ANULU ALU DOUE-8PRE-DECILE

ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANE Nd. 1.- REDAETIUNEA STRADA COLȚIA No 42.

MERCURI 12 IUNIU 1868

     VOIESOE ȘI VEI PUTE
              ——
           Klta W                  d!st.
Vr'iKU . ^ . i . LB1 "OOÎ
n 4 __ 2 I)
J5î SfcSE:t^sg^ • • «ț ■»’  ² 7
FB TUȘI LUNI...... „     >>
5—6
PE n» LUNA........ „     >>
         VKU «SEMPtARU 24 BAN?
BBNTBU PARIS PE TRlMESTBlJ »■>. 5C.
PENTRU AUS.TR1A.' > S • • FI®K» I® VAL' *USTrfj

Articlele frămise^jflPptibncfite se vârii arde. — Redactorii respundetoră Ensesilu îoraâa.

lumin^ză-te și vei fi

Pentru abonamente, ANCNțical ți reclame a
SE ADBESA ÎN BUCURESCI, La ADMINISTRAȚIUNEA
ZIABULH
IN DISTRICTE LA. COBESPOND1NȚ11 DUBIULUI țl
PRIN POSTA. - LA PARIS LA O. DARRAS-BALLKORA1N
HUE DE LANCIENNE COMEDIE NO. 5.
* N UN plU BlLF

LINIA DE 30 UTERE             . 40 BANI
1NSEBTIUNI ȘI RECLAME, UNIA . . 2 LEI NOUI

  Peatru Serbarea Naționale de adî 11 luniu,
și pentru Serbarea Naționale de mane, in-
trarea în Capitala României, a Principelui Na-
poleone, tipografia fiindă închisă (Jiariulu nu
va eși Joui.

  BAZIAS, 11 luniă. Principele
Napoleone a plecată și la 3 ore după
amia-^I va sosi la Severină. Măne
pe la 11 ore va fl la Giurgiu și pe
la 4 ore va intra în Bucuresci.

  TURNU-SEVERIN 1 1 luniă. Principele Na-
poleone sositu la 3 VQ» plecată la 4'/₂. Mâine
la 11 ore va fi la Giurgiă.


SERVITIU TELEGRAFICII
       AI.U IlOMAV JIAI.
  WIENA, 22 luniă. Loyd publică uă de-
chiarare a principelui Alesandru Karagheor-
ghevici prin care protestă contra sciriloră
respândite despre complicitatea sea la asasi-
natulu principelui Mihail alu Serbiei. Aceste
sciri neadeverate, dice principele Karagheor-
ghevici, s’aă respândită cu scopulu d’a com-
promite familia sea.
  ROMA, 22 luniu. S’a ținută ună consistoriu
secretă în care J’apa a vorbită despre aface-
rile religiose tn Austria.

   (Serviciulu privată ală Monitorului.)
   BERLIN, 20 luniă. — Regele va pleca
mâne sără la Hanovra, unde va sta doue
(file. La 25 va merge la Worms spre a asi-
sia la inaugurarea monumentului ridicată în
onărea luî Luther.
   BELGRAD, 20 luniă» — Astă-^î a avută
locă ună serviciă funebru în memoria prin-
cipelui Mihailă în bisericele tuturoră confe-
siuniloră. In biserica mitropolitană, aă asis-
tată toți represintanții puteriloru străine. Mi-
nistrulă de resbelă mulțămesce armatei și
guardei naționale pentru purtarea și devota-
mentulă loră și le răgă se urmeze asemenea
pe viitoră ordinile șefului loră spre a deveni
razemulă tare ală junelui principe.
   Arestările continuă. — Se (jice că ancheta
ar fi constată că conjurații nu voiau se se
serve de Alexandru Karagheorghevici de câtă
ca ună instrumentă ală proiecteloru loru.
   BERLIN; 20 luniă. —Cu ocasiunea închi-
derii Reichstagului, regele îu discursulă seu
enumera resultatele sesiunii și mulțămesce
Adunării pentru cooperarea sea la Opera Gon-
federațiunii Nordului chemată a îngriji de
marile interese cari lăgă Nordulă și Sudulă
Germaniei. — Regele speră că Germania se
va putea bucura în pape fructe^ lucră-
nloru săle.
   luî ”           h ; '
   Se face cunoscută persăneloră ce suntu
deja invitate la Cotroceni, că serata în ono-
rea Alteței Săle Imperiale Principelui Napo-
leon se va da Joui la 13 ale corenter.
   Mareșalulu Curții, FILIPESCU.
    ‘             ' piui (Monitorului). i
        p' ; -Mi          ~■—! r~“"      ¹¹    —
23 Cireșiari
   Cbnvențrâ^ea ce este a se închiăia
între guvernulă M. Sele. Imperato-
rele Rusieloru cu guvernulă Alteței
Sele Carol I, în privința marel Ges-
tiuni naționale, cunoscută suptă nu-
mele de juridicțiunea cqnsularie,
este, pe cătă puturămă afla? mai
sfârșită. Ambii delegați, în unire aă
sfârșită lucrarea loră pe care aă su-
pusu-o guvernelor^ respective șimu
ne putemă îițdoui c’acea lucrare va
fi în curândă ratificată. Aretăndă
dâra âncă uădată guvernului ru-
sescă recunoscinția nostră pentru a-
oesță bine-facere, suntemă șicuri că
celerl-alțe puteri, și mai eu semă
Francia și Italia, gu voră întârzia
d’a scăpa JRonjănja de feluritele rele
și umiliri ee. I-a adusă aeesță juri-
dicțiune. ₙ ,
   Uă epistolă particulariă din Wiena
ne spune asemene -că și cestajn.ea

poștale eșțe sfârșită între (Austria și
Bomânja.                E iQ
   Conferința telegrafică s’a deschisă
Ja Wiena -Ha |2 luniă. D. de Beust

Romăniel a fostă înscrisă suptă nu-
mirea de represintarite ală „Pnnci-
pateloră-Unite.“ La ședința de con-
stituire d. Idn Fălcoianu a protes-
tată cerândă se fiă înscrisă ca re-
presintante ală României, astă-felă
precumă glăsuiescă hărtiele sele de
acreditare. Conferința, luăndă actă
d’acestă protestare, nu s’a crezută
competinte d’a trata uă cestiune po-
litică dară a trecută în procosulă-
verbare protestarea și reserva făcută
de represintantele Romăniel că prin
participarea sea, nu aderă la numirea
ce sa dată Statului ce represintă.
La 15 luniă toți delegații aă fostă
invitați la prindă la Impesatorele
Austriei, unde li s’a făcută uă pri-
mire forte bună și unde d. de Beust,
presintăndă pfe d. Fălcoianu Maies-
tății Sele, a clisă „represintantele
Romăniel. “ Maiestatea Sea, vorbindă
cu fiă-care în parte a disă represin-
tantelui Elveției:
    i, Aveți ună serviciă forte întinsă,
prin sate și pe vârfurile munțiloră;
nă ați dată și esemplulă și pe di-
reptorele telegrafelor nostre. (Ap-
tualele direptore ală telegrafeloră din
Viena este ună fostă direptore el-
vețiană).—
    Maiestatea Sea, adresăndă cuven-
tulă represintantelui Romăniel l-a
vorbită despre serviciulă telegrafo-
postale și despre căile ferate, și ’ntre
altele l’a mtrebată „dacă se lucreză
multă.Acesta a respunsă că „ne
silimă a lucra mai multă decătă
pîn’ aci;“ la care Maiestatea Sea a
replicată că „acumă s’a dată con-
cesiunea întregei rețele â drumuri-
loră de feră și c’acesta va face ca
țera se prospere. “
   . d r                '    ⁴ i ■ i «,
    Foile oposițiunil, după ce aă stri-
gată, împreună cu Senatulă, se se
depue actele diplomatice; după ce
apoi a criticată Senatulă că nu spune
în ședință publică relele ce a gă-
sită în acele note și nu blameză
conduita ministriloră în afacerile din
afară', începură de căte-va di le a
striga că guvernulă, printr’uă nouă
notă, adresată către agințil puteri-
loră străine, a umilită națiunea în
afară. Foile străine aă publicată acea
notă și noi o punemă mal la vale
suptă ochii publicului, ca astă-felă
se pbtă se judece fiă care încunos-
cință de causă purtarea guvernului
Șl âOUSafuoră ce i se facă
necontenită de către foile oposițiunil.
    Diariulă Ț^rra, reproduce adi,
după ^iariulă la Liberte, uă parte
numai din acea not^, Pentru cedre,
după ce a strigată în timpă de 20
de <jile, cerândă ca Monitoriulus&i
se desmință esistința acelei note seă
s’o publice, n’o reproduce în între-
gulă iei, acumă că mai fote foile
străine aă jeprodusti-o și cel de la
o aă maintea ochiloră de 3,
4 ^ile? Pentru ce? Fiindă c’acea
notă este leale pe cătă este și na-
ționale; aste demnă pe câtă este și
înțefoptă, și jeste dm tdte punturile
de privire atătu de frumdsă, în cătu
însă-și Terra ș’a simțită în nepu-
tință ^’a o combate, d’a o criticai
Și publicându-o ciontită, nici <jia-
riulă La Liberte nici Terra nu
putură se-1 facă altă critică decătă
a c^ice:
    „Nu, Europa nu ’^ciiă âneă ce
trebue se od^ă și misiuneă Prusiei
în afacerile române, de* care nimine

    Nu Vomă respu i c la aceste linie,
căci s’a tocită ș’acdstă acusare, dară
vomă pune aci căte-va linie din
diariulă La Patrie, 14 luniă:
    „Aproposito d.’acestă însemnată
documentă, Vanderer din Viena,
dice c’ună cuventă, ce șe raportă
la simpatiele ce România a găsită
totă-de-una lângă puterile garanțl,
ar fi dată locă unul incidinte. Re-
presintanții Franciel, Engliterei și
Austriei n’ar fi găsită cuvântulă
dreptu. Nu cundscemă acestă in-
cidinte, cea-a ce scimă însă este că
Nota a fostă bine primită. Cătă des-
pre aprețiarea servițielorâ făcute Ro-
mâniei de cătră puterile garanțl, o
ceremă mal putină de la documen-
tele diplomatice, decătă dela simpți-
mântulă publică, care s’a manifes-
tată adese-orl în Principate în pri-
vința Franciel, și credemă că nu
ne nșiălămă căndă clicemă că po-
porulă Română recundsce totă-de-
una și dechiară în gura mare partea
considerabile câ a luată Francia în
situațiunea politică a Principateloră-
Unite dela 1856 încfice.
    „Amicia Franciel este una din
puterile României, uă putere morale
ș’uă putere politică, și nu este sis-
temă posibile, trainică, care se nu
se ’ntemeieze pe consciința servicie-
loră făcute în trecută și pe servi-
ciele ce suntă de asceptată de la
viitoră. Credemă, af ară d’acesta,
daceste simpțiminte, suntă acele cari
domnescă și ’n regiunile guverna-
mertali la Bucuresci
    Scimu e’atătă nota ministeriulul
câtă ș’aprețuirile diariului La Pa-
trie aă superată tare pe inimicii
nostril, din întru și dîn afară, însă
nu le putemă da altă satisfacere de
câtă a le aduce aminte că calom-
niei^ și intrigile, chiară cândă is-
butescă, aceai sbândă este forte tre-
câtorie și adevărulă își reia domnia
c'uă putere mal mare âncă.

nu se mal pdte ai^ll îndoui, nu pre
este făcută spre a linisei aceste te-
ntetate este politică. Represintantelejmuriri       t-a ' a - " J

a ținută uiiă discursă care mai ju-

ma sa

CE ESTE SENATU-LU?
-ai । 'J                    ¹
UNA ȘjDPERFETATIUNE C0N8TITUTIUNALE.

