ANULU ALU DOUE-SPRE-DECltS ADMINISTRAȚIUNEA PASAGlULU ROMANO No. 1.- REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. DUMINICA, 9 IUNIU 186” VOIK3CB 8 VEI PUTE V>Ar—, or«T. r» anu . t ■ >0Î. Ș . - T U p> -------- ²S pk tbrT lunî. .... m 12 — 16 PE UA LUNA........... „ ,, 5—6 UNU ssempLabu 24 BANI PBNPBU PAI 16 PE TRIMESTRU KB. 20. PENTRU AUSTRIA^ . . £ . F1OB. 1W vltî AUSlJ Articlele trântise și nepublicate se vorii arde. — Redactorii respundetorii £ugenin Caraba. LUMIWfeZA-TE VEI FX 1 —- --AOt- ' ■ PBKTBU ABONAMENTE, ANUN^UBÎ țl RECLAME .A BB ADBBBA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIAHULVI ÎN nisTRICTK LA CORESPONDINȚII D1AEIUȚ.UÎ țA PBIN P STA. - LA rinis LAn.e cătă«natura, totă pe atăta și scopulă acestoru scble. Acumă găndesce fiă- cine, dacă cele ce amă. ^ișă la începută despre scblele elvețian^ nu suntu uă reali- tate, și dacă aceste scble nu formâză pe omă fără de alu desgusla, penii u vteță și pcu- pațiunole iei I Scblele suplimentarie în Elveția suntă ins- titute, unde copii elvețian! își capetă uă ins- trucțiune mai perfectă și totă uădată și maî specială. Aici ei repetescu obiectele din scb-] lele elementarie primar* și se prepară pen- tru uă aplicațiune specială din vibță. Dacă eî se prepară pentru uă meseriă sâă altă ocu- pațiune de felulă acesta, atunci copii intră în scblele reale și lolă sludiulu loră aici se mărginesce numai in obiectele -reali, cari suntu și obligetbrie; dacă însă copilulu ma- nifesldză inclinațiuni către vi6ță speculativă! și elu tinde la a face studii speciale în acest ramă, atunci elă intră in progimnasiî, și aici copilulă studiază pe lângă sciințele reali și pe cele literarie. Aceste sunlă tbte scblele poporarie elve- țiane și Dăreare copilă de elvețiană tiehue se trâcă prin unulă din aceste institute și numai după terminarea uneia din aceste cur suri, junimea elvețiană se pbte aplica la uă specia de ocupațiuai, Dă ea agricultură, me-1 seria, sâă uă specialitate bre care sciințifică. । Acea ce e de uă mare importanță tn sih- lele poporarie elvețiane, este introducerea în vteța copiiloră a tuturoru mesureloră peda- gogice cele mai naturale. In fiă-care scolă și în specială în acea din Bern sunlă întro- du-se de d. Frebel în orele de recreațiune a copiiloră jocurile și ocupațîunele, acomo° dale de Frebel la natura copiiloră și desti- nate nu numaî pentru desvoltarea corporală a loră, ci și pentru cea spi ituală. Și noî pen- tru importanța loru pedagogică promitemă publicului română de a presința cu timpulă ună articlu specială in acâstă materiă, des- fâșurându natura acestoră jocuri și aplicăndă mesurele pedagogice a luî Frebel la jocurile copiiloră români. Pentru aici însă, noi con- linuămă materia, ce ne ocupă, și trecemă la cestiunaa despre natura șî scopulă semi- narieloră elvețiane. Z. Gn. Enăceanu. (Sfirșilulă în numerulă viitoră), 26 Apriliă fi 868. § 3 8, ca pieoluliibiserice! trebue se aibă i . atențiune distinctă asupra scble! din parochia sea și se conlucre la desvoltarea i î prin „cuvtntd și faptă.