AlD DOTK-SPRE-DBClLE ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULC ROMANO No. 1.— HEDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. VINERI, 7 ÎUNlU 1»68 VOIESCE ȘI VEI PUTE CAF1T. Di61. fE kf>U . ■ • PS efcSE LUNI. TE TB®I WNÎ. PE UA LUNA , , . ist nouI 48 — 58 „ 24. - 29 . . . . » » 12 - ¹⁵ .......... „ ⁵ - 6 UNU BBBMTLABU 2 4 BANI PENTRU PARIS PK TEIMEBTBU FB. 20 . pBNTBU AUSTRIA........FIOR. 10 VAL. AUST. LUMJNEZA-TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNțlUbl ți RECLAMA A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTBATIUNBA ZIAR ULEI JN DISTRICTE LA COBESPONDiapI DIAHIULuI țl PRIN POSTA. - LA PAB1S LA D. DABBAS-HALLEGBA4 X BUE dk"l'ancIenne COMEDIE NO. 5. a B U N ț i C K 1 L k LINIA DE 30 LITERE........40 BA.tl IftSEBTIUNl ți RECLAME, LINIA . 2 LEI NOUI mânia far ii de di 1) nu ni se pdte contesta că relațiunile ndstre cu pu- terile garante trebue se fiă în ase- mene cașuri singura nostră preocu- pațiune și tocmai în acestă privire dămă întregă ndstră aprobațiune tac- tului politică ce a aretată Senatulă voindă se ia guvernulă din măna unoră omeni cari în cursă de 16 luni aă isbutită a ne strica cu tdte puterile amice, urmăndă consiliile acelei puteri care, împinsă de uă in- amicie tradițională, a căutată se ne devie fatală în tdte momentele deci- sive ale istoriei ndstre. Da, Sena- tulă voindă a reînnoi vechile ndstre alianțe, voindă a înlătura obstaclulă ce se opune la manifestarea unoră simpatii ispite într’atătea rânduri și voindă se o facă tocmai în momen- tele în care acele simpatii ne suntă mai de nevoe, Senatulă o repe- tăm® a bine meritată de la națiune. De aceia acusarea Romanului că Senatulă a dată ună votă de blamă în aceste grave momente, departe de a’lă atinge, este uă probă mal multă de adevărul® esprimatu de d. Vernescu cănd® vorbia de espe- riința înțelâptă a Camerei de susă. Orbi acel care nu o vedu, orbi a- eel care re^emându-se pe uăpopo- raritate fabricată cu ajutorul® poli- ției credă că interesele României se potă apăra și sprijini prin clamd- rele unei părți infime a Capitalei, orbi, și de trei ori orbi acel cari isolăndu-ne cu totulă, speră că Ro- mânia va mai putea exista atunci cândă, părăsiți de toți, vom® fi re- duși la singurile ndstre puteri. A-, tâtti de anormală este situați unea, atât® de contrarie este puterea gu- vernului intereseloră țerel și precep- telor® unei politici raționale, în câtă depeșele publicate mal susă ne a- râtă mirarea ce ea a desceptată peste totu loculă și credemă că. nu sun- tem® departe de adevără, picând® că biruința guvernului este umilia- țiunea națiune!." Cel de la Țerra mărturesc® în sfîrșită că situațiunea politică a Eu- ropei este grea, că ea s’a ’ngreuiată prin afacerile din Serbia; că „eve- nemintele se precipită/' și mărtu- resc® înșil că d’acea-a și maioritatea Senatului a voită ca tocmai în ace- ste momente „se iâ guvernul®.“ Mulțămim® celoră de le Țerra cedă mărturită înșil că nu după voinția națiunii și nici după îndemnulă iei Senatorii aă lucrată aștă-felă; le mulțămimă| ca® dechiarată că ochii Senatorilor®, ca și pîrghia loru, a fostă afară din națiune cândă aă dată votulă de blamă cu speranțiă că voră putea se vie la putere. Acestă mărturire constatată se trecem® la alta. Organul® Senatorilor® recbndsce că situațiunea este grea și că com- plicări mari se potă ivi; elă recu- ,ndsce âncă că în asemene împre- giurărî are trebuință d’â avea sim- patiele puteriloră amice și, cu iote aceste, totă în abestă numeră țlice, în a treia coldnă a ^iariulul, „gu- vernulă face politică # rusdscă, per- secută pe evrei, S. c. 1;“ țotu în acea țevistă dice, în liniele Ce ci- tarăm® că „guvernulu urmându con- siliele acelei puteri care, împingă. d\ud inamicie tradiționale? S. c. c. 1) Aci credemă că est6 uă greșială tipo- grafică; redapțiunea a scrisă, negreșilu, re- numitele cuvinte ale Jtaliei in 1848, și cari suntă; „Italia fera d’a seri Italia îșf va face Insa-și trebile sâle SERVITIU TELEGRAFICI) AMJ KOM1M1AI. PARIS, 17 luniâ. Milan și cu Rislici voră pleca pbte după votulu Skupeinei. AELGRAD, 17 luniă. piariele oficiale a- sicură că putoriie dau Serbiei deplina liber- tate în alegerea principelui. Arestările ur- mâză. Nemulțumire contra guvernului. Agi- tarea căscigă terămă. -- ..................