                 IV
'⁽ⁿ «
   De unu seclu incoci s’a facutu moda
de a se cita Angli’a ca unu Stătu mo-
delu de libertate și de li^eralismu. De
este vorba de libertate politica, Angli’a;
de este vorba de libertate religiosa, An-
gli’a. Cine doresce 'libertate-a indus-
tHș-i si a cornercm-Iui, ti arretta rega-
tuju unitu. Cine voiesce so sprijine cu
unu viuu essemplu effecte-le descen-
tralisatiuni-i administrative, nu se uita
decot la Angli’a. Cu unu cuventu, pre
terrâmu-lu constitutiunalismudui si a
guverniu-lui liberale, mi este decot An-
gli’a șicualluiei self-governmeă t.
Acest’a mania a strabattutu intreg’a
Europa si acumu ne a venitu si noe
rondu-lu. Nu se mai aude decot de a-»
dfesse și ^espunsuri la adresse. dupo
modelu angluț de Camer’a de sus si de
cea de geosu, de altu locu, de interpeL
latiuni, tocma dupo crpiela angla. In
Cameae, afora de cote-va interruptiuni
cari ne rechiama junime-a loru, a in-
ceputu a se audi acellu famosu: as-
cultati, de si urechi-le nostre voru
trebui so si dâ enco multu truda ca
so pota asculta. Unu deputatu, in plina
siedintia, (1) in mediu-lu unei înterpel-
la&wM, Întreba pre unu altu deputatu,
dptjo si in Anglia nu se urmedia totu
asia cjim dicea ellu. Ua affectatiune de
pariam entarismu si dș deprinderi par-
la^ențarie reproduse dupo Angli (nu

  fl) De ia 1 Noembre 1867.

respundemu co e intocmai dupo origi-
nale) ne a cuprinsu si ne a petrunsu a-
tot de multu, incot preoccupati de for-
ma pare-ni-se co uitam ii fundu-lu.
    Admiratori-i constitutiunalismu-lui
aughi au facutu ca totu omu-lu care
vede si simte, admira ua ofiera de arte,
necunnoscendu enso secrete-le arti-i,
nu este in stare de a o reproduce neci
de a i cunnosce si discerne perfectiu-
ne-a si defecte-le. Constituliunalisti-i
cei d’in conțininte au essaminatu edi-
ficiu-lu d’in depărtare, in linie-le selle
celle mari; dero nu s’au appropieatu
ca so’hl supună unui essamine amenu-
utatu, n’au petrunsu in interiore ca
so se conviga deco, pr’in dispositiuni-
le selle, offera tota cerut’a commodi-
tate, correspunde cu destinatiune-a sua,
deco lassa acei-a-si impressiune ce face
privitu in totalu i d’in depărtare.
   Constitutiune-a este unu ce com-
plessu; iâ nu se pote cunnosce d’in
simpl’a cetire a cotoru-va article scrisei
Legi-le organice sunt cpmplementu-lu
iei indispensabile. Istori’a politica si
guvernamentale a tierrei este unu de-
menta numai pucinu neccessariupen-
tru bunn’a intiellegere si appretiatiune
a constitutiuni-i. Acest’a este cu atot
mai adeveratu de atei-a a Anglie-i,
unde Ma ga a Char ta a fostu nnmai
fundamentu-Iu pre care s’a inaltiatu
edificiu-lu libertăti-i, opera successiva
a secle-loni. Constitutiune-a iei mai
allessiL este asia de multu tiessuta
cu istori’a naționale, incot este totu a-
tot de ane voia de a ’si face ua ideia
clara-despre d’ensa, precoteste impos-
sibîie, de a o transplanta intr’ua tierra
care nu se afla in acelle-a-si condițiuni
sociali si culturali ca Angli’a.
   Aici, enco de timpuriu, adunantie-le
anglosassoni-Ioru, cunnoscute sub nu-
me-le de Witenagemot, sub domi-
natiune-a Normandi-loru, s’au trans-
formați! intr’unu mare consiliu
(great council) allu natiuni-i investita
cu intinse direpturi politice. Acest’a
transformatiune se operasse deja Ia in-
puti^lu seclu-lui XIII. Consiliulu. cella
mare pe attunci aveâ ua basecu totu-lu
feudale. MagnaChartaaluitoamne
II (1215) da direptu-lu de a luă parte
tutu-Ioru Vassali-loru im mediati aire-
ge-lui: Eră cu tote aceste-a ua distinu.
tiune intre iei. Rege le eră dettoriu so
convoce pr’in in parte epistole perso-
nali pre vassali-i cei mari, pre archie-
piscopi, episeopi, abbati comiți si pre
baroni i cei mari; pre cei-l-alțj vassali
regii i convocă in massa pr’in vice-co-
miti-i si magistrati-i de circumscriptiuni
(1),. Așiâ derq, enco de la începută, de
căndu s’a pusu fundamentu-lu cons-
titutiuni-i s’a făcutu totu ua data si
distinctiune-a care mai tardiu a datn
nascere la divisiune-a Parlamentu-lui.
Eră pre naturale, ca acei ce urmă so
fia chiamati personale, so re bucura in
adunanti’a generale de ua preeminin-
tia de faptu care n’a intardiatu de a
priimi santiune-a consțitutiunale.
  Deja in cursu-lu seclu-lui XIII, sub
Enricu 111 (1254) Parlamentu-lu s’a modi-
ficata introdncendu-se frel elemente
noue basute pre elecțiune: represin-
tanti-i cleriu-lui inferiore, ai tutu-
loru domni feudali (cari adeco tineâ
unu dominiu libera) d’in fiacare
comitatu si ai orasie-loru. Represin-^
tanti—i cleriutai, ca stare distinsa, au
dispăruta, mai tardiu pr’in desuetudine.
Celle-l-aHe doue elemente enso elec-
tive au remasu și de la annu-lu 1265 se
pote consideră ca sicura recunoscere-a
communni-ioru în calitate de stare dis-

  (1) ei adhabeiiw®! commune consilium reg-
ni de auxilio assîdendo (adeco pentru assiedia-
re-a impositu-lui mai specială), subnumeri fh-
ciemus archiepiscopos, Episcopos, abattes, Co-
mites et majores barones sjngillatim per
litterras nostras. Et preeterea faciemus submo-
neri in g e n ț a 1 i per vice-coinites et bal-
livos npsttos ojnnes illos qui de nobis tenent
in căpițe. (Magna Charta 1215).

tinsa luăndu parte la Parlamenta. Cu
modu-lu acesta Parlamentu-lu anglu s’a
gassitu compusa, ca celle d’in conti-
ninte, d’in trei stări: nobletia icredi-
taria, care venia în virtute-a direptu
lui suu propriu, personale, pe base-a po-
sitiuni-i selle in system’a feudale de pos-
sessiune (cellu mai micu barone urmă
so aiba cellu pucinu trei-spre-diece
feude seu dominie cavalliaresci); repre-
sintanti-i allessi ai nobletie-i de comi-
tate, seu mica nobletia, si represintan-
ti-i orasie-lora si a terguri-loru. De@s-
sebitu de cum s’au pretrecutu lucruri-
le în Francia, cleriulu nu a formata ua
stare distinsa-Represintanti-i comitate-
loru enso au fost cot-va timpuinindeci-
sione assupre positiuni-i ce caută so iă in
Parlamenta, deco urmă so se allătara
cu Baroni, so formedia ua separata a-
dunautia, seu se se unesca ca deputa-
ti-i orasie-loru. In timpuln lui Eduard
III (1327—1377) s’a stabilita ca nestră-
mutata regnla acest’a d’in nrmu. si de
attunci s’a despertitu definitive Camer’a
de sus seu a lordi-loru de Camer’a de
geosu seu a communi-loru, Ies com
m anal tesdes ditz Contetz, citez,-
burghs etautreslieuxduroiaume
dupo cum se cnprinde intr’unu Stătuta
d’in annu-lu 1335, Cu tote aceste-a,
dupo ua alta opiniune, celle trei stări,
de si si tineâ siedintie-le intr’acella-și
locale, deliberau enso in parte fia-care.
Si acest’a opiniue se fundedia mal cu
sema pre impregiurare-a, co obiectu-lu
principale a deliberatiuni-loru erâ sub
sidie-le ce urmă a se accordă re-
ge-lui. Der’apoi, căndu eră vorba
de suqjidie, ua stare nu aveâ direp'
tu-lu de a se amestecă in avere-a cel-
loru-l-alte; fia-care delibera, votă si ac
cordâ pre sem’a-i fora controlu-lu si aj
jutorulu cellorn-l alte, acest’a opiniune
este susținuta de Tomas May(l) Gui
zot (2) este de părere, co deputati-i co
mitate lorn votâu la inceputn in uni
re cu baroni i; pene căndu mai tardiu
s au unitu cu represîntanti-i orasie-loru;
co acești d’in urma enso nu au votata
neci ua data imprenna cu celle-l-alte
doue ordini, Classificatiune-a so ,
cietăti-i s’a perpetuitu jn Parla-
menta si afostu adeveratu-ln
principiu allu divișiuni-i lui.

V.
   Jntr’ua epoca, căndu sosietate-a con
tinintale pare co nu are nemica mai
multu pre ănima, decot de a se desfa-
ce cu desaversire de catene-Ie trecuta
lui, a se sui la prime-le origini a unei
institutiuni politice semena ca a pune
in uitare tendintie-le seclu-lui. Indus
tri’a comercia la s’au emancipata de
pedice-le ce intempinâa in doctrine le
erronnate a unei economie i sociali si
politice esta-di condemnateₚ si libere
de acelle pedice au luata ana aventa
necunoscuta in annali-Ie istorie-i. Sciiij
ti,a de assemine lapedăndu strâmtu-Iuț
vestimenta a scolastice-i medianee, a
attinsu cu passi gigantici perfectiune-a
iei actuale, care face pre cei mai mo
desfi a se intrebâ deco nu a ajjunsu de
jâ la ultime-le selle limiti, care enso,
pentru spirite ’e vigurose, este numai
ua stațiune in calle-a nemărginită apro-
gressu-lui. Esta di nu numai co ome-
nid par’a uită co istori’a este unu fa-
nariu care luminedia venitoriulu; dero
enco acestă uitare pare a se justifică
pr.in immensi-le progresse ce a făcuta
omenire-a decănuu au cadiutu legata-
rele-le trecuta lui.
   Cu tote aceste-a, este ua lege pre
care omeni-i nu o pota pune de allâ -
tari, or-ce aru face pentru acesta. Ver-
cots’aru sili, omu-lu nu se pote sub-
trage de sub imperiu-lu legi-i succes- ,
siuni-i. Sciinti’a actuale este produc-
tu-lu accumulativua sciintie-i secle-loru
trecute. Industri’a moderna si are fun
damentu-lu in acelle petre «sc ite cu

  1) Parlamentu-lu Auglu. 2) Istorii guver
aiului represintativu.




