ANULU ÂLU DOUE-SPRE-DEOÎLE IDMINISTRATIUNEA PASAGIULti hOMANU No. 1.— REDACTIUNEA STRADA COLTIA No. 42. ■SAMBATA, 8 IUNIU 1868 VOISSOE Și VEI PUTE CkPIT. DJ^T. pe anu................lei nquT 48 — 58 PE 8&SE LUnL • • „ » FE TREI LUNI.......... ,, „ 15 A — 6 pe tu luna.......... „ >> y v */uNU RBEMPLARV 24 BAnT PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA. . . FIOR. 10 VAL. AU3T. Articlele trântise și nepublicate se voră arde. — Redactori respunțletorâ Eugenlu Carada. lumineza-te șt vei fi •W------ FSMTBq ABONAMENTE, A5CN0Uai țț RECLAMI! A BB ADRESA ÎK BfCVBESCl, Ia ADMljnstH.lTlCXK a ZlARDUl ÎN DISTRICTE LA CORESPONDlNȚlI DUBIULUI ți PBIN POSTA. - LA FARÎS LA D. DABRaS-HALLEORAIX ,VK DR L ANCIKKNK COMEDIE NO. 5. A S O S ț U h ! L K linia de 30 Utere .... 40 banI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . - 2 LEI N0U1 SOCIETATEA pentru INVETâTURâ POPORULUI ROMAN *' * p SECȚIUNEA CENTRALA. Duminică ⁹/ₗ₂ Iunie la orele 12 va avea locă în sala Atheneulu! de la Cismegiii so- lemnitatea distribuțiuni! premieloru la adulai scbleloru societății din capitală. Comitetulă invită printr’acâsta pe amicii instrucțiune! ți în specială pe d-nii membri aî societăței de a asista la acâstă solemni- tate în care, pe lângă distribuțiunea premie- loră se va face uă dare de sâmă despre sta- rea acestei sincere instituțiuni p Președinte, Esarcu. _ , . I Gr. N. Mano. [Dr. ion Dragomir. Domnii membri ai Comitetului Societăței Transilvania cu onOre suntu invitați a se întruni la suptscrisulu Duminecă, 9 luniu la 2 ore după mâ(Jă-(ji. Da ordinea (Jilci mai multe afaceri importante și urgente. Preș. Societăței, A. Papiu Ilarianu. SOCIETATEA STUDINȚILORU. Duminecă la 9 luniu 10 ore antemeri- diane se convOcă societate;! în ședință estra- drdinară; suntă rugați dar. toți d-nii mem- brii a fi presinți la acăstă ședință. Membrii comitetului permanentă, Grigore Gh.Demetriad, Cons. Georgescu. DEPEȘIE TELEGRAFICE (Serviciulă privată ală Monitorului.) LIMA, — Resbelulă este emininte Intre Peru și Chili. NEW-YORK, 6 luniă. — Procesulă contra luî Jeferson Davis s’a amânată pentru Noembre. WIENA, H luniă. — Președintele Senatu- lui serbă, a adresată prin telegramă mulțu- miri împeratului pentru condoleanța Sea și pentru trimiterea feld-mareșalului Gablentz la funerarii. BERLIN, 16 luniă. — Cornițele de Bismark a plecată la Pomerania. PARIS, 16 luniă. — Milan Obrenovic! n’a părăsită âncă Parisulă, dâră plăcă măne la Belgrad. Bucuresci J CireșiarQ. Uă depeșiă ne face cunoscută că Altețea Sea Imperiale, principele Na- poleone va porni Sâmbătă diminâța din Baziaș, Duminică pe la amiacjl vi fi la Giurgiu și prin urmare pe la 4 ore va fi în Bucuresci. Duminecă dară, poporulă capi- talei va pută saluta cu iubirea și entusiasinulă ce recunoscința a pusă totă-dâ-una în ănima Romăniloră, pe ună principe ală cărui ciume slăvită’; Napoleone, este unti o- biectă de idolatrie pentru națiunea română. Napoleone, acestă nume le- gată atătă de strînsă cu căscigarea drepturiloră suverane ce le are a- cttmă România, are ună resunetă atătă de puterică în astă țâră, în câtă nu este ființă omenâscă care se nu’lă cundscă și se nu ’lă pro- nunție cu venerațiune; aceste simp- țiminte, Românii voră avea fericirea a le espriine unul membru puterică ală acestei ilustre familie; și popo- rulă capitalei, acumă ca totă-de-una, este datoră a fi, și nu ne’ndouimă că va fi, adeverata spresiune a țerei întrege. Duminecă dară e uă mare serbătore, e ftiua fericită în care Ro- mânii, prin poporuîă capitalei, voră dovedi că recunoscința este una din calitățile distinse ale ănimel loră, și că iubescă cu întusiasmă pe bine- făcătorii loră. ■A .d.j -■ ¹ • ’ A Ancă ună faptă naționale șf bine- făcătorii din tbte punctele de ț>ri- vireᵣ'sa făcută de Camera deputa= țiloru, In ședința de ieri, cu oca- siunea unei interpelări a d-lul Gheor- ghiu, nn privința paonetel de aramă aî r ¹ - ' ce, după dumnâlul, s’a trămisă prea multă în Iași, ministrulă a are- tată că nu s’a trămisă monetă de aramă de cătă 200,000 lei, eră în argintă peste 