“ Apoi la §§ 3 9 și 40 adaugu, ca ■pfeoții sunlQ obligați a visila deșii scdla și a nota cu mâna proprie In regis- trulu de visilațiune diferitele observațiuni, ce va crede de nccesă. Și totu in acestu locu se impune preotului obligațiunea, de a ins* pecta propunerea religiunei în scdlă și a ajuta cu influința sa morală pre profesore în acea, ca copii se frecente regulatu scbla, se De diligenti și de uă conduită bună. Re- gulamentulu cilatu dă preotului și dreptulu, de a mijloci pe lângă consiliile comunali sa- tisfacțiunea lipseloru scblei și la casu este in dreptu de a reclama contra negliginței comuneloru și la instanțele superibre. Numai pucinO conlucra la desvoltarea ș¹ progresulu scblelord elvețiano șî conferințele profesori lor ii din scblele poporarie. Aceste conferințe suntii de doue felur’; unele suntii parțiale supt preșodința inspectorelui distric- tualii și alte generale, unde se punți dife- rite cestiuni din pedagogia practică și profe- sorii scbleloru poporarie suntii obligați a res- punde, comformii observațiunelorii făcute în diferite circumstări ale ocupațiuneî lorii. Acdste suntu tbte observațiunele ce pu- temii face de uă camu dată asupra naturei și scopului scbleloru elvețiano in genere; și din aceste chiaru putemii vedea, că atâtu ad- ministrațiunea scbleloru, câtu și tendința lord facii, ca scblele elyețiane poporarie se aibă uâ natură reală și se urmărbscă unu scopu praticO. Acbstă noi levomO pricepe și mal bine din cele ce nrmbză. t. Scotele elementarie rurali din Elveția. Scblele elementarie rurali din Elveția suntii de doue feluri: suntii unele scble, cari se numescii primarii și se frecuentă de copii de la 6— 15 ani, numai dacă suntii capabili de învățătură, și» alte scble se numescii supli- nltbrie, în cari intră copii ce aă tiecutii scb- lele primare și voescii a’șî căpăta uă instruc- țiune mai perfectă. Scblele elementarie rurali din Elveția, și în specialii cele primare, uimărescii unii scopii praticu și aii uă natură cu totulii reală. In programele acestoru scble nu vede cine-va obiecte multe abstrate și formale, și chiarii acele, ce mai suntii, se propunii astii-felu, în câtă copii fără multă estenblă și le potu impropria întrunii modii ușorii și metddele de propunere pedagogice vină în ajutorulu lord. Scopulii scblelorii primare elvețiane este educațiunea și natura acestoru scble se de- termină prin obiectele, ce compună progra- mele. Fiă-care obiecta cu esistința sa în programă și cu propunerea luî are în scopu, de a forma ună bunii cetățenii și a ’î da desvoltarea aecesariă pentru cerculu viețel luî sociale. Sătenulă, a căruia cerc® de viață este mal restrînsu, totă uă dată și în acestu cercă, are necesitate de multe și di= ferite specie de cunoscințe, esle obligată a trece cursulă programeloru din scblele pri- mari rurali și a imveța următbrele sciințe: a) . Istoria sântă ți veritățile religiu- nei creștine. Aceste obiecte esistă în pro- gramele scâleloră primari rurali din Elveția pentru cuvîatulă, că omulă tn tbte stările lui de desvoltare spirituale și acțiune sociale are cerințe, cari potă se Dă satisfăcute nu- mai prin cunbscerea veritățiloră religiunei. Pe lângă aceste, aceste obiecte, și In spe- cială veritățile creștine fiindii de natură ab= slrată și grele d® pricepută pentru copii, suntă propuse după metbda catechelică. Me- toda catechetică, e de observată^se aDă as- tă-^i in tbte scblele, ce suntă puse pe ună picioră de pedagogiă,. și religiunea, precumă chiară și tbte