500

’i n

cari omaMu selbaticu 'si faceâ sageti-te
sele, comerciu-lu de«esta-di strabatte
carreri-le pre cari le a descoperita suc-
cessiune~a timpuri-loru. Si precum,
dupo opiniune-a pariute-lm geologîe-i
moderne, 1) form'a actuale a pamen-
tului este numai summ’a transforma-
țiuni-loru lui successive, totu asia si in
lume-a morale si intellectuale cultur’a
si desvoltare-a actuale este productu-ln
acumulatiuni i elemente-loru culturali
de la inceputu lu seclețoru si pen’in
dillele nostre. Pentru acei-a, de parte
de a impertasi idei'a acellor’a car
cându se trattedia de reformări uni so-
ciuli si politice, credu co cellu mai ne-'
merita mediu spre a face a triumfa
syslem’a cea noua, este de a face ta-
bla rasa cu trecutu-lu, noi d’in contra
suntemu convinși,co ver-ce innovatiu-
ne nu numai urmedia so fia basata pre
speriinti’a cullesa d’in trecutu, nn nu-
mai urmedia so fia legata cu trecutu-lu
eshi-felin incot mantinenducontinuita
te-a so formedia ua catena nesolub le;
dero enco suntemuincredintiati, co ua
mnovatiune nu are titlu de recunnos-
cintia decot numai pre cot va pute sus-
ține comparatiune a cu cei-a ce inlo
cuiere. Estu-feliu dero amil crediulu,
co ua rapede ochire retrospectiva as-
supre origini i systeme-ibicameristenu
eră inutile pentru ca so se elucidedia
cestiune a nostra. Si pentru acest’a nu
putaamuso ne adressâmu neci la Sena
tu-lu oligarchie-i venetiane , neci la a
cella allu antice i Rome-i.
  Essamenu-lu origini i Senatu-lui atot
in Germania cot si in Anglia, tierra mo
delu a constitutiunalismului, ne proba
intr’unu modu irrecusabile doue lu-
cruri. Cellu d’anteiu inventiamenta ce
ne dâ istori’a nasceri-i Senatu lui se
pote formula inurmatori-i termeni: Se'
natu-lu nu este unu productu mecessa-
riu a* regimine-lui parlamentariu; nu
pentru-co in Anglia dominesc© acellu
regimine, de acei-a essiste si Senatu.
Pre timpu-lu pre cându domini-i feu-
dali compuneau națiune a legale, iei
aveâu direptu-lu de a consimți la sub-
sidie-Ie ce accordâurege-lui. Cându mai
tardiu noțiune a de națiune legale s’a
largitu, cându au vemtu so sieda al-
îâturi cu iei represintanti-i feudalitâti-i
de allu doui-lea rondu, ai comitate-
lora si acei a orasie-loru, attunci baro-
nu-i cei mari s’au gassituformânduunu
consiliu unicu cu acești a d’in urma,
si aru fi pntutu so remâna in aceste
condițiuni. Neci ua eausa necessaria,
derivândn d’in chiaru natur’a institu-
tiimi-i, nu i a silita de a se desperti de
collegi-i loru. Cându s’a făcutu separa
tiune a nimeni nu s’a gândita co pr’in
tr’acestâ s’aru intemeiâ mai solide im-
munitâti-le essistinti seu co s’aru cfis"
t'igâ mai Întinse libertâti. Neci docu-
mente-le timpulu-i nuattesta co acest’a
iotentiune aru fi preoccnpiatu Parlamen-
tu-Iu de pe atunci; dero n,eci in natura
lucruri-loru nu este ca Camer’a com-
muni-lorusoficonsideratu secessiune-a
baroni-loru ca una mai mare garan-
ția,a libertâti-loru iei. Impregiurare-a
cobaronni-i erau convocati pr’in epis-
tole persoaali, de ora-ce represintan-
ti-i comitate-loru si ai orasie-loru ur-
mau numai unoru convocatiuni gene-
rati erâ d’in contra menita a descepta
susceptibilițati-le acestora d’in urma;
si for,a indouida, deco despertire-a
s’aru fi operata in nescanti timpuri
mai pucinu pătrunse de spiritu lu feur
dale, aru fi provocata celle mai amare
recriminatiuni.
   In adeveru. spirita-lu care a abimatu
pre baronni pentru ase separăn’afosta
neci co a putatu fi unu spiritu ecari-
tariu. Simtimenta-lu superiorității per-
sonali; si ca consecintia naturale a a-
cestui șjmtimentu refusu-lu de a siede
ințr’acei a si Camera cu acei pre cari i
privea ca, inferiori, ecco mooilu-lu se-
par a ti unii-i, ecco origine-a formațiuni i
Camere-i de sus. Intr’ua epoca cându
ierarchi’a feudale tineâ intreg’a socie-
tate strârisa in auguste-le selle limiti,
cându fia dare oma si avea locu-lu suu
desemnata pe scar*a ierarchica ca sta-
tue-țe d’intr’iia gradina, nemicu nu erâ
mai naturale, decot fa Vassali-i imme-
diati airege lui so se considere ca cellu
   1) Berhaind de Qotta, dfofessore la acade-
mi’a de mineralogia d’in Freiberg (Saxonia)
      nsvns morii f “

d’anteiu corpuin Stata sisonuprimesca
a fi puși pre acei-a-si linia cft represin-
tanti-i proprii4pru loru vassali. Totu
attunci, valore-a personale, curagin-lu
resbellicu, era mai multa pretiuita de-
cot pacinic'aapplicauune a cetatianu -
Jui, care liniscitu dupo muri-i cetâti i
selle se deda la industri’a cu care si
ținea famili’a. Estu-feliu dero cornițe-
le care si campania greutate-a perso-
nale dupo acei-a a armure-i selle, ba-
rone-le care si messurâ putere-a in
Stata dupo numeru-lu «omeni-lorusui»
cari ’lu urma la resbellu d’in numerose-
le selțe dominie, era ore cu putintia so
se considere ecari cu acești simpli bur-
gesi, cari nu aveau allu titlu pentru a
sicdd pre bânce-le Camere i decot în-
credere a concetatiani-tora loru?
  Urmedia dero so admittemu ca con-
stante, co system’a bicamerista in An-
glia nu este resultatu lu unei combi-
natiuni politice premeditata; ia este
fructu-lu impregiurâri loru fortuite, si
deco separatiune-a a fostu dictata de
ver-ua ideia politica, idei’a care a in-
spiral’o n’a fostu generosa, n'a fostu
ecaritaria si pr’in urmare nu a putatu
so fia liberale. So incetâmu asia dero
de a ne funda pre essemplu-lu Came-
re-i lordi loru, pentru a susține,co deco
voimuso asidiâmu libertate-a pre basi so
lide de voimuso avemu garanție consti
tutiunalî, cauta neapperatu so avemu un
Senatu. Origine a Șenatu-lui anglu, si
solii assemine a fosta si a Camere-loru
de sus d’in Germania, nu ne autorise-
diu, a tind unu atare limbagiu, nu jus-
tifica atari sperantie.
                  G P; Bacaloglu.
     (Va urma).

   Publicămd aci nota diplomatică
pe care Q. Nicolae Golescu a a-
dresatu-o represintanțilord puterilor ii
străine la Bucuresci, la intrarea sea
în ministeriu:

„RepresintanțiloiH puteriloru garanți,
         „Domnule aginte,
   „întruna Stătu ca alti nostru, căndii se
formbză unii ministeriO, ar fl pretențioșii din
parte’î de s’ar crede datorii a espune politica pe
care crede că trebue s’o urmeze; d’acea-a,
intrândii în postulă la care m’a chiămatii în-
crederea Alteței Sble Serenisime Principele
nostru, ași fi remasă în atitudinea modestă
a predeccsoriloru nostrii, dacă vuietele In a-
deverii straordinarie, respăndite asupra dis-
posițiuniloră guvernului Alteței Sele nu!mi
făcea uă daloriă d’a me depărta d’uă reservă
comandată de chiaru posițiunea României.
   „S’a atribuită guvernului românii căndii
scopulii d’a se arunca ip nisce aventure po-
litice pucinu compatibile cu rolulu și cu in-
teresele sâle, și, ca simptomă, se semnala
toleranța unoru bande închipuite pe terito-
riulftinostru; căndu guvern ulii a foștii are-
tatu ca instigatorele unoru odidse acte de
netoleranță și de persecuțîuni religidse con-
tra Israelițilorii. Aceste acusări, acreditân-
du~se, erau de natură a ce aliena opiniunea
publică europeană ș’a ne răpi buna-voința
puteriloru, solicitudine! căroru-a datorimu in
mare parte renascerea ndstră politică și des-
voltarea esistințeî mostre autonome. Acâstă
situațiune penibile im! impune datoria d’a
me esplică netedu asupra mersului guvernu-
lui A. S. principele Domnitorii.
   „Politica npstră e indicată prin tratatele
cari aii intervenita între puteri, și cari, pen-
tru cuvdntulu chiaru alfi posițiumi nbstre,
aii creată neutralitatea ndstră absolută. De
aceea și guvernulfl Alteței Sâle s’a aplicata
a mărturisi prin cuvintele sâle și prin ac-
tele sâle cătfl de multă ține a nu da nici
uă inchietudine puterilorfl. Dâca căte uă-dată
aii voitu unfl se pună în bănuâlă intențiu-
nile guvernului Alteței Șele, tolfl-dâuna tim-
pulâ ne a desvinovățitu, și in cₑiₑ din urmă
s’a recunoscuta că acele bănuieli erau Iară
temeni. Nu voiu mai insista asupra acestui
puncte, cacî mi se pare că Europa sciă a-
curnu ce trebue se crâ^ă despre temerile ce
s’au concepută In privința ndst ă.
     „S’a făcutu unu mare suomotu in privința
cestiunei israelite; dar căndfl ar voi cine-va
se etamine căiu-și, de pucină acâstă ce-stiuae
tu săuge rece și cu imparțialitate că va ve

țiunile membrilorfl sei, însă elfl n’a perduta
nici uădată din vedere scopulă pentru care
face silințe.
   „Se va găsi, far îndouială, că e ecitabile
d’a ni se ținb sbmă de dificultățile ce mteî-
nesce unu guvernă la inaugurarea unei noue
domniri ș’a unui nuoă regime, suptă impe-
riulă unei Constiluțiuni care este, de sicură,
una din cele mai liberale ale Europei și care
a fostu practicată cu scrii pe’ositate.
   „Noi avemă credință că instinctulă de
conservare și de prudință care a aperatfl na-
ționalitatea nbstră In seclele de nenorocire
nu ne va lipsi a^i, întruă epocă de lumină
unde totă ne chiamă a desvoltă In pace sor-
gințele interibre pe cari ni le-a dată Pro-
vedința, pentru a ne organisa conformă jus-
tiției , ș’a asicura națiune! nbstre bine-facerile
unui progresă înțeleptă, supta auspiciele unui
principe care iubesce binele și dă esemplulă.
Dacă simpatiele Europei ne voră susținb, nu
suntemă noi aceî-a cari vomă lipsi nouă
înși-ne.
   Primiți ve iogă, etc. etc.
   Semnată: Generariu NICOLAE GOLESCU.