3 milibne, se făcu apoi de către D Mehedințianu uă pro- punere ca guvernulă se tae cătă mal curândă monetă de argintă. Ministeriulă a aretată că pînă ce nu vomă avea monetă nostră de ar- gintă, pînă ce nu va fi leulă în natură, transacțiunile se voră face în paguba mulțimel șim fblosulă că- toră-va speculanți; d’acea-a ^ise că primesce propunerea, căci ea este bu- nă, este neaperată ea va aduce ș’ună bună beneficiă Statului și de- chiară âncă că monetă se va tăia în țeră eră nu în străinătate. Adu- narea a votată acestă propunere, ce va fi aplaudată și bine-cuvântată de națiunea întregă, avândă numai trei oposanțl, trei bile negre. Totă în ședința de ieri Aduna- rea votă ună credită de 417,631 lei vechi spre a se plăti profesorii și superiorii de monastirl cari âncă de la 1860 ascâptă în deșiertă sa- lariele loră, • Mal multe legi bine-fâcătorie s’aă votată de Adunare în aceste Cătu dc mare este acâstă di. cătu de pre- Cidsă și scumpă trebue se fiă ănirailoru crc- știne, nu putemă sci astă-dl dacă nu ne vom gândi și nu ne vomu pogori cm spiritulă In adtaculă timpurilor® în care s’a ivită ântâiu. Astă-di unii nu voescă, sâu a recită zelul® loru de a serba cumu se cade acâstă d'; Insă rătecirea acelora va apărea îndată ce vomă desveli strălucirea și triumfblă iei. lisusă Hristosă, Dumnedeulă nostru, cănd a semănată Dumnedeeasca sea invețetură în ăhimlle creștini lor® ₛ a asemănâtu-o ca grăun- tele de muștariu, care-le fiindu mică, cresce cu tdte aceste arbore mare și paserile ce- riului se umbrescă, cântă și se sălășluescă în elă. Trei secuii și jumetate învețătura sea a fostă persecutată și creștinii omorîți prin decretele imperiale, prin peșteri și prin pustiiuri, prin trecetorile munților®, pe vir- furile cele neapropiate și prin locurile cele neumblate pe unde numai feardlh îșl ducea® pașii loru, se șdăposteau creștinii de perse- cuțiunile publică tolerate; âră ta orașe; prin suterane și in adinculu nopții, în secretă a- dunăndu-se^ îndrăsneaă a’șî pleca genunchile. la iedna și la Crucea lui Hsus® Hristosu, mânluitorulfi; lurhii Șdrecă mitru, drașcu drescu G. Dimitrie, Tăcu Dimitru, Țanu Di- Văsescu Alecu, Văfonu Gheorghe, Vi- V., Voinov Nicu, Haret Adam, Go- idn, Săvoiu Constantin, Moscu Nicu, Prun„u Dimitrie. ol SOCIETATEA Pentru învețătura poporului romanii. Se cț iu n e a v e n for a le. S’aă primită pină acumă la pomitetulă societății pentru a se distribui la eleviLsco- leloră de. aduRț din capitale urqăfore premii: D. C-te Carol Rossetli. . .50 volume de difșriig pârii du-istorie ți Tnomla' pb^lr^ă cruce și S’â botezată întru dinsuiu ca maica sea Elena , cea sântă și vrednică de laudă, care a aflată și crucea Domnului. însuși botezulă sântului și marelui împe- rată Constantin a fostă prin minune, căci zăcând® elă de lepră, popii idolilor® voiaă se ’i tacă, scăldătdre din sânge de copii, âră tn visă . Petru și Pavelă apostolii lui Isusă Cristosă ia spusă se chieme pre episcopul® Silvestru (carele se ascundea in muntele So- asupra minciuneiᵥ crucea asupra idolilorO, dupe cumă cântă biserica ttiumfândă: Con- stantin astă zi cu maica sea Elena crucea a aretată, lemnulă celă prea cinstită, carele este rușinarea tutuloră necredioeioșiioră și arma credincioșiloră Imperați asupra protiv- niciloră, că pentru noi s’a aretată semnă mare și in resbdie înfricoșată, — Amină. crată pentru frica sea) botezându-se, îndată, o solvii de pesce a căzută in numele sântei Treimi. și se se boteze, și minune, lepra ca cândă ba cufundată După aceea a vrută DESPRE STAREA URUMURILOR ARDELENE DUCfiTORE CATRA ROMANIA. Căndă njasele cele inorinte ale poporului se zidâscă uă cetate pe numele seă la Ilionă Romană aă ve^utfi de uădată proclamându- se creștinătatea din înălțimea tronului, atunci bucuria loru cine o va putea descrie, sâă care glas® va fi destulă de tare pentru a o face âncă și astă-di vie și simțită în sufle- tele cele nesimțitâre și tn ănlmile cele mute ale seclului nostru?! O voi zeloșiloră cre- știni, pogorîți-ve cu mine în acele timpuri, căndu gladiatorulă a perdută dreptulă