- ___________1__ Bucuresci CireșiarO. Uă depeșă din Viena, cu data de eri ne spune că Alteția sea impe- riale, principele Napoleone a ple- cată eri din Wiena pentru Pesta, și că se crede că pe Duminecă sâuLunl va onora Capitala României cu veni- rea sea, în mițlloculă acestuipoporă, care datoresce Alteței sele, Impe- ratorelul și Franciel re’nviuarea sea în vieță politică. piariulă Ț&■ra în no. seă de adl, publică uă depeșiă a serviciului seă telegrafică în următârca coprindere. „Le Bund găsesce curiosă că s’a afeceptată votulă Senatului pentru a congedia ună ministeriă ca acelu-a ală d-lul Brăteanu. „Les Debats țliceₛ în privința de- misiunil date ș’apoi retrasă că ’n România se petrec® lucruri neauzite." Și mal ănteiă se ’nsemnămă că serviciul® telegrafică particulariă ală pariului Terra, nu este de cătă pentru serviciulă particulariă ală opiniuniloră acelui c^iariă, nu este de cătă spre al face cunoscută cu -âuțsla eleptrică critioile ș’atacuriie în privința României ș’a guvernului de către foile străin®, Piariulă Bund, găsesce ună ce curiosă că ministeriulă nu este con- gediată, gonită fără voia națiunii, fără voia Camerei, ba âncă și chiară fără ună votă a însu-șl Senatului. Dîariulă Bund îl pare ciudată se stea la putere ună ministeriă care este susținută de națiune și combă- tută de piariulă 'erra în unire cu Presa austro-maghiară; și 'odată a- < estă opiniune se transmite prin te- legramă celoră de la Terra. piariulă Debats fiice „că suntă lucruri neauzite ca ună ministeriă se-șl dea demisiunea ș’apoi s’o re- tragă, “ nesciindă în ce împregiurărî ș’a dată votulă de blamă de către Senată, ce putere aă în țâră cel cari l’aă dată, și câ a făcută Camera și națiunea în urma acelu! votă; și, serviciulă telegrafică ală pariului Țerra, care este mută pentru ori ce alte ScirI de mare însemnătate, vor- besce îndată spre al transmite cu- vintele cliariulul Debats, care ^ice că suntă lucruri neauzite, fapte ce se facă pe totă ^iua și ’n tâte țerele, adică demisionarea unul ministeriă ș’apoi retragerea demisiunil. Avemă însă ceva mal frumosă în piariulă Țerra de ații; bea ce țlice elă în re- vista politică: „Alte suiri ne anunță întârcerea prințului Napoleon la Paris și ulti- mele evenimente ne voră fi pdte cu totulă străine la decisiunea sea. Cănd evenimentele se precipită, acțiunea politică se concentreză și nu prin voiajuri depărtate se găsescă și șe dâă șoluțiunl. Cătă pentru noi măr- turimă că amânarea călătoriei prin- țului este ună indiciă gravă și sun- temu âresce aduși a ne întreba: în ce posițiune ne-ar găsi nisce cqm- plicațiunl eventuale? Ori ce s ar pute elice de politicii de Ia Romă nulă, ori cătă ar striga patrioțil îafocațl: „Ro- Așia dar®, acum® chiar®, când® ^ic® că suntem® în periclu, dacă nu vom® avea simpatiele puteriloră amice, puteriloră cărora le datorimă esistinția ndstră politică, organul® Senatului începe din nuoă a elice, spre a ne atrage acele simpatie pre- ci<5se, că guvernulă aptuale urmâză politica rusescă^ și repune pe ta- petă bandele, persecutarea Israeliți- loră și tdte cele-l’alte acusărl făcute aci în Ț^rra ș’afară, în presa aus- tro-magghiară. Națiunea întrâgă cu- ndsce aceste calomnie ș’a demințită necontenită pe calomniatori; pentru ce dară cel de la Terra stăruiescă în ale susțind? Scopulă este înve- derată ș’acumă, cum® vețlurăm®, mărturit® de însu-șl acest® ^iari®. Dar®, țlic® dumnâlor®. tocmai pen- tru a scăpa națiunea de urgia pu- terilor® amice a le redobândi încre- derea „ș’a renoui vechile aliancie" Senatulă a voită se te puterea în mână. Cumă! DD. Ion Mânu, Ni- colae Crezzulescu, Constantin Brăi- loiu, Plagino, voră da, venindu la putere, chiezeșie că respingă consi- liele Rusiei, că urmâză numai pa- cele ale națiunii române și voră re- noui aliancie cu puterile de gintea latină? Dară, cândă dre a® lucrată ș’aă dată dovedi că lucrâză în spi- ritulă națiunii române ș’ală gintel latine? Dară de cândă dre acești domni suntă pentru națiune și pen- tru Europa inamicii ounoscuțl și și- curi ai acelei puteri care „împinsă d’uă inamiciă tradiționale, a căutată se ne devie fatale în tdte momen- tele decisive ale istoriei ndstre" când, ca se nu mergemă mal departe, mal deună-^I chiară, într’unulă din momentele decisive, cândă Turcia nu recunoscuse âncă pe Domnitorele aptuale, d. Brăiloiu scria, (Septembre 1866) alăturea cu d. Costa-Foru, în piariulă Ordinea (no. 4) că în credința ndstră, rbligiunea ne a făcută ș’a- vemă simpatie pentru Rusia care s’a aruncată în luptă ca se ne a- pere contra Islamismului? De căndă acesci domni aă devenită paladiulă pan-latinismulul în contra pansla- vismului, căndă la Septembre 1866, d. Brăiloiu scria, alăturea cu d. ca- valer ală Rusiei, Costa-Foru, și scria în contra ndstră cari aretam® viua protecțiune cu care ne acoperise Fran- cia, că ..vomă reveni la iubire și recunoscință către apârătorea feli- giunil ș’a Patriei, către vechia nds- tră protectdre?" Noi am <^is® chiară atunci d-lul Brăiloiu (Roma,nulă din 7 Septembre) că „n'aveînă nici uă ură contra Rusiei; dar® că nu putem se nu recundscem cea-a ce datorim Fran- ciel și se nu urmăm politica naționale." Cum® dar®, âncă uădată, dd. Se- natori și organulă loră spună c’aă voită se viă la putere acumă, în aj unulă pdte ală ceDră mal mari complicări, ca se dea chi zeșie na- țiunii și gintel latine, că națiunea roniănă va urma uă politică romă- nâscă, âră nu antinaționale! Nu noi vomă respunde la acâstă întrebare, la care respunde națiuneaîntregă, care cunosce trecutul® fiă-cărul; d. Du- mitru Ghica a <)isă, în facia na- țiunii, că nici ună