   In Oriinte mișcările revoluționare se totfl
mai estindă. Scimă că In 16 Maiă in Tec-
sanje ve 5,000 bosniaci amestecați cu turci
făcură manifestațiuni, că nu voră depura con-
tribuțiunile cele apăsătbre. Osman-Pașia din
acelă vilaietă, ca gubernatorfl generale, a-
lergăndă de la Serajevo cu 4 escadrbne ca-
valeria și 2 batalibne de mfanteriă cu uă ba-
teriă de tunuri, așe^ă oscirea In ordine de
bătaiă faciă cucei 5,000 bosniaci. Intr’aceea
uitate la apucăturile seminției și porodiții tur-
cesc!, elfl se prefăcu, că e aplecată a ne-
gocia ct bosniacii și a face concesiuni, pro-
mițbndă câte tbte, cumfl tace tbtă porodiția
loră. Prostolanii bosniaci însă dederă crețjă-
mintfl asiaticului perfidă și trămiseră Ia elfl
uă deputațiune de 30 feciori, 15 begi tur-
cesc! și. 15 crescmi bbtrâni d’ai satului, și
bea credulitatea ticăloșiloră o și păți, căci Pașia
li puse pe toți în fbră și-i trămise cu es-
corta la reședința sea. Insurginții a doua ^i
se resculară bră în Gradatschatsch voindu a-și
resbuna de fapta Pașei, care însă porni a-
supra loră, însă sosi prb tărrjiă, căci insurginții
turci și crescini din nachia Maglaj și Zepatsch
apucaseră a ocupa loculă, luară arme și cu
ele uă posițiune amenințătbriă. In cerculă
Tusla âncă ocupară posițiune ostile 3 bande
de insurginți. Pașia nu cuteza dară a se mai
mișca, ceru prin telegrafii ajutorii!, bră miș-
carea ameninția a deveni generală. Ecă în-
cărcăturile cele mari de sarcine publice pe
gâtulă poporului aă provocata ultima des-
perare, pentru că vea^badu-și totă, pînă șj
puii n’a mai remasă creștinului, decătă vibța
amărfe.— Se pbte că voră sumuția pe suptă
mană și propagandele, că ta Erzegovina âncă
se ivescă asemeni mișcări și muntenii, anu-
mită Senatulă loru aă decisă a purta res-
belu pentru frații loru apăsați din Erzegovina.
— Armata turcbscă se concentra și la mar-
ginea Muntenegrului și Osman-Pașia va plăti
perfidia, că e amenințată din tbte părțile.
   — In Albania șj în Thesalia âncă se mișca
apăsații. (Gazeta Transnlvaniei).


   Arfiămă din Joumal des Debats că Par-
lamentulă Germaniei de Nordfl a adoptată
bilulă asupra stabilire! unei noue sisteme de
greutăți și mesure. Principalulfl caracteră
ală acestui votu este d’a Introduce uă sis-
temă decimale.
     Ecă testulu articlului 3 din legea supra
mesurelorfl și greutățiloră cumă a fostă a-
doptată de Parlamentă și pe care’lă găsimă
in Gazetta naționale de la Berlin.
     „Voră fi valabile mesurile următbre:
     „A. Mesură pentru lungimi —Unitatea este
metr ulii seă ona. A suta parte dinîr’ună
metru se va numi centimetru sbă pusă nuoă;
a mia parte se va numi milimetru sbă linie,
pece metri se voru numi decametru sbă
lanțiă. Ua mie de metri se va numi kilo-
metru,
     ,B. Mesure de suprafeciă. — Unitatea e for-
mata de metrulă pătrată. Uă sută dș .me-
trii formbză ara; dece mii de metrii pă-
trațî formbză hectara.
     „C. Mesure de capacități,. — Baza e for-
mată de metrulă cub. Unitatea este a mia
parte din metrulă cubu și se numesce litră

HOMANUL0 12 lUNta 1868

că ea s’a apreciata refl-, că ea s’a judecată
de unii cu patimă, și s-a eaploatatu de alții
din interese particulare. Mas ântâiu trebue
se constatamfl că ea âu e de locă uă ces-
tlune de relîgiune. Nici uă țâră nu e maî
tolerentă de cătfl a nbstră. Dacă, in timpă
de mai mulți seccIL Românii au fosta fără
fanatismfl, nu va Începe tocmai astă-^i a se
produce acesta fanatismfl: Cestiunea e so-
cială mai nainte de tbte și prin urmare ea
cată se fiă tratată și resolvată cu atare.
    „Căndfl România, mai alesă tn partea de
dincolo de Milcov, a voita, eșindfl din rui-
nile sâle, a manifesta vibța sea suptă tbte
aspectele sble, pe tbte câmpurile activității
umane, ea a aflată comerciulfl șl industria
principalmente în mânele Israelițilorii. N’ar
fi înțelepții de a voi cine-va se-i escludă;
dar clasile de mijlocii române, pe cari nouile
instituțiuni le evoca pe scena politică, au ce-
ruta a fi protese în contra unui dementa
care pînă aci nu se indentificase cu națiunea."
    „Guvernulfl nostru a declarată acumă de
curândă în Camere că a consiliată asimila-
rea Româniloră cu Inraeliții indigeni, adică
cu aceia cari suntu născuțî din tată în fiă
în țâră, și cu aceia cari potu, prin studiele
și talentele loră distinse, se facă servicie no-
tabile țerei Lepădarea neconsiderată a a-
cestui articolu constituțională a fostă isvo-
rulă tutuloru releloră, și atji bră vedemă
remediulu acolo unde elă mai fusese indi-
cată atunci. Dacă țâra suferă în adeveră
de un reă economică, nu e nici demnă,
nici eficace, nici convenabilă de a’i aplica
vre ună altă corectivă de cătă dreptulă
comună. După nisce asemine declarațiuni,
ori-ce persbnă de bună credință cată se res-
pingă ca reă intențională cugetarea perse-
cuțiuniloru sistematice îndreptate în contra
Israelițilorii in România, mai alesă după pro-
misiunea formală care se dedese de același
ministru că, pentru onbrea țerei, și a ome-
nirii, nu s’ară tolera nici unfl actu care aru
putea se semene cu uă persecuțiune.
    „Daca, cu tbte acestea, s’au produsă bre-
cari facte regretabile, guvernulă Alteței Sble
nu .putea admite ca ele se fiă considerate
ca caracteristice a politicei sble, căci ele e-
raă nisce facte isolate^ Din 33 de districte
în adeveră, numai in vruă trei sbă patru,
S’aă manifestată nisce acte care au servită
de temă acusariloră multiplicate ală căroră
obiectă amă fostă noi.
    „Guvernulă sbă c’a reprimată aceste acte
sbă a căutată celă mai bună midlocă d’a
opri ca ele se se mai repete. Elu ținea e-
sințialminte a nu lua nici uă mesură decălă
printr’ună simțimentă asolută de justiție și
fărâ ca se pbtă fi presupusă că se supune
vre unei pasiune bre care.
    „Biue-voiască puterile garanți a avea în-
credere în noi; noi suntemă cei d’ântbiă in-
teresați a face dreptate, a dispune lucrurile
astă-felă încătă, tntruă țbră liberă în care
toleranția e tradiționale, nimeni se au fiă
lezată fără ca celu ce lezbză se fiă pedepsită.
Cele din urmă acte ale guvernului aă are-
tată că, atunci căndfl împrejurările o ceru,
elu își scie face datoria cu fermetate, scie
a pedepsi pe culpabili căndfl suată, ș’a re
para daunei® causate.
    „Avemă prea multă recunoscință cătră
puterile garanți pentru a ne fi îndouitu ună
momentă de solicitudinea loru. Dacă guver-
nulfi pbte fi amăgită momentană de aginții
ses, este asemene în natpra lucruriloră ca
ua națiune se se ’ngrijbscă cu atătu mai
multă de demnitatea sea cu cătfl are mai
pucină putere materiale. Nu stămă însă la
mdouiblă a repeți spontanefl că n’a fostă nici
uădată în intențiunea guvernului Alteței Sble,
nici in a vre unui ministru, d’a descepta în
nici uă privință susceptibilitatea nici upui
represintante d’aî puteriloră garanți.
    , „Noi nu ne ascundemă că cestiunea pen-
dinte este uă cestiune spinbsă, insă c’uă
voință perseverantă ș’uă credință statornică,
avemă convingerea că acbstă țbră, care din
fericire a eșită dia dificultăți mai mari âncă,
va sei asemene se resolve cestiunea Israeh=
țiloru, cu ondre pentru civiissațiunea seclulm
nostru și făr^ ca interesele naționali se fiă
lezate.
    „în smuațiuBea particularia ce’i era fă-
©utăᵣ guvernulă a urmata căte uădată cu
anevoință Intr’unu modă asolută acea linie
cereo darea tatș de principiale ai de aspira-

sbă pinte. Jumbtatea de litră se numesce
șopă. Cinci-deci de litre se numesce bois-
seau. Uă sută de litre sbu a (jecea parte
din metrulă cubă, se numesce hectolitri sbă
tonneau,"
  Artirlulă 7 stabilesce că „unitate de greu-
tate e kilogramule. Uăjumetate de kilograme
se numesce liviă; 50 de kilograme formbză
ună quintală."
  -------------------------------------

CAROLU I
Din grația lui Dumnezeu și prin voința na-
ționale, Domnfl alu Româniloră.
La toți, de faciă și viitori sănătate.
  Corpurile legiuîtbre aă adoptată și Noi
sancționămă ce urmbză:
LEGE.
  Art. Unicu. In virtutea art. 379 din re-
gulamenlulfl organică, se acordă împămân-
tenirea d-luî Petre Paul Cheresteni.
  Promulgămă acbstă lege și ordonămu ca
ea se fiă investită cu sigiliulfl Statului și
publicată in Monitoru.
  Dată în Bucuresci, la 8 luniu 1868.
                             CAROL.
  Ministru secretar de Stată
  la departamentul justiției,
     Anton I. Arion No. 952.



  INTERNE. Prin decretă cu data 4 luni-
corentă, d. Nicu Catargiu, este numită pre.
fectă la judeciulă Covurlui.
(Monitoriu).