de a maî ucide pre creștină, cănd® păgânulă nu l’a mal pălmuită și scuipat®, nu l’a mai bat- jocorit® și derîsu, cănd® dreptatea nu era numai a păgânilor® și cănd® creștinii pen- tru ântâia bra aă vedutu semnulă celă ne- învinsă alu Crucei, plântată cu fală și cu mândrie de pe palaturile Cesariloră Romei pînă tn estremitățile imperiului Roman®. Imperalulu Constantin redicată pe tronul® tatălui seă Consta, cu bucuria și consimți- Eaeratulu armatei a fostă unulă din acel b- meni providențială, carii prin foculă nenoro- ciriloră n eurățesce Dumnedeu ca pe aură pentru planurile sâle cele nepătruns . Mai ântâi® de tdte Masentie, proclamându-se îm- perată la Roma, a amenințată pe marele Constantin din Bretania pentru a conserva u- nitatea imperiului, care Dumnedeă voise ca sa fiă; însă Masentie zelosulă păgână, a că- ruia viâță publică și privat® a remasă ru- șinea seclului seu, perduse ămoriulă Romă- niioră, carii ta socretu rugară pe Constantin so vină asupra Romei. Cine aru fi credutu atuncea că în acestei vestit de cânticile cele sublime ale lui Omer, insă Dumnedeasca însciințare ia disă se a- lâgă Bizanția și făcând-o, i-a dată numele seă și acelă de Roma-noua unde a și stră- mutată scaunulă împerăției. Pentru ce Insă provedința nu a vrută ca împărăția Romana se fie subă Mesentie, ci unitatea ei se se păstreze suptă marele Con- stantin ? Unitatea împărăției Române a fostă permisă de Dumne^eă ca prin monarebia uni- versală a ei se sc lățâscă cristianismulă suptă Secretariatul® camerei industriale și merciale din Brașiovă și-a propusă a ună avisă Statului Romană prin min. de comerciă In cestiunea drumuriloră co- face reg. cari marele armele Constantin, cerele ori unde a dusă sâle cele vicloridse, In Persia ori la Bizanță, la Roma ori la Danublu, ori In A- sia mică, a lățită cristianismulă. De la con- Gniile Etiopiei pînă la malurile Elbei, și de la Gaucază pînă la Gibraltară, totulă se su- punea la unu singură stăpină. Acâstă uni- tate gătită de provedința, care cu glasă fără de aurire și cu umbletă fără sunetă, con- duse popdrele și individele, și deveni mi(J- loculă puternică ală lățirei cristianismului suptă marele Constantină, care printruă dom- nire de 32 ani a deprins pe popârele sâle la cuitulă adeverului și la frăția creștină. In timpulă resbelului cu Perșii, Într’ună sată din Nicomidia, sântafâ și marele Con- stantin a adormiiă In Doronulă și aducân- du-se în Constantinopole s’a pusfi in biserica sflnțiloru apostoli unde repauseză așteptândă Învierea și remunerația In eternitate a fap- teloră sâle. Acumă înțelegeți, frațiloră creștini, care a evenimente era degetulă adâncurilor® planuri fost® bucuria lumii, câtă de mare a fostă ale provedinței? Etă amândouă armatele suntă gata de luptă, numerăsa armată a lui Masentie și mica ar- mată a lui Constantin®, eștâptă biruin- ței pe cămpulă gloriei că se ’și dispute cu- ragiul®, mărirea și glâria. Atonei sufletulă celu simțitor® și nobilă ală marelui Constan- care știa «inele sâle puteri, s*a ne liniștită și s’a turburată. Uă frică și uă tină, spaimă mare l’a cuprinsă, și In acele nedo- miriri neobicinuite, singură și tăcut in cortul seu, genunchile la Isusu plecat’a la Isusă pe care și tatăl® seu Constantină, Uă iubise și du adorase, la Isusă S’a înșelată. Duna terminarea deschiddndă cprtulă a cerutu ajutoră și nu rugăciunii către Isusu. seu, marele Constantină a vedutu pe ceră ună semnu miraculosă crucea Nazarinânului închipuită dinu stele strălucindă mai multă de câtă sdrele, cu inscripția: in- tru acestu Semnu vei învinge, pe care a ve^ut’o și Artemie duxulă și Mlă armată. Atunci marele Constantin, .