obiectele nereale, se propună copiiloră după acestă metodă. b) . Limba elvețiană propusă într’ună modă practică, tinde la a deprinde pie ro- pfi fio vorbirea și scrierea coreptă. c): Aritmetica cu aplicațiuni numai la vieța practică a omului. d). Caligrafia, desemnulu liniariu și pictura cu măna liberă. e)l M'ețurarea pământului, seu noțiuni de geometria. Aceste nu se fim Undă mai de- parte de figurele geometrice^ întâlnite in vieța casnică a sătianuluî; și de acea profe- sorele este obligată, ca progmnerea acestui obiectă se o facă pe supra-facia pămâhtului la ogbre, sâă în grădini. D. Săvescu, 25 cărți idem. D. P. Buescu. 50 volume din Revista pe- riodica Agronomică pe anulă 1 86 L D-ra Gonstanția Dunca, 10 volume din diariulă Amiculă Familie! pe anulă r861 — 18 68. D. G. Sion, 50 volume din Islorla țerei romănesci, de frații Tunusli, 50 idemu su- venire de căleîorii, de G. Sion. D. B. Boerescu, 30 broșiure: Memoriu a- supra jurisdicțiunei consulare, de B. Boerescu. D. Gârlbnu, 3 jArbori istorici ai României. Sub-scrisulă, în numele societăței, aduce mulțămire publică pentru aceste oferțe. P. Președinte, C. Esarcu. Secretari: f - . Dr. Ion Dragomir. SOCIETATEA pentru Invețătura poporului Romanii. Secțiunea câni rată.' S’a mai primită la coipitetulă secțiune! ur- mătbrele oferte pentru a se distribui la e- levii scbleloră de ndulți din capitală. D-nu ministru ală instrucțiune! publice 100 cărți primărie didactice. PARTEA COMUNALE. C0NSIL10I.U MUNICIPALU DIN BUCVRBSCI. * ■ i¹ ȘEDINȚA XXXIV. Marti 14 Maiu 1868. ♦ Presinți: D. C. Panaiot Primarulă. — P. Buescu, consiliaru-adjutoru. — G. Petrescu. idem. — N. Manolescu, idem. — Anton Stoianovici consiliară. — Dr. latropolu, idem, — N. Pancu, idem, — Gr. Lahovari, idem. — T. Mehedințianu, idem, — Eug. Garada, idem. — B. Protopopescu, idem. Absenți: D. 0. Lapati, consiliară-ajutoră bolnavă. — V. Hernia, consiljară-adjutoră. — Gr. Serrurie, idem. — D. Culoghi, consiliară. — I. Maitinovicî, idem. Ședința se deschide la 9- ore săra Se pune în vederea consiliului epistola d-lul A. Tapponier repre- sentantulu d-lul Gottereau, conce- sionarul u luminării orașului cu g’azQ aeriformu, epistolă prin care în vir- tutea articluluî 20 din contractnlîî d-lul Gottereau, cere a i se areta quantitatea de bonțuri ce se va de- cide ar se așe^a pentru luminarea permanentă, ca se potă determina forța țevelorft pentru conducerea ga- zului. D. Lahovari e de opiniune a se numi uă comisiune care se’și dea părerea asupra Gestiunii. D. Carada (Jice că, nefîindti uă cestiune de specialitate, mu e nevoiă a se consulta opiniunea unei comi- siunl. D-sea daru, avendiî în ve- dere contractuliî încheiată cu d. Gottereau, este de părere ca din inumărulă de 4000 bonțurl pentru cari comuna este obligată, 3000 se fiă pentru luminarea permanentă și 1000 pentru cea variabile. Din cele 3000 bonțurl permanințl, 2000 se se așeije pe cei d’ânteiu 65,000 me- tri de canalisare, iară restulâ. de 1000 se se așeze pe fotă canalisa- rea făcută, fiă cu spesele concesio- narului, fiă cu ale comunei, con- formu aidcEloră 6 și 7 din con- jdițiunl. D. Manolescu se unesce cu pro- punerea d-lul Lahovari de a se consulta uă comisiune care se facă calcululîi și se’lfi supuiă consiliului. Consiliultt în