfo ‘e’phriuîîilate; <3e aceea am socotita a șracompania, cu inteațnlnea culpa- .ᵤₙₐ cₒQₑᵤᵣșfₗ Jₐ bile den a dewgnrșî arepresrtitagir- ^3^ "ci vernulă actual ca persecutore în ochii' ccsltate. ,'câ elă este de mare ae- cai b' ni Așia dară se așezară In anii trecuti, "i In capitala țerel o companie străină pentru coa- sumarea seminței de gândaci de metase să- netoși, și a înființata unii felii • de ctyneraă. monopolu de consumarea șogoșilcr^r- și senienței de gândaci de metase, preGumibe^te cunoscute, și le esportau tn strâinățate^'iin Spiritulfi acelui comercifi însâ a -fosta rafinate, avOndii de scopu ^mai Jnt^rgșui^ propriu cu paguba altora^ [ -q pfotov Gu aceste jntețțiiml compania a pusfi ^uu precifi forte mare pe. gogoși car& țiu fb, sista tn nici unfi stata ulmml Acostă manieră a ațîțâțu la esploaiarea w cesțorfi producte unii mare nunjerd^ de a-/ matori din tete «olaselg sofifctăya, . fără se aibă cunoscință de sericultura sistematică.r Atâta a§ei amatori, câtuși chiară InSu-șț aginții cpiEpanieî, se siloaiV număr* se ducă multăₜ (șe irjțelege ca s&aâștige m^W ciesctnifr mase mari de gândactode fără md uă regujă ^metodică,' în 4o«iM/ne» spaddse grămădiți ;dându-le hfâaă- tu timpă^ și fără timpii,, și de multe ori ©' fosta șH aedsta pe alocurea-, fdrîa taag Eră fo finllu®! crsr-^rii, ioni, espuneau Roșite M w luâțHitgi jseăasâ.fluturi dîa V st: 1 L ROMANULU 13 IUNIU 1868 505 jucă semânță; -care maniera este în contra âultureî, moderne și în contra igienei gânda- ■eiloru de metase. .lângă acestea maî esploataă numiți! totă îu așa modă și semânțiă de gândaci de metase din soiulă indigenă, care este de totă ordinară. Acestă soiu nu dă nici măcaru cheltuela ce se face cu elă. *0 așa semânță. de gândaci de porta numita companie din țâră, mă în anii 1860/ 61 și 62 In Prin urmare reăultatulu a fostă mutase es- inai cu se* străinetale, după regula generală¹: „din semânță rea ese ua recolta rea.“ Sericullori! din slrăinetate, cari nu obici= nuescu nici odată a produce așa feliu de se-' mânță de gândaci de metase, nici le-a venită In minte despre uă asemenea falsificare a ie!, ci veZândă prin ma! multe Ziare publicată că în România nu esistă bălele cele epide- mice de gândac! de metase, ca la Zânșii, o cumperaă bucuroși. Dară după ce aceștia au veZută îutâiaș! dată că recolta a eșită rea că nici nu era cu putință se iasă bună) de I bună sâmă a atribuită acestă accidentă totu la ună efectă alu bălei; socotindă că tre- •bue'se mai cerce uădată; vă^endă însă recolta și adoua âră ese totu rea, lesne pete înțelege că ei n’aă mai cumpărată acea semânță și atreia Oră. că se du Numita companie, șciindă de mai înainte acestă finită, S’a silită a’și espedui. aginții ei prin țâră, ca se predice pretutindenea câști- turi mari din creșterea gâmdaciloră de me- tase, ce se capătă întrună timpă scurtă de 5 sââ 6 săptămâni. Cu acâstă dibace ade- menire a atrasă ună numără șî mai mare de amatori, cari amanetându’și proprietățile si sculele loră, ’și aă procurată banii nece- sari, șj aă cumpărată de la dânșii faimâsa semânță, care pe lângă