  Statistica atentateloru. In momentulu
de faciă unde uciderea principelui Mihail ocu-
pă lumea politică, pbte fi de interesă a face
uă statistică despre tbte atentatele ce se fă-
cură de 20 de ani înebee supra persbnelor
de Imperați și Domnitori. De la 1843 în-
ebee se făcură 21 de atentate, dintre cari
cele mai multe remaseră fără reușire. In
26 Noembre 1848, se făcu atentată supra
persbnei ducelui de Modena; ta 12 luniă
1849 asupra principelui de Prusia aflându-se
în Minden-Ingolheim; ln’22 Maifl 1850, asu-
pra regelui Prusiei care a murită de mbrte
bună; In 28 luniă 1850, aruncă RobertPatc
cu ună bastonă greu după regina Angliei,
dară nu o vatemă refl In 24 Septembre
1852, se descoperi In Marsilia uă machină
Îngropata în pămbntd care era menită se
sploseze căndu va trece pe acolo Imperatulă
Napoleone III. In 18 Februariă 1853 pri-
mi taperatulă Franciscă loseph, fiindu la pre-
umblare, uă tăiătură în grumazi de la I.
Libenyi, ta ședința camerei Italiană, vesti
Cavour la 16 Aprile 1853 despre atentatul
supra persbnei lui Victore Emanuele II. In
5 luliă 1853 se făcu atentata asupra Impe-
ratului Napoleone III, căndă pornise cu tră-
sura la „opera eomique." Ia 20 Martiă 1854
Junghiară pe ducele Ferdinand Carolă HI,
ta Parma. In 28 Aprile 1855, se pușcă de
doue ori, fără a nemeri spre Imperatulă Na-
poleone III, la Champ-Elysbes. In 28 Maiu
1856, voi R. Fuentus se pusce supra re-
ginei Spaniei, dară fu prinsă și arestată. La
8 Decembre 1856 voi ună soldată se facă
atentata supra reg. Ferdinand II de Neapo-
lea, La 7 Augustă 1857, se judecară Ti-
baldi etc. cari veniseră din Anglia pentru a
ucide pe Napoleone III. La i 4 lanuariă 1858
aruncă Orsini, Rudio, s. a. bombe după Na-
poleone III, împeratulă remase viă, dară pe-
riră uă mulțime de alte persbne. In 14 lu-
liă 1861 pușcă ună studinte in Baden-Baden
de doue ori după regele Prusiei, fără se-lă
nimerbscă. In 18 Decembre 1862 pușcă ună
studinte tn Atena după regina Amalia de
Grecia, fără s’o nimerbscă. La 24 Decem-
bre 1863 se arestă Greco, Trabuco s. a. cari
veniseră din Londra, penteu a ucide pe Na-
poleone III In Paris. La 14 Aprile 1865
pușcă W/Booth pe Președintele stateloru
unite din America, Avr. Lincoln. In 6 Aprile
1866 făcu Karakasoff atentată asupra impe-
ratuluî Rusiei; in 6 luniă 18 67 pușcă în Impe-
ratulă Rusiei Bereczowski fiindă în ParisiL
In fine 10 luniă a. c. pușcară pe principele
Serbiei Mihailfl III
                                 .(Albina)»!

ROMANULU i2 IUNTU 1868

501

*

PARTEA COMUNALI.

CONSILIULU MUNICIPALI) DIN BUCURESCI.

      ȘEDINȚA XXXV.
   Marcuri 22 Maiă 1868.
Presinți:
D. C. Lapati, Primarii ad-interimii.
— Gr. Serrurie, consiliaru-ajutoru.

— P. Buescu, idem.
— G. Petrescu, idem

21.

1\.
V.

Manoiescu idem.
Hernia idem.

— Dr. latropolu, consiliaru.
— Eug. Carada, idem.
— T. Mehedințianu, idem,
— I. Maitinovici, idem.
                 Absenți:
D. C. Panaiot, Primarulu, în
— Gr, Lahovari, consiliaru.
— B. Protopopescu, idem.
— Anton Stoianovicî idem

congediji.

  — N. Pancu, idem,
— p. Culoglu, idem.
Ședința se deschide la
Procesulă verbală
la 2 Maiă se citesce

9 ore

sâra

curentă, cercetate de primăriă con-
formă reguleloră stabilite.
   Consiliulă aprobă aceste budgete,
pe alu bisericel Isvorulă din culd-
rea Verde în cifra de lei vechi
2090 par. 7 la venită împreună
cu capitalulă remasă din anulă tre-
cută, și de lei 1695 la spese;
   Pe ală bisericel Isvorulă-nuoă,
în cifră de lei vechi 1141, par. 12
la venită, afară de lei 417 par. 15
capitalulă remasă din anii 1866 și
1867ᵣși în cifra de lei 1092 la spe-
se, după curau i a regulată primăria;
   Pe ală bisericii St. Eleutheriu,
în cifra de lei vechi 6691 pan 28
la venită împreună cu capitalulă
de lei 2681 par. 8 remasă din a-
nulă trecută, șî în cifra de lei 4664
la spese;
   Pe ală bisericel Dichiulă, în ci-
fra de lei vechi 3260 la venită și
de lei 3230 la spese.
   Se supune Consiliului cererea o-
ficiărului stării civile din culorea
galbenă de a 1 se trimite mobilele
necesarie pentru salonulă acelui o-

alu ședinței de

și se aprobă.
Se pune în vederea consiliului

raportulă d-lul comptabilă alu Pri- '
măriei! cu Nr. 26, de la 17 aleco-
rentel, cm care a înapoiata manda-
tulă cu Nr. 1187, pentru suma de
de lei 29,055 bani 47 ordonanțată
asupra sumeloră primite în depo-
site în cursulă anului trecută din
subvențiunea canalisăriî și pavăril
căii Mogoșdiei, l’a înapoiată Zicândă
că, nu’lu pote visa din causă că
tdte sumele încasate în comptulă a
cestel operațiuni s’aă restituita, și pro-
pune ca, dacă suma de lei nuol
115,938 bani 52, constatată ca re-
mășiță la expirarea exercițiului a-
nulul 1866, se cuvine a se res-
punde d-lul întreprinzătorii alu ca-
nalisăril și pavăril căii „Mogoșdiel,
atonei se • se reguleze deschiderea
unui credită extraordinară asupra
exercițiului anului curentă, în ală
cărui budgetă, s’a trecută la venită
acea remășiță.
   Consiliulă încuviință propusulă
credită extraordinară de lei 115,938
bani 52 asupra economieloră ce vor
lăsa alocațiunile de la spese din
budgetulă anului curentă, și rogi
pe d. Primară seceră pentru aces-
ta și aprobarea d-lul ministru de
interne.
   Se supune consiliului epistola d-lul
Thiebaut, prin care ar4tă că are a
face ore cari pbservațiunl asupra
strictei executări a contractului ce
a încheiată cu comuna pentru în-
ființarea unei mori cu vaporă și u-
nel pânăril machanice, și cere a
se numi uă comisiune pentru a-
cestă.
   Consiliulă avendă în vedere că
prin contractulă încheiată cu d. Thie-
baut s’a regulată totu ce a trebuită
a se stipula între comună și d-sea
și n’a remasă de câtă ț se de-
pune de d-lul cauțiunea spre a se
precede apoi la execuțiunea con-
tractului, chipaiiesce a sg face cu-
noscută numitului că nu mal pdte
fi locă de nici uă observațiune a-
supra convențiunil deja închiăiate în
tdtă forma, și că dacă d-sea voiesce
a se da cursă acestei convențiunl,
se grăbescă a depune cauțiunea.
   Se supune consiliului procesulă
verbală închiăiată ded. V. Hernia,
ajutorulă primarului, despre starea
fînanciale a casei comunale de la
1 lanuariă pînă la 30 Apriliă tre-
cută, conformă articluluî 101, 'din
legea comuneloru.
    Consiliulă iea actă de cele are-
tate prin acestu procesă verbală.
    Se supune aprobării Consiliului,
budgetele bisericeloră Isvorulă, din
coldrea Verde, Isvorulă-nuoă, St.
Eleutheriu și Dichiulă pe anulă

ficiă
   Se
siliarl
felulă
   D.

Pusă că aceștia voră fi -dintre ce- finele el, ale cărft linii s’aă proiec-
tățianil guardistL Dară fiindă că

nu s’aă găsită nimeni dintre guar-
distl cari se primiscă a face acestă
servițiă, și cel ce aă primită n^aă
voită a servi cu uă soldă atătă de
miecă, de acea-a <»muna a fostă
nevoită a le plăti căte 4 galbeni
pe lună.
   In acestă plată nu s’a socotită și
costulă uniformei, și dovadă despre
acesta este că îmbrăcămintea celoru
d’ânteiă toboșari și corniști înființați
la începută, ș’a plătită de comună.
   D. Carada persiste în Opiniunea
d-s&e, adăogindă la cele ce a Zisă
că corniștii și toboșarii gardel nu
daă acestui serviciă de cătă 15 dile
pe lună, iar în celă-l-altă timpă se
potă ocupa de altă lucru, din care
se mai căstige.
   D; Mehedințianu se unesce du o-
piniunea d-lul Carada.
   Se pune la votă acestă opiniune

pune în vederea d-loră con-
și ună devisă de numerulă,
și costulă mobileloră cerute.
Petrescu susține cererea, căci

persdnele cari aă afaceri la acelu
oficiă, n’aă pe ce ședea pînă sc’șl
termine trebuința, eră mal cu semă
în cașuri de căsătorii; propune însă
uă reducere la numerulă mobileloră.
   D. Carada Zi°e că mobilele potă
fi și mal simple; prin nrmare pro-
pune cifra de lei cinci sute pentru
totă mobiliarulă.
   Consiliulă încuviință acestă pro-
punere, și decide ca suma de lei
cinci sute se se plătescă dm cea
alocată în budgetă pentru spese mă
nunte și nepreveZute.
   După propunerea d-lui Serrurie,
se supun® Consiliului adresa cu No.
400 a d4ul comandantă ală legiu-
nii 3-a din guarda cetățenescă, prin
care, în virtutea articolului 44 din
legea guardel, cere a se lua dispo-
sițiuni spre a se da uniforma tobo-
șariloră și cornistiloră adăugați după
budgetulă comunei pe anulă cu-
rentă, precumă și cornetele și to-
bele cu acesoriele loră; asemenea
se se renouiască uniforma corniști-
lor u și toboșiariloră celoră vechi,
căci acea-a ce li s’a dată acumă
duol ani, a ajunsă în cea mal prostă
stare.
   D. Serrurie susține cererea, adău-
gândă că Consiliulă trebue se de-
termine timpulă pentru care se dă
uniforma.
   D. Carada Zice că, în adeveră,
legea pune în sarcina comunei și
îmbrăcămintea toboșiariloră și coiv
nistiloru guardel; însă totu acea-șl
lege fixeză solda loră la lei 20 pe
lună, și solda ce le plățesce- - co-
muna este de lei 128 pe lun$. A-
cestă plată, fiindă cu multă mal
mare decătu cea otărîtă prin lege,
se înțelege că într’însa este soco-
tită și costulă uniformei; că prin
urmare îmbrăcămintea cornistiloră
și toboșiariloră este în sarcina loră.