maioritate adoptă opiniunea d-lul Carada. Se pune în vederea consiliului uă altă epistolă a d-lul Tapponier pe lângă care trimite unu desemnă primită de d-sea de la di Gottereau din Paris, pentru trei modele de fon- tane cu candelabru d’așupra, are- tându și prețulă fiă căria ca con- siliulă se alegă unulă din modele. D. Primară (Jice că dl Gottereau a trimisă acestă desemnă după în- sărcinarea ce a bine voită a primi din partea Primăriei, cu ocasiunea । mergerii d-sele în Paris, d® a alege Uși a comanda pe comptulfi comu- nei doue fontă ne de feră- turnată spre a se aș£(Ja una în grădina St. George și alta fn piața Zarafi- loră din strada Lipscani, -conformă decisiunil -consiliului’ că cea d’ân- tâiă din aceste fontâne fiindă co- mandată după ce consiliulu a alesă modelulă e și expediată pentru Bu- curesci, precumă aretă d ioppo- nier, acumă trebuie a se alege ună modelă și pentru aceia ce se va așe(Ja în piața Zarafiloră. D. Pri- mară dară rogă pe consiliă se facă alegerea dintre cele trei modele are- tate în desemnulă primită și pe care d-sea îlă pune în vederea d-loră consiliarl. Consiliulă autorisă pe d. Primară ca, consultând ă pe d. architectă alu orașului, se facă acestă alegere, se comande apoi și se facă a se adu- ce și acestă fontână. D. Petrescu propune ca, cu oua- siunea plecării în străinătate a d-lul Teodoră Mehedințenu, consiliariulă comunei, se se autorise acestă d. consiliară a intra în negociare pen- tru cumperăfore de petra trebuin- ciosă la reconstrucțiilnea pavageloră din orașă, și se supuiă consiliului resultatulă aceloră negociări sprea’lă ratifica cu împlinirea formeloră pre- scrise de lege. Consiliulă adoptă propunerea. Se supune aprobării consiliului proiectulu de condițiuni pentru aren- darea pe termină de 10 aul a viei de la Nucet din județulă Prahova, a bisericeloră Amză și St. I6n Mol- doveni. Consiliulu aprobă aceste condi- țiuni. Se supune consiliului noua re- clamațiune a d-lul O. Theochare-, prin care se rbgă a i se permite ca fa- brica de luminări de seă și de să- pună ce s’a autorisată a construi, se o așetje în liniă cu a ddul Zam- firescu, vecinulă seă. D. Manolescu, unulă din consi- lierii cari aă visitată localitatea, este de opiniune a se permite ddul Theo- chare se așerje fabrica cu retragere numai de 25 stîhjenl de la drumti către fundălă locului seu. D. latropolu este de părere ca Primăria se se conforme regulamen- tului făcută asupra industriiloră in- salubre. Consiliulă adoptă opiniunea ddul Manolescu. D. latropolu propune a se pro- cede la numirea persdnel ce se va crede capabile a ocupa postulă de inspectore a scoleloră primare de ete din orașă, postă reînființată prin judgetulă anului corentă. D. Petrescu e de părere, 1-iăase amâna acestă numire pînă după tre- cerea vacanței scoleloră, ca se nu se plătescă în deșertă retribuțiunea acestui postă pe timpulă cândă sco- tele nu funcționeză; 2-a a se da pos- tulă prin concursă, preferindu-se a- cea personă care, pe lângă cunos- cințele trebninciose, va ave și mo- ralitatea cerută. D. Buescu nu împărtășesce opi- niunea d-lul Petrescu în privința amânării numirii în acestă postă, căci tocmai acumă, cândă peste pucină areaă începe esamenele prin scdle, este timpulă cându uă inspec- fore a scoleloră de fete