calitatea rea căpehsă și bdlă, spre a o esplăta... In acestă. modă compania a vândută a-tencea în țâră uă cantitate de semănță de gândaci de mă- tase multă mai mare de câtă acea ce a es- portatu din ea, luândă câte 80 galbeni de oca, șl apoi S’a făcută aevâZută pentru îot- d’auna. Eră numiți! speculanți,, unii neavândă cui vinde producțiuaile loră, și alții .neavândă pe se- vînZă, fiindu că vermii loră de me- tase au perită., s’aă nenorocită de totă.. Uni! din aliații Zisei companie însă, aă Inventată în urmă ună neadeveru Zicând ă că niște șarlatani, ce se aflaă între consumato- rii de semânță ară fl amestecată .macă în- trânsa, șl de acea a picată comercială ei. NB. Pe la 1862 pe cândă Zisulă comer- ciă strălucea în țâră căci suma vlnZâreî go- goșiteră pe piața Bucuresciloră In vara a- celui ană, sa suită pînă la 500,000 gal- beni 11 Domni! miniștri de atuncea : D. Cor- ueă' și A. Gatargiu mi-a propusă postulă de inspectoru generală de soriculturăM cerân- du’mî unu proectă întru acâsta. Ca unulă ce amă fostă convinsă de tâle cireonstanțele Zisului comerciă,. precumă amă aretată mai susă, prin ună asemenea proectă amu propusă guvernului, ce felă de măsuri trebue de îndată luate în contra acelui reă^ cuiarp fără se ’mi dea acelă postă, aretân- du’i urgința loră, și că dacă nu le va lua Zisulu comerciă de totă va cădea, și bâla de vermi de metase va intra în țâră, însem- ntaiă tot-uădată și cauza acelei Catastrofe. Jekjrit^^nvăluiri însă aă împedicată a- tunei pe guvernă atâtă de a realisa acelă Pfoectă, câ^h,și -de a lua- Zisele mesuri. Print^miare »aă-’ împlinită tdte precumă le amă preZisă... Spre dovadă, se pâte. vedea âncă și acuma citatulă meă proectă în archiva onorabilului ministeriă .respectivă. . De atuncea nu s’a₄făeută nici ună pasă spre ameliorarea se*icial»gi ndstfe^...,?^ Acuma dusă q. ministru de agricultură, cmnercii “i iJucrâri publice prin circulara sub 1No.j'3,486 din" 22 luniă anulu trecută> declară-ci domnia sea sperea^ăf ca, prin⁻au- toritatea -șt inerbderea cate jd. uîarcliiză' Hkhailă Balaamo Criveli, se bucură în stPăi- uplate va redobândi citatulă comereju uț țâră. Subsemsaîulă ocupându»mî5 aci în lașî^îa specială, de mai mulți ani teoretică și prac- tică cu strLullura modernă. în s:op& numai fa $$ juisa propaga în altă parte da Mil- ! । covă^ț fiindu. ea cunoscută ca uă industrie gaționaie, nu numai că amă aclimatizată cu nemerire, soiuri străine de v^rmi dd mătase; intre care este și acelă de Milano, aplicându cultura loră, după clima și posițiunea geo- grafică a [erei; și soiulă vermiloră de me- lase indigenă, fiindă de totă ordinară l’amă ameliorată forte multu j în câtă potă (Jice, ca pucină ii mai. trebue de a șe putea com- para cu renumitulă Sbiă Milaneză; dară amu produsă și metase brută d^ diferite soiuri, și de uă calitate perfectă, cu uă mașina in- ventată de mine. Din acea mătase a mea guvernulă a tri- misă in anii trecuti dimpreună cu producțiu- nlle terii ia eșposițiunile din Loddra șr din Paris; șr mai cu deosebire acumă la espo- sițiunea universale din Paris din anulă tre- cută pe