n ADMINISTRATIUNKA PaSAGWLȘ ROMA^r No. ! REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No LUNI—MARȚI, 10-^ IUNIU 1868ₓ ANULU ALU D0UE-SPRE-DEC1LE --------- — —â - - - — VjOIESOE ȘI VEI PUTE* CATIT. r!» Ti &E1 NOUI 48 — 58 pes£bkiun( . „ «24 — 29 PE TNEI LUNI. . . . ,, ,, 12 — 15 l?E iilA LUNA...... „ „ 5 — nun bsemplaru 24 bani" PENTRU PARIS PE TRIMESTRU EK. 20. PENTRU AibAtA^ . . . Ftbft. 10 VAL. AUST^ onimiii Ltu ni , w -hd ito i ^jn'r IU I £HC ' Artiplole trămise și nepublicaț^, se vorți arde. — Redactorii respundetorG Eugenio Carada LTJTHINEZA-TE ȘI VEI FI PENTBU ABONAMENTE, ANUNțlCa! ȘI BECLĂMB Al SE ADRESA ÎN BUCURESCI, La ADMINISTBATIUNXA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINJ'lJ DUBIULUI Șl PBIN POSTA. -L* PARIS LA D. DARBAB-rfiLLEOBAlN RUE DE l'aNCIENNF COMEDIE NO 5. ANUNțlURlLE LINIA DE 30 LITERE ... 40 BANI 1NSERTIUNJ ȘI RECLAME, LINIA 2 LEI NOUI DEPEȘIE TELEGRAFICE foerviciulu privată alu Monitoridur^ WIENA, 19 luniu, — Imperatorele ți Beust voru pleca Duminică la Praga, pentru a face se se inaugureze noulu podii. PARIS, 19 luniu. — Monitorulu dice că Moustier a primită visita ministrului serbii Christici, audiința a duratti uă oră. LONDRA, 19 luniu.— Organele ministeriale pretindu că guvernulfl este decișii a combate cu energie în Camera torpilorii bilulu pen- tru eclesia irlandesă. Napier a sosită la Suez la 6 luniu. a. . ■ ■■ i i , 0*7 । București 22 Cireșianl .z ^După soirile din urmă este forte probabile că Altețea Sea imperiale. Principele Napoleone, va pune pi- ciorulă pe terămulu României mâne, spre seră, la Severin, unde se afiă spre ’ntempinare, d. generariă N Golescu, și Mercur! pe la 4 seu 5 ore după amia-^I va fi în Bu= curescL De vomă primi alte soire, pînă la mediulu nopții, le vomă comunica publicului. sJio.asb uf K) .fVnoo mo ‘Iulj s tș j J Ni S’a dată adl ocăsîunea neas= ceptată d’a putea pune suptă ochii cititoriloră nostrii unu actă de mar® însemnătate politică; acestu actu este revista politică a pariului austriacă din Wiena, Noua presă liberă, de la 14 luniu, pe care o reprodu- cemă pucină mai la vale. Mărtn- ririle (pariului din Wiena suntă a- tătu de ciudate, atătu de limpedi, atătu de ’nsemnate și bine-făcâtârie pentru România încătu nu mai a- vemu trebuință, pentru aZt celfi pu- cină d’a elice unfi singură cuvântă, nu mai avemă trebuință de cătă a ruga pe cititorii nostrii a se opri aci cu citirea ș’a frece la acea-a a revistei politice a pariului Wie- nesfi, ș’apoi, de voră mai voi;, de voră mal simți trebuința, — cea-a ce nu credemă, — voră reveni și voră citi pucinele linie ce scriămă mai la vale în acestă privință; și fiindă că ne tememă că nu vomu fi ascul- tați, d’acea-a credemă mai bine pitne chiară aci, chiară în acestă parte»; ce este cea mai însefnnată a unui diariă, chiară ta revista Ro- mânului revista diariufiir „Neue Freie Presse." i ui -r ■ db oî slsnoo alo? . K-ihijimig toiomigoT.i 6f>| „Wiena 13 luniu ^Dup’ua adversitate destulă de lungă, circumstanțele începu în fine a favor a politica orientale a Aus- triei. Căderea Ministerialul Golesco- Brătian din Bucuresci și cursulă liniscită în aparință alu crisei ivite în Serbia prin asasinatului Principe- lui Miloșfi, suntu sucesurî, de cari diplomația Austriacă nu s’a bucu- rată de multă timpă în țerile Du- nării de josă. Căderea Roșiiloră, h Bucuresci, ne satisface îndestule, deși e adusă printr’ună votă ală Se- natului, care n’are nici uă relațiune directă cu reclamațiunile ce Austria a făcutu la Bucuresci. Causa prin- cipale a retragerii Ministeriului Bră- tianu este condescendința sea cătr^ Rusia; acestu cabinetă însă, nar fi cădută, daca posițiunea lui năr fi fostă săpată tare. Retragerea lui Brătianu este nu numai ună sucesu pentru politica .Austriacă, ci si uă j’nvingere pentru Rusia ș’acdsta ne bucură îndouită. i^.u nc₍ „De 24 ore situațiunea a ideve- Jiitu clară la Belgrad, Cea-a ce era problematică ieri, este apropo de disă astă-di, și suntem ă în dreptă d’a sper® că complicațiunile din Ser- bia sd voru mărgini totfi în acea țeră, și se voră termina definitivii pe calea legale fără a aduce vr’uă altă catastrofă. Influința rusescă pare a fi pentru momentă, condemnată la neputință chiaru în Serbia, și trebue s’atribuimfi acestfi resultatu mai ântâiă, moderațiunii și energiei guvernului provisoriO din Belgrad precumă și imperiului -ce Porta e- sercită asupră-i și conformității ati- tudinii Puteriloru. îndată după so- sirea soirii catastrofei din Belgrad, Porta s’a adresată prin ielegrafă că- tră Puterile garanțl, spre a se înțe- lege cu dînsele asupra mesureloru cu cari s’ar putea asicura sueeda- rea tronului din Serbia. Acestă me- sură a Porței pare a fi cu totulu aprobată din partea celoră- l-alte Pu- teri — mai cu semă a Austriei ș’a Puteriloră occidint le, — și ’n confe- rințele ce aă avută locă între d-lă de Moustier și re presi ntantii celoră- 1-alte Puteri, s’aă învoite d’a oserva în faciă evenimintelorfi din Serbia, uă politică de oservațiune atenti vă care nu împedică pe Puteri d’a esercita prin Consiliele lorii uă influioță de- terminată asupra decisiuniloru gu- vernuluă provisoriu din Belgrad. Trebue se mărturimu c’acesta este uă adeverată politică de pace, căci starea lucruriloră ar putea deveni multă mal gravă flacă Austria și Francia ar merge fiă-care pe pro- pria sea cale. Rusia ar putea atunci urma și dînsa propria sea cale, căndă acumă, prin conformitatea celoră-1- alte Puteri, ea este reținută și ’u Serbia, cu totă influința ce ea are acolo. „Ar fi fostă periculosă d’a ține deschisă cestiunea succesiunii tro- nului din Serbia pînă la convocarea adupărel naționale, păci pretendinții și partisanil loru ară fi avută atunci uă mare libertate de acțuipe, și se pote cine-va îndoui că guvernulă provisoriu âin Belgrad, cil totă a sea bună-voinț^ ar fi putută domni ua astu-felă dă gravă situațiune. „Principele Michaițh qare a mu- rită fără copil, depusese 1^ Sena- tulă Serbiei, pentru tote casurilp, unfi ordină de succesiune, în care a indicat^ pe nepotulă repausatulul pnchiă ală seă, Alilan Oț^enovici, ca sucesorele șeă pe tronulă Ser- bie^ Acestă circumstanță era bine cunoscută, și guvernulă provigoriă din Belgrad a consideratg -o ca celă mal bună mijlocii spre a esecuta voința Pnncepelui asasinatii. As- tă-di deja, sa publicătu uă procla- mațiune a Ministrului de resbelu din Serbia cătră armată, prin care ea este somată d’a esecuta voința Princepelui Michailu ș’a recunosce pe nepotulă seă Milan ca sucesore. Acestă proclamațiune pare c’a op- ținută, din partea trupeloră uă bună recepțiune. fți adeveră, este ceva singulară, ca armata se fiă somată a prejudicii prin aclamațiunea sea, decisiunea unei cestiuni care apar- țin® legal minte națiunii serbe adu- nată în Scupcină. Insă posițiiinea actuale a Serbiei nu este normale, și guvernulfl ad-interim din Bel- grad, care a pusă fota țâra în stare de asediu, esercită de faptă uă dic- tatură. Proclamiațiunea în favdrea lui Milan Obrenovici, adresată că- tră trupe, este fără îndouielă resul- tatulfl unei înțelegeri, unui com- promisă între diferițil șefi de par- tite din Serbia. Nepotulă lui Mi- v. 1 f.uu- ’ u; « iiÂto . murită și ’n. Cameră și n ^iarulă Țeri'a, foia austriacă o spune pe fa- ciă și cu celă mai mare cinismfl; „căderea Ministeriului Golescu-Bră- tianu, este ună succeSă ală diplo- mației austriace, este âncă ună suc- cesă ce de multă timpă diplomația austriacă nu l’a mal putută avea în țerele Dunării de josă.