Închinându-se sân- tei cruci, a scrisă pe stâguri, pe arme și pe scuturile Intregei sele armate acest semnă, și tn aură l’a făcută și cu petre scumpe l’a Împodobită, căci unora a părută ca reă au- gură. âră creștiniloră ca semnă de biruință Cine a aurită, sâă cine a vedutu minune ne- povestită! -Cândă marele Constantin s’a lo- vită cu Masentfo, mulțimea armatei acestuia s’a perdulă, âră însuși Masentie s’a înecată In Tiberă căddndă de pe podul® făcută chiaru de dinsulă, ca ună altu Faraonă, și Tibrulu, serbătârea popdreloru cându sântuia și ma- rele Imperaîă Constantin s’a creștinată, căci tocmai atuncea căzuse idolatria, idolatria rare de mii de ani a fostă la ludieni, la Perși și la Haldei, la Egipteni, ia Grec* și la Ro- mani, âră biserica nu a putută de câtă a o sfinți pe acâstă gi de generală biruință și bucurie creștină, căci totă marele Con- stantin a adunată Sinodulă din Nicea de a înfruntată pe ereticulă Arie, și așa îndoită gloriosă este acestu sântă și mare împerată a căruia d* se amintesce astă-^I întocmai cu a apostoliloră. Doue mari învățături se arâtă din tdte aceste: una de a crede cu nelndoâlă că husă Cristosă este Dumne^eă, ală duoilea că în nenorocirile cari pe scurtă timpă vină de ne turbură, trebuie se alergămă la acela ce le permite pentru a ne mai abstrage de la cele pământesc! la cele Dumne^eesci. Sântulă Constantin, ca și aposlolulă Pavelă, a avută prin minuni încredințări netăgăduite despre Dumnezeirea lui Tususă Cristosă, și nenoro- cirile și boalele ce le aă avutu, fost’âă pen- tru mîntuirea sea și a lumei. Dară cu cre- dința cea nestrămutată, cu zelulă către bi- serică, cu milostenia către scraci, cu mila către toți, efi aperaiea dogmei despre Dum- ncfflArea lui Isusă Cristosă in contra bîrfeli- loră ereticiloră cu agiunarea, cu rugăciunea și cu lauda lui Dumnezeu peste tdte a triumfată. Și astă-Zi tn iote țerile creștine sântulă Constantin și cu sânta șj bine-cuvtntata sea legă Transilvania de Romania pe basa date- loră primite din partea unoră ârneni privați, unoră corporațiuni și dregătorii regescî. Cre- demă că nu e ună ce de prisosă a lua no- tiță despre acâstă afacere care merită și tre- bue neapărată se atragă atențiunea fiă-căryi Transilvăneană. Clădirea de căi petruite (șio- sele) de căi ferate, poduri, canalisări șl de alte lucrări technice suntă astădi condițiunl esențiali și vitali pentru înflorirea și prospe- rarea popdreloră, fiindă că de la drumuri, etc. depinde înlesnirea comunicațiunii și îna- intarea comerclului. Din avisulă amintită estragemă următâț- rele date. 1. Drumulă prin pasulă Oituzului. Aceste este pînă la frontiera țerei drumă principală. Se susținut din midfocele Statului, se inspec- tâză de cătră reg. direcțiune transilvană de edificațiunî, și se află în stare bună. Tur- burăriloră de comerciu de mai nainte ur- mate prin ruperea punților® din ieriga OitU- zulă la crescerea rîuriloră de munte s’au pre- venită prin clădire de umpluturi infricoșiate de piatră și prin întrebuințarea altor mițllâce architectice, prin urmare uă întrerupere de comercM pe distanța acâsta de drumă nu este mai multă de temută. Drumulă pe pămentulu moldovenescă este, reă precumă suntă mai tdte drumurile din România. Distanța pină la tocul® Grozesci tn de- părtare pairii de 1 '4. ore de frontiera ndstră, s’au fostă făcută în anulă 1854 umblaveră prin pionierii austriac!, însă întrelăsăndu-s® de a se ține In stare bună, ârășî aă deve- nită brușiăsă și plină de gropi ca mai nainte. Tdte drumurile d’acolo mai departe din- tre unele cari mergă cătră Tergu-Ocnei, al- tele cătră Galați nu suntă nimicu altă-ceva decătă nisce căi simple de țâră, cari la timpă bună suntă binișioiu umblavere, la timpă ploios® Insă abia suntu de umblat®. Acâsta se mtemplă cu deosebire ârna, primăvâra șj, tdmna, căndu se rupă podurile prin cresce- rea apelor® de munte și nu se restaurâză îndată, așia s’a întemeiat® acumă de cu- rendu la rîul® Șiretă, din care causa dili- gință de la Galați aă sosită cu 1 4 (Jile mai tănjiă în Oituză, fiind® silită a veni pe căi laterale peste munte și cu periclulă vieții;, carele cu marfa nu au putut veni de felu, așia chirigii s’a® ve^ut® siliy a Incuartjra maj^f. loră pe drum® Prin restaurarea drumului acestui-a co- merciulă cu producte transilvăniane în Mol dova ară avea uă ușiurință și uă promovare însemnată. 