care melasă, multe onorabile per- sâne cunoscătâre, ^i chiaru însu-și Alteția Sea serenisime Principele Domnitoră a ad- mirată fineția și frumuseții iei, veZându-o maî ’nainte de a se spedui la Zisa esposi- țiune universale. i'i f Convingnâdu-mâ' deci, precumă am (fisă, ca sericultura de sicură va pute prospera în astă parte de Milcovă ca și în cele Vai- te state civilisate; totă uădată avendă tn vedere și aspectulă lașiulni cu posițiunea sea topografică, cea maî piloiescă, cu multe is- . r. £1 15 vore cu apa cea maî buna, cu împregiuri- milo sâle presurate de podgorii șl livcZi ne- numerale, cu totă soiulă de arbori, am o- piniată că: dâcă în loculă arbgriloru -semi* selbilicî s’ară plânta atâția duZi-și s’aru in- a introduce sericultura modernă și în Mol- dova, ca uă industriă naționale, unde ea pînă acuma nu esista âncă, m’a însărcinată, după ună proiectă ală meu din 1 8 Noembre 1 864, de a înființa uă scâlă de sericultura în în- căperile monastirel Galata lângă Jași, suptă numele de: stabdinientu.sericieolumode'.u-, și încredințând^ direcțiunea eî 'mie, ca prim ființa uă scălă de sericultura, spreaᵣlpmina te. acea și cualitatc la prefectura de Covurlui, și învăța pe locuitori cumu se crâscâ vermi te loculă d-lui losef Locusteahu, demisionat. de metase și cum se «tultiyezoAllîi^iF după metoda mea; lașiulă și chiară MbldoVa în- trâgă, îu căți-va anî ar trage mari Ltose și ar deveni ună ală 11-16 Milano.” . Guvernulă trecutu simțindă necesitatea de- RESBELU.— Prin decretă "cu data 27 Tanuariă 1866 i-a data imobilulă în con- culti vatoru și funda torc âlă’iterfculturel mo- iderne în moldova. y - DeschiZându-se acea scâlă în , prlmă-Vâra anului 1865 ’mi a dată guvernulă și se- mânța de vermi de mătase din soiulă japp- nesă, uoe. a cumpăratjoț de fia uâ societate frâncesă, spre a o cultiva acolo. Sciindă deci pe de uă parte renumele se- mânțeî japoneze/. șL pe de-Alta, nici am ’a- vută în deajunșă locă. Jn încăperile Zisei scâle, .chiară nici pentruMâtă acea semânță ce| ’mi a dat’o guvernulă. am fostă silită a lepeda semânță mea dej.vermi Zejnătase ce am cullivat’o atâția ani.;. J ’ De și la crescerea vermiloră Jp mătase eșlți din ^Lisaj semănță am pălită tote regu- lile sistematice, totu-șî am . remasu înșelată, în speranța mea că vomă dobândi unusoiă bună de vermi de mătase in țâră; fiindu că recolta a e^ită rea: cea mai mare parte din gogoșile acelei recolte aă fostă, unele de totă mititele, altele fârte subțiri și multe duble. Bălă între acei vermi n’a fostă dară „ , , .. .. , .. ,. .iconservatoriulă a vindută productele acestei erau Intre dânșii-fârte mulți întarZiapu. can . . . _ r moșii în timpulă de duoî ani fără nici uă în a 8-a Zi din versta a 5-a au fosta așia de mici, ca acea-a din ânteiă Zi din acâstă verstă, și aă remasu așia de miclj pînă la finitulă crescereî loră. Causa aefesta de bună sâmă a fostă; că citata semânță pronumită japoneză, de și din origină pote fi din laponă, trebue se fi fostă fabricată ca și acea de la noi, din anii tre- cuțî, pentru faimâsa esportațiune. Sperezu însă, că în trei sâă