AHJLU alu doue-spre-decile ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANU No. I - REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. JOUI, 6 IUNIU 18 6? VOIESCE ȘI VEI PUTE CaPIT. dist. Fs AHO............LKl NOUt 48 -- 58 pe s£sb lunî. . . . „ „24 — 29 EE TREI LUNI..... „ „ 12 — 15 mdalwa „ 5 — 6 UNU «SEMPLARU¹ 24 BANI pentru paris re trimestru fr. 20. PENTRU AUSTRIA.....FIOB. 10 VAL. JUST. Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respun^etoru Engeniii Carada. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI -------------FN--- PENTRU ABONAMENTE, ANCNțWBÎ Șl RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUUEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESTONDINȚU DUBIULUI țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABKAS-HALLEGRAIN RUE DE l'aNCIENNE COMEDIE NO. 5. A NUNțlUKILK LINIA DE 30 LITERE.......40 BANI INSERTIUNI Șl RECLAME, LINIA . . 2 LEI MOUI DEPEȘIE TELEGRAFICE (Servițiulu privată alu MONITORULUI). BELGRAD, 14 luniu. — Alegetorii suntă chemați pentru a alege marea scupcină na- țională, convocată la 20 luniu și care se compune de 504 deputati. Principesa lulia sosesce astă- și Senatulu nu ne-a ascultată, precumă nu ne-a ascultată atunci nicî maioritatea Adunării; și dacă națiunea atunci ehiaru, numai pen- tru că na putută înțelege pen- tru ce s’a dată blamulă, s’a pro- nunțată contra maiorității aceteî A- dunărî, eu cătă maî cu semă na- țiunea acumu, căndă a pututu Ve- dea și ’nțelege, se va pronunța con- tra maiorității Senatului, care fâr’ a ave cea maî mică autoritate în țeră, fără programă chiară, voii sec a res- turna d’uă dată nu numaî unu mi- nisteriă darii chiară uă Cameră și âncă uă Gameră care în căte-va luni a dată țereî legile cele mai măriși mal bine-rfâcâtdriel ADUNAREA DEPUTATILORtJ. Ședința de la 5 luniit 1868. Suplu Președinta d-lui FAlu, Sh dă citire comunicăriloru Jilei. Se comunică adrese de mullămire către Cameră pontru vot ulii de ncredere datfi mi- nisteriului. Se procede apoi la alegerea uneî comisi- une însărcinata cu cercetarea legei bugetare pe 1868 si 69, altei pentru a cerceta re- părțirea celoru 14 milidne pe ministerie și la alegerea unuî membru pentru comisiunea socoteliloru. Cei aleși in comisiunea bugetară suntii: D. D. Ghica. — C. A. Rosetti. — Cogălnicianu. — Mehedintianu. — Buescu. — Cnciu. — Arghiropolu. — G. Ghica. — latropolu. La comisiunea socoteliloru se alege d. Ca rada. D. Ministru de culte presintă unu proi- ectil de lege pentru unii credită din care se se plătdscă lefi le unoră profesorî și ’ngriji- torî de biserice, remase neplătite tocmai din 1860 șin 1861. Se votdză mai multe pensiuni. Se pune in discuțiune proiectulă de lege pentru cumperătdrea caseloră d~iui C. Can- tacozino și se primesce luarea în considera- tiune cu unanimitate. Puindu-se la votu pe articole, d. Ministru de finance declară ca în privința acestoru case, guvernulă trecută a făcută uă estima- ti une și că guvernulă actuală au va da Ha licitare peste sumă preciureî făcute. Se pune la votă legea în totale cu bile și se primesce cu 69 voturi contra 2, din 71 votanti. Se pune în discuțiune proiectulă de lege pentru conlingentulă 1868. D. D. Ghica, luândă cuventulu, yice că daca noi am absorbi tdtă forța nostră in ar- mata permanintă ce vomă mai da la miliții. Se ceru 10 de dmeni de guvernă; daca vomă socoti 1,200 Ieî de omu, pentru patru mu adaosu peste cele șdse care propunemu noî, vomă avea a cheltui la 36 milidne, ne mai căutăndă suferința în care arn arunca agri- cultura. Opiniunea d-sdle e că Irebue se se redu- că armata permaninlă ca se se pdtă avea ofi- cierii cari suntă fârte trebuincioșî pentru miliții, care sunlu forte trebuinciose terii. D. Cogălnicianu, luându cuvcntulă, (jice că mai tdte argumentele d-luî Dim. Ghica suntu și argumentele sdlc pe cari însă le va desvolta maî multu. Legea