2. Comunicațiunea cu România prin pa sulă Buzeului. Acâsta nu e de felă acomo- dată pentru chirigii, servindă pasulă cu deo- sebire la intrarea de vite în și afară de Ro- mânia. Tăierea unei șiossle prin pasulă Bu- zeului ar fi cu multe dificultăți împreunată și alegerea acestei trase ar fi cea mai ne-, favorabile, trebuind ă a se tăia drumulă peste Aci îi cutremura scirea că unulă s’a ră- pită dintre dînșii, a primită martirujă cu- ragiosă pentru adeveru, dincolo că aă fostă tăiați in bucăți cu cruzime și munciți cu co- pii, femeii și betrănî, așa că de abea în- tn- tunercă îndrăzneau a culege sacrele loră re- mășița, a Vindeca pe cei răniți, și a adăpa și a Jiram pe cet flămânzi și însetați. Creștinii erau ca uă turmă de epurî carii, neavându iocă ficsu și tremurăndu în locu- ințele loră, le părăsescă de persecuțiunile vinătoriloră și nu sciă unde ’și voru opri pasulă loră, său mai bine ca uă turmă de oi fără de păstorii pe cațe o sfâșie lupii câm- purilorii. Dreptatea fn virfulă săbiei, des- rlulu celu misteriosă ală neamuriloră, s*a umplută de călăreți, de cai și de aime. A- tunci marele Constantin intrându în Roma pe unu monuinentâ înaltă a plântată uă cruce mărâță spre semnulă acei biruinți. Totu cu semnulă sântei cruci, după po- runca lui Dumnezeu, chiataămă pe mine în (Jiua necasului teu și te voiă scote și me vei proslăvi, marele Constantină a biruită o- mâlcă Elena, suntu deosebire, căci elă tiniloră ântâia dră, cea cea făcetore de slăviți de toți creștinii cui ună punctă forte înaltă ală acestui munte a ruptă lanțurile creș- ea a desmormântată cru- viâță, elă a deschisă tem- rașulu Bizanța, de care fusese biruită maț înainte în doue rânduri. Apoi a biruită totu prîn sânta cruce pe Ta tarii de la Dunărea. Așa, sântulă marele taperatu Constantin, cU crucea, arma cea mântultbre, prin minune H biruită și a crezută în celu restignitu pe nițile și a eliberată martirii, elă a oprită furia persecutorilor® elă a stricată templu- rîle idoliloru, ală a pusu ântâia dră crucea pe stogurile oștirilor® Romane și a biserici- lor®. suptă elu 8’a Înfruntată mincindsa în- vețâlură a ereticului Arie, "carele tăgăduia Damnedeireâ lui Isusu Cristosă și deoființi- mea lui cu Dumnezeu Tatăl®. Se nu uitămă dară acâstă îndoită Învățătură creștină de pietate și credință, de luptă și de adeveră. Astă-dî a triumfată spiritulă asupra cor- pului, lumina asupra întunericului, adeverulă mediunalu. Din contsa regimulft romană doresce uă împreunare cu Transilvania peste șesul® cel® mare ală Buzeului dealungulu văiei Buzou și a și făcută pașii necasari la așezarea unui drumu principală pe păqentu romănescă în direcțiunea cătră Crasna. 1 3. Drumul® peste Timișiă și Predâlă. A- cestă drumă de țâră pe pămeptulă austriacă se țjne tn stare forte bună. Asemenea s’aă putută dice pină la anailu 1864 ș despre, continuare^ drumului a cestui-a In Rămăniai Insă ci} durere vedemă că daunele .cășiunate prin inundarea apeloră de munte tn valea Prahovei din anulu 18^4, nici astăzi in D vî le?. A. Uf m www.dacoromanica.ro multe locuri și In distanții mari, nu se pdte omulii folosi de drumulu celfi artiflciosu, ci trebue mai de multe ori se trăca prin apă. Acestă stare tristă causdză erna și primă- vara adese-ori uă întrerupere a pasagiulut, seu e- uă căletoriă împreunată cu periclulfi viețeî. ComerciuW principala intre Transil- vania și România se midlocesce prin pasulfi de la Timișiu. 1) 4. Drumulfi peste pasulfi de la Brand pe ia Crucea-Rucărului, Cămpu-Lungu in Ro- mânia mică e Incependu de la Branulu infe- riorii internă stare fdrte rea și »bea umbla- veru. Distanta de la frontiera pînă la Ru- cărfi în România e cu pucine escepțiuni tn sensulu celfi mai stricto a curentului uă po tecă periclitare de vieță. Distanta Insa de la Brand pînă la Brașiovd e in stare bună și ’n totu limpulfi umblaveră. Transportarea de marfă se tace prin căi de sa mari pe dis- tanta Branu-Crucia Rucărului. Ac6stă liniă care duce tn România mică la Pitesci, Craio- va și chiaru în România mare la Bucuresci, e de Însemnătate mare și pdte fl pentru co- merciulfi Brașiovului de uâ importantă ne- asceptată, deca se va clădi unii drumfi. 