momentă nu va susțiite ună asemene ministeriă națiunea romăgă a respunsă aces- toră omeni necontenită de la 1848 și pîn’acumu, prin necontenite res- pingeri șf ști’igărîde indignare. Totă ce avemă a f^ce ații este, âncă uădată a constata c’acumă inșii dumnialoră mărturescu că dacă au ADUNAREA DEPUTAȚIL0R0. Ședința de la 5 luniu 1868. Suptii Președinta d-lui Fâlu. Se faciu comunicările ^ilei. Se comunică demisiunea d-lui Gheorghiu din funcțiunea de secretar. Camera n’q primesce. D. ministru de financie cere prin me- sagiu unii credite de 60 mii lei noui pentru a se despăgubi acele persdne cari de mai multi ani șî-aii perdutO banii încredințați poștei: unii împiegatii din cauza căroru-a S’au per- ii utu acești Liant suntu siiu condamnați înaintea justiției; însă persdnele cari aii per- dutu banii nu mai potu ascepta, și. este ua datoria de ondre a’i despăgubi. Se comunică demisiunea d-lui Ștefan Go- lescu ca deputate. Camera primesce demi- siunea după cererea d-lui miniștrii Brătianu. D. Gheorghiu interpelă pe D. ministru de financie în privința crisei monetarie de la Iași, din causă că s*a trimise la Iași doue sute de mii de lei în monetă de aramă. In locO d’a se plăti conform legei, numai cate cinci lei in monetă de aramă la cei ce aveafi a primi bani de la State, s’au lătitu mandate întrege în monetă de aramă; d’aci a resul- tate acea-a ce resulta totu d6una căndu se respăndesce mai multă monetă de aramă de cătu trebue pentru schimbe; monetă de aramă s’a discreditate; n’o mai primean neguțătorii sCu primeaO ^eco bani drepte opte parale tn locă de doue-spre-ijece, cursule lașului. Monetă dar a foste considerată ca falșă: uă pane care se cumpără la jlași cu 60 par se vindea prin bani noui cu doui lei jume- tate. Primăria de Iași a luate mesuri pen- tru a opri aceste reu, obligânde pe casierfi a nu da mai multe de cinci lei în bani de aramă celord ce aveau a lua bani de la te- saurd. Insă D. ministru a respunsă cu in- dignațiuno ca primăria n’are dreptu e se me- steca în astă cestiune. Domnule Gheorgiu dă citire une: depeșî a ministrului de flnaa- cie în astă privință în care pe lingă cele de mai susă mai adaugu că cei cari ar voi, potă se ie mai multa monetă de aramă de câte cinci lei noul. Mal vorbesce asupra reului ce resultă tn uă pră mare cantitate de mo- netă de arama, pice ca âncă trimițindu-se numai 'inoiietă de aramă la Iași s’ar putea (jice că s’a făcute acesta pentru a se aduce aci d’acolo aurulu și arginlulă pentru a plat j lui Oppenheim. Maî Interpelă âncă în pri- vința vuieteloră ce aă eșită ca aă venită bani falși din Rusia și Austria; atrage vigi- lința d-lui ministru asupra acestui puntu. căci amintesce că supt Petru celă mare alu Ru- siei ua asemene falsificare, venită din străi- nătate în Rusia a costată pe acesta vre uă doue $eci dc miiiâne. Cere a se lua garan- ții pentru a nu se discredita monetă de a- țama D. Ministru Brătianu *ⁿ a^^ȘÎ timpă însă a venită călii furtunele deveneafl mai violinți și mai însuși Domnitorulu fiindu M. S. însciințatu ameninlătbre. Sadatapoi pe dala ordine mu- . . nicipalității se îngrijâscă a împării cele ne- Acesta adresa, prin organului d-lui pre-‘ ° J umaiy teie ut ședințe alii consiliulni de maiștri, se va ce-:peⁿlru h locuitorn «se- munka guvernului princiarii ale Serbii pe''¹”’’ aⁿler'Dlal⁴ⁱ Ș* a pune numai de cătu In calea legale lucrare curățirea canalului, făr’a cuteza ci- ,. toeva pe viitoru se ’ffl mai astupe; acdsle Votata și datu in localulu ordmaru alu‘ , generase disposițium s’aii și esecutatu îndata. dblulfi' . , „ Abia a trecutu însă 1868.’ i fatala catastrofa, și ședințeloru nbstre, în Bucuresci, pe Mitropoliei în 3 ale lunei lui luniu anulfl Preșidintele Adunării., Dr. Fătu. două luni după acâstă jisulă canalii s’a asi - la același locă* patu din nuou, totu la același locă* j In urma ploii de Sâmbătă sâra fl-iă Iunie curentă), canaluifl a debordată din nuoă și D. Ținu de la 13 membrii din Fălticeni ale căroru pume se voră publica la timpu . . . . . D. Hrisochefal Huși . . . D. Strâtilă Huși . . . . D. Ștefan Mkhăescu Tecuciu de la cinci membri................ D. losefescuj Tecuciu, 7 membri D. Neculau, Tecuciu-, 10 membri D. Mitrea, Bârlad, 4 membri D. Horezeanu din Brăila, 1'6 membri din Călărași și duqi din Brăila...................... D. V.Dimitriu, Galați, 5 membri D. Ștefan Ney, Iași, 7 membri D. Gheorghiu, Roman, de la 17 membri și anume: d. C. Stur= za 4 galb.; M. Sturza 12 galb., G. Roiu, C. Copacinânu, Pavlescu Siadbei, Neculi, Vasiliu, Petrovici, Alterescu, Dimitriu și Paraschivu căte unu galb. și I. Gheorghiu Iei și mai multe esemplare de mu- sică, In totulfl suma trămisă de d. Gheorghiu..................... D. Murgășianu, Craiova, ds la 3 membri ........................... Tănăsescu, Ocnele-mari . . N. Plopeanu ..... G. Săvescu, Iași, împreună cu dd. T. Săvescu, I. Mardarie și Ach. Pallade, căte 27 lei, în totală . . . . . . 