patru ani o voiă pută ameliora; dară totu-șî e prefera- bile soiulă Milaneză, pe cure trebue numai a’Iu scăpa de bâla; J (Sferșituiu la No. yiitefă). Mihail Vitlimescu. D-ltâ Sedâcto&cdicfiarMtâ ROMANULU, Domnule, Esemplele și -aspirațiunile cele frumăse ur- măndii- a fi-'cunlstute de toți;' Lme-voițl vâ ,rogă a face șc se publice în stimabilulu d v. Zfariă, a'lătufata epistolă a ^omnișiărci Anna fi.ili, adr.sijâ că’U^ dămna Preșcdipte a Cu- mitctu’uî dc ffinu-ficcrc pentru felele ser- imme din acestu orașă. PrimiJ, d=le Reîfactore.'așicuraYea|M3Sei mele considerațiunl. L '' Membră a societății_deJ-fee= Âeere- Caterinci Cantilli.' Ploiescî luniă 6. 1868. 1868, Martiă 1 4. Dămna mea. Am primită bine-voilbrea d-v. adresă cu No. 19, relativă ia nobila misiune care ve preocupă. Ve mulțătnescă cu deosebire dOmna meaj și me simță fârte fericită că mi-ați pro- curată frumbsa ocasiune de a contribui la formarea unui institută ale cărui fructe voru face gloria acelora ce au luată inițiativa, xle a forma acâstă casă de binefacere, cea-a ce dovedesce spiritulă de progresă și clvilisa- țiune ce caracterisă pe dămnele Ronrăne18, 6u cinci Odăi, cuhuie și. o- daiă de slugi, se închiriată de a cumfl cu mobilă ți fără mobilă. A- matoril se potfl adresa la Epitropu cari pbte găsi la uuinita casă. No. 262 6 — 24 BURSA VISNEI 23 lunii FL. KB. Metalice....... 5? 50 Naționale:....,.. 58 50 Losc............. . 63 40 Creditu’.u ,. . . 8 4 80 Acțiu. bănce 723 ---• Loadou195 60 Arginti.. 115 75 Argi în tnărf. 113 65 ’ DueațI........... 5 51 Moșia BWb. a din Distrlstu Pra «e» Kpitropio, se dă cu arendă pe cinci ani de la 23 Aprilie viitorii 57, cumperătoril potfl avea Stânjeni cStățimi mari și. mici vinuri cele maîl hova Plasa Tîrșoru, proprietate mi- și îu curțile Dumubloru, acumu cându bune de Diăgâșanl de 3 și 2 ani noriioru decedatului Ibn Iliad Ro- eare Ba vs Vⁿea ⁵ lulifl viitorfl. Doritorii yorfl pofti în locuința mea, Calea Mogoțbel, Tontâna Roșie No. se aducfl.de la pădure, preciulă 4 uedrese, ți care potfl egala cu vi- ți galb Stînjenulu Chr stophor Xenix, Satrada Lip- scani, No. 80. No. 303. 8— 2< d<- li -Q j CĂLDURĂ 1NTEXSIVA IN^ ȘITĂ i PEN TRU MAL MULTU TI Ml U, la d sclnderea el s'a găsită copdusulu da 'j hărt'! ț' b ,nt ia DE TOT NEVATAMATE. | ' Fundă că prin soliditatea fabricatului D-stră 7 ni s’aă s -ăpată averea, ce 1-0 încfedințasem | j ne simțimu îndatorați a. vă mulțumi, autori 5 ț dundu-vă tot de o d 4ă de a aduce acestă J Ii Cadă Ia eunoscința publică. FRAȚI ESRA. jî Bucuresci, 6 (Ife) M.rtifl 14J68. $ Sus menționata Casă de f iți, ea‘e espusa I la Agenții nostr: generali D-lor APPEL et C e , Bu«suft-ecl, Strada Covaci No 1 No 165, 4—6. F. WERTHEIM etCrie.J MAȘINE DE SECERAT BIUEOULU SOCIETAȚILORU DE ASSICURARE. I UNGARA GENERALA Șl „LA RAL01SE“ se afli, do astîdl înainte in STRADA GERMANA Casa d-lul AngtelovicI (Prăvălii No. 11 șî 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unde ge priimeeee oferte pentru assicurarea în conta FERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DONAREA ȘI ASJQWA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți g< ralbdă pentru assicărările' încheiate eu fondurile loru (n cum* DE LEI ISTETOI 42 MILIOANE și tbte păgubile ce s’ar ivi se regulb4ă îu modulă celă mal dreptă și espeditivfl de cătră Bncurescl. 