5. Drumulfi peste Turnu-roșiu e pînă la frontiera țerei nOstre și dincolo ptoă lâ Câ- neni fOrte bunti și tn totfi timpulfi umblă- torii. Numai de la Cânenî pînă la RAmnicu, elfi se afle Intruă stare mai rea a cărei reparare e fdrte de doritO Camera comercială brașiovlană a otărttO a ascerne acestu avis înalt ministeriii cu ru- garea a atrage tată atențiunea la restaura- rea acestorfl doue Împreunări peste pasulfi Rranului și peste granița Buzeului, fiindu că prin uă comunicatiune bună și totfi d6una umblaveră peste pasulfi Branului, România mică tatrăgă se deschide comerciuluî bra- șiovenu, care plnâ acumfi s’a pututu purta nmaaî pe căi de samariu prin ună o- colfi mare. Pentru trecerea producteloru bra- șiovene la Cămpu-Lungu, Pilesci, Slatina și Craiova s’ar deschide unu prospectd nuoii și splendidă prin clădirea unui drumfi bunii In- tracolo. Drumulfi peste granița Buzeului insă s’ar aventa prin aeea-a că merge pe la gra- nița Romwei și a Moldovei Inăuntrulfi Ro- mâniei, mi^locindfi împreună pe cea mai dreptă și mai scurtă cu Brăila și Galați la uă în- semnătate mare și de unu calibru estraordinaru. (Tdegr&fulu Romănu.) SOCIETATEA ROMANA DE GIMNASTICA, ARME Șl DARE LA SEMNU. Personele invitate la serata So- cietăți! Române, peptru Vineri 7 luniQ, se încunoseiințâză, că ne a- v^ndu locă acea serată din causa timpului ploiosu, a remasă pentru Sâmbătă 8 luniu, daca nu va ploa. Comitetul#. >■1 nmi i, w——— PARTEA COMUNALE. PRIMARULC COMUNEI BUCURESCI. Din causa preciurilorh prea ur- cate propuse de concurințl în (Jitia de 27 ale curintel, neputendu-se da sevărșire adjudecațiunel pentru în- ființarea celorti masett de lină safi 6 Scaune idem j ripsri verde. 2 Oglindi cu pervazuri de nucă. 5 Galerii idem. 5 Perdele de salonă verde, că pasmanterie împrejură. Doritorii d’a se angagia cu pre- darea acestoră mobile, suntă invi- tați se se presinte la Primăriă, în diua de 14 luniU viitoru, la 12 ore la amia-țll, spre a se face lici- tațiunea și adjudecațiunea după re- gulă, aducândă cu d-loră și garan- ții solvabile, spre a putea lua par- te la licitațiune, P. Primară N. Manolescu. No. 5221, 1868, Maiă 31. La (Jiua decisă prin insciințarea No, 4375, pentru arendarea moșii Ordorânca, în comptulă d-lul Chr. lorganda, care n’a dâpusă garanțiă ipotecară, conformă art. 11 din con- dițiunele, după cari s’a făcută aren- darea, nepresintăndu-se nici ună do- ritoră; supsemnatulă am amănată facerea (Jisel licitațiunf pentru de proprie pirtă firma r Snb-semfiaWWvînd ao, a mea Otelu care । Oteln do Românie, staționatii în Tîrgovisce ee se află tris-a-vis de Otelu ConOordiajțauiHitiu, eezY. ta ÎJyNieu Lahovnry, calea nF 'WT51RTATU și de *1N-j Bâfly et Semo. DorTlorH sc potu UA MAȘINA de TRIE adresa .Im. d-lorn M Ireon et U-nie RATUț Claițjn; sistem nou, doue vînturât orr Doritorii sc «e a dre- BaZiiu de Lopdru țvo, 20 No. 286. ’ 6 —3j. pe Onorabilu l’ublicu, caie va trece prin Tîrgovisce alu onSra' că plrc- sența d-loru, găsind în acostă Otelu ^dăî f6rto bine mobilate, ți cu pre țuri moderate atâtu ș'unij serviciu •profundă la tdte ee va cere pasa- Mogoșâeî, No 28 "N8/29T '^⁸ ■ XOUE EP^StJttăsurăMe 4 ani, elegante, și fără ctisură^ suntu de vîu8are. A se adresa Ia Consulatufu A- nE VINpARE moșia Colintma Floresca din Distr. Ilfov. A- sernine» ți dpi moșia PIERSIC/. Distr Ialomița 2,500 son 3,000 po- gone la caipii’rt' dupre Ialomița. A- căstă din urmă se dă și cu arendă de Ia ăunliî 1870. A se adressa gerii. Marin Ivanescu. CASA din Strada Calvină, No 18, cn cinci odăi, cuhnie și o- daiă de slugi, sc închiriată de a cuină, cu mobilă și fără mobilă. A- matorii se potu adresa la Epitropu cari păte găsi la numita casă. No. 262. 6 —21 11 » 240---250 ,, „ deșerte... 9 Campina, p!6e, cald 15 gr. Găesci, senin, plus 20 gr. Reni, nour, vînt, plus 24 gr. Metalice..... 57 30 , cărnău ,, L , --- 200 210 pornite încărcate 10 Focșani, cald 24 gr. Mi8il, nour, ptoe frumdse. Bacău, senin, cald, 28 grade. Naționale........ 58 50 H »h o »> » deșerte.. 16 Piatra, senin, cald, plus 22 gr. Măgurele, furtună cu ptoe, eald 22 gr. Loso................ 63 --- „ arnăutu ghircă............ 