pote revisui mal cu folosă scblele. D. latropolu admite concursulă, însă numai între persone cu titluri de studie. In câtă privesce morali- tatea, d-sea (Jice că nu se pote face concursă și în acestă privință; con- cursulă dară cată se fiă numai a- supra titluriloră. D. Manolescu nu se unesce cu opiniunea ddul latropolu căci s’a ve(Jută persone fără titluri Jcari aă capacități mal mari de cătă unde din cele titulate. D. Manolescu dar este de părere ca concursulă pen= tru acestă postă se nu fiă mărgi- nită numai între persanele cu titluri, ci se se admită a concura ori-ce personă oare se va simți îu stare a respunde la Gestiunile ce i se va face după uă programă elaborată conformă legii de instrucțiune. D. Petrescu combate și d-lul idea de concursă numai între persdne cu tituie, fiindă-că nu e numai titlulă care probă capacitatea. D. Petres- cu sprijină acestă aserțiune cităndă mal multe nume de celebrități li- terarie și sciințifice din străinătate cari n’aă avută nici ună titlu aca- demică. Se pune la votu propunerea ddul latropolu daca concursulă trebuie a se face numai între persdne cu ti- tluri. Consiliulă o respinge. Se pune la votu propunerea d-lor Manolescu și Petrescu ca concur- suiu se se facă între persone cu ti- tluri și fără titluri după programa ce se va elabora precumă a țisă d. Manolescu. Consiliulă în maioritate o adoptă. D. Buescu aduce aminte că, prin votulă dată pentru punerea în lici- tațiune a cumpărărel unei cantități de ună milionă de bucăți petră re- gulată pentru pavagiă, s’a ca publicațiunea se se facă și în străi- nătate. Fiindă însă că terminulă fi- xată pentru licitațiune este de uă lună, și în acestă cursă de bmpă nu S’ar pute fac® pubhcapunea și în sțăinătate, de acea d. Buescu r6- gă pe consiliă se încuviințeze ca publicațiunea se se facă numai în țeră, de unde potă lua informațiunt și străinii. Consiliulă aprobă propunerea. D. Buescu aretă că d. Cantacu- zino, întreprin(Jetorulă canalisăril și pavăril căii MogOșoiel nu este âncă aprovisionată cu petra trebuinciosă pentru pavagiă; că are p6tră con- tractată la Pesta, însă nu i se tră- mite fără a o plăti, și fiindă că d, Cantacuzino n’o pbte plăti, neavând bani, d. Buescu e de părere a se trămite în (Jisulă orașă ună impie- gată ală comunei ca se plătescă pâ- tra și s’o espedieze pentru Bucu- resci în comptalu bitreprin^etorulul, căci numai astu-felă se pote face pavagiulă estimpă pînă la Cișmeaua- Roșie. Consiliulă adoptă propunerea, și fixâză lei șbse sute pentru spesele de căletoriă ale impiegatului ce se va trămite la Pesta. Se supune consiliului cererea d-lor curatori al bisericel Lucacl de a li se da subvențiunea otărîtă pentru acâstă biserică pe timpulă de la în- ceputul ă anului curentă Consiliulă fixâză acbstă subven— țiune la lei una mie pe anulă cu- rentă, și autorisă pe d. primară se o db în primirea curatoriloră din acea alocată la paragrafulă res- pectivă. Ședința se ardică la 11 jum. ore. A eșită de suptă țipară și se ar- dă la tbte librăriele în broșuri. TOLERANTA RELIGIOASA IN BOMĂNIA de B. P. HAJDEU. Suptu-scrisulu, Românii din Banat ii, face prin arâsta onor, publicu din România cu- nosculu cumu că pentru totii sesonulu ve- rei aceștia va practica ca medicii la Băile din Buziasiu, care se află