3 74 31 31 135 189 270 108 20 29 29 572 - 135 - 1 77 36 86 910 432 27 54 108 36 Suptă-scrisulfi, aduce, ia numele socie- tății, mulțumită publică pentru aceste oferte patriotice, Președintele socîetăței, A.P.Ilarian, A EȘITU DE SUPTU TIPARU de L G. FUNDESCU. • ' I Conțiindu șâse țjeci și, trei diferite bucăți de versuri urmate de unfl șiră de noliție. Aceste versuri, ca tbte poemele domnu- lui Fondescu, sontu d’uă armonii naturale, d’uă vesificare lesne, pline de'imagine ți de ideie în adeveră poetice. Musa plăcută, spi- rituale și alingetbre a d-lui Fundescu este destul de cunoscută, pentru ca se mai vehimfi se’i aretămu astă-^i distinsele calități; dacea-a ne mărginimfl a anuncia numai apărareaas- toră poesiî noue, sa www.dacoromanica.ro ROMANULU 7 IUNITJ 1868 485 PARTEA COMUNALE. CONSILIULU NUNICIPALU DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA XXXIII. Jom 2 Maiii 18G8. (Ținută cu membrii presinți, conformii ciulul 54 din legea comunale) Presinți • D. 0. Panaiot, Primarulfi. — 0. Lapati, consiliaru-ajutorfi — Gr. Serrurie, idem. — G. Petrescu idem — V. Hernia idem. •arti- — N. Manolescu, idem. — Anton Stoianovin consiKarfi. Absenți: D. P. Buescu, consiliaru-adjutorfi. — D. Culoglu, consiliarfl. — Gr. Lahovari, idem. — Dr. latropolu, idem, — T. — N. — B. — I. Mehedințianu, idem Pancu, idem, Protopopescu. idem. Maitinovici, idem — Eug. Carada, idem. Ședința se deschide la 8 D. Lapati Zi°e că, multe Zile de cândă '/₄ ore săra suntă mai consiliulu a votată punerea în licitațiune a fa- cerii de canale și de pavage siste- matice în orașă, și pînă astă-Zl nu s’a făcută publicațiunea nici în străi- nătate nici aci. D. Primară respunde că causa întârzierii acestei publicațiuni este că consiliulu a Z'să că primăria se publice și devisulă lucrăriloră — după cumă și trebue — și devisulă nefiindu făcută, s’a însărcinată d. architectă ală orașului se’lă facă; însă pînă acumă nu l’a dat. D. Lapati rdgă pe d. Primară ae grăbescă lucrarea și se scotă pu- blicațiunea câtă mal cure udă. D. Primară Zi°e că, dorința d-lul Lapati se va împlini. D. Lapati Zi°e că, votulă dată pentru aducerea petrei aflată în de- posite a d-lul Dim. Cantacuzin, în- treprinZetorultt canalisărh și pavăril cu petră regulată a căii Mogoșoiei, s’a dată spre a nu remânea înapoi lucrarea canalului. Dacă dară men- ționatulă votă se va fi esecutată, d. Lapati este de opiniune a se lua disposițiunl pentru a se începe con- tinuarea canalului. Consiliulfi adoptă opiniunea d-lul Lapati, și decide a se invita d. Canta- cuzin se reîncepă lucrarea construc- țiunil canalului câtă de curândă. D. Primară comunică consiliului adresa d-lul ministru de interne cu Nr. 6,817 prin care aprobă bud- getulă comunei pe anulă curentă în marginile venitului legală. Consiliulă iea actă de acestă co- municațiune, și decide ca budge- tulu se se tipărescă în mal multe exemplare, cari se se împarță în comună. D. Manolescu Zice că, cândă s’a dată votulă pentru punerea în lici- tațiune a îmbunătățirii celoră 10 strade de prin suburbile retrase ale orașului, d-sea a înțelesă că, pe câte-va din acele strade se va face pavago și pe câte-va alte-le șosea după cumu a propusă d. latropolu, și astă-felă s’a și formulată votulă; fiindă însă că Primăria a înțelesă altă-felă decisiunea consiliului, și a pusă în licitațiune 9 strade a se pava și numai una a se face pe dânsa șosea, d. Manolescu propune! a se explica menționatulă votă în- tr’ună modă cumă se nu mal lase locă la nici uă interpretațiune alta de câtă aceia ce trebuie se albă o- tărîrea luată, adică că pe trei saă patru din Zisele strade se se facă șosea. D. Lapati Șicendă că se unesce cu propunerea d-lul Manolescu, a- daogă că este de părere ca d. Pri- , mară, împreună cu dd. Buescu și Manolescu, ajutdrele d-sale, se vi- siteze acele 10 strade, și se deâidă pe cari anume dintrînsele trebuie a se face pavagiu și pe cari se se facă șosea. D. Petrescu observă că într’ună din ședințele trecute în care s’a fă- ’ cută uă propunere ca aceea de astă sdră a d-lul Manolescu, D. Buescu a respunsă din partea primăriei cum că votulă în cestiune a fostă dată cu înțelesă ca numai pe strada Chi- riac se se facă șosea, iar pentru l cele-l-alte strade s’a lăsată la chip- Izuirea primăriei se decidă a se face pe dânsele pavagiă seă șosea; că consiliulă a primită de bună espli- cațiunea dată de D Buescu și a trecută la ordinea dilel. Acumă dar, Zice D. Petrescu, nu se mal pdte face uă propunere de interpretare a votului, ci, dacă D. Manolescu doresce a se modifica decisiunea de mal nainte, se facă uă propunere nuoă. D. Lapati elice că D. Manolescu și d-sea nu făcu uă propunere nuqă, ci fiindă că consiliulă a decisă ca acele 10 strade se se îmbunătățescă unele prin pavagiu, altele prin șo- sea, lăsândă primăriei se otărască pe cari dintrînsele se se facă șosea, de aceea d-sea, D. Lapati, a pro- pusă ca D. primară împreună cu duoi din ajutorii d-sele se mergă a visita stradele și se alegă pe