218---210 Vap6ro sosite............... 8 Bn8ăă, nour, vînt, cald T. Jiu, senin, cald. Creditulă....... 84 --- Secară.................................... 120 125 129--- --- „ pornite............... 6 Tîrgovisce, puțină plde, nour, cald. Argeșiu noru, ptoe Acțiu. bănce 739 --- Porumbă ............................... 140 --- 160 Șlepuri pornite și în- Craiova, puțiuă plde, nour. Severin, nour, furtună. London......... Î90 60 Or8ă ................................... 80---120 cărente la Bulina........ Mărgineni, nour a pioat, nor, cald. Dorohoi, vîut, senin, plus 26 gr. Argintă....... 116 15 Ovăsu..................,.................. Nămțu, senin, cald 20 gr. T. frumos, furtună, cald plus 25 gr. Argi. tn mărf. 113 75 Meiu............................... Ploescî, puțin nor, plde, cald 24 gr Mihăileni, lipsă de ptoe de 6 septăm Ducațf........... 5 53 Rapiță................................... Giurgiu, nor, vînt N- cald 26 gr. lasy, nour vînt, plus 20 gr . ... . - Slatina, senin, apoi nor, vîut, cald. Folticenî, senin, plus 28 gr. XOAN ANGHELESCU CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALATULU DOMNESCU. IOAN ANGHELESCU CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALATULU DOMNESCU. Ânunciâ Înaltei Nobiliml și Onor. Publica, că an sotitn unii mar⁴ asortimentu de diferite Ape Minerale umplute numai din luna lui Main. A i Să ps hneacu comande șwntru ori-ce porte a României, șî ne efectu^ză cu cea mai mare praM și sotidă. prIma imp. reg. privilegiata SOCIETATE DE NAV1GAȚ1UNE CU VAPORE Transportulă Pasageriloru de Ia Giurgiu PLECAREA VAPORELORU ACCELERATE ÎS JOSU. Mercurea și Duminica îk susu. Săbăta și Miercurea la 6 ore sdra. la 12 oro 8>ua. PLECAREA VAPORELOR DE PASAGERI Marța și Sâmbăta Marța și Vinerea la 3 ore a. m. la 42 ore 8ra&. Bucuresci, luniă S/₁T 1868. Agenția primei imp. reg. privilegiatei Societățeî de navigațiune cu vapdre pe Dunăre, ^d¹¹ ȚePeⁿ*ag> agent. sa Q GALBENI, SE DAU CU t>,vVV prima HYPOTHECA. A se adresa, la Redacțiunea Românului. No. 261. 10-28, 3 1 . PRIMA IMP. REG. PRIVILEGIATA [ț SOCIETATEA DE NAVIGAȚIUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE $ Espedi^iune accelerată de mărfuri in Prin- cipatele. Unite-Romane. Pentru a oferi onorabilului Publică co- merciantă mijdee sigure și repeji do trans- portă a mărfuriloră în Principatele Unite-Ro mâne si voră lua dela 12 luniu a. c. în tdte vlnerile, următdrele disposițif; Ună bastimentă, a căruia însărcinare» va fi numai transportulă mărfuriloră espcduiîa accelerată, va descinde de la Vienu la Os’ șova, dispusîndu-se acolo, ca tdte mărfurile sosite se fie i Iță mai ne-întîr8iste espeduite înainte prin ună bastimentă de pasageri; Tdte mărfurile espeduite, accelerată și care se găsescă predate la Vină la magasinurile din „Weisgârber“ joi la 6 ore sdra, și la ■ „Kaisermuhlen“ la 8 o :e, voră fi espediate uegreșitu cu bastimentulu de vineri, osber- vîndu-sc pentru terminulă predării § 20 din Regulamentului de esploatare.:—Espeduirea accelerata de Duminica își va urma cursulu. Agenția primei imp. reg. privilegiatei So- cieățiî de navigațiune cu vapdre pe Dunăre. București Iunie ⁵/, ₇ 68. Idn Țepeniag, agent. inscxnMaaMaHHHKM BAȘINE DE SECERAT ’ib ... . BIUROULU SOCIETAțILORU DE ASȘICURARE VfWARA. GEKEKAIA Șl „LA RALO1SE ii se afli de astX8i înainte în STRADA GERMANA Casa d-lui Anghelovici (Prăvălii No. 11 și 12) vis-ă-vis Ho- telului Concordia; unde sc priimesce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DONAREA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Sociitățî gi ratdtjă pentru DE LEI și tdte păgubite ce a’ar ivi se reguid^ Bucuresci. 