   Gea-a ce
ca uniforma
înlesnire de
dea cătă de
însă costală

admite d. Carada, este
acestora se se facă spre
primăriă, și se li se

curândă șe va putea,
ei, plătită din casa co-
munale cu modă de împrumutare,
se se oprescă treptata de cătră co-
mandanții de legiuni ai guardel din
solda și se se înapoieze comunei.
Cătă pentru tobe și cornurl, ele se

și se adoptă

j

voră cumpere de comună după ce-
rerile ce se voră adresa d-iul pri-
mară, și se voru plăti din fondulă
respectivă.
   D. Serrurie ilu împărtășiasce o-
piniunea d-lul Carada. Legiuitorulă,
observă d. Serrurie, căndă a fixată
solda de 20 lei pe lună pentru cor-
nisfi și toboșiaril guardel, a presu-

   Se supune consiliului următbrele
cereri de pensiuni:
  1.    A d-nei , — . socia repo-
satulul Victor Văleanu, fostă im-
piegată ală comunei.
  2.    A d-lul lanache Barbu, f6stă
comisaru municipală.
   După observațiunea d-lui Lapati,
consiliulă, v^ndu că constatarea
arîilorâ de serviciă ală disiloră im-
f i
piegațl nu este făcută prin curtea
de compturl, chipzuiesce a se a-
duce ZiseI curți cuvenita rugăciune
spre a lăce acostă constatare.
   Se supune consiliului propunerea
d-lui V. Hernia, consiliară-ajtttoră,
de a se numi uă personă în pos-
tulă de perceptorii generală ală re-
giei nuoelorfi taxe comunali, postă
pe care d-sea a fostă însărcinată
a’lă ținA provisoriă și pe care Zice
că nuîă mai pbte ținĂ Totu uă-dată
se pune în vederea consiliului pe-
tițiunile d-loră I. Pitisteanu și Tho-
ma Sergiescu, cari solicită acest post.
   D. doctoră latropolu propune pe
D. G. Bădescu, fostă capă de sec-
țiune în cancelaria ministerialul' de
financie.
   D. Manolescu susține propunerea
d-lui latropolu, Zicendă că cundsce
și d-sea pe D. Bădescu ca forte ca-
pabilă pentru acestă postă.
   D. primară pune la votă numi-
rea d-lui G. Bădescu.
   Se procede la votare prin votu
secretă cu bilete.
   VotanțI 9.
   Voteză pentru 8. Ună biletu albă.
   D. primară declară că D. G. Bă-
descu este numită Jn postulă pen-
tru care a fostă propusa.
   Se supune consiliului raportulă
cu No. 37 ală d-lui casieră cotou-
nală prin care cere a 1 se da âncă
ună ajutoră ca jse p6tă împlini bine
însărcinările ce are și cari s’aă a-
dăogită de la înființarea regiei nuoe-
loră taxe ipunicipali.
   Consiliulă decide a se mal în-
ființa la casierie ună postă de se-
cundă ajutoră cu retrirațiune de
căte lei 111 pe lună de la 1 luniu
viitoră, plătindu-i-se acestă retribu-
țiune pînă Ia finele anului corentă
din suma alocată la paragrafulă pen-
tru spese neprevăZute.
   Se pune în vederea consiliului
petițiunea d-lui P. Balasid, proprie-
tară pe strada Italiană, bare cere
a se modifica alinierea proipptată
pentru acea straZă, fixându-se uă,
liniă mai frumosă.
   Consiliul^, observândd' proiectulă
alinierii Zisei strade, care este deja
aprobată atătă de dâdsulfi cătă și
de D. ministru de interne, martine
liniele însemnate pe aceste proiectă.
   Se pune în vederea consiliului a-
daosulu făcută de D. archite.ctu ală

orașului' la proiectulă alinierii stra-

tată însemnându-se cu culdre albastră.
   Consiliulă aprobă și cestă adaosă.
   Se pune în vederea consiliului mo-
delele de lanterne, console și can-
delabre ce d. concesionară ală lu-
minării orașului cu gază aeriformă
a trimisă spre a se alege de con-
siliă căte unulă dintrînsele conformă
condițiunil respective din contractă.
   D. Manolescu Zice că, observăndă
consolele, a veZută că duoă din-
trînsele suntă forte slabe.
   D. Carada Zice că acesta nu im-
portă comunei, fiindă că stricăciu-
nile a totă materialului privescă pe
concesionară după ună articolu din
contractă pe care d. Carada îlă ci-
tesce în auZulă d-loră consiliarî.
   D. Manolescu observă că, cu tdtă
acestă obligațiune luată de conce-
sionară a repara stricăciune!®, co-
muna însă este interesată ca lan-
ternele, consolele 1 candelabrele și
cele-l-alte materiale pe se voră ad-
mite de modele se fiă solide, căci
după dînsele concesionarulă va tre-
bui se lase la împlinirea terminu-
lul concesiunii totă materialulu pe
seina comunei.
   D. Manolescu dară, propune ca
aceste objecte, trimise pentru modele,
se fiă examinate de omeni compe-
tinți, și daca se voru găsi în con-
dițiunile cerute, ătunci le va admi-
te și d- sea.
   Di Carada Zice că consolele nu
suntă destinate a suporta uă greu-
tate mare, ele servă mal multă ca
ornamentă; că d-sea află pe cele
trimise de modelă destulă de bune
și solide, și că pdte se alegă din-
trînsele.
   D. Lapati este de opiniune a se
da aceste objecte de modelă în e-
xamenulă unei comisiuni compuse
de duoi consiliarî și architectulă o-
rașulul, cari se arete daca ele sunt
conformă votului consiliului din 29
Martin trecută.
   Consiliulă adoptă opiniunea d-lui
Lapati, și numesce în comisiune pe
dd. latropolu și Carada consiliaril
și pe d. Gapuțineanu, architectulă
orașului.
   Ședința se ardică la 11 jum. ore.

insiracțiuneî publice pertru clasde III șl IV
primarii și pentru scblele ae comerciă, — a
doua edițiune reve^ută, corgsă și adăogită:
Preciulă unei esemplarii 50 bani

nomia
scdlele
Xiloră,

Manualii teorico-practivu de eco-
politică. Pentru usulu eleviloră din
de dreptu și de comerciu, proprieta-
comercianțeloru, meseriașelorii, agri-

cultoriloiu, funcționariloru.
    Volume ce trece peste 500 pagine
    Preciulu unei esemplaru 4 lei nuoi.
   Cei ce voru lua din primulu opu unu nu-
meră de esemplare ce va trece peste 30.
se bucură de unu rabată fle 10 ase-

menea și cei ce
lea unu nnmeiu
peste 10.
  Comand ele dto
bani gata.

voru lua din opul alu doui-
de esemplare' ce va trece

judecîe se efectuezi cu

z

A VIS1
  De maî mulțî ani deja deprinderea d’a tri-
mite în Francia ținerile domnișiPre străine
pentru a’șî sfârși educațiunea, tinde a se ge-

neralisa.
mid’locu
cese cu
’și pottî

  Acesta este, In adeveru singurulu
d’a le înveța se vorbâscă limba fran-
eleganță. Afară d’acâsta la Paris ele
completa, suptu profesori de ’ntâia

PRIMARULE
COMUNEI BUCURESCI.
In urma chipzuirei Consiliului Comunale;

urmată între neînțelegerile ivite
prietani de cai din Capitală
d-lui accisaru asupra perceperii
la bariere, supsemnatulu făcu

înîre pro-
și agenții
viteloru pe
printrac6sta

cunoscutii tuturoriî de obsce că după con-
tractă d-nu întreprimjetoră alu acciselorO
are dreptului se ie taxa de (j parale pentru
uă vită (jugăiritu) de la tdte vitele mari cor-
nute și cai Ia intrarea loru prin bariere in
orașiu, aiară de caii locuitoriloru din capitală.
   Darii fiindă-că, dmenii d-lui accisaru nu
potu cundsce pe toți acești locuitori din ca-
pitală ; fiindă că, dintracâsta s’aru putea nasce
neînțelegeri Intre dînșii și perșdnele ce n’ar
voi a le plăti tâxa jugăritului de 6 parale,
suplii cuvântă că caii suntii din orașe, și
pentru ca se nu profite și streinii de acâstă
scutire, suptă=semnatulă Primarii alii Gomu-
iei Bucuresci, în urmarea chibzuirei consi-
liului Municipale, publică pirinlracâsta că ori-
care proprietarii de caii din capitală va voi
a i ac recundsce la barieră dreptulu de. seu
tire despre taxa viteloru, se ia de la biu-
roiilu respectivă fcare acumu se află la os-
pelnlu comunale) unii biletă de identitate,
pe care să’lu presinte după cererea rîndui-
tului d=lui accisaru, spre a’i lăsa intrarea
cailorii fără taxă.
   p. Primarii, N. Mamolpscit)
   No. 4,888,‘ 1868, Maiu 20^

AVJ^.
  Numai la librăria d-lui Danielopulo, Bu=
curesci, calea -MogoșAei No. 37, se află de
vânțjare cele aouF opere, acumu eșite de swb
tipărim.., mie d-fe fen G. Lereseu, -
ta dreptu,. doctoră în sciințele politice și ad=
moistrati ve, avocatu, profesore de dreptulu
comerciale, administrativă, și economia po»

lirică la scdla de coinercid dîn Bucuresci:
I. CatechismuLii dreptului administra-

del lialiane, pentru partea pînă la sivă ropiănjă, opu autorisatu ded. ministru

ordine și ’n cele mai bune condițiuni posi-
bile, studiele începute în țâra loru, precum
și altele mai serios de cătu acele cari au
de scopii artele de agrementă.
    Dificultatea cea mare, este d’a păstra a-
cestorfi tinere fete plăcerile casei părintesc!
în momentulu căndu, despărțite de părinții
lorii, de deprinderile lorii transportate în-
tr’uă altă climă și suptu unii ceriu străinii,
ele aii nevoie d’uâ solicitudine activă, de dis-
tracțiuni Silnice și de cele mai afectudse în-
grijiri.
    Insă, cu I6te îngrijirile necontestabile cu
cari suntii înconjurate în stabilimentele nds-
tre cele mari, ele suntii însă, vrându ne vrând,
confundate cu cele-l-alte.
    Ascultăndii cererile repețite care i-au fost
făcute, d-ra Marchef Girard, direclârea scdleî
din strada Turenne, și una din fondatdrele
societăței de instrucțiune tineralo foto,
va primi d’aoum” nainte la ea unii numeri),
restrînsă de tinerere fete cu cari se va o-
cupa specialminte. Ea se va msărcina cu totu
ce privesce instrucțiunea și educațiunea lorii,
sslindu-se totu d’uă dată a le păstra farme-
culu vieței de familie și ’ngrijirile minuțidse
ce astă viâță procură. Musică, desemnă,
pictură, conversațiune, elemente de sciințe și
de arți, nimicii din cea-a ce constitue uă
educațiune bun^ și completă, nu va fi ne-
gligiatu.
    D-ra Marchef Girard se recomandă încre-
dere! familielorii, mi numai prin acea frm»
mdsă scdlă din strada Turenne, pe care o
dirige de șâse ani, și pe care ministrulă Ins-

trucțiunei publice o lăuda uă dată
pulă legislativii, darii prin studie
considerabile.
   Cea mai recinte din aste studie,

ta Cor-
teoretice

suplu ti-

tlulu: Despre facultățile omenesci și des-
pre desvoltarea lorii prin educațiune,
oferă unii tralatu completă despre îngrijirile
ce cere tinereția.
   Preciulu pensiunei este fixatii prin bună
învoială, după profesorii ce trebuiescii dălți
tineriloră fete. Acestă prețiu nu pote fi mai
joșii de 3,000 franci.
   A se adresa, pentru lămuriri maî complete,
d-rei Marchef Girard, strada Turenne, la
Paris.

A EȘITU DE SUPTU TIPARU
CURSULU
 /      . de

    P(H GiAHtHL

de
L HELIADE RĂDULESCU
Ună mare volumfi tipărite cu. luxă.
Se află de vânZare la tdte librăriele.

UNU FRANCESU
'atiage de gestiunea proprietățiloru rurali
altele; hanu secretei!; capabil® d’a drage iw=
trucțiilnei copiiloru; ar dori â se ®țeleg®
cu vre unii proprietară mare din domnia.
Cel mai buoî garanții și referințele cele maî*
onorabile voru fi dale.
   A se adresa la redacțiunea pariului Ho-
mănulă, strada Colței, No. 42.