armării, (jice d-sea, dă guvernului tote mi^’ldcele pentru a cere însu-șî reducerea armatei permaninte, prin ajutorulu milițiiloru. Afară de acesta susține, că nu suntu în țdră maî multă de 36—40 mii de tineri pentru armată, și daca sc voru lua 10 miî se ia totulu șj nu mai remăne nimică pentru miliții, nici bani, nici sciinta militare, nici instructori, nici nimicu, și totă cele patru miî de armată, nu vorn fi in stare la cază de nevoie a mântui țCra dc inemiciî ce ne aru amenința. Nu e d-sea nici politice nicî trebuinciosu așa nu- meră. Dară a disă d. ministru că n-are se recrute totu numerulu uădată; alunei se as» cepte pînă la sesiunea viildre căndu vomă' vedea cumă a mersă recolta, ș’atuncî vomă sci ce avemă se facemu; pînă atunci sc se niulțamdscă pe cifra de 6,000. D. Ministru dellesbelu combătendă ar- gumentele d-lui D. Ghica, dice că milițiile nu se alimentdză numai din contingență, căci ele sp compună din toți tinerii de la 20—36 ani. Și daca amu 4icc că luăndă 10 mii omeni în armata permaninte n’amu maî avea miliții, ară fi se presupunemă popora- țiunea numaî dc jumetatp milionă. Cumu (jice d-sea că nu suntă omeni, căndâ din» Iruă plasă din care sp cere .30 Omeni, se află înscriși peste 400. Daru dacă se facă abusurîl se sperămu că vomă scăpa de a- cele abusiirî care din nenorocire totu mai esistă. Pentru ce sc luărau 10 miî, (jice d-sea ? —Pentru că altu-felu nu sif pote a- plica legea, liberăndă numerulu prescrisă de lege, care cerc a trimite Ip casele loru la 6 miî omeni. Reserva, nu se pote chiăma și prin urmare nu putemu conta pe dînsa decătu la casurî grele; aliiî-felu stau acasă și nu potu aduce nici un» felii de serviciu. www.dacoromamca.ro 480 HOMANOLU 6 1UNIU 1868 — ■arn-ir^ Sc (}>ce că nu ne_ trebue multă armată permanintă, ci miliție» daru milițiile ou tpj âncă uă consisțință, și pînă voru ajunge a G In stare se serve la trebuința pentru.cape s’au creat#. ne trebue armata? Daca îa anul# veți cerde că nu mai e acâslă trebuință, că milițiile s’au formalii alună veți da ori ce contingent# veți crede de trebuință. Armata, care are cei ■serve de scâ’ă milițiilor#, trc- bue eu alălu mai multu mărită, pină căndu milițiile voru fi In stare a se organisa, căci nu trebue se desființăm# uă4nslituțiune pină nu vomu avea pe cea-l-altă la locu. Se închide discuțiunea și se primesce lua- rea în considerațiunc cu unanimitate. Se începe discuțiunea pe article. D. Cagălnicianu revine la argumentările d-sâle de mai nainte și combătendu cifra de 10 mii, (Jice că daca armata va fi mai ma- re, va avea trebuință de mai marc numeru de oficiări, și prin urmare acesta S’ar face in detrimentul!! mi'iții|oru. Prin urmare men- ține cifra de 6000 pentru armata pcrma- ninte, și cere formarea milițiilor#. D. Ministru Brătianu. (Jice că n’a în- țeles# pe d. Cogâlnicânu, cându a Jis# ca cerend# 10 mii de Omeni, adăogamîi 1 0 mii la armata pcrmaninle. D. ministru de res- belu va spus# că trebue după legea nouă se se trămilă doue termene acasă cei cari aii făcut# 6 ani și pe cei cari aii făcut# 5 ani; când# se liberâză darii indouitu numeru, tre- buc neapăratu chiematu subl arme totu a- tâta numeru, adică opiu mii fiindu contigen- tul# Dă-căui de 4 mii. Guvernulii daiu cere 2 inii numai mai multu. Trebuia d. Cogâl- nicânu se susție cându s’a discutată legea armară teoria ce s’a emisii de câți-va juni pentru complecta desființare a armatei per- maninte, âru nu acumii, cândii noi toți amîi vețjutu că e neapăratu că totu Românul# tre- bue se trâcă pe subt stâgu. Daca am urma după cumii «Jice D. Co- gălnicianu se tnființămu milițiile, n’ar tre- bui se liberămii acele reserve, care potu is- trui și forma acele miliții, deprinjându-le la arme ? D. Cogălnicienu, din punctulii de ve- dere economicii, Jice că nu vomu găsi nu- merulii de 10 mii tineri. Francia avea 36 milidne locuitori, și