20 Aprilift 1868. In Districte ss priimescu Ofertele HAGI IOAN PITIȘI apsieMrile încheiate cm fondurile loru în sa®® NUOI în modulă cehi •4-S MILIOANE mai dreptă și espeditivu de cătră REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, Agențiile ndstre deja cunoscute, dru în ploiești la Doinnu APE MINERALE PROASPETE ȘI ADEVERATE NATURALE Aă sosită filele acestea la PHARMACIA sub-semnatului. Adueându tdte apele D’A DREPTULU DE LA AD- MINISTRAȚIUNEA ISVOARELORU respective, și pri- mindu la fie care 15 8*'e asortimentu prdspătă potu ga- ranta cu DESEVERȘ1RE pentru a loru BUNA ȘI VE- RITABILE QUALITATE, recomandîndă totă d’uă-dată onorabiloru mei clienți și prețurile cele mai moderate. ED. IUL. RISSDORFER. Pharmacistu la Leulu de aură, Strada Carol I. (Curtea nrl. 272. 500016000^LT^: ipotecă A se adresa. Calea Mogoșdeî, No. 61, de la ora 5 pînă la la 7 pomeridiane. 108- D. ION CIUFLEA N° 45 STRADA RICHELIEU, a lui Wood, șe afla de vîndare la WALLER Șl HARTMANNJ Bucuresci, Calea Herestreu, No. 105, Galați, ^trida Portului. No. 273. 10—28- Doctoră în Sciințele Giuridiee de ia Universitatea din Bologna, anunciă pe concetățenii șei că dă consultații în tdte filele dc la orele 9 —11 antimeridiane, ovînda locuința pe Strada Belvedere No. 58. No. 228 10—2Ș- SEPONULU M1RANDA. Cu basc de sucă de Crinii și Lăptuci. Deștul a compara cu săpunurile cunoscute spre a’i da preferința meritată. Elu comunică pielei nă supleță particolară- face uă spumă abun- dentă, oare formd8ă uă adeverată baie de lapte și parfumnlă delicată alu săpunului na lasă nimica de dorită. DENT0R1NA ȘI PATA PENTRU DINȚI Dentorina este ună elixiră pentru curățitulă dințiloru din cele mai plăcute- Elă parfumdsă și răeoresce gura, întăresc® gingiile și auără dinții de stricăciune. Pata pentru dinți aă făcută uă revoluțiune întreagă în aedstă parte a toiletel și au isbutitfi a suprima tdte prafurile și opiatele mai mult ouă mai pucin acide și nuisibile. — Este de ajunsă a trece aă peri- uță de dinți udată peste acea pată pentru a obținea uă mccilagine m6ie și unsurdsă, care dă dințiloru uă albdță ebluisanta. Depos;tulă preparațiuniloru ndsfce, în Romania se află numai: în Bucnrearf la PharmacÎE A. Plecker, vis-â vis de Pasagiu Română. Ea lăți la Pharmacia C. Konya, în Bacăă la Pharmacia E. RakovițV No'. 284. 24—7Ș OOCTOKU FABKK IU are locuințîa în Strada Vestei, No. 9 aprdpe de pâr ta Spitatulului Colțea, și ține consultațiuni pe orele 2 pînă 4 după amia8i. No. 224. V-H 20. T’ILULE DE JODUntlDE FERU Șl MANGANESIU i>b BURIN DU BUISSON. Aprobate prin Academia de Medecinâdin Paris. Grații ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca superi6rc a piluliloi Q de protojodur de fer6 semple, elle sunt completă inalterabile acoperite d’uă lecturi balsamo-resindsi fdrte j ușurică, profitănda de propictățile speciale a|e jodtî-fer și manganesiulul. Este pentru diversele litre que elle consli- tuc ună medicamente escellentin affecțiunile limfatice, scrofuldse și numite lubereuîdse, cancerdse și sifilitice. Palidele culorii, sărăcimea de sânge, irre- gularitați le meiwtruaținnel amenorhea, dis- paril rapidii la a lord Întrebuințare, și DD. mecftcl sunt siguri a găsi in trînsele vă medical lele sloi ițiune energică a fortifia tesiperamen- ibe și a combate fiisia. Depoulti generalii la 'Buccuresci, in phar- macica la Cerbulti de aur adl Adolf Pleckbr, piste drum de Passagintur Rom&n; la lassy, de Konya ; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz la Tatucheski. fiEORGE DEMETHUSCU Doctoră îu dreptă, face swnoacută One Publică că își a stabiliti domiciliulă seu în Brăila și oferă servi- ©ielo sale ca advocată . verî-că-ijia va bine-voi se-i în- ®redinț®z© procesele sale înaintea tribunaleloru din Bră- ila și Galați sau la Curtea do Apelă, din Focșani. No. 271. Ș-ț-28 Brăila, .Strada Colți No. 9 tn 4 3 ‘pțrc&nu ; CASCAVALULU DE PENTELED A D-LUI EHACHE PERSESCU Sub-semnafil recomandă înaltei Nobiliml și Onnor. Publicn, că le-M sosit bln Transport din a- cest Cașcavalfl de Vară, în bucăți mici cu marca E. P. care e mal superior de cit pînă acum Singurii liiiidu că se va distinge acestă Cașcaval» între tote cek-Ualîe ale Țerel prin calitatea iul cea superi6ră]în cătu a nti mai lașa siinicu de’dorit. — Singurul Oe^oă in Capitală numai la Magasinulfi FiLLEANL et IONESCLI, Strada Germană. XB. ite vlnfure se mM ia d-lui O, SlaicooUs Biata lealnuui. Tipografia G. A. Roăeîtț Ștrada Colței, No. 42,