acelea cari sar putea îmbunătăți prin șosea. Se pune ja votă propunerea d-lui Manolescu cu adaosulă propusă de D. Lapati. Consiliulă o adoptă. D. Petrescu voteză contra. D. Lapati Zjce oă în ocolulă 1 ală orașului se socotescu și tdte căile principali. In acestă ocolă regula- mentulă nu permite a se face îm- prejmuirile de cătă de zidă. Pe căile principali însă, spre ca- ¹ petulu loră, suntu proprietăți de uă punerea seâ la regulamentulă mu- nicipală. și a-se da în judecată. D. primară Zice «să Ziu® de 10 Maiă este aniversarea intrării M. Sele prea înălțatului nostru Domnă în capitale, și că este de opiniune ca acestă aniversariă se se serbeze estimpă în orașă într’ună modă con- venabilă Consiliulu adoptă opiniunea d-lul primară, și acordă primăriei ună credită de dece mii lei pentru spe- sele acestei serbări. D. Primară pune in vederea con- siliului adresa d-lul Ministru de In-, terne cu No. 6,907 prin care apro- bă regulamentulă pentru fiă-care birje și trăsurele de remisă din o- rașă, cu modificațiunile ce se aretă în acestă adresă. Consiliulă adoptă modificațiunile propuse de d. ministru. D. Primară aretă că spre a pute pune în execuțiune acestă regula- mentă, este de trebuință a se adu- ce înapoi la Primăriă biuroulă pen- tru darea bileteloră de identitate ce acumă se află atașată pe lângă pre- fectura Policiei, căruia se se dea lu- crările relative la aplicarea disulul regulamentă Consiliulă încuviințeză propune- rea d-lul Primară. । Se pune în vederea consiliului re- clamațiunea d-lui întreprinZetoră ală acciseloră și taxi! viteloră prin care 1 Z^e că d- sea a percepută și per- cepe taxile în tbtă întinderea co- munei, eră agenții comunali spună că taxile se ceru numai căndă ob- iectele intră prin bariere, în cătă objectele deja intrate în comună și pentru cari s’a plătită taxa, ar tre- bui se plătescă adausulă taxil, cea ce d-sâle îl pare injustă,’ căci adau- sele nu potă ave putere retroacti- vă: 2-a cere a î se plăti jumetate din salariulă cotariloră ce are pe la bariere pentru mesurarea liquidelor valore neînsemnată; prin urmare pro-în vase și cu cari se serve și pri- prietarii ori nu voru, seă nu potîl se construiă împrajmuirile locuriloră loru de zidă. In acestă casă, lo- curile remănîî deschise și ajungă a servi ca deposite de necurățil. D. Lapati dar consultă pe consiliu daca încuviințeză a se da voie se se îm- prejmuiescă cu scăndure asemenea locuri, cumu este alu d-lui Deșu de pe calea Craiovel, care a cerutii uă asemenea voie. Consiliulă încuviințâză cu con- dițiunea ca împrejmuirile se fiă bine lucrate, de scăndure trase la rindea. Acestă încuviințare însă nu va pu^ tea fi aplicabile și pentru calea Mo- goșidiel pînă la barieră, nici pentru a Moșiloră pînă la biserica Olari. D, Lapati consultă pe consiliă dacă primăria pdte permite împrej- muiri provisorie de scăndure în o- colulă I pentru păstrare de mate- riale de construcțiuni pînă la tim- pulă întrebuințării loră, adică cu termenă de 6 lune, căci i s’au ce- rută autorisațiuni pentru asemenea împrejmuiri. Consiliulă nu încuviințeză a se da astă-felă de autorisațiuni. D. Petrescu Zice că loculă liberă fostă ală d-nel Văcăresca de pe ca- lea Oraiovel, stândă și acumă ne- îmjarejmuitu, serve de deposită dela felurite necurății cari infectă aerulă și causeză ună mare reu locuitori- loră din prejiură; de aceea d-sea cere a se lua mesure pentru închi- derea Zisului locă, cătu mai curândă. D. Lapati respunde din partea primăriâl că actualulă proprietară ală acestui locă a cerută primăriei autorisațiune se-lă împrejmuiescă; însă nu s’a mulțumită pe alinierea ce i ș’a însemnată, Z^ândă că ise , impune uă retragere prea mare. Pri- măria neputându-lu ea însăși pili se închidă loculă, a cerută a se în-; măria pentru perceperea adauseloru de taxi. D. Lapati Z>ce că accisarulă mare nici ună cuvântă asupra primei sele observațiunl,] căci însuși căndă ar fi așa cumă Zⁱce d-lui, nu 1 se cau- seză nici uă paguba, de ore-ce d-sea ’șl-a primită mai dinainte taxa ce i sa cuvenită. Asupra cererii de a plăti și co- muna uă jumetate din salariulă co- tariloră de pe la bariere, d. Lapati este de părere că, de 6re-ce și pri- măria se serve cu acei cotari la constatarea cantitățel beuturiloră su- puse la accise pentru perceperea a- dausulul taxiloră, se cuvine a se da accisarulul uă a patra parte din sa- lariulă aceloră cotari. Consiliulă adoptă amândouă a- ceste opiniuni ale d-lul Lapati. Se pune în vederea consiliului e- pistola d-lul întreprinZetoră ală ac- ciseloră, prin care Zice că adausulă de taxă așeZ^tu asupra objecteloră supuse la accisă, fiindă într’uă pro- porțiune de peste sută la sută, pre- cumă este la romuri, vinuri, șam- pania, liqueorurl etc.