con- tingentul# șeii era de 80 mii. România, se nu punemii că are mai multii de 4 miliâne, care în proporțiune cu Francia vine a noua parte; Insă atunci serviciul# în Francia era de 7 ani, și timpii nu erau critici. Starea debi- lității âncă în România e mai bună de călii în Francia prin starea ei agricolă, care în- trece starea lucrălbre și industrială a Fran- ciei. Luând# chiar# cifra de 36 mii de ti- neri cumu Jice D. Cogălnicianu că este, D. ministru probă că nu se va afla greutate la găsirea numerului cerutu, starpindu-se abu- surile ce se făceau pînă acumu. S’a Jisu, urmâză D. ministru, că se te mii de brațe agriculturei, dar nu spune că se întorce a- ceiași agriculturi 8 mii de brațe. Prin ur- mare ori dați doue contigente, și luați în apoi totii doue, ori daca dați numai umilii, se va libera și diu armata de a^i totu unulu. Adaosul# ce se cere e numai de doue mii, și numai daca voiți a licenția aimata, atunci refusați cererea ndstră; dar nu ve consiliu a înpucina armata pînă ce nu veți organisa cumu trebue milițiile, cădi acâsta va face uă fbrte urîtă impresiune în țâră. D. Cogălnicianu Jice că d-loru nu îm- pucmâsă armata ci îmbunătățâsă sistema, re- ducând# din armata permanintă pucin#, .și adăogând# la miliții și la reserve Nu re- fusă, Jice, mij’ldcele nici pentru cavalerie, nici pentru artilerie. D. ministru Brătianu Jice că n’a^ în- țeles# că prin cele cc a Jisu că D. Cogăl- nicianu ar fi contra armării dar că cele ce d-lui propune dau resultatulu acela. Prin cifra de 10 mii, noi cer emu ceea ce liberamu, cu difeiințele se înțelege ale mor- țiloru și deserloriloru. Daru de la armată pusă pe hărtiă pînă Ia cea in ființă e de- parte. Trebue timpii ca se organisămu mili- țiile, dorobanții și grănicerii, și căndu îi vomu avâ pe aceștia în stare de organisare, promit# a reduce armata permanentă numai la armele speciale; pînă căndu ceia ce avem# pe bărtiă, nu le vomu avâ și în natură ve rogii se nu desființași' armata permaninte. Se închide discuțiunea. și se pune la votu opiniunea minorității, care respinge. Se-pune la votu opiniunea majorității și se primesce. Se pune .apoi la votu proiectulu in total# și se primesce cu 63 voturi contra 5 -din numerulu 71 de votanți, și unu db/nuttf. Ședința .se ridică, anuhțăndu-sd cea vii- tore pentru măne 6 luni# tort» de mărluriă dacă dânsa ne pbte areta mal remasu un# mijloc# fârle eficace și care perirea măcar# a atâtor# națiuni căte s de lotul# pdte repara, adecă dânsa (națiunea) numera cu sulu ci? nuî — Darii, căi# este prin dechiarațiuni solemne se desbrace de pentru state, nu trece nici un# anu în care veri^ce reputațiune politica-națională și mo- se nu se formeze câte unu Stătu nuofi, au rală-națională pe acei fii ai sei c»ri au com- cele ve h! se se transforme, estmdă, înguste șcl. bătutu-o și a# demințitu-o. Astu-felu des- Uă națiune întru individualitatea sea ge- brăcați, națiunea se-i esileze din sânul# seu. netică este prin urmare mai tare decătu unu ca se ⁿu ma> p6tă vorbi și lucra tn numele Stat# întru sea individualitate politică; și Românilor#. (Albina). NU PERU NAȚIUNILE FARA DE VINA LORU. Venitoriulu Națiunilor# esle mai sicuru de căi# voniloriuju Statelor#. Atestu adeveru documentate de istoria prin mulțime de fapte, 1’amO indegetatu altă dată ți credem# că tre- bue se -lu rej'ețîipu, chiămăndu dc nuou is- în fine Stalul# -e mal tare decatu cutare sis- temă politică Câ-1# guvernâză, pentru că ve- Jurămu luulte State în stare d’a suporta și d’a trece prin multe sisteme politice Având# în vedere adeverulu acesta con-! statatu de esperiințele geniului omenesc#,' vomu pricepe că este esagerată temerea a- celora cari pârtă frica de uă ruinare națio- nală din causa dualismului, pentru că acesta înghite autonomia Transilvaniei și acumă a- supra Românilor# dintre Tisa și Carpați ju- gul# eghemoniei magiarc. Se