“ Așia darii foia austriacă spune curată că Ministeriulă Golescu-Bră- tianu, n’ai fi fostă lovită deSenată și de Diariele oposițiuni din Româ- nia, „n ar fi căzută dacă posițiunea lui n'ar fi fostă săpată tare." Așia dară cei cari baă combătută, și Se- natulă care a cerută și votată că- derea lui, n’au fostă, după mărtu- rirea sinceră pînă la naivitate și pînă la cinismfl a toiel austria- ce , de cătfl sapa politicei aus- tro-maghiare. Așia dară, cei cari combată pe faciă România și spună curată în foile maghiare că ea trebue încorporată cu Ungaria, mărturesefl că căderea ministeriului Golescu-Brătianuînvingerea par- titei naționale, ce austro-maghiarii d’afară și din întru o numescă partita „Roșiiloră," este „uăisbendă de care diplomația austriacă de multă timpă nu s’a bucurată la Dunărea de josfl." La rândulfl nostru dară, mulțămimu din ănimă inimiciloră nostrii d’acestă prețiosă mărturire, cari aduse în sfîrșitu deplina lumi nă și care va face pe Români se fiă fericiți și mândrii c’afl fostă în- țelesă deja acestă politică, că ins- tinctujfl ; conservării ș’amârea Par trie! i-aă fostu făcută se vedă „sapa“, și printr’uă unanimă manifestare au oprită ca „diplomația austro-mag- ghiară, se dobendescă isbendl de caii de mujtfl timpă nu s’a mai bucurată," ca politica în Oriinte „se fiă în fine favorabile politicei aus- tro-magghiare. “ Dacă însă insbenda ce se- fălea că dobânditu-o a fostă numai uă nălucile a diplomație! austro-mag- ghiare, în cea-a ce priveșce căde- rea ministeriului aptmale, ea pote fi sicură că cea-l-altă speranciă a iei este cu atâtă mai multă uă nălu~ cire cu hâttV este și mai măre, și ’n adevâru ucidfltorie pentru Româ- nia. In deșiertfl uă parte a, presei din Bucuresci, din Iași și din Bacău a trombițatfl șî va buciuma, în uni- re cu Presa austro-magghiară, că ministeriulă aptuațe urmâză uă po- litică anti-naționale, că este organulă politicei rusesc!; în deșiertfl voru inventa bande, persecutări în con- tra Polonilorfl ș’a Israelițiloră, și chiar și noua invențiune că „la Berlin și la Petresburg s’a uneltită d’a face 6a Principele Carolă alfl României se fiă și Principele Serbiei,“ Oricine scie că nu prin uneltiri din afară națiunile cele tari ș’alegu pe dom- nitorii lorii ci prin suflarea națio- nale, și scifl toți că Serbia este. în adev&fl uă națiune, și că ea e si 8 tare, prin geniulfl iei naționale și d’acea-a și consolidarea iei supără fârte politica austro-magghiară. Ori cine scie că Rusia n’ar face uă propagantă care se unâscă prin le- găminte atâtu de sțrânse pe Slavii din Oriinte cu gîntea latină, și toți sciă asemine ca Carol fl alu Româ= niei n’a voită și nu voiesce decâtu a conduce România la destinările hailă, — născută în anulă 1855 — este âncă copilă* Ș¹ la casă da fi instalată definitivă, guvernulă pro- visoriă actuale se va schimba în- truă regință definitivă „In țerile mici regințele suntă mal pucină periculdse și se va pu tea ca minoritatea lui Milan care oferă fiă-cărel partite direcțiunea regințel, se fiă miijloculfi d’a scăpa Serbia, fără, alte tulburări, de cri- tica sea posițiune. . Milan Obrenovici este acumă pe drumulu Belgradului; convocarea Scupcinei este otărîtă pentru 21 ale îunei corințl, astă-felă că la 2 lulifi, adică în mai pucină de 30 dile, ea pote se s’adune. Este probabile că și Scupcină va respecta și în- deplini dorința Princepelui asasinată întronă chipă atătu de spălmentă- toră, wa-a ce ultima proclamațiune a guvernului provisț>rjă cătră tru- pș, face a se presupune; cu tote a- cestea suptă âncă mal multe te- meri. Fostulfl Principe ală Serbiei Alesandru Karagheorghevici, care trăiesce în Austria de la 1858, a plecate astă-pl din Viena spre Bel- grad. Elfi este șingurulă pretendinte care are uă partită în Serbia i Dacă șe coufir; jă cea-a ce.se dice că fiulu lui, Petru, este îpgageatfl în ateri- ratplă comisă la Topcidere; dacă re- sultatulă cercetării care se face a- cumă la Belgrad, ar dovedi că Principele Mihailă a fostu asasinate pentru a cede foculă Karagheorghe- vicilorfl, atunci uă redic^re disperată a partișaniloră acestora ar fi posi- bile, deși este șicurfl că vr, fi îm- pedicată de trupe. „Ună asemenea incidmte aru pu- tea turbura cursulă regulată ală a- fâceriloră din Serbia și dacă, în a- devăru, familia lui Karagheorghe- vici ară avea intențiunea de a se pune în capulă mișcării, ar fi de dorită ca se fiă pusă în imposibi- litate d’a pune pîciorulă pepămen- tulă Serbiei. „Proclamarea lui Milan ca prin- cipe la care înalta Portă ca. putere Suzerană trebue se consimță, este âncă pentru alte resone, soluțiunea cea mai de dorită a c^tiunii suc- cedării la tronu. „La Berlin și la Petersburg s’a uneltită de a face ca Principele Ca- rol din România se fiă și Principele Serbie’i, și este de luată în băgare de semă, c acâstă ideiă este tratată în foile Prusiane c’uă mulțumire înve- derată. Prin proclamarea Principe- Tul Milan, acestă plană Ruso-Pru- sianu este surpată și cestiunea suc- cedării este resolvată întruriu sensă anti-rusescă In cea-a ce priveșce pe Principele Carol, credemă că peste pucină se va îndeplini cea-a ce toți cari cunoscă starea lucrări- lorfl în România, ’I aă predișă, la casă eândă se va despărți de par- tita lui Brătianu. Brătienii aăadusă pe Hohenzollern în țâră suptă con- dițiunea d’a guverna cu Elfl.și, prin Elă. Este dară posibile, că posi- țiunea Principelui Carol, dacă Bră- tienii se voru întorce în contra lui, devine ^râ dificilă, șî că Elă, care părea a ii chiămate a ocupa tro- nulă Serbiei ș’ală României, va ră- mânea pe josă de la amândoue." MD mu Așia daru ceara ce d. ~ ernescu a spusă în fracatfi și forte indireptă ta Cameră, cu ocasiunea votului de iei ș’a fi îm deplină ami.ciă cu po- blamă ală Sanatulul; cea-a ce d [pârele vecine, misiune ce este mare Carp, a Spusu , ș’acestu-a mai jă-|și frumosă prin ea înșă-șf și forte d’ajunsă spre a satisface cele mal mari și tinai nobile ambițiuni. Și care omă nu scie c’atuncl cândfl unfl principe îșl înțelege misiunea sea, atunci cândfl elfl se încarnâză cu națiunea sea și merge cu prudință daru fără șiovăire, în deplină unire cu geniulu națiunii sele, acelu prin- cipe nu primesce nici unfl felfl de condițiune, și nu se pdte teme de mișieliele și trădările nici unei par- tite, căci în asemene casfl ele suntă sdrobite și spulberate de națiune. MESAGIULU FR1N CARE s’a încbisu SESIUNEA ÂPtUALE A CAMEREI. Domni Deputați, La deschiderea sesiunii aptuale am espresu încrederea mea în dom- nia- vostră, basatfl pe convingerea ce aveamfl și am că ori de căte ori unfl guvernă face în sinceritate și lea- litate apelă la țeră va găsi într’însa unu resunetîî puternică. Sesiunea ce espiră astă-dl ml-a dovedită că nu me’nșiălamă și suntă fericită d’a constata că, după Cons-* tituanta, Adunarea aptuale este a- cea-a care a făcută cele mal mari și mai importante legi; și ca se nu citesă aci de cătfl trei, voiă aduce aminte c’ațl înzestrată țâra cu legea organisăril armatei, a politiei ru- rale ș’a drumurilorfl de feră, care, suntă menite a produce resultatele cele mai fecunde pentru prosperi- tatea și întărirea materiale și morale a României. Dacă efectele unora din legile ce ați votată aă fostă întârziate prin căușele cari aă adusă disolvarea Se- natului, am, domni deputați, ferma și deplina credință că Senatulă vii- toră, respundendă mal bine la spe- ranțele și asceptările României, ne va face se recăscigămă timpulă perdută. Mulțămirile ce vină a vă espri- me pentru lucrările însemnate ce ați sevărșitfi și penfru concursulfl leale, patriotică și' inteliginte ce ați dată guvernului meu, fără nici ua preocupare de partită, suntă sicură, domni deputați că le-ați găsită deja în consciința domniel-vdstre și că întorcendu-vfl pe la districtele dum- nâvostră, veți afla și mal puterice în midioculu concetățianilorfl dom= niotevdstre, ha recunoscmța tutoră Româniloru.. ‘ DumneZeu se vă aibă întru a sea sfântă paZă. Sesiunea anului 1867—1868 este închisă. ¹¹⁷ CAROL. (Urmâză semnăturile ministrilorfl.) D-lui Redactore alu jianului ROMANULU. Domnule, Unu 6re care a găsită de cuviința a se ocupa de mine în deosebite moduri în privința voturiloru ce am datu ca Senatorii. Votulu asupra legd organisăril armatei și asupra moțjunei d-lui P. Radu s’a dată se- cretă ; nu pote dar fi cunoscută acelui ^iariă și numele meu figur&a cu greșială în lista publicată în No. seu de la ⁷/ₗ₉ ale corentei. Socotescă însă de trebuință a declara acâsta, privîndu la datoria ce am către alege tern ce m’aă onorată cu, încrederea domniei loru. Ia care credu că an? corespunse,. , Brii cătu pentru cele-l-alte alegațjunt credă de prisosu a respunde căci synțu Jndestutt 1 381 UIUJI ‘—01 ,IȚflAU-IKUJ $6 ■ ■.