în Banatii totre Lugosiu și Temișiora.Băile acestea suntii cele maî. puternice de ferii, pentru acea-a își te libertate^ a le recomanda onor, colegi, ca cele mai specifice și folositdre pentru Ana- mia, Chiorose, Scrophulosiș, Pola albă, Hamorrhoide, Hamorrhagia, Sorocu neregulatu, șr Webolele mitricale, Aple- care sprș Abortu, Nefruptificare, Slă- biciune de nervi, Hyster ia, Hypochon- dria, pentru Pâtra, Impotentia s. a. m. Med. Dr. Alexandru Popoviă^ m ■■■«aa ROMÂNUTC 9 IUNK 1^63, —? iii * - -- ,n ■ " a- • ■ ^-3?—TF-^-î. - - EN V^NTE ă In libraino DIA7D O L P II E ULRlGH du ROUMAÎN MODERNE a l'us^g® dee Franții» pt des d- trangcrs put T Durot No. 294. ' ' 1—3$. I'FOBIA SPITALELOR CIVILE ■^Arin^a?” popi iei ăț'loră Casei SpiUk lor u-însemn, tcîn lista de mai jos uo rcsp;iu$îndu numele datorite Eforiei din arenei, conform contra- ctoluî, se face cunoscută că acele proprietăți se votu rearenda în comp- tulu averii ți garanțieloră acelora arendași. LlcftațiunoA se Va ține în loca- luM Eforiei Bucuresci Strada Colții N. 38, în ijiua 16 luliu. 1 De la 33 Apri.iu 2868 pîoăț la acesțl dută anulă 1871, cu po*^ dițiunele înserate în Monetarele 0- fieiale No. 180 din 1865. 1. Districtulu Areeiiu i Buoesciî, Urluescil, Valea Ba- beî a Schitului Găiseniî 2 Sâmbotinulă a Schitului "Be- ri slăvesc i II. Districtulă Dâmbovița. 1 Poiana Lungă a ^chitului Gă- iseniL 2 Sceăturete idem III. Districtul? Ialomița. 1 Stelnica a Spitalului Colțea. 2 Călărașii, Lichirescî idem. IV. Districtulă Prahova. 1 Mubțiî Ndmțulă, Ceaușii, ăi Spitalului Colțea. 2 Măneeiulă 1 Monastici Sinaia. 3 Muntele Gagu. Mape₍ Găguțu și Valea Rea idem. 4 Stăm sciî ți Dedulestif «Spi- talului Pnnteleimon^' 5 Valea Mantei Panta$ ș; Ni si-,. p6sa a Schitului Poiana. 6 Murulă idem. 7 Balaca a Schitului Tîrșior L V. Districtulu RomanațI. 1 Ore$uifi a Schitului Șerbănești, VI. Districtulu Vâlcea. 1 Vatra Schitului Șerbănești. 2 De la 23 Aprilă 1868, pînă la aceia-șT dată anulă 18’3, en con- dițiunile Ghserate îh Monit orale O filiale Np. 180 din anulă 1867, I bjstrictulă Brăila. 1 Bvfăeinlâ verde .Scheea Doi-, craca, Lisootbuca a Spitalului Colțea,. 2 Batogulu. a Monaștiri Sinaia. II. Districttulă Bu$eu. 1 Fundenii a Spitalului Colțea. 2 Vatra Schitului, Grăjdana cu trupurile. , III. Districtulu bîmbovița. 1 Vatra¹ Schitului Cobia. IV. Districtul^ Ilfov. i Gologanulii a Spitalului Pan- teleimou. 2. Clinciuln Surlari a Schitului Găiseniî. V. Districtulu Ialomița. 1 Păpenii a Spitalului Pante- le imon VI. Districtulu Muscelu- 1 Unu locă numită Lescibrele aici Spitalului Panteleimon 2 VițichescjĂ a Schit Găiseni VII. Dislrictuță Prahova 1 Via ți Moșia Seciu ă Spita- lului Colțea. 2tUrlațiij Fqntânelile, Via Bobu- lui și obrația idem. 3 Săraeca Matița ți Delnlța a Mo- nastiril Sinaia. 4 Muntele Șețulu idem 5 Muntele Furnica idem. 6 Fontînelile a Schitului Găiseni. 7 Doftănețulă a Schitului Poiana. 8 Vaideescn, Valea Dobrotheî a Schitului Tîrțioru. 9 Hăbudulă idem VIII. Distr. Rîmnicu-Seratu. 1 Tigoiulă Olătescî Cotbsca a Monasticei Sinaia 2 , Bordășca a Menastire^ Măxi- nenil. 3 Mdfa de viat dd pe proprie» ta tea Măxineniî. IX. Districtulu RomanațI 1 Morunglavulă a Schitului Șei- bănesci. 2 Qboga idem". X. Districtulu Vlațca. 1 Toporulă a Spitalului Philan- ♦ropia. 