ț va ave de e- fectă reducerea consumațiunil; și fiindă-că uă astă-felă de sporire, d-lul credo că nu intră în previsiu- nile articolului 22 din contractulă seă, de acea declară că ’și face tdte reservele cele de dreptă în privința dauneloru ce ar putâ resulta pen- tru d-sea din aplicarea. Zisului a- daosă ală taxiloră. D. Lapati este de opiniune că reclamațiunea d-lul accisaru nu este fondată, căci prin articolulă 22 din contractulă încheiată cu dânsulă, comuna șLa reservată dreptulă de a fach orî-ce adaysă la taxile ce i-a vândută fără ca d-sea se aibă vrună dreptă de pretențiune. D-nu Lapati citesce articolulă 22 din con- Chieia procesă-verbală pentru nesu-|tractă, și termiră Zicândă că reser- va ce accisarulă declară că’șl face, n’are nici uă valore, Consiliulă adoptă opiniunea d-lul Lapiti. Se pune în vederea consiliului reclamațiunea d-lul întreprinZetoră ală acciseloră și taxii viteloră, prin care Zlce cumă că i s’aru fi redusă taxa viteloră prin desele și diferi- tele explicațiunl ce s’a dată artichi- Iui respectivă prin contractă. D. Petrescu Z’ce că. după uă re- clamațiune ce sa primită din partea unoră locuitori din orașă, cumcă ac- cisarulă le ia taxi pentru vacile lăp- tdse ce scotă afară la -cămpă spre păsciune, primăria a dată ordine se remăiă scutiți de taxi posesorii de asemene vite, neavândă dreptă ac- cisarulă se ceră taxa și de la dânșii, cari esu și intră necontenită prin bariere cu vitele loră. D. Primară Zjce că, după con- tractă, accisarulă are dreptă a lua taxi la intrarea prin barieră a unoră asemene vite; d’acea-a d-sea a re- vocată acelă ordină menționată de d. Petrescu. D. Manolescu susține că nh e dreptă a se supune la taxe nici u- nulă din proprietarii de vite, boi sau cli. din orașă, fiindă că ei plă- tescă taxa asupra furageloră. In cătu pentru cal, nu mal încape nici uă îndoielă că posesorii loră trebuie a fi scutiți de taxe, căci acestă scu- tire le este acordată prin legea din 1864 prin care s’a urcată taxa vi- teloră la 6 parale, și care lege co- prinde că caii pentru cari se plă- tesce taxe anuale, nu suntă supuși la taxa de 6 parale. Acestă taxă a- nuală fiindă înlocuită acumă prin taxa asupra furageloră, este evidentă că scutirea în cestiune trebue a continua. Consiliulă, avându în vedere con- ' tractulu întreprinderii- acciseloră și taxii viteloră; considerăndu că pro- prietarii de cal din comună aă fostu scutiți de taxa de 6 parale pentru intrarea cailoră loră prin bariere în orașă, căci plătia comunei uă taxă anuală; considerăndă că Zisa taxă a- nuală, deși nu se mai percepe sub acâstă denumire nu este însă des- ființată, ci numai înlocuită prin taxa asupra furajeloră; considerăndă prin urmare că motivulă scutirii de taxa de 6 parale pentru uă vită esistă âncă pentru locuitorii din orașă, con- siliulă chipzuesce că tdte cele-l-alte vite mari comate și cai sunță su- puse căndă intră în orașă la taxa de 6 parale, afară de caii locuito- ri loră de aci. Dară fiindă-că agenții d-lui ac- cisară nu potă cunosce pe toți a- cesti locuitori, și din acesta s’ar pute nasce neînțelegeri între denși și cel ce n’ar voi a le plăti taxa de 6 par. suptă cuvântă că caii suntă din o- rașă, și pentru ca se nu profite și străinii de acestă scutire, consiliulă decide a se face Ua publicațiune prin care se se arete orl-care proprietară de cal din comună va voi 4 i se recunosce la barieră dreptulă de scu- tire despre taxa viteloră se ia de la biuroulă respectivă ună biletă de identitate pe care se’lă presinte după cerere agentului accisarulul spre a’i lăsa intrarea cailoră fără taxă. D. Hernia #ce că, după spe- riența ce a făcută de la 11 Aprile pînă acumă, de căndă face func- țiunea de perceptoră - generală ală noueloră taxi comunali și adausului celoră vechi, a V^Zută că este tre- buință de douldorobanți, unulă că- lăreță și altulă pedestru, fa biuroulă unde lucreză, spre a’i trămite la tre- buință pe la bariere, mai cu semă pentru tutunurile ce suntă a se aduce în orașă și cari cată a fi conduse de unu agentă ală regiei pînă la biuroulă perceperii taxeloră spre a se cântări și apoi a se primi taxa — " ■— — V. www.dacorornanica.ro cuvenită pentru dânsele. D. Hernia dară propune înființarea acestoră do- robanți cu salariulă ce aă cel ac- tuali din serviciulă primăriei. Consiliulă încuviințeză propunerea și autorisă pe d. primară se nu- mescă d-sea pe abestl doul dorobanți. D. Manolescu întrâbă pe d. pri- mară dacă proiectulă de regula- mentă asupra înființării de măcelării pe sema comunei s’a depusă de că- tră domnii* consiliari însărcinați aîă face. D. Primară respunde că nu sa depusă âncă. D. Manolescu Zice că se vede ne- voită a declara și acumă că nu ia respunderea nici uneia diu conse- cințele acestei întărZieri, ce se face de cătră comisiunea însărcinată cu elaborarea Zisul*¹¹ proiectă de re- gulamentă. D- Lapati Zice că’I pare reă că n’a fostu ascultată căndu a propusă ca primăria se înceteze din tăierea cărnii pînă Ia facerea regulamen- tului, căci acumă s’a adeverită că era bine, se se fi suspendată tăerea de carne pe sema comunei pînă căndu afacerea se regula. D. Stoianovici Zice că, căndă a votată pentru continuarea tăiăril de