- ■ ... . .W .oH A1ȚJOD AUAJ1T? I OMANULU 11 IUNID 1868 MIMOA cunoscutu concelâțianilorfi meî spre a le iu- țea judecă dupâ a lorfi vftîârâ. Bruc-voiți, domnule redactore, a Insera a- câstă ’declarațiune în stiinabiluiaindomniei-vC- sire ^iatiti șl a primi asicurarea prea ose- bitei mele considerațiuni. D. Cariagdi. W\ena, luniu 1868. LA PRONUNCTAMENTULU ROMANILORU TRANSILVĂNENI Pronunciamentate Românilor® întruniți în Blași® cu ocasiunda țjileî de 15 Mai® și-a făcutu efectul® se®. Acest® pronunciamentfi e cu âtătu mai ponderosu, cu cătfi s’a fă- cut® acolo, unde cu 20 ani uainte d’acâsta iuațiunca Romănă din Transilvania a jurat® pe evangeliul® libertății și independinței, și a va- lorificate și sănțit® prin armă și sânge a- cestu jurământu neprescriptibile. Elu este es- presiunea cea mai sincera și fidelă a simpți- minteloru, convicțiunilor® și pretensiunilorfi unui milioilfi și jumătate de Români; cu tote aste cei fără de lege nu vrâu se ințelâgă, căci unii ’lu interpreta reu, alții ’lu despre- țuescu, mulțt ’lu calomtnâzâ. Se ascultăm® mai ântâiu „Posta de diPiin^â^ de aici. ᵣ Principiu’® naționalității — dice mumitute 'peta te pe nasul® loru e ai gn edil® solzii Crocodilului, pe iare nu-lu șlrabate glon ii Iii Cum® se proce „Lâsați copii se vină la mine, căci a unora ca acestora este împerăția ce- rului.“ Astu-fel® ‘vă ^iefi șS eul'- „Dați pace acestora copii, căci a unor®¹ ca aceștia vad împerăția Transilvaniei/“ In fine eu reco- mand® nervi tari — ătăf® ingămfațilorfi de la „P. N.a cătfi și „gâscelorfi" de la „De* batte"-- căndfi vorfi sta facia în faciă cu acești copii, ca se deslege cestiunea Tran- silvaniei. E C. D. (Federațiun ea). și taveninâză viața lor®, fără a putea a- duce nici celti mai mic® bun®, chiaru relativ®. Pe lângă acCste, ca se se pdtă forma â- niiha școlarilor® și mai bine și se se des- yolte într’înșii gustul® frumosului, in semi- uariele elvețiane sunt® în usfi pentru acâsta întrunirele, seratele musicale, represintațiu- ne’e teatrale și alte mirifice, ca ducu la a- semine scopuri. Mai in tdte seminariele di- rectorii și profesorii cu familiele lor® se în- trunesc® în fiă-care Duminecă într’uă sală de recreațiune a internatului, unde Împreună cu seminariștii cântă, declamâză șl dau mici re- ptesintațiuni dc piese dramatice. Pentru a- ceste represintațiunl se alegii totu-dduna pie- sele de coprindere națională și care cores- pund® cu etatea, desvoltarea șj vemtorea po- sițiune a seminariștilor® In viâță. Aste re- presin'iațiunî desvolta amdrea de pairiă, sim- țul® poporari®, și inspiră simțul® către ve- ritate și virtute și în'fine da® și faptelor® istorice viâță. Ecă în scurta mesurele disciplioarie ale se- jninarielor® elvețiane, și de voim® a Ie ca- lifica ta modu categoric®, apoi putemfl dice, că seminariele cu i atjura și scopul® lor® dis- ciplinari® tind® la a forma pe omfi, și e- ducațiunea elevilor® semmariului ne probâză pînă acumu că acâsta, pre terămulfl disci- plinei, se realisâză destul® de bine. Se ve- demfi acumfi natura șl scopul® acestor¹® se- minaxie și pe ierămote iastrucțiunei. d’auna poem? naționale și producțiuni pro- saice distincte; de multe ori însă servesc® pentru acestu scopă și chiar® eseroițiurile elevilor®, — Totfi la studiulfi limbej se pol® socoti¹ și esercițiurite fu stil® a elevilor®, are const în nara ini, descripțiuni, com- parație ni și raționamente și mai ales® în e- pistolograflă și In esercițiuri birocratice. 3. Propunerea aritmeticei în seminarii urmâresec trei scopuri distincte; ântâiuț des- voltarea facultâțeî represintalive, ate douilea, deprinderea venitoriloru profesori cu calcu- lul® din viâță practică și în fine meldda prac- tică, după care trebue sc se propuriă arit- metica în scdlele primare rurale 4. Geometria fi mesurarea practică a pământului. — In acestfi studiu se ur- măresce mai alosfi scopute.de a face secu- ndscă geometria elevilorfi, cu preferință dia punctul® de vedere practic® al® vieței. Aici seminaristulfi învață tdte cunoscințele, cerute de la dânsul® ca om® de sat® ^1 ca pro- fesori® de uă scdlă rurale. Și pentru acest® scop®, din geometria învață geometria pla- nă, desemnarea Agerelor® geometrice ră- dicarca de plănuri agricole și în fine ma- nuducerea melodică a propunerei geometriei prin scdlele rurali. 5. Caligrafia, care urmăresob de a co- munica elevilor® uă scriere corectă, și a le face cunoscută și metoda după care ei tre- bue se propună acâstă artă tn scdlă rurale respective. - a»1 bir • , > . 6. Pictura are de scop®, a deprinde o- chlulfi elevului cu tmpropriăreadrdpîă afor-» muloriJ și mână cu represintațiunea corectă a lor®. Desvoltarea mai departe și ■estetică a picturei nu este obligatoria și elevii în seminarifi învață acâstă artă numai caligrafia. Este de observate, că picîufa, ca de educațiune, este introdusă numai pentru midioefi In in- stitutele lui Probei, și aci numai din tâte scdlele Europei ea produce adela resultate salutarie pentru' formarea omuluu . Mustea urmăresce și ea scop'ulfi de a escila și desvolta gustate frumosului In au^u, de a Introduce armonia încântările eplesias- Obiectele de studifi In tâte aceste seini-j tice, și In fin® de a deprinde pe seminarisci narie suntu același și moi aici espunemft pro-i în propunerea musiceî prin scdlele' rurale. grama seminarială, indicându la biectu modulu propunere! lui Și wmărece. 1 BPÂgiunea are de sîopO, SCOLELE POPORARIEA) >2. SEMINARIELE ELVEȚIANE. du tote că organisațiunea seminarielor® unui canton elvețian diferă de seminariele din- tr’un® alte cantonu, în tdte vede acea asemănare, că ele ternate și preste totu loculă lucrul® măneloru și cultura seminariele se suntu tdte in- este introduse arburiloru. Acumă pe ori-unde cultura pedagogică are unu sboru inaintatfi, și pre ori-unde d- menit a® ajuns ii la a cui® obserVațiunelorfi mulul, S’afi convinsa mei, Că scdlă trebue Că-care scopul® a da «x¹ 8, Vidra se învață prin seminarii, pen- ce₍tru ca venitorii profesori se propună însed- se- lele rurale musica prin mijlocul® ei. Propunerea artei de a cânta m or- minariștilor® și venitoriloru profesori de sate tinde pe de uă parte la desvoltarea uă educațiune altă parte ea lord uă sumă tice religidse, scdlele rurale. cundsce prin mițj’lo- psicologiee natura o- pînă în adănculu âni- se formese pe om® și nici Austria fără Boemia. Noi la acestii a-, că pentru acestfi ssopu suntu necesirie in-* devâru pjaî adăugemu numai atâta, că Ma- ternătete, se® cumfi le mai numesciî Elve- ghiaria nu pute esiste ca Stătu independinte țianiL comvlctele. Pe lângă aceste, Elw- aici după anesarea Tracsilvanteî, aneslune.j caro după noi cade tn categoria jmposibili- țățiloru celoru maț pronunciate. Totfi „Pressa vândută" adauge,^ că acest® pronunciamentfi nu plătesce ua câpă 'degerată, din causă că * Românii transilvăneni suntfi represintați in Dieta din Pesta, și participară la tote agen- dele iei. De aci se vede, că cundsce mai biae opioiunea publliă a chinesilord, decâtfi a Romănilorii transilvani, eâd altmintre n’ar susține ataii absurdități. Ar trabut se scii cinstita jupănâ.să, că 'tbei câți vă caueleonî șl smintiți, ce întrâră în dieta diu Pesta cu fithlte de „’deputați rOmântardeleni" nu suntfi' feprîstatanții națiune; romăne, că opiniunea publică î-a condâmnat® inferat® de mult® cu. timbrate wădării; darfi ce'se le faci dacă religidsă esemplariă, pe de; gustului estetico, âră pe de alta al da tinde și la. a comunica elevi- < mlnaristului posibilitatea, de a ocupa și de cunoscințe teoretice și prac- > cute de organistu în biserică, ce ei trebue se propună în jⁿ <—»- — propună tn! Sânta scriptură, siastidă și catecherica compună tale acestui studiu. Ih studiul® țianiî, recunoscând® necesitatea internatelor® pentru formațiunea omului, a® sciutu a scâpa și de rână influență asupra vieței pmului a internatelor® ce a® ua formă de monăstire sâfi casarmă. Din contra, suntu introduse tdte mesurele, ce tind® la formațiunea ânimei co- piilor®, și în disciplina scolariă, precum® și I 0, Șciințele naturale se propune istoria ecle- snopii de a esercita și des volta tn elevi se- lo- cu a- părțile capi- mdrea, spre natură de a le face cunoscutu biblicu in- natura șl legile eî, nu mai pucinti și se’i tră dogmatica și morala crescină; ta istoria nrauducă tn propunerea acestor® sciioțe prin eclesiastică, studiulu dispui! unelor® disjpli- scdlele rurale primare, astfi-feliu în câluele narie ale bisericei și liturgia; iar !n cate-j se formeze spirituia și ânima și se procure chetică, intră manudqcerea metodică și prac-; cunoscințele aecesarie pentru vj^a pratică. tică pentru propunerea religiuneî elementari® prin scdlele rurale. 