।



ROMANULG Î2 WNIU 18 6?,

502
.. _  .fu .1’
tn?
. - EN VENTE
,H H ă da Hbwrfe 9
  D’ADOLPHE GL.RJCH
GRAM HAI RE
du
     ROUMAÎN MODERNE ' ;
a l’usage des Franțairi et des â-
trangers par T Durot
  No. 294.           ⁵—34.
ti AS A din      Calvină, No.
  ''iS, en cinci odăi, cuhnie și 0-
daiă de slugi, se închiria4ă de a
cumu, cu mobilă și fără mobilă. A-
matoriî se potu adresa la Epitrop®
cari pdte găsi la numita casă.

No. 262.

6 — 24

ît^oria spitalelor civile
■^ArendgȘ» proprietăților® Casei
feptalelor® înseninate în lisAi de mai-
jos ne'rcsput^îndu sumele datorite
Eforiei din are. 141, conform contra-
ctoluî, se face cunoscut® că acele
' proprietăți se voru rearenda în colnp-

6
7

1

Murul® ’dem.

Balaca a Schitului Tîrșioru, inastirii Sinaia
V. Districtulă Romanațî.
OreduțȘ a Schitului Șerbănsștîj

3 Sărasea Mstița și Delnîța a Mo-

ffiuhit fondatori! al® OspîEiuluî Rt, vedea condițiile șt calitățile moșiei Dâmborița, Plasa Ialomița, situsti

Panteleimon.

VI. Districtulu Vâlcea

I-

4 Muntele Șețulu idem
fi Muntele Furnica idem.

DE VENțlARE. Stânjeni LEMNE
   grâse lungimea peste 9 palme, se

tiriil averii și garanțieloră teatoță
arendași.
   Licitațiunua se va ține în loca-
lul® Eforiei Bucuresci Straaa Colții
N. 38, în 4>ua 16 luliu.
   1 De la 23 Apriliu 2868 pînă,
la aceașî dată anulu 1871, cu con-
dițiunele înserate în Monetorele 0-
ficiale No. 180 din 1865
I. Districtnlu Argejiu.
  1    Buuesciî, Urluescil, Valea Ba
bel a Schitului Găiseniî
  2       Sâmbotinul® a Schitului Be-

la

descarcă la magasie, Strada Aca- rislăveăcî.

demiei, No. 1, și în curtea D-lul, II Districtul® ©âmbovița.
r 1 Poiana Lungă a Schitului Gă-

I6n Marphiloman, Strada Colțsî No.

57, cumperătorii potu avea Stânjeni isenil.

și în curțile D,umnăloru, acumă cându '
se^ad6cu de la pădure, preciulă 4
și galb. Stînjenul®.
   Christophor Xenix, Sstrada Lip-

2

1
2

1
2

Vatra Schitului Șerbănești. j
De la 23 April® 1868/ pînă

aceia-șî dată anulă 1873, cu con- Schitului Tîrșioru.

dițiunile inserate în Monitoreîe O
ficiale No 180 din anulu 1867.
I Districtulu Brăila.
1 Bordeiul® verde Scheca Doi-
cesca, Lisootânca a Spitalului Colțea.

2

Bstogulu a Monastiri Sinaia.
II. Districtulu Bu4eu.

1 Fundeniî a Spitalului Colțea.

2

Vatra Schitului, Grăjdana cu

trupurile.
      III.     Districtulu Dîmbâvița.
   1 Vatra Schitului Cobia.
      IV.         Districtulu Ilfov.
   1 Gologanul® a Spitalului ]
teleimon.

Pan-

scani, No. 80.
No. 303.

3—24-

Secăturelo idem,
m. Districtul’? Ialomița.
Stelnica a Spitalului Colței
Călărașii, Lichiresd idem.
IV. Districtulu Prahova.
Munții Nâmțulu, Ceaușoia

a.

ai

6 Fontînelilo a Schitului Găiseni.
7 Doftănețulu a Schitului Poiana-
8 Vaideesciî, Valea Dobrotheî a

9 Hăbudulu idem.

   2 Înființare» unuî Grilaj® de scîu-
durî dupe modelul® format® despăr-' 'No. SOL

in casa sus® menționată.

Tutore NICOLAE I. ILIAD.

OOUE EPE de trăsură, de 4 ani,
elegante, și fără cusur®, sunt®
dd viu4are.
   A se adresa lu Consulatul® A-
merieană, Calea mogoșdei No. î 98,
în tote dilele de la 11 ore dimi-
ndța pină ia 2 ore -după emd4s.
   No 290.                      3$.

Spitalului Colțea.
   2 Măneeiulă a Monasticei Sinaia.
   3 Muntele Gagu Mare, Găguțu



Valea Re®, idem.
4 Stăncscii și Dedulestii a Spi-

talului Panteleimon.
   5 Valea Mantei Panta4i și Nisi-
pdaa a Schitul®” Poiana.

   2.    Clinciulă Surlari a Schitului
Găiseniî.
      V.         Districtulă Ialomița.
   1 Păpeniî a Spitalului Pante-
leimon
      VI.        Districtulă Muscelu.
  1     Ună locă numită Lesciârele alu
Spitalului Panteleimon
  2       Vițichesciî a Schit. Găiseni.
      VII. Districtulă Prahova.
  1    Via și Moșia Seciu a Spita-
lului Colțea.
  2    Urlații, Fontânelile, Via Bobu-
lui și obrația idem.

     VIII. Distr. Rîmnicu-Seratu.
  1    Tigoiulă Olăresci Cotâsca a
Monastireî Sinaia.
  2    Borddsca a Monastireî Mă.xi-
neniî.
  3    Mora de vînt de pe proprie-
tatea Măxineniî.
     IX.        Districtulu RomanațI.
  1    Morunglavulă a Schitului Șer-
bănesci.
  2      Oboga idem.
     X.    Districtulă Vlașca.
  1    Toporulă a Spitalului Philan-
tropia.
  2    Răzmircscil a Schitului Beris-
lăvesciî.
  3    Hodivdia și Viera a Spitalului
Panteleimon.
  4       Răzmirescii idem.

țitoru grădineî, de loculu unde se
află cele doue fintînî de la Ospi-
ciul® St. Panteleimon; '
   Doritorii d’a se angaja cu aedste
lucrări, suntă invitați a se presintă
în 4iua aretată cu oferte și garanții
în regulă, dră condițiunele și pla-
nurile dupe care se voru efectua
aceste lucrări se potu vetea în erî
ce 4< de lucrare în Cacelaria Eforiei.
   No. 4,288 9 luniu 1868.

2—24-

«ss« /w mo e

NUMIREA PRODUCTELOR

OALA TI.

bbaila.
10 luniu

GIUBGIU.
28 Maiu

No. 295.

3 —2<J

Eforia spitalelor civile.
   La 25 luniu curentă se va ține
licitație în sala ședințelor® Eforiei
Casa cu No. 38, strada Colța la
una eră dupe amâ-4> pentfu urmă-
torele Inerări:
   1 înființarea unui piedestal® de
Iernau pentru sșe4ar⁰a Statuai pri-

■ A 16 Inniu lu 11 de diminâță
*-^urmăₙdu a se ține licitațin în
Cesele decedatului I6n Iliadu ro-
mănulu din Strada Vergului No. 12
pentru vîn4area a cinei buțî vinu
vechiă de 6 ani se publică dară a-
căsta ca doritorii se se presinte la
aratata 4* sPre concurență și în tote
4ilele spre ale cerca de la orele 7
pînă la 11, Tutore NICOLAE I.
ILIAD.
   Moșia Berfaca din Districtu Pre®
hova Plasa Tîrșoru, proprietate m:Ș
noriloră decedatului I6n Iliad Ro-
mânulu.
   Este a să arenda prin licitație la
,⁰/j Iulie pe termen de 3 sau 5
ani de la viitorulu Sf. Gheorghe
1869 nainte. Doritorii se voru pre-
senta la 4ioa destinată în casele de-
cetatuluî pe strada Vergului No. 12
avîndă siguranțiî valabile dră în tdte
4ilelo de la orele 7 pînă la 11 pdte

MULȚUMIREA PUBLICA. Pa-
* *guba care amu avută la M6ra
dq Vapor® situată lîng® Ruși de
Veue eare In »/f₃ Mai® u c. a fost®
prada focului; însă asecurată fiindu
la Societatea d’asecurarea „Ungară
Generală¹¹ și „La Baloise“ m’amu
întîmplat® la %₀ Maiu a. c. cu re-
presentantul® numitelor® Societăți,
nrfe a venit® în fația locului licu-
md.tndfi-mă îndată d'aceea ca amu
suferit®, în deplina mea mulțumire.
Mă simptu daru dator® a pronunța
prin publicitate mulțumirea mea nu-
mitelor® Societăți, recomandându-Ie
tutulo ă care doresc® a asecura a-
verile loru în contra Incendiului, fi-
indu cea maî solidă, și liquidd4ă în
celu mai scurt® timpii.
               C. Protopopescu
  T.-Măgurele as/₃ luniu 1888.

pe locu șesă, s’a pusă în răers de
la 15 Apriliă corentă, la abdstă Pâ-
" dure sc găsesce totă felul® de lemne
de lucru, COPACI de DOAGA, FU-
SURI de MOARA, PROFUSC1TA-
RACI pînă la 7 stînjinî iungiraee,
BUDOROCI și FURCI de PUȚURI,
lemne da magasiă, de totu felu și
de case în sfârșită de orî-ce trebu-
ință de artă șr de drumuri de feru
Doritori de asemenea cherestea se
voru adresa la susu zisa localitate
și le voru găsi cu prețuri moderate.

No. 274.

4—24

HOMAIW KKiB

CORABIE Și YAf6rE

GA.

br. oro

Anu

No 302.



ĂlOȘIA TOMȘANCA 1200 po-
h"-“gdne arabile de cea mai bun»
cualitase, din districtulu Argeșu pla-
sa Cotmeni pe maiu Teleormanului
la jumătate drumu dintre Pitești și
Slatina, pe linia pe unde s’au pro-
ectat calea ferată, se vinde ohavnică.
   Doritorii se potă adresa la lo-
cuința No 26 calea Tîrgoviști.

13ADUREA de StînjenI dupe mo-
■ șia Bodăescî ce se întinde din
valea Muereî pînă la valea Ro-
șețului in stingă despre hotaru 0-
deleni precumu și pădurea dupe
cureaua de la Ohava suntu de dată
în tăere. Doritorii se potă adresa
în Bucuresci la proprietarul® loru,
Strada Mogoșdei, No. 48, de la o-
rele 11—2 dupe am®4ă, și în Cra-
iova la D-nu Nicolae Mihail.
Dr. Fotino.

No 304.

8 — 24.



se ^flă do vîn4»re, în magasinul d.4or
FRAȚI HESCHIA

PADURIA BALENII, de la mo-1 Strada Decebalu No. 3 din dosulS
    șia BALENII, din Districtulă Bărățieî. No. 305.                        6 24

1 ■ 'ISB
22 Iiwi®

BURSA VIKNEI

        20 luni®.           
                    FL. KR.
Metulioe.. ....... 57   30 
Naționale........ 58    50 
Lose...............  63 ---
Creditul®........ 84    60 
Acțiu. bănee 711        ---
London......... 193     50 
Argint®........ 115     90 
Argi. înmărf. 113       53 
Ducaț^„........ &       53 

„ arnăut®
Secară.......