20 Aprilifi 1868 REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALĂ, In Districte se prumesefl Ofertele de așicuralc Iș. Agențiile nbstre deja cunoscute, eră în ploiești la Domuu HAGI 1OĂN PITIȘU. No. 218. ’s 6—64. AV1S IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari dc Kautșuk recunoscute ca cclu mal bună și mal sigură, apărătorii a șireloru de grâfl ți a ori ce felii de producții agricole, mărfuri, mațiue etc. contra plo'loril celeru mal mari. Aceste mușamale, de uă invenție nouă, primi a te la expo- sițiunea universale din Paris ți la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroru altora pentru superioritatea cualitățel ți pentru soliditatea loț fiind lucrate eu kautșuk și cu uleifl. Probe sunt depuse la comptoaruliî D-lui Mosco Ascher, strada germană, via-ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale care singur priimesce comande pentra tbtă România cu preciuri ficse. No. 257. 15—34 T FARFUMERXA VICTORIA Lovi g ia .J i t" «21 vijaaoo □j Lin sar . tu. a. -'jboo 12:! I.A. 1’AJIKIS 0 4 SEPONULU MIBANDA Cu base de sucit de Crinii și Lăptuci. ț. u’KJ _ ethea oi 1- STRADA RICHELIEU, STRADA RICHELIEU 50001 ipotecă A se adresa, Calea Mogoțbel, Bq. 61, de la ora 5 pînă la la 7 pomeridiane. No. 272. I04. n 1. r 1 o .. 71 .3 - - - Pnr'utneria Victoria prin f ibricațiunea perfectă a productelor!! și spe- ciale de Toaletă a sciutu a\i câștiga dej,, unfl r. nume fo idatfl ți fbrte Însemnată, îa cercurile înaltei Anstoer ț i și fashinnî. Daru mal pre- susu de ori-<-e comparațiunn suntu p -rfumeriele ei none, compuse dm Essența d’Y augylang estrase prin destilațiume din Unona odosatiss.ma, la Phiiippinele, prin fiaița și suavitatea loră a.ipesibră Credem prin urmare, a îndatora pe publicu elegante, daca ațragemă Btsnț'unea sa și’i recoman ămii urmăibpele parfnmeril: Estreul^ d'YlaKgțfang ți Bu^uetulu de Manilla pentru batiste 1OLLT1NA LUI BlGAUD. Apă du toilotă admirabilă, constitui ună adever iță talkman ală fru- museții, pentru conserv-rea, frăg. ^imea și albeața pielei Ea este ultima parolă a soiinței — Superioritatea Tulutinel țn eompa- rațiune cu ap le de Colonia, de Florida și oțeturija cele mal reaașd& pa este contestată. OLEULU ȘI IPOMADA MIRANDA. Preparațiunf Remarcabile, care sa pbte numi tesaure pentru părfl, ți care compuse dm substanțe tonice și fprtifiante, infrumuțasă și a sigur > conservațiune părului comunicându-i rotu-d'uă-dată unul din par-' fumurile cele mâl plăcute. I Destul a compara cu săpunurile cunoscute spre a’i da preferința meritată. Elu comunică pielei nă supkță psrlicolsiă face uă spumă abnm dentă, care formăijă uă adeveratĂ baie de lapte ți parfumulu delicată alu săpuuuluț nu tasă nimică de dorită DENTORINA Șl PATA PENTRU DINȚI. Dentorina este unfl elixiru pentru curăț.tulii diuțilorfl din cele mal plăcute. Elfl parfumesă ți răcoreece