2. Limbapatriei. Propunerea limbei urmă- resce de ordinariu doue scocuri; pe de uă parte de a face cunoscută elevilor® teoria limbei elvețiane, cu priviri metodice și pra- tice asupra modului cum fiă-care elevii tre- bue ee propună și elâ limba in scola po- porarie. Propunerea teoretică a limbei, fiindă importantă pentru desvoltarea formală a ele° viloru și hsulfi celu drepte ate limbei,. se în- trunesc® tatii d’auna cu lectura întreruptă, unde profesoriute deprinde pe elevi la dia- loguri și în cugetarea normală. Acestu eser- cițiu în lectură se continua în tus-trei anii, ce compun cursul® seminarialu, și de la elevi uădată cu lectura corectă so cere es- plicațiunea celor® lectate și de multe ori re- Materiele, ce ‘compuafl acestii sludi® sunt®, studiulu natureî teoreticii, ce convine mine- ralogia, bofâaica, zoologia, antropologia, și studiulu praUcu alu naturei, cb se compune din iconomia rurale, diabetica și higiena, țlre- cum și manuducerea metodică a propunere! eciințeloru naturali în scdlele rurali. Profe- sorale in seminalii, este obligate de a în- truni șj în propunerea sciințelor® naturale partea teoretică cu obserrațiunea obiectelor®, eră pe cele practice cu esercițiuri teCnice și lucru. Colectiunile necesarie de hiinerale, plante, animale, fructe, semințe și arbori de diferite naturali tivi cu nu esu soiuri pentru propunerea sciimeloru nrari aâumte K profeiori recoec- semioaristn; și tâte aceste colecțiunî din produsulu naturale ate Elveției și ele corespu di forte de aprdpb cu sco- citarea lord. Lectura în seminariele elvețiane puld propunem sciințelor® naturafe tn 36- se face mecanică, logică și estetică, și e- levii, deprin^ndu-se in lectura mecaniță, pan constă In pronunciarea bună a fiă căria vor- în orele de studiu ei sunt® priviri, ca nisce uumdroși fii ai uâei familii. De acea im fie- care seminari® elvețian® se impresionâză tot® omul® de relațiunile intime ale profesorilor® cu elevii. însuși directorate nu este privit®, "dg ’cat® ca ud® părinte ’alp internatului șț alu fie-căruia sfeminari&îi. ta ta unoie șc- minarie directorate cu ⁴KMa familia sea și u4 îj A vedâ d4 feri. be separate, trecu la leptura logică, unde profesor ele îi analisăniu.partea lec- tată pJunologicCc și aflând® diferitele părg ale vorbei, precum® și distinîțiunea omoni- melor® și a sinoDimaloru din limbă, secante ideia fondamentale și se descopere legătura dintre diferitele părți ale celor lectate; și pu- mai după aceste îi deprinde și In lectar^ța»- telică, care cogigîâ tn declamarea celoru leu» tate. — Pentru re-.ităciuni se aleg® totfi miDarii. ii. Geografia se ocupă de a comunica seminaristului aceje cunoscințe, ceu sunt® ne- cesarie pentru instruirea lui propria, precum® și penlry instruirea altora. Propunerea geo- grafieji se Începe cu locul® nalalu șigeogT4- Sa ,pațrie| și numai in mod® analitic® pr<|- fesorele tre^e la geografia universală- a propunere! geografiei Întrunesc® tote condițjii- posibile de evidințăₜ și profesore^ pen- tru acâsta depr^jde pa elevTln a’și reț^- ^nta unfi sciut® punt® geografi^ cu tâte ^irQțjmistăHte |ui, și aM desemna pe carte, formate de elevii Cu iltc vorbe profesorale și aici trebue se aibă ta vedere, ca metdda usitata de dînsul® îd propunerea geografiei se pdtă servi apoi de metodă și pentru v&- niloriulu profesore. 12 Istoria se mărginesce In decomunu Ia istoria Elveției. Privirele istorice asupra e- vinementeloru sunt® admise cele ale lui Bo- suet și profesorale caută, ca In fiă-care faptu istoric® se descopere și degetul® provedioței divine; nu scapă insă din vedere de a in- dica progresul® desvoltărei umane, de a pro- voca antorea spre virtute onfire și sociabili- tate, de a forma simțul® de dreptate și na- ționalitate și în fine de a face din istoria un® obiect® pe cât® a trecutului, tot® pe atâta și a presinteiui Elveției. Pentru acestu scop® profesorelui de istoria i sș jm^mne nn numai de a ospiica instituțiunele esistinde ale El- veției. ci și de ale urmări îh desvoltarea lor® istorică. Cu alte vorbe, istoria în semioa- riiie elvețiane se propune după metoda isto- rico-aplicativă, 13 . Pedagogia ăre dc scop® de a for- ma din seminarist® aă persânâ, care se aibă uă ideiă clară și complectă despre venitârea sa posițiune ae educător®, instruitei i® și per- sdnâ socială. Pc lângă aceste, pedagogia mai are în Vedere | dc a escita in seminarist® amorea și devotamentul® pentru posițiunea sa de profesore, de a forma în dînsul® simțul® de virtute, caracterul® de bărbatu și în fino tote califațlle, cerute de la venitorea sa act țiune. Pentru acâsta de la profesore se cere ca in lecțiunele sâle de pedagiă se inlătureze totă Îngâmfarea filosofică și teoriele nepra- tice, și se caute, din contra, ca se desvolta în elevi devotamentul® către popor® și in- strucțiunea iții. ,( | <.)jj <■' GWfKjq 14 . Propuneera catecheticei servesce de- intermediari® intre didactica peâ-gagkă și propunerea elemeatariă pratică a fie-că iui oMeqto. Acâstă sciință are de școpfi, pedfr uă-parte a face cunoscute seminariștilor® rțț- gulele și arta propunere! elementarjă, de, a-j comunica teoria catechetăcei’, și chiar® du esercita pe elevi în chatechisațiuni^b 15 Manuducerea in administrațiu- nea scdleii Comunicând® seminaristului cu- ooscința teoretică. în acea'prMre, cumfi -eiB datoresce a, propune fiă-care .obiect® d® iStu- di®, deprlmjându’lu în pedagoiă de a pțfri la obiectele de studifi ca la unfi totfi; -ce tinde la a realisa desvoltarea normală a co- piilor®, iși în catechetică făcându’i cunoscuta teoria propunere! obiectelor®, el® datoresce, ca prin esercițiuri. se se deprindă 1B practică cu însuși propunea obiectelor®, șî prin ma- nuducerea în administrațiunea scdleî, se se facă cunoscutu cu organisațiiiaes Eternă esternă a scdtebr t fj.i « 416. Gimnastică s^u esercițiurile cor poralet Esercițiurite corporal? cu lucrul® pământului la logor® se® în grădină afi în scop® de a pune în raporturi directe des- voltarea corporală cu acea spiriluată asumi naristului. Pe lângă acest® scop® general® alu propunerei gimnasticei, care constă to des- voltarea normală și raționamen'îaîă a organis- mului elevilor® , gimnastic, sistematică maî face, ca elevii se file senătoșî, măresce pu- terile lorii flsice, li pune in posițiune de a fi ușori și flesibil! în mișcări și la fine li se face șt uă disposîțjane voiâsăr Nu mai pucjn® in gimnastică seminariștii Învață și modulu, bum® ei singuri tr«bue se propună gimnastica prin scdlele rurali primare. .47. Ocupațiunile casnice. Prin mj^lodislfi acestor® ocupațiuni seminariștii sei depriri cu ordimea ® ■curățenia șiîu genere a duce uâ viață casnică și raționamentală. Pentru acestu scop® seminariștii din scdlă se pre- pară pentru modesta teși posițiune materială de îrfîfețătoriiri șî ;ⁱșii cutăță singurî-domito- rele, și plasele, ■ tși taie lemnele Jșt fac® fochlft prin sobei Pe lângă acest® ei, teii singuri sâ® sub manuducerea directorelui, ținu registrele cheltaelelor® casnice, se, ocupă io atelierile casnice și chiar® îngrijesc® ta spi- tal® de colegii lor® bolnavi. v 4’8. Ocupafinnele economicei rurale: .Â.