Grâă

ciacâră cal. I. chila lei

e&rnău

,, IL
„ I-
ÎL
ghircă.

290—300
260—275
230- 245

218 — 210

Porumb®.......
Or4u
Ov8s®„......
Mei®
Rapiță........

120-125
150-155

129------

Corăbii’ sosite încărcate
   „          „   deșerte
   „ pornite încărcate
   „       „   deșerte..
Vapâre sosite............
   ,, pornite.,.............
Șlepuri pornite și în-
cărcate la Bulina ...ᵥ,..

18
15
19
25
12
10

80 — 120

ElOeȘtl. puțin nor, plus 2B gr.
Câmpina, senin, cald, 24 gr.
Văleni, senin, cald.
Mărgineni, senin, vînt slab cald,
lasy, puțin vînt, cald, plus 28 gr
Vaslui, senin,' jMițin vînt cald.
Huși, senin, poți» vînt-
Leovs, senin, puțid vîntu.
Fălci®, vînt, plus 24 gir.
Cahulu, senin, plus 25 gr.
Ur$iceni, senin, cald 26 gr.
Bu^eu, senin, vînt, cald.
Urzicenî, senin, vînt slab.
Botoșani, plns 24 gr. R. vînt W. senin.
Brăila, plus 30 gr R. senin, liniște.

Slatina, frumos, pu. vînt var. cald 27 gK.
Caracal, idem
Bechet, idem
Giurgiu, nour, cald 30 gr. R. fără vînt.
Folticenî, 28 gr R. senin, frumos. I
Bacău, senin, cald, plus 33 gr. B.
Tîrgtmaco, sanin, plus 26 gr. R-
Găescî, frumos, plus 15 gr. R. vînt slab.
Craiova, timp senin, cald 24 gr. R.
Galați, senin fără vînt, cald 24 gr. R.
Mi4il, cald, nour, vînt variabilă.
T. Enimos, senin, plus 55 gr. R.
Dorohoî, plus 22 gr. R. vînt N. frumos
Severin, senin liniștit, căldură fârte mare
Reni, senin, cald, vînt insensibilii.

Tecuciu, senin, vînt N. V. plus 25 gr R.
Berlad, frumos, vînt N. cald 30 gr E.
Bacau, senin, cald, 27 gr. plus.
Focșani, cald 24, gr. vfnt N. W. nor.
Jiu, senin, cald.



1 1

•i





ilni uq ih »; rn
inii Uniuni, niiwinj

nî ffl



aii

—

APE MINERALE
PROASPETE ȘI ADEVĂRATE NATURALE Aă
ositu 4>lelo acestea la PHARMACIA sub-semnatului.
  Aducând® tdte apele D’A DREPTULU DE LA AD-
MIN1STRAȚIUNEA ISVOARELORU respective, și pri-
mind® la fiecare 15 4‘le asortiment® prdspă tu potu' ga-
ranta cti DESEVERȘIRE pentru a lor® BUNA ȘI VE-
RITABILE QUALITATE, recomandînd® totu d’uă-dată
onor&bilor® meî clionțl și prețurile cele mai moderate.
' ED, IUL. RISSDORFER.
la Leulu de aur®, Strada Carol I (Curtea

BIUBOULU SOCIETĂȚILOR!! DE ASSICURARE
UNG/4RA GENERALA Șl „LA RAL0I8E

66

se afli de astî4î înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Anghelovicî (Prăvălii No. 11 și 12) vis-ă vis Ho-
telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN-
TRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE.
    Ambele Societăți gwatd4ă pentru aseicărările încheiate cu fondurile loru în sauna
DE LKI NUOI 42 MILIOANE
și tdte păgubite ce s’ar ivi se reguld4ft modulă celu mai dreptă și espeditivă de eătră
  Bucuresci, 20 Apriliu 1868.              REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA,

CALE MOGOȘOE No. 10, vis ă-vis de PREF. POL1ȚIEL
Âstă-41 amă deschisă Depositulu general® de

vpehe).

No. 286.

ț • 6—2<J.

In Districte se priimescu Ofertele de nsicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, dru în ploiești la Domnu

Iln Districte se ț
    HAGI IOAN PITIȘU.

No. 218.

6 — 64.

de t6te mărimel® din fabrica mpștenitoriloru Comitelui
Garol Kinsky la Biirgsteîn în Boemia.
ADOLF KARPELES Comisionar.
   Bucuresci, SO luniS 1868.
   Comande pentru Geamuri de Cristal® de ori-ce mă-
rime pentru galantare și pentru ferestre, precum și pen-
tru oglin^® de orî-ce mărime după dorința se efectue4e
cu prompteță, — Embalagiu de oglin4î destinați pentru
afară va fi solid®. No. 298.                3—74-
    CALITATE PFdMA, PREȚURI MODERATE.

MOȘIA PETREȘTII do MIJLOC
'*J*în Distr. Dîmbovița, Plasa Co-
bii, Comuna Ulieștiî, pe drutnulu
Bolintinului, lingă Corbii mari, doue
poștiî și jumetate de București Se
dă fdJ arendă de la St. Gheorghe
viitoră 1869, Doritorii se voru a-
dresa la proprietarii D Eugene Pre-
destu, Strada Herestreuluî, No. 19.

ION ANGELESCU

CUBTII

r

i

No. 256.

12—24.

MOȘIILE mele Smeiniî, Șopîr-
liga districtulu Buze® în sumă
de 2,400 pogane de arățură și fî-
năță cu hâd® în sat®, eleșteu, sc
dair cu arendă de la St. Dumitru
viitoră. Doritorii se voră adresa în
Bucuresci la D-na Efrusina Urlă-
țănu, Strada Polonă, No 16-, în
Focșani la ^ub-scrisuln.
                  G, I. Vernescu.

No. 247-

7—144.

CAȘCAVAL ADEVERAT

,1

HjE VINpABE moșia Colintina
loresca din Distr. Ilfov. A-
seminea și din moșia PIERSICA
DistȚ Ialomița^ 2,50() sdu 3,0®0 po-
gone la capul® dupre lalomiță. A-
cdstă din urmă se dâ și cu arendă
de la anul® 1870 A se adressa
la Ddmn®. Elena Cornescu sa® la
D-nu I6n Mânu, Strada Vămi No 1

No. 278.

20—24

IîtSTE DE ARENDATU, de la
-41869, Aprilie 23, Moșia Șușani
de josu, din Districtulă Vâlcea, PÎssa
Oltu, proprietatea Sub-semnatei. A-
matoriî, se voru adresa, în Craiova
la casa Domnului Ion Hagiadi și
nepotu, pe deplin înputernicițî, prin
acâstă publicație, de a contracta a-
câstă arenduire, de a preschimba
Contractele, Iscălindă înlocui me®,
precum și de a priimi bani” a-
renzeî etc. Anna I. Sutzo.
  No. 254.                      $24.

DIN CAȘAKIILE MELE
                      bmiiiciâ respeclosâ
câ aâ sositw primul kassspoH de
wfl de ^sdeleu marcat en marca meu
a cârâia              <hspe cum se va ve-
dea, ho mai lasâ nimica de dorit și pe
lingâ Cașca^alu^^c reromamlâ: fiere
gre^ Salam de Silmi d Sardele inmdil
de cea mai bonâ q’ualitate.
  Câttî despre cele (lise de Domnu Persescu, că și alu dum-
nelui este totu de Penteleu, am& ondre a spune că rău c^ice
că șr al ti D-selle este totu de Penteleu, fiindă-că se știe că
nu toți Munții Bomâniei suntu Pentelel, ci numai aceia al ca-
sei Prințului Costache G. Ghica, din. Județul & Buzdu, și alfi
cărora arendașu suntu numai eu.
Se pnmescsi comande pentru orî ce parte

Tot-d’odatâ recomand Maltei Wobllimi
Onor. Pablica, Vinuri negre șa albe,
duki și stifose, de CB ani și de cea
mai bună qnaiitate, așa tn cât celor albe
cu drept cuvânt h se pote (|ice, Vinuri de
Rhin si negru Vino de Bordeaux.

i                       r - J 1 r
Tu >.                   ~ Ati _eL ¹
A?® MINEIULU® - -
, ⁷ S '     „ ■ I , . .L: ’ . . IdinJ
  Recomandă încă înaltei Nobilimî și Onor. Publică, că amu
primită ună mare asortimentă de Ape Minerale, Franceze și
Germane, prdspete, umplute din luna luîMaiă,Sare deCarfe-
bad, de Viei și Sare de Mare, Pastile de Viei, de Gleichea-
berg etc.                       i        ,

   Colori de tot felul, frecate cin uleiu și
nefrecate,¹ Uleln fiert și lacuri de tot fe-
lul. culori și pâiufa pentru Pictori.

a României si se efeetejă grabnicii și Solida

OE ÎNCHIRIAT, casă de vara la
proprietatea mea de la Heras-
treu. Acâstă easă sa închiriadt eu
30 Galbeni pe tfepijlu de vată.
Doritorii se potu adresa la localulă
acestei case, adu în orașu la sub;
ssmnatalu, Strada Colții, No.' 43. .
  No. 246. 5 — 24- P. Poenaru.
INSTITUTULU LIBERTATEA?
Esamenele acestu? Institut® pe a-.
.Mlu acâsta vor® începe Ia 16 Iu-
nffi și voră continua pîna la 26 dră
împărțirea premieloră va avea -locu
la 29 în Sala Bosel.
       Directore, P. S. Trojano.

No. 2891

3-34.

DE VINpARE CANARI adevă-
rațî de Hartz, cântându solidă
șe bine, în mare cantitate sunt în
Ulița Germană.
   PAPAGAI ANTILATIS CAR-
DINAL BENGALI muscată și alte
felurite PĂSĂRI americane.

No» 279.

6—24.

F|E INCHIRIATU. De la 8-tu
■-^Dimitrie viitoru doue Magasii
din Hann cu Tei®, sub No. 13 și
14, unde se află d-loru, Fratelli
Bally et Semo. Doritorii se potu
adresa la d-loru M. Leon et C-^ie
Bazar® de Londra No. 20.

No.'285.

5—3$.

A NUNCIU. ' Sub-semnatul avînd
de proprietate a mea Otelu care
pdrtă firma de Otelu de Românie,
staționată în Tîrgovisce ce se află
vis-a-vis de Otelu Concordia, anunciu
pe Onorabilu Public®, care va trece
prin Tîrgovisce alu onora că pre-
seuța d-loru, găsind în acest® Otel®
odăi forte bine mobilate, și cu pre
țuri moderate atât® ș’unu serviciu
profundă la tdte ea va eara

gerii.

CASCAVALULU DE PENTELEU A D-LUI ENACHE PERSESCU

Marin Ivanescu.
------------------₉ₐ

IOV

M-semnaJil recomandă înaltei Nobilimî și Omni. Publică, că le^ă sosit 140 Transport din aA
cest Cașcavahî de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cit pînă aeum
Singură [Midi că se distinge acestă Cașcavalu între Iote ceie-l-aite ale Țerel prin calitatea hiî cea
snperioră în cătîî a nu ni<u *asa niniică de dorit — SingurulO Depofi în Capitală numai la Magasinulă
F1LLEAM! et lONESCU, Strana Germană. ;
SB. De vîn^are se atia M d-nu D. 8TAICOVICI piața tetrulufe