gura, întărescu gmgdle fi anără dinții de stricăciune. Pata pentru dinți aă făcutfl uă revoluționa Întreagă in acbstă parte a toiletcl ți a A isbutitfl a suprima tb a prafurile ți opiatele mal mult sin mal pnein acide și nmsibite — Este de ajunsă a trece uă perl-, Uță de dinți udată peste acea pata pentra a obținea uă muciiagiue m6le ț. unsnrbsă. care dă dixtț lorfl uă albbță ebloisanta. Depo* tulă prepawțiunilorfi nbstre, în Romani* se află numai: In Bucuresci la Pharmacia A Plecker, vis k vis de Pasagiu Română. In lași la Pharmacia C. Konya, In Bacăfl la Pharmacia E- Rakovițl. No. 284. 24— 7d. 5-2 2 >» PILULE DE JODURU DE FEKU șrMANGWW DE BURIN DU BUISSON. ' Aprobate prin Academia de Medeănădid Paris. Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceMe ! pilule Bust considerate de către toți medici ca superibre a pilulilorfi de protojodur de । fer& semple, elle sunt completă inalterabile J acoperite d’uă tecțură balsamo-resinb^ fbrte ușurică, profităndtt de propietățile speciale ale jodfi-ferși manganesiulul. 1 • Este pentru diversele titre que elle consti- ; tue ună medicamenta escdllent in afecțiunile limfatice, scrofulbse șii numite, tuberculb&e, cancerbse și sifilitice. Palidele culori, sărăcimea de să. țge, irre- gularitațile menâtruațiunel amenorhea, dis- ¹ parii rapidti la a lortt întrebuințare, și DD. medici sunt siguri a găsi iu trinsele uă medicațiune energică a fortifia temperamețiT o tete slobe și a combate flisia. Depoullî generalii la Buccuresci, in phar- macica la Cerbul& de aur adl Adolf Plecker. piste drum de Passagintur Român ;ila las&j, de Konya; la Crajwa, la D, Pom,; la Galați,, la Tatdckeski. I HE D. ION CRFLEA DOCTORU FABRICAU H luî Wdod, se afir de vindare la WALLER Șl hartma^n" Bueureici, Calea Heresireu, N6. 105, Galați, Strada Portului No. 273. ■ IO—24. 3OAN ANGHELUSCU CALEA MOGOȘOAEl VJ&-A-VIS DE PALATUW DOJdNESGU. Doctorii in Șciințele Giuridice de la Universitatea din Bologna, anuncifl pe concetățenii sei că dă consultații in tbte filele de la orele 9—11 antimeridiaue, avindi locuința pe Strada Belvedere No. 58 No. 228 10—24 ' -• ..u-yaiuA-ucuu-iu-rf. • , iiifiJÎ Anunciă înaltei Nobiliml și Onor. Publicn, că aă sotitn ună mare asortimentO de diferite Ape Minerale umplute numai din luna ta Maiă. I ibs/ob 4;’ Ști comande pentru orl-ce porte a liomăniei^ și se efectuez O cu cea mai mare arabă și solidă. ...................... ¹--------------------------------- --—-—...................... . "■ " '■ L.—... ' . i.'D'RV CASCAVALULU DE PENTELEU A D-LUI ENACHE PERSESCU Sub-semnatil recomandă înaltei Nobiliml și Onnor. Publică, că le-atl sosit Hă Transport din a- cest Cașcavalu de Vară, în bucăp mici cu marca E. P. care e mal superior de cît pînă aeum £ Singuri fiindu că se va distinge acestfi CașcevalD intre tote cde-Lalte ale Țerei prin calitatea lui cea superiorii in cătfl a nu mai lașa nimicii de dorit. — Singuruiti Depoii in Capitală numai la MagasinuJĂ FILLEANI et IONESCU, Strada Germană. NB. De vi udare se illâ la d-k’T D. STAICOVICI piața tarului • v -L.imttri *' £* -tuoDLO-sua Vwdj