- ceste ocupați uni,x avfiadfi de scop® a deprinde pe televî în agriodAucă șa hț cwa^rea vite- lor®. conlucra Ia desvoltarea âf^anhnutarse- ffiidariștilorîi, îl țme 1b legături sfeînse cu viața agricolă șf inițiază totrwBJ rnaiM^mai rațioctarteBfalfi în economia rurală. .Tdteae- ^wnele economie! afeță de câtej-.va, sc efectua de seminariști du rândul®, și ei suntfi 497 ROMANULU 11 IUNIU 1868 —. - -----------------— împărțiri la aceste ooupațiuni, conformi? des- voltâreî lorii organice și cunoscințeloră din sciințele naturale. Afară de ogorulă comunii, De care elevii îlă lucrâză sub manuducerea pro- fesorului respectivii, ua-care elevii aie uă părticica de pământ tn cantite de 4,800 picidre pătrate, pe care îlă lucrezi conformii li- berei lorii voințe Uși conformii represintațiu- nei sele. 19. Usulu bibliotecei. Fiă care semi- uariă are câte uă bibliotecă, compusă din cărți beletristice și pînă la unii gradă bre cari sciințifice. Acâstă bibliotecă, sub manu- ducerea unui profesore, este resfoiată de fia care seminariștii, și ea conține totu dâuna astu-feliu de Cărți, ce ar putea forma spiri- tul elevului, inspirându’i uă acțiune indepen- dinte și uă posibilitate pentru desvoltarea maj departe. 20. Hugăciunea casnică și comună, Profesorele scblei rurale nu numai trebue se Învețe pe copii religiunea In seblă ci și se o pratice, dândă esemple de vibță morală și religibsă. De acea-a propunerea religiunei prin seminariele elvețiane este totti dâuna strînsă legată cu orele, așa numite de pie. late rehglbsa. Pentru acestij scopii in fiă care prin. (Julă și cina se Începe și se termină cu uă rugăciune; totă astu-feliă și religiunea, pre- cumă și pedagogia, care se propună totu dâuna diminâța. In fiă care Sâmbătă §bra se face serviciulă divina comunii, unde direc- torele ține uă predică cu scopii, de a es- plica ună locă din biblia și inspectorate de rând o ’naintea serviciului dă citire raportului de conduite eleviloru, astii-feliO, că directo- rate prin predica gea dă instruârsle sate și combate abaterile de conduită din cuisulii septemâneî In fiă care (Ji de Duminică si Iserbătbre, preuții fiă caria confesiuni separații efectuă serviciulă divinii, unde elevii sub manuducerea profesoralul respectivii cântă In corii. In seminariele din Elveția, precumii am ve^utQ și In seminariele din Gerannia, este Câte uă seblă normală seu seminariaiă, unde seminariștii se esercită pentru venitbrea lorii posițiune. Elveția aici ca șl în tbte cele-lalțe puncte, n’a uitată a face totă acea-a ce se crede necesarii! și pratică pentru scopulil se- minariiloru. ca scble preparatbrte de înveță- tori rurali; și ea impune fiâ cărui profe- sore, ca se esercite pe seminariști fn schia normală, și seu manuducă în propunerea sis- tematică a fiă cărui obiecta. Ecă tdtă organisațiunea seminariiloră el- vețiano și noi, âe vomu face uă privire re- trospectivă asupra celor ii espuse, vedemă, „ca scopulă seminariiloră elvețiane este uă „tendință reală, care constă pe câtă tn in- „struirea elevilor6, totu pe a tâtea ba și mai „multii în educațiunea și formarea seminari- -„dtiloru pentru scopulă misiunei lorii. Insu-și „natura seminariiloră elvețiane cu tbte re- ₍ „gutele de conduită și obiectele din pro- „grame nu tinde, de câtă la efectuarea și „realisarea acestui scopii, care este capach „tatea de bunii profesorii!, facultatea de edu- „ catarii! și formatorii! pentru copii întrege. i; Ci <»X ' i ' ,‘.f , Astă-feliă este scopulă și natura scotelor 5. poporarie elvețiane; și Elveția, cu drepții cu- v6nt0, se pbte mândri înaintea lumei întregi, că pbte servi de modelă pentru fiă care Stătu to asemine materia. E prea adeverati! că El- veția fn partea teoretică a. scbleloru popo- Tarie cedă în multe priviri scbleloru germa- ne, daru cându e vorba de realitate și de aplicațiunea principielorO pedagogiei reale a- tanți.'tși are loculă șefi distiusu de merii ă, și-se pbte țjice căi ea și nurțai ea a ajunsă tn posițiunea de a incorpora țedriile pedago- gice in vieți. In Elveția noi imAe^ul că sch- ia servesoe tie mentorii și preparatorii! pen- tru uni! scopii din vfeță, și fiă zare obiecții de studiu prajumă și fiă care pasă din con- JUSTIȚIE. — Prin decrete cu dala 31 Maiă suntu numiți și confirmați: D. Michail Dimitriadi este confirmați! ju- decătore comerciante la trifiunalulu Covurlulu, în loculfi d-lui Spiru Rusovici. D. C. D. Păltinianu, actualulă suplininte de la tribunalulu Oltă, judecătore la tribu- nalulă Vâlcea, în loculă d-lui Christodor Ca- topolu, demisionată. D. Grigore Bărsescu, suplininte la tribu- nalulă Oltă, In loculă d-lui C. D. Păltinânu. D G. Stănescu, actualulă procurore de secțiune la tribunal ulu Doljju, jude de in- strucțiune la același tribunală, în loculă d-luî Gr, C. Țigara. D. Michail Uricescu, fostă suptu-prefectă, portărelă la tribunalulă Gorjiu, în loculă d-lui Ibn Zetrânu. D. Alecu Iliescu, portărelă la tribunalul^ Vâlcea, în loculă d-lui Gr. Genunânu. D. Constantin Pop-lonescu, portărelă la a- celași tribunalu, în loculă d-lul C. Locus- tânu, demisionată. D. George Manoliu, actualulă portărelă la tiibunalulă Botoșani, capă de portărei la a- celași tribunală, în loculă d-lui Vasile Sta- vri, trecută în altă funcțiune. D. Costache Oculescu, capă de portărei la tribunalulă Doljiă, în loculă remasă vacantă prin trecerea d-luî C. gtănescu în altă func- țiune * D. C. Codrescu, âdjutore pe îâagă judele de pace alu plășii Siretu, In Târgulă Les- pezile, din districtulă Sucâva, în locuia re- masă vacant® prin trecerea d-lui G. Balornir în altă funcțiune. INSTRUCȚIUNE PUBLICA. — Prin decrete ca data 3 2 Maiă, suntu numiți și permutați. D. P. Buzescu, aciuatele verifleatore de clasa I, so permută în acea-ași calitate tn loculă d-lui N. Bilcterescu, trecută îu altă funcțiune. D. M. Balaside. actualulă verificatore cla- sa II, se înâintâsă tn funcțiunea de verifica- tore clasa I, |n loculă d-lui P. Busescu. D. Z. Coslescu, vechiă copistă ală minis- leriului, se Înaintezi în postulă de verifica- tore clasa II, tn loculă d-lui M. Balaside. D Scarlat Carcaleki, vechiă copiste de clasa I, se tnaînteză în postulă de verifica- tore clasa II, in loculu decedatului N. Pe= troniu, cu începerea retribuțiunii de la 1 Maiă curentă. D. doctoră Max sa confirmată definitivă în postulă de profesore ce ocupă la instilu- tulă Gregorian din Iași. ESTERNE. — Prin decretă cu data 3 lu- niă, D. Michail Mililineu, șefă ală divisiunei consulare și administrative, este însărcinată a Îndeplini totă-uădată și funcțiunile de se- cretară generale și directore ală mjnisteriu- lui pînă la tntbrcerea titulariului la postulă șeft, primindă în totă acestă intervală apun- tameutele alocate pentru aceste din urmă funcți u ni (M onitortdu). d^ită este uă reallsare laterală a acestui scopă. Pe lângă aceste, tbte mesurele dis- eiplinarie ou programa de stadiă este ună totă, tidă întregă, uă sisleihă, a tăria părți oț-e^pund^ intre* siqp și se des .’dtă , una pe alta, și tote la unu , locu desvoltă scopulă. Eca țtentru ce espunerea aoestoru sole ne-a afecționată, și dorimă de se va putea se se realizeze și la noi acbsl® specia de scble po- porarie, și. sej-și prescrie și sc,biele npstrd PRIMARULC COMUNEIBUCURESCI Prin mal multe publi«4iunl pri- măria a pe toți cetățenii ca, conformii articolului $ și 11 din re- gulamentulO de manținerea curățiel scopute generale ală scbleloră poporarie, adi- că educarea și formarea omenirei prin scălă. , , . I. Gr. Enăc&iu. Bucuresci, 186 , Apriliă 26. INTERNE. — Prin decrete cu data 3 lu- niu curentă, d. Dimitrie PopO, Prefecții la județiulO Tecuciii, în JoculO d-lui Matei Ro- seti, demisionați! D. Theodor Clemlngher directore la Pre- fectura de Bacău, în locuiți d-luf Gheorghe Hociungă, demisionați!, D. Gheorghe Vasiliu Beoisake, șefă alii biuroului judecătoresc!! din cancelaria Pre- fecturei județului Fălciu, în loculu domnului Costache Vasile Benisake. și articolul! 