vite de cătră primăriă, a creZută că regulamentulă se va face în cu- rendă. Acumu însă, văZândă atăta întărZiare întru regularea afacerii, d-sea îșl retrage acelă votă. D. Primară Zice că va ruga din nuoă pe eomisiune se grăbâscă a depune proiectulă de regulamentă în cestiune. Ședința se ardică Ia 11 ore. Jalniculil sociu LEONj ERAGLIDE cu fra- ții Eraclide și jalnica familie Ștefan Ata- nasiu, pătrunși de cea maî adinei mâh- Inire pentru perderea prea iubitei sble so- Icie cumnate și fiică: ¹ PROFlRAEKmmE rbga pe toți prietenii și cunoscu [ii se bine-vo- i iască a asista la ceremonia funebră, ce va avea locu, Vineri la 7 ah corenlei, la orele 4^ după amia^i, la domiciliulu șefi, din strada! Batiștea No. 16, 6ră de acolo la cimiti- rulu Șerban-Vodă. ANUNCIU. Suptu-scrisulfi, Român u dih prin ar6sla onor, publică din noscutu cumu că pentru totu Banat 0, face România cu- sesonulu ve» rei aceștia va practica ca medicii la Băile din Buziasiu, care se află în Banalu Intre .Lugosiu .și Temișiora. Băile acestea suntfi cele mai puternice de feru, pentru acea-a ișî ie libertatea a le recomanda onor, colegi, ca cele mai specifice și folositbre pentru Ana- mia, Chlorose, Scrophulosis, Pola albă, Hamorrhoide Hamorrhagia, Sorocu neregulată, și tbte bălele mitricale, Aple- care spre Abortu, Nefruptificare, Slă- biciune de nervi, Hysteria, Hypochon- dria, pentru Petra, Impotentia s. a. m. Med Dr. Alexandru Popovici. ■Q UNU FKANCESU atinge de gestiunea proprietătiloru rurali sâfi altele; bunii secretară; capabile d’a Hirige ins- trucțiune 1 copiiloru; ar dori a se ’nțelege cu vre unfi proprietară mare din România. Cei mai buni garanți și referințele cele mai onorabile voru fi date. A se adresa la redacțiunea pariului Bo- mămdu, strada Colței, No. 42. Tabula DAC1AE ANTIOUAE ad mentem ve- terum scriplorum delineata ab A. Trab. Lau- riano. 'Edițiune nouă. Prețulă uni lefi noii. Asemine CHARTA DACIEI MODERNE de a= celași autore. Prețulu un$ lefi nou. Nu ne ’ndouimfi ca primirea favorabile ce făcu publiculă la ântâia edițiune a acestoru tabule va cresce acumfi în proportiune eu scăderea preciului lorfi. Se află de vânzare in tdte librăriile din Bucuresci. 186 ROMaHULU 7 IUNID 18 6? ÎMPRUMUTUL OPrK.^HW E190 D-nil A. E. ZEHEN- DER et C-ie 50 Calea Mo- șilorft de astă-$I înainte de la orele 9 de dimin6ță pînă la 4 ore după ameții, vor plăti în Napoleoni d’auru, fără nici uă reducțiune nici comisionu, cupdnele de do- bândă ale împrumutului Oppenheim, al cărora sca- dență va fi la ânteiu Luliu viitoru. A NUNCIU Sub-seirnatnl avînd de proprietate a mea Otelu care pârtă firma de. Otelu dc Românie, staționată în Tîrgovisce cc se afli vis-a-vis de Otelu Concordia, anunciu pe Onorabilu l'ubltcu, ca c v.i trece priit "Tîrgovisce alu onora că pre- sența d-loru,, găsind în acestu Otelu odăi forte bine mobilate, și cu pre țurî moderate atâtu ț’unu serviciu profundă la tdte cc va cere pasa- gerii. Marin Ivanescu. C^ASA din Strada Calvină, No ' 1’8, cu cinci odăi, cuhnie ți o- daiă de slugi, ee închiriată de a cumfi, cu mobilă și fără mobilă. A- matorii se potu adresa la Epitropu cari pdte găsi la numita casă. No. 262. 6 — 24. DOUE EPE de trăsură, de 4 ani, elegaateᵤți fără cusurii,. suptă do vhnjare. A sp »dr sa la Cohsulutaîu A- mericauă, Cnlea mogosoei No. 98, în tote filete 'te la 11 ore dimi- ndța pîtuE la 2" ore după -antenă. No. 29l>. 3$. O~E TnCHHîIATU. De la S-tu Dimitrie viitoru doue Magasiî din Hauu cu Teiu, sub No 13 și 14, unde se află d-loru, Fratelii Bally et Semo. Doritorii se potu adresa la d-loru M. Leon et C-nie Bazară de Londra No. £0 No. 285. 5 — 3$. DE VINpÂRE moșia Colintina Floresca din Distr Ilfov. A- seminea și din moșia PIERSICA Distr Ialomița 2,500 său -,,000 po- goue la capplu ddpre Ișlomiță. A- cestă din urină se da și cu arendă de la anulă S8ÎO ) se. adressa bi Dănlna Elena Coruescu sau jîa D-nu Ion Mânu, Strada Vămi Nn 1 No 278. «0 —2J. K IE VÎNpAiiE. Casele cu locu * ”moțscen^seu, din Suburbia nr- himandritu Strada Craiovei, No. 17, la gîrliță Doritorii se voru adresa la sub-scrisu piața Sf. Anton No. 14 Idn Mincu, Pîn^ară. J|E VINZARE, 7—8000 ocale * ”tntună de semență turcăscă din 1866 ș> 1867 Adresa Giurgiu, L. Sachellario, Strada Portului No. 78, (Pdrta de .feru.) No. 260 3 — 2$. fAE VINpABE CANARI adevă- ■ ^rați de Harlz, eântândȘ solidă șe bine, în mare cantitate sunt "în Ulița Germană. PApAGAI ANTILATlâ CAR- DINAL BENGALI muscată și alte felurite PĂSĂRI americane. No. 279. 6—2$. D~ E ÎNCHIRIAT* casă dTvara la proprietatea mea do la Hcres- treă. Acăstă casă se. închiriată cu 30 Galbeni pe timpulu de vară Doritorii sc potu adresa la localulu acestei case, său în orașu la sub- semnatulu, Strada Colții, No. 43. No. 246. 