2 Răzmircscil a Schitului Rcris- lăvescii. 3 Hodivbiif și Viera a Spitalului Panteleimon. 4 Răzmirescii idem, No. 295. 3—2> >■ tL „ eărnău ^.L , — ” £’ P' w arnăutu ghircă....... >i Secară.......... Porumba ..... ‘Ovăsu........... Meiu............ Răpiți ᵣ CU VAPOARE PE DUNĂRE Espediflunu accelerată de mărfuri în Prin- f cipalele. Unite-Ilimăne, Pentru a oferi onorabilului" Publică co- S merciaută mijdee sigure și repe }î de trans- S portă a mărfuriloru în Principatele Unito-Ro- ; mehe sj voră Ju* dela 12 luniu a. s. în |4te | vinerile următdrele disposițn; Ună bastiincntu, a căruia însărcinarea va I fi uumal transportulu mărfuriloră espeduite i accelerată, va descinde de la Vlena la Or< , șova, dispusîudu-se acolo, ca tdte mărfurile ! sosite sc fie i’îtă maî ne-întîr$iate espeduite înainte prin unu bastimentu de pasageri; Tdte mărfurile espeduite, accelerată și care ' sc găseseu predate la Vina la magasinurile ! din „Weisgii,rber“ joi la 6 ore stfra, ți la 1 „Kaisermiihkn" la 8 ore, voru fi espediate j negreșită cu bastimentulă de vineri, osber- vîndu-sc pentru terminulu predării § 20 din Rcgulamentulu de espleatare. — Espednirea accelerata de Duminica îșt va urma cursulă. Agenția primei imp. reg. privilegiatei So- cicățiî de navigațiune cu vapdre pe Dunăre. București Iunie ⁵/, T 68. Ion Țepeniag, agent. O OȘIA PETREȘTII de MIJLOC »**în Distr. Dîmbovița, Plasa Co- bd, Comdna Ulieștit, pe drumulu B jjJintiauluî, lîngă Corbii mari, doue poștii și jumetate de București. Se dă în arendă de U St. Gheorghe viitoru 48G9. Doritorii se voru a- dresa la proprietaru D. Eugene Pre- descu, Strada Herestrculuî, No. 19. No. 256. ‘ 12 — 2$. 270—280 240^250 200 210 ■ 120 -125 140-160 80-120 ’K 1 218—210 129------ Corăbii sosite încărcate h । » deșerte.. „ rornite încărcate „ „ deșerte.. Vapbre sosite......... „ pornite............. Șlepuri pornite și în- cărcate la Salina 6 9 10 16 8 6 Ocna, vînt tare, N. E. cald 26 gr. Mărgineni, ploat asdră doue ore. Văleni, ploat asdră, a$i nourii. Câmpiua, nour, cald 20 gr. Ploeși, nor, ph;s 27 gr. Urzicenî, nour, vînt, N. E. ploat puțin. Tecuci, senin, furtună mare N pl. 21 gi. Tîrgovisce, furt puțin plbe, pl. 22 gr. R Găești, nor, pl. 26 gr. R. ploat puțin. Brăila, plus 28 gr. R. senin Severin, senin, vînt forte S W. cald, mare Buseu, plbe, furt, trăsnet, apa Buz prac Călărași, nor cu furt, tunete, plbe mare. Mizil, cald, pl6e puțină nor; vînt slab, Bacău, seniu, vînt, nor, cald 24 gr. R • *’WATMCJJWI M Craiova, senin, căldură 25 gr. R. Ia»y, plus 20 gr. R. vînt N. O. nor vâri. Alexandria, plbo mare cu vîntă Galați, senin fără vînt, 29 gr R. Mihăilenî, căldură mare, vînt N. plbe nul Botoșani, pl. 20 gr. R. vînt tare N senin Reni, senin, cald, vîrt tare de W. C. d’Argeșu, timpu nouros, plbe T. Frumos, nor, vînt, plus 24 gr. R. Piatra, nor, plus 20 gr. R. vînt N. W. Folticenî, pl. 24 gr. R. nor, vînt din W. Vasluiu, vînt tare, senin. Huși, vînt, cald 23 gr. R. Leova, ploatu, vînt, căldură Fălciu, pl. 23 gr. R. nor, vînt tare N. 19 luniă Cahul, senin. Bolgrad, senin, cald 15 gr. B vînt tare fi! Î6 uțofonudoo UjIH • ) 101 l;B ismti fl) .i: • 4 40 aib fiioli-r^u! șq »hn;j twob ib filau? jni^, ₙ inle cf au 1'1'3 J (fi iș 6 , j •/jllfiGil £ij.oiiBb9, Șopîr- h’