7 din cel! de polițiă comunală, se nu mal arunce pe lo- curile virane gunoi!, băligar! și alte necurățenii vătămătdre sănetățil, ^ră pământul! și molozul! ce vor! depune pe asemene locuri sel! a- planeze bine spre a se da scurgere apelor! și a nu mal stagpa pe dînsele. Văzând! însă că unii dintre lo- cuitorii capitalei continuă a se abate de la acele disposițiuni, supscrisulu invită din nuo! pe toți cetățenii ca se se conforme întocmai citatelor! article din regulamentele comunei, cunoscând! că pentru totl acel-a ce se voră mal dovedi abătuți de la densele, se vor! lua disposițiuni de a li se aplica penalitățile prescrise de lege în asemene cașuri. P. primar!, V. Hernia. No 5326, luni! 4. La 27 ale curentei seva ținâ li- citațiune în sala ședinților! primă- riei pentru a se da în întreprindere pavarea mal jos! însemnatelor! stra- de, însă: Strada Romană din col. Galbenă: Colorea Verde. Strada Berzei. — Eroului (Tănăsescu)s Golirea Negra. Strada Romulus. — Lucacî. Golirea Albastră. Strada Concordia. Discordia — Irodiada. Doriforil de a se tnsercina cu e- fectuarea acestor! lucrări, suntă îh- cunosciințațl a veni la primărie în aretata di la douâ-spre-dece ore pre- gătiți cu garanții valabile pentru concurință Proiecte!® acestoră lucrări se potă vedea de doritori în secțiunea tec- nică a primăriei în fote filele de lucrare, înaintea celei de licitațiune. P. primară, P. Buescu. No.J 5375, luni! 5, 1868. FÂRTEÂ COMUNALE. Dedarațiunile de căsătoriă făcute îna- intea oficiăriidui de stare civilă din cir- cumscripțiunea I-a, dela 18—25 Maiii 1868. t D. Aron Țvibelă, comerciantă, din strada Văicăresci, cu d-ra Brana Haini Feigelbaum, din calea Mo- șilor!, No. 225. D. Scarlat Cladni, farmacist!, din strada Șerban-Vodă, No. 3, cu d-ra Jannetta Deutscb D. Moise Sieche losef, corner ciante, din strada Basaca, No. 4, cu d-ra Ecaterina Petre, din stra- da Palestina, No* 25. D. Gheorghe Zamfiropolu, căr- ciumar!, din calea Craiovel, No. 16, cu d-ra Anica Nicolae, acelua-șl domicili!. D. Ștefan Ilie, boiangiu, din ca- lea Șerban-Vodă, No. 14, cu d-ei Maria Macovel, Veduvă, din strada Emancipată No. 11. Idem Cifcumscripțiunea I-a, de la 25 Maiă, pînă la 2 luniă. D. Costache P. Gherasi, func- ționară, cu d-ra Maria lonesca, mo- distă, din piața sf. Anton. Dl Andrață Gheorghiu, oqjocară, din calea. Șerban-Vodă, cu d-ra Maria lanache, din suburbea Ba- tișteaj D. Vasile lordanovicl, marchitan, veduvq, din ștrada Șerban-Vodă, cu d-ra Calipso Dumitresca. ace- lu-așl dbmiciliă. D. Sava Constantin, din subur- bea Popescu, cu d-ra Alecsandrina losef, acelu-așl domicili!. Dedarațiunile de căsătorie făcute îna- intea oficierivlui de stare civilă din cir- cumscripțiunea II-a, colărea Galbenă, în cursulă septămănii de la 19—26 Maiă, D. Grigorie Ghiță, visitiă din su- burbea Popa Cosma, cu d-ra Ma- ria Gheorghe din suburbea sfontu Vasile. D. Nicolae Nicolae, muncitor!, din suburbea Popa Chițu, cu d-ra Stanca Ion,, din acea-așî suburbe. D. Dobre Rădulescu, cirsmar!, din suburbea Precupeți Nuol, cu d-ra Eliza Beta Dumitru, din a- cea-șl suburbe. D. Constantin Petrini, funcționar, din suburbea Scaunele, cu d-na E- lisabeta Mitilineu, veduvă, din a- cea-așl suburbe. D. Michal Gheorghe, căruțaș!, din suburbea Popa Chițu, cu d-ra Ecaterina Radu loan, din acea-șl suburbe. Idern Circumscripțiunea II-a, de la 26 Maiă pînă la 1 luniă. D. Michai Constantin, servitor!, vâduv!, din suburbea Popa Dâr- vaș!, cu d-ra Elena Argint Maco- vel, din suburbea Cișmeli. D Gheorghe Sorif, rentier, din comuna Băltenil, județul! Dâmbo- vița, cu d-ra Elena Nicola!, din suburbea sf. Vasile. D. Costache Ene, măcelar!, din suburbea Diehiu, cu d-ra Ecateri- na Marin, din suburbea Icdna. D. Petrache Gavrilescu, inten- dent!, hin suburbea sf. Vasile, ou d-ra Rosalia Clain, luterană, din suburbea Boteanu. D. loan Dobrescu, curier!, din suburbea sf. Vineri veche, cu d-ra Maria Dobre, din suburb. Scaunele. Dedarațiunile de căsătorie făcute îna- intea d-lui Ofidăru ală stării civile din Circumscripțiunea III-a, colorea Ver- de, de la 19 Maiă espirată pînă la 1 luniă corentă. D. Moriț Bercu, iaraeliti, povar- nagi!, din suburbea Archimandritu, cu d-ra Maria Maer-Ber, israelită, tot! din ucea suburbe. D. Zaharia Vasiliu, veduv!, co- merciant!, din suburbea Archiman- dritu, cu d-ra Efrosina Boerescu, tot! din acea suburbe. Dumitru loan Frățila, croitor!, din suburbea sf. Vineri nuoă, cu d-ra Gherghina lacob, totă din a- cea suburbe. D. Nicolae Florea Calotă, ©is- mară, din suburbea biserica Albă, cu d-ra Rada Laeăr, din suburbea Isvoru. D. Locotenenta Constantin Mo- roi!, din suburbea Biserica Albă, cu d-ra Elena Bolintineanu, din co- muna Mărșa, județul! Vlașca. Dedarațiunile de căsătorie făcute îna- intea Ofidăridui de stare civile^ din Cir- cumscripțiunea V-a. dela 18—25 Maiă 1868. D. Dumitru Mușat, ortodocs!, de 23 ani trecuțl, cărciumar!, june, din suburbea Ceauș-Radu, strada Vul- turu, No. 75, cu d-ra Maria Cal- ciu, ort. de 21 ani, jună, din su- burbea Popa-Nan, strada Tepeșl- Vodă, No. 42. D. Alexandru Dimitrescu, orto- docs! de 30 ani, ue profesiă libe- ră, din suburbea lancu, strada Du- lapu, Afo. 69, cu dUra Joiți Dinu Vasile, ort. de 28 ani, muncifore, jună, din comuna Arțari-Vaiculesci, plasa Câmpului, județul! Ialomița. Idem-drcumscripțiunea V-a, de la 26 Maiă pînă la 2 luniă. D. Petre Nicolae, ort. june, cân- tăreț!, din suburbea lancujuî, stra- da MichanVBravulă, No. 37, cu d-ra Hiriaca Iordan Panait, ortodoxe jună, menajeră, din suburbea Pan- telimonij ștrada Albi^ră, No. 2. D. loniță Spiridon, ort. cârciu- mar!, din suburbea Panteleimonr’,' strada Moșilor!, No. 277, veduvu, cu d-na Ecaterina Costache [oan, ort. menajeră, din 4’sa suburbe, stra- dă Călușeilor!, No. 11 L>. Gheorghe Constantinescu, ort. caval!, din suburbea Panteleimonă. strada Călușeilorij, 5o. 15, veduv!, cu d-ra Niculina Miciu Țore, ort. menajetă, din suburbea Oborul No!. A VIS! De mai mulți ani deja deprinderea d’a tri- mite în Francia ținerile domnișiâre străine pentru a’și sfârși educațlunea, tinde a se ge- neralisa. Acesta este, în adeveiă singurulu miZ’locă d’a te Inveța se vorbâscâ limba fran- cese cu eleganță. Afară d’acâsta la Paris ele ’șî potă completa, suptă profesori de ’ntâia ordine și ’n cele mai bune condițiuni posi- bile, studiele începute în țâra loră, precum și altele mai, seridse de câtă acele cari aă de scopă artele de agrementă. Dificultatea cea mare, este d’a păstră a- cestoră tinere fete plăcerile casei părintesc! în momentulu căndu, despărțite de părinții loră, de deprinderile loră transportate to- truă altă climă și suptă ună certe străină, ele aă nevoie d’uâ solicitudine activă, de djs- tracțiuni dUnice și de cele mal afectuâse în- grijiri. Insă, cu tote îngrijirile necontestatele cu cari suatu înconjurate în stabilimentele nâs- tre cele mari, elesuntă însă, vrândă nevrând, confundate cu cele-l-alte. Ascultându pererite repețite care i-âă foci făcute, d-ra Mărchef Girard directorea scblei din strada Turenne, și una din fondatareje societăți de instrucțiune pentru tinerele fete, va primi d’acujnii nainte la ea ună numeră rastrlnsfi de tinerere fete cu cari se va o- cupa speclalmiute. Ea se va usărciua cu totă ce privesce instrucțiunea și educațiunea loră, silindu-se totă d*uă dată a le păstra far^Mi- culă vieței de familie și ’ngrijirile minuțiPsa ce astă viâță procură. Musică, desemnă, pictură, conwrsațiune, elemente de sciințe și de arțr, nimică din cea-a ce constitue ui educațiune bună și completă, nu va fl ne- gligiată. D-ra Marchef Girard se recomandă încre- dere i familieloră, nu numai prin acea fru- mbsâ seblă din strada Turenne, pe care e dirige de șbse ani, și pe care ministrulă Ins- trucțiune! publice o lăuda uă dată în Cor- pulu legislațivfl, dară prin studie teoretice considerabile, Cea mai recinte din aste studie suptă ti- tlulă : Despre facultățile omenescl și des- pre desvoltarea loru prin educațiune, oferă ună tratată completă despre îngrijirile ce cere tinereția. Preciulă pensiune? este fixată prin bună învoială, după profesorii ce trebuiescă daj tineriloru fete. Acestă prețiă nu pbte fi mal josă de 3,000 franci. A se adresa, pentru lămuriri mai complete, d=rei Marchef Girard, strada Turenne, la Paris. ) f A EȘITU DE SUPTU TIPARU CUKSULU de IW fiWliM de I, HELIADE RADULESCn. Un! mare volum! tipărit! cu lux!. Se ,află de vânzare la tote librăriele A EȘITU DE SUPTU TIPARU de i. C. FUNDESCU. Conțiindă șbra' Z«cî și trei diferite bucăți de versuri urmate de ună șiră de notiție. Aceste versuri, ca tbte poemele domnu- lui Fundescu, suntă d’uă armonia naturale, d’uă vpsificare lesne, pline de imagine și de ideie in adeveru poetice. Mu.sa plăcută, spi- rituale' și atiqgetbre a d-lui Fundescu este destul de cunoscută, pentru ca se mai venima eei aretămă astăzi distinsele calități; dacea-a dc mărgțnimu a anuncia numai apăweaa^ loru noesj^ țpuc, .ito ¹ .i. .3 rll_ ¹ ■ www.dacoîoinam^^ 498 - romanu? n h torto .ml s ORIA SPITALELOR CIVILE, ₑ <&rindașil proprietățiloiă C seî utaleloră însemhate țn lista denia! ji»s ne respun$îndă .sumele datorite Eforiei din arene}*, eonform contra- ctoluî, se face cunoscute că acele proprietăți se voru rearenda în comp- tulu averii ți garanțieloră aecloru arendați. Lieitațiunea se va ține în loca- lillu Eforiei Bucuresci Strada Colții N. 38, în $iua 16 luliu. 