5 — 2$ P. Poenaru. Este de arendatu, de ia 1869, Aprilie 23, Moșia Șușani de jos?., din Districtulu Vâlcea, Plasa Oltit, proprietatea Sub-semnatei. A- matoriiᵣ se Voru adresa, îu Craiova la casa Domnului I6n Hagiadi și nepotu, pe deplin înputcrniciți, prin acăstă publicație, de a contracta a- căstă arenduire, de a preschimba Contractele, Iscălindu îu locul meu, precum și de a priimi banii renzei etc. Anna I. Sutzo. No. 254 i2ij ț NSTITUTULU LIBERTATEA. ’ Esamenele acestui Institutu pe a- nulu acăsta voru începe Ia 16 Iu. niu și voru continua pîna la 2G ără împărțirea premielo u va avea locu la 29 îu Sala Bosel. Directore, 1‘ S. Trogero No. 289. 3—3^ MOȘIA TOMȘANCA 1200 po- *-»"gone arabile de eea mai bună cualitase, din districtulu ArgeșupL- sa “Cotmenî pe malu Teleormanului ■ la jumătate driimă dintre Pitești și Slatina, pe linia pe unde s'aă pro- ectatu calea ferată, sc vinde ohaV- ni că. Doritorii se potu adresa la lo- cuința No 26 calea Tîrgoviști. No. 2 82 3$. | INU RUTINATU corespondate sau Gramatică în limba Germană, Sorbă, Greacă și parte Franceză, dorcece a se angaja la vr’uă Cată de Comerciă din Bucuresciu, Bră" sau Galațu. Doritorii se potu a- ‘ Urcau la D nu F. Binder, pentru I. P. țaisnî tiir. »».»: B’eaFC'B'w tîs® c o «; mîbkh Anu 1863 «BWaSăBRWH.W/'H.17 luniu NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BRilLA. GIURGIU. CORABIE Șl VAe6be. GA. BR. GIU B. Saratu, vînt fore, căldură mare. L.ova, nonr, vînt Ocna, 22 gr cald, vînt, secetă. 15 luniu 28 Maiu Călărași, seniu, lor, cald cu puțin vînt Fălciu plus 25 nouri linisce. Focșani. 24 gr. nour, linisce. । BURSA VIENEI Grâu ciacâră cal. I. chila lei Corăbii sosite încărcate 15 Reni, senin, cald fără vîut. Cahul, senin, cald Bacău, senin 26 gr. 17 luniu. n >> » B. ti “• „ ,, deșerte.. 8 Galați, seniu, vînt W. 22 gr. R. lasy, plus 27 gr. vînt N. W. Ndmțu, senin, cald 11 grade. FL. KR. „ eărnăă, „ I. , --- „ pornite încărcate 13 Văleni, frumos, puțin vînt. Bolgrad, nor, vînt mare gr. 20 Argcșiu, senin, frumosă Metalice.......... 57 40 » rt >> B. „ --- 260 --- 270 „ „ deșerte.. 13 Mărginen, ceru amestecat, vînt, cald Slatina, nor, vînt E. 30 gr. Pitești, nour, săra plăe, 24 gr. Naționale........ 58 90 „ arnăută ghircă............ 240---250 Vapăre sosite............... 5 Câmpina, nour, 20 gr. R. Caracal, idem C. Lung, nour cu mare vijelie. Lobc.......-....... 63 15 Secară.................................... 210 220 218 --- 210 „ pornite............... 4 Ploești, frumos, puțin uor, 25 gr. R Becbet, idem. Piatra, senin, plus 22 gr. Creditul?........ 84 20 Porumbă ............................... 110-120 129-- Șlepuri pornite ți în. Buseă, semn căldură mare, vînt. Piatra, 21 gr. seniu. N. V. Focșani, 22 gr. cald, senin, vînt. i Acțiu. bănce 709 --- Or^ă^...,...,............................. 140-160 cărcate la Sulina........ Mihăileni, căldură mare, uscat mult. Craiova, senin, grade supra. zțro 23. Găcști, nor^ plus 28 gr. a ploat pu London......... 190 80 Ovăsă..................................... 80-120 Dorchoiu, 17 gr. plus, vînt N. ptes Giurgiu, cald, norr, gr. 25. Argintă........ 116 05 Meiu..................................... ---r. ------- Botoșani, 24, gr. plus, puțină plde. Severin, furtună, ploc temp. moderată Argi. în mărf. 113 65 Rapiță .................................. T. Frumos, senin, plus 25 gr Folticenl, 30 gr, pl. puțin nour. Ducațî........... 5 53 Vaeluiă, nor, puțină plde, vînt. Roman, plus 28 sanin, vînt slabS. 0 |_________________ • Huși, timp frumos, cald 23 gr Tecuciă, uor, furtună S. N. 21 gr IOAN ANGHELESCU CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALATULU DOMNESCU. APE nmBRALE IOAN ANGHELESCU CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALATULU DOMNESCU. Anunciâ Înaltei Nobiliml și Onor. Publicn, că aii sotitu ună marb asortimentu de diferite Ape Minerale umplute numai din luna lui Mat. Să primescu comande pentru orl-ce gârle (i României, și se efectu^ză cu cea mul mare grabă și solidă. PRIMA IMP. REG. PRIVILEGIATA SOCIETATE DE NAVIGAȚIUNE CU VAPORE Trausp ortulă Fasageriloră de îa Giurgiu PLECAREA VAPORELORU ACCELERATE în josu. Mercurea și Duminica la 12 ore ijiua. În subu. S&băta și Miercurea la 6 or® sera. PLECAREA VAPORELOR DE PASAGERI Marța și Sfimbăta la 3 ore a. m. Marța și Vinerea la 42 ore ^tua. Bucuresci, luniu ⁵/JT 1868. Agenția primei imp. reg. privilegiatei Sotietăței. de navigațiune cu vapdre pe Dunăre. Idn Țepeniag, agent. 3 Oi HI GALBENI, SE DAU CU PRIMA HYPOTHECA. A se adresa, la Redacțiunea Românului. No. 261. prÎmÂjRip're^TrTvÎÎ^gÎÂ^a" | SOCIETATEA DE NAVIGAȚIUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE ATW'KJWCțMJ M Espedițiune accelerată de mărfuri în Prin- cipatele Unite-Romane. H Pentru a oferi onorabilului Publică co- B merciantă mij6ce sigure și repezi de trans- a) portă a mărfuriloră în Principatele Unite-Ro- | mene so voru lua dela 12 luniă a. c. în t6te K vinerde următorele disposițiî; Ună bastimente, a căruia îusercin'area va fi uumai tranaportulu mărfuriloră espeduite P accelerată, va descinde de la Vieua la Or- !'■ șova, dispusîndti-se acolo, ca t6te mărfurile sosite se fie < îtp maî ne-întîr