4 De la 23 Apriliă 2868 pînă, la acea ți dată anulu 1871,cucon- dițiunele înserate în Monetorele O- ficiale No. 180 diu 1865. I. Districtnlă Argețiu. 1 Bunesciî, Urluesciî, Valea Ba- bei a Schitului Găiseniî. 2 Sâmbotinulă a Schitului Be- rislăvescî. II. Districtulu Dâmbovița. 1 Poiana Lungă a Schitului Gă- i senii. 2 Secăturele idem. HI. Districtul? Ialomița. 1 Stelnica a Spitalului Colțea 2 Călărațiî, Lichiresci idem. IV. Districtulu Prahova. 1 Munții Nâmțulă, Ceauțâia aî Spitalului Colțea. 2 Măneciulă a Monastirel Sinaia. 3 Muntele Gagu Marc, Găguțu și Valea Rea idem. 4 Stănescii și Dedulestiî a Spi- talului Panteleimon. 5 Valea Mantei Panta$i și Nisi- pâsa a Schitului Poiana. fi Murul u id®m. 7 B&laca a Stehltulut TîrțîorB. V. Districtulu Romanațî. 1 Ore$ulă a Schitului ȘerbăheștH VI. Districtulu Vâlcea. 1 Vatra Schitului ȘerbăneștL 2 Do la 23 Aprilu 1868, pînă la aceia-șî dată anulu 1873, cu con dițiunile inserate în Monitorele O Gciale No. 180 din anulu 1867. I. Districtulu Brăila. 1 Bordeiulu verde Scheea Doi- cesca, Liscotânca a Spitalului Colțea. 2 Batogulă a Monastiri Sinaia. II. Districtulu Buneii. 1 Fundenii a Spitalului Colțea. 2 Vatra Schitului, Grăjdana cu trupurile. III. Districtulu Dîmbovița. 1 Vatra Schitului Cobia. IV. Districtulu Ilfov. 1 Gologanulă a Spiteluluî Pan- teleimon. 2 . Cliaciul,® Surlari a Schitului Găiseniî. V. Districtulu Ialomița. 1 Păpenii a Spitalului Pante- ieimon» VI. Districtulu Muscelă. 1 Unu locă numită Lescidrelo alu Spitalului Panteleimon 2 Vițichesciî a Schit. Găiseni. VII. Districtulu Prahova. 1 Via și Moșia Seciu a Spita- lului Colțea. 2 Urlații, Fontânelpe, Via Bobu- lui și obrația idem. 3 Sărasea Matița șfDelnițș a Mo oastiril Sinaia. 4 MUntoie Șețulă idem, 5 Muntele Furnica idem S Fontînellle a Schitului Găisem._ 7 Dofțănețulu a Schitului Poiana.. S Vaideesen, Valea Dobrofteî a. Schitului Tîrșioru. 9 Hăbudulu idem VIII. Dietr. Rîmnicu-Serată 1 Tigoiulu Olăresci Cotâsca a Monastirel Sinaia. 2 Bordeaca a Monastirel Măad-, nenil 3 M6ra de vînt *de pe proprie- tatea Maxineniî. IX. Districtulu Romanați. 1 Morunglavulu a Schitului Șer bănesc!. 2 Oboga idem. X. Districtulu Vlașcu 1 Toporulă a Spitalului Philan- tropia. 2 Răzmircsciî a Schitului Beris- lăvescii. 3 Hodiv6ia și Vițra a Spitalului Panteleimon. 4 Kăzmiresciî idem No. 295. 3 — 2$ Eforia spitalelor civile La 25 luniu curentă se va ține licitație în sala ședințeloră Eforiei Casa cu No. 38, strada Colța la una oră dupe amâ-$i pentfu urmă- torele lucrări: 1 înființarea unui piedestalu de lemnu pentru așezarea Statuei pri- muînî‘YondatorE ală Ospiciului Stl' Panteleimon 2 înființarea wiuî Grilaju de scîn- duri -dupe modehilu formată dsspăr- țit'iru grădinei, de loculă unde se află cele doue fîntînî de la Ospi- ciul®. St. Panteleimon. Doritorii d’a se angaja cu acâste lucrări, suntă invitați a se presința în $iua aretată cu oferte și garanții în regulă, âră condițiuncle și pla- nurile dupe care se voră efectua aceste, lucrări se potu vetea în ori ce $i de lucrare în Cacelaria Eforiei. No. 4,288 9 luniu 1868. * SA 16 luniu la 11 de diminâța urmândă a se ține licitațin în Cesele decedatului I6n Iliadă ro- mănnlă din Strada Verguluî No. 12 pentru vîmjarea a cinei buți vină vechiă de 6 ani se publică dară a- cesta ca doritorii se se presinte la aratata $i spre concurență și în tote $ilele spre ale cerca de la orele 7 pînă la 11, Tutore NICOLAE I. 1LIAD. Moșia Berâsca din Districtu Pra- hova Plasa Tîrțoru, proprietatâ mi noriloră decedatului Ion Riad Ro- mânulă. Este a să arenda prin licitație la Iulie pe termen de 3 saă 5 anî de la viitorulă Sf. Gheorghe 1869 naîate. Doritorii se vor® pre- senta la $ioa destinata în casele de- cetatului pe strada Verguluî No. 12 avîndă sigoranții valabile âră în tdte $ilele de la orile 7 pînă la 11 p6tc vedea condițiile și ealitățile®rnoșiei în casa susă menționată. Tutore NICOLAE I. IL1AD. No. 301. 2—2$. MULȚUMIRE PUBLICA. Unu WMCopil® alu meu în etate de 12 auî. aă suferită aprâpe 2 anî de proprirea udului, și dupe tdte ajutd- rele Medicale n’aă fostă putință a se tămădui, în câtă la 18 Apriliă trecută, era în ora din urmă a vi- eței, cîud, chemîndu și pe Onor. D Doctoru Ruthofer prin Eminenta sa operație, âaă scosu o Piatră îu Mărimea Unui Sumbure de Mașlină mare, și astăzi fiulă meu se gă seșto în deplină senătate O ase- minea capacitate rară în arta Hi- rurgică a d-luî Doctor Ruthofer din Piteșcî mă găsiă datoră aî esprimf în publică eterna mea recunoscința și totu d’uă-dată spre sciința unoru asemenea Pătimași. Preotu Ndgu Ieronin. Pitești, 1868, luniă 2 No. 296. 1$ MULȚUMIREA PUBLICA Pa guba care amă avută la Mora de Vaporă situată lîngă Ruși de Vede care la Ma Maiu u. c. & fostă prada focului j însă asecurată fiind® la Societatea d’asecurasrcîs „Ungara Generală” și „La Baloia®“ ratam® întîmplată la ⁸/ₐₒ Maiu a. ’c. cu r®- presentantulă numitelor® Societăți, care a venit® în fația loenlnă licu- indftndă-mă îndată d’aceea ca smă suf ritu în deplina mearmî)lțum:re. Mă simptă dară datoră a pronunța prin publicitate mulțumirea mea nu- miteloră Societăți, recomandftndu-le tutulo u care dorescă a asecura a- verile loru în contra Incendiului, fi- indu cea maî solidă, șî liquid^^ă în celii mai scurtă timpă. C. Protopopescu T.-Măgurele ²²/₃ luniă 1888. No. 302. 3$. MOȘIA TOMȘANCA 1200 po- 1» " -Mne arabile de cea mai bună cualitasc, din districtulă Argeșă pla- sa Cotmeni pe malu Teleormanului la jumătate drumu dintre Pitești și Slatina, pe linia pe unde s’aă pro- ectat calea ferată, se vinde ohavnieă. Doritorii se potă adresa la lo- cuința No 26 calea Tîrgoviști. PADURIA BALENII, de la mo- șia BALENII, din Districtulu Dâmbovița, Plasa Ialomița, situată pe locă șesu, s’a pusă în tăere, de la 15 Apriliă corentă, la aedstă Pă- dure se găsesce totă felulă de lemne de lucru, COPACI de DOAGA, FU- SURI de MOARA, PROFUSCI TA- RACI pînă la 7 atînj.ai lungimea, BUDOROCI și FURCI de PUȚURI, lemne da magasiă, de totă felu și de case în sfârșit® da orî-ce trebu- ință de artă și de drumuri de feru Doritori de asemenea cherestea se voră adresa la sus® zisa localitate și le voru găsi cu prețuri moderate. No. 274. 4—2$ |IN VipiTIU DE VIENA Nămță doresce a intra ca vizitiu la vreo casă însemnată, pentru care posedă atestate de bună conduită, a se a dresa la administrația acestui ijiară. No. 281 ______3— 2j. CIMENT DEPGT AU flOURMAND No. 299. 10 — 2$. AMU DE VINpARE 15 TRA- SURI, ȘI 200 ROATE VAPS1TE Soliditatea lucrului, precum și pre- ciurile MODERATE îmi dă spe- ranța că voî fi onorată de Onorab. Publică. Pajor Josef Caretașă. Suburbia Olari, Calea Moșiloru, No. 187. No, 251, 6—3» » >> î ■ » ’ 240---250 „ „ deșerte... 9 Naționale.,....... 58 50 „ cărnăă „ I. , =• 200---210 „ pornite încărcate 10 Creditulă....... 84 60 >»• >> H H. „ ------ 120-125 „ w dejerte.. 16 Acțiu. bănee 711 --- „ arnăută ghircă............ 140 --- 160 Vapâre sosite............... 8 London......... 193 50 Secară.................................... 80---12'0 „ pornite............... 6 Argintă........ 115 90 Porumbu 218 --- 210 Șlepuri pornite și în- Argi. tn mărf. 113 50 Ort^u 129-r --- cărcate la Sulina........ | Ducați........... 5 53 O vesn< .••••••••••••••. ....r.. î i Mei m ___--- Anu 1868 Bolgrad, senin, cald, vînt S. V grpl 23 Galați, senin, vînt V. cald 24 gr lasy, pl. 20 gr. calm, secetă, vînt N V Ocna, 23 gr. vînt S. E. apele potriv, Bacăă, senin, cald 28 gr. Teeuci, frum. pu, vîntN. V. 32 gr. secetă Jiut senin, cald. Pitcscî, senin, cald 21 gr. C. Lungă, idem. Văleni, timp frumos, puțin vînt. Mărgineni, ceru amest. vînt slab N. 23 g Ploescî, puțin vînt, senin, 29 gr₀ cald Câmpina, senin, 19 gr. cald, Mi$il, senin, vînt, cald Reni, senin, cald, vînt puțin Ndmțu, senin, cald 11 gr. Focșani, 21 gr. cald. Gitsrgta, senin, cald, 28 gr Graiova, senin, cald, 21 gr Ba$eu, senin, vînt, cald- senin, vînt slab. Severin, senin, căldură mare. ir T. Frumos, senin, cald, pl. 25 gr. R Blalina, senin, pu. vînt E. cald 29 gr.R Caracal, idem. Bech@tu, idem. 1 Brăila, senin, plus, ²⁹ gr- Vaslui, senin, căldură mare. Eușî, vînt, cald 22 gr. Roman, senin, cald) plus gr. 21 luniâ Folticenî, senin, plus 30 gr. - - .SIS ? f f , : A3 i : 90 „j n ib ’ ~ • nq m; -,r? Irni r ' iș iiidid aib ! n< ■ iultiuiv Oi'*!- j? tULRD' Cb" > uîolivnl» â'iutno) ‘ ws f-iben Hiț b liui-c ) 9b oliialtos alsdin,. —----------------------— APE MINERALE PROASPETE ȘI ADEVERATE NATURALE Aă sosită $ilcle acestea Ia PHARMACIA sub-setnnatuluî. Aducâudă tote apele D’A DREPTULU DE LA AD- MINISTRAȚIUNEA ISVOARELORU respective, și pri- mindă la fie care 45 $ile' asortiment® prâspătă potă ga- ranta cu DESEVERȘIRE pentru a loră BUNA ȘI VE- RITABILE QUALITATE, recomandîndă totă d’uă-dată onorabiloră mcî cliențî și prețurile cele maî moderate. ED. ÎUL. RISSDORFER. Phm'macistu ta Leulă dc amu, Strada Carol I (Curtea veche). No. 286. 6—2$ Moșia petreștii dc mijloc în Distr. Dîmbovița, Plasa Co- bii, Comuna Ulieștiî, pe drumulă fâolintinuluî, lîngă Corbii mari, doue poștil și jumetate dc București Se dă So arendă de U St. Gheorghe viitoru 3869. Doritorii so vor® a dresa ta proprietarii D. Eugene Pre- descu Strada Herestreuluî, No. 19. ia No. 2,56, 12—2$. MOȘIILE mete Smctnli, Șopîr- liga districtatâ Buze® în sumă da 2,400 pogdue- de arătară și fî- ndță cu hanu în satu, eleșteu, sa dau cu arendă de la St. Dumitra vijtoră. Doritorii se vor® adîesa în Bucuresci la D-na Efrupioa Urlă- enu, Strada Polouă, No 16, în ocșanl la sub-scrisulu, G. I. Vernescu. No/ 247. 7 — 14$. OE VINțlARE moșia Colîntina Floresca din Distr. Ilfov. A- aemineu. și dta moșta PIERSICA^ Distr. Ialomița 2,500 șefi 3,000 po- gone ia capulu dupre lalomiță. A- cdstă din urmă se dă și cu arendă do la anulă 1870. A se edressa la Domna Elena Cornescu saț la D-nu I6ii Mânu, Strada Vămi No 1. No. 278. 20 — 2$ Este de arendatu, de ia 1869, Aprilie 23, Moșia Șușani dc josu, din Districtulă Vâlcea,, Plasa Oltu, proprietatea Sub-semnateî. A- matoriî, se voră adresa, îu Craiova la casa Domnului I6n Hagiadi și isepotu, pe deplin înputernicițî, prin ceâstă publicație, de a contracta a- câstă arenduire, dc a preschimba Contractele, Iscălindă în locul meu, precum și de a priimi bauiî a- renzeî etc. Anna I. Sutzo. No. 254. 12$. BIUROULU SOCIETAȚILOKU DE ASIGURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALO1SE“ se află de astă$î înainte în STRADA GERMANA Casa d-luî Anghclovicî (Prăvălii No. 11 și 12) vis-â-vis Ho- telului Concordia; unde se priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- ȚRU TRANSPORTURI PE DUNAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți geratâ$ă pentru assicărările încheiate cu fondurile loră în suma DE LEI NUOI 42 MILIOANE și tâte păgubile cc s'ar ivi se reguîâ$ă jn» modulă celă maî dreptu și espeditivu de cătră Bucuresci. 20 Apriliă 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, CALE MOGOȘOE No. 10, vis-i-vis d® PREF. POLIȚIEI. AstlL$I imu deschis® DepositaM general® de 4» M W Z K de tote mărimele din fabrica moștenitoriloră Comitelui Carol Kinsky la Biirgstein în Boemii ADOLF KARPELE& Comisionar. Baenresci, 20 luniu 3E36& Comanda pentru Geamuri de Cristal® de orLee mă- rime pentru galantare și pentru ferestre, precum și pen- tru oglin$i de orî-ce mărime după dorința se efectue$e cu prompteță. — Embalagiă de oglia$ă destinați pentru In Districte se priimescă Ofertele de asicurarc la Agențiile nostre deja cunoscute, Ară în ploiești la Domini HAGI IO AN PITIȘU. No. 218. 6—6$. ION ANGELESCU .. A - /3kll A ᵣ rxnuntsoRiax.ia cvktxx CAȘCAVAL ADEVEBAT SuțiMfiseinnatnld anunciă respectosa că au sosită primul transport de d® PenMeu marcat cu murea mea a căruia efunUlale^ dupe cum se va ve- dea, nu mai lasă nimica dorit ’ și pe lingă se recomandă: bere me- gre. Saiam de Sibiu ^i Sardele ineulii de cea mai bună q’ualitate. Câtă despre cele dise de Domnu Persescu, că și alti dum- neluî este totu de Penteleti, amu omore a spune că rău (lice că și alii D-selle este totu de Penteleti, fiindti-că se știe că nu toți Munții Românie! suntii Pentelel, ci numai aceia al ca- sei Prințului Costache G, Ghica, din Județulu Buz^tș și alu cărora arendașii suntii numai eti afară va fi solidă. No. 298. 3 — 7^ CALITATE PRIMA, PREȚURI MODERATE. i -'a fi. ‘Q ' Ifi' B ■/ nu' a. Tot-d’odalâ recomand tnallei Nobilimi și Onor. Publica, Vinuri negre și albe, dulci și stilose, vechi de 6 ani și de cea mai bunâ qualit/Ge așa in cât celor albe cu drept cuvânt li se pate (Jice, Vinuri de Rhin si celui negru Vinu de Bordeaux. ¹¹¹ ■"" ' APE MINERALE Becomandu îneft înaltei Nobilimi și Onor. Publicu, că amu primită unu mare asortimentu de Ape Minerale, Franceze și Germane, prospete, umplute din luna lui Mai ii, Sare deCarls- bad, de și Sare de Mare, Pastile de Viei, de Gleichen- berg eta Colori de tot ielnl, frecate cu uleiti și uefrecate, tlelu tîert lacuri de tot fe- hil, culori și pancl^ pentru Pictori, iOAX AXGELESCV. Se priniosca comande pentru ori ce parte a României și so efecte$i grabnică și solidă. DE ÎNCHIRIAT, casă de vara k proprietatea mea de Ia Heres» treu. Acâstă easă so închihiaȘă cu 30 Galbeni pe timpul® de vară. Doritorii se potu adresa la localul® acestei case, sâu în orașu la sub- semnatul®, Strada Colții, No. 43. No. 246. 5 — 2$. P. Poenaru, INSTITUTULU LIBERTATEA. Esamenele acestui Institut® pe 4- nulă acâsta voru începe la 16 Iu- niă și voru continua pîna Ia 26 eră împărțirea premieloru va avea locă la 29 în Sala Bosel. ' « Direetore, P. SffTrojrta). No. 289. 3—3$. OE VIN^ARE CANARI adevă- rațî de Hartz, cântândă solidă șe bine, în mare cantitate sunt Ulița Germană. PAPAGAI ANTILATIS CAR- DINAL BENGALI sauscată șt alte felurite PĂSĂRI americane. No. 2Î9. 6—2$. DE INCHIRIATU. De la Ș-tu Dimitrie viitoru dbăe Magasii din Hanu cu Tciu, sub No. 13 și 14, unde sc află d-loru, Fratelli Bally et Semo. Doritorîî se potă adresa la d-loră M. Leon et C-nie Bazară de Londra No. 20. No. 285. 5—3^. ANUNCIU. Sub-semnatul avînd de proprietate'' a mea Otelu care pârtă firma de Oteln de Romartie, staționată în Tîrgovisce ce se află vis-a-vis dc Otelu Concordia, anunciu pc Onorabilii Publică, cate va trece prin Tîrgovisce alu onora că pre- sența d-loră, găsind în acestă Otelu odăî fdrte bine mobilate, și cu pre țurî moderate atâtă ș’ună serviciu profundă ta tote ce va cere pasa- gerii, Marin Ivancscu. CASCAVALULU DE PENTELEU A D-LUI ENACHE PERSESCU Sub-semnatil recomandă înaltei Nobilimi și Onnor. Publică, că le-an sosit 1-lu Transport din a- cest Cașcavaln de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cît pînă aoumi ȘmguETg iiindu că se va distinge acestu Cașcavalfi intre tote ceie-l-alte aie Țerel prin calitatea Iui cea ^uperioră in câtă a nu mal lașa nimicii de dorit. — Singnrulă Depou în Capitală numai la Magasinulă ^ILLEANU et IONESCU, Strada Germană. ¹ i ;₁ i . SiB . De vitiflare se la tl-uy D. STAICOVICX piața tetrului ^=-¹—.■ ■-------—-----—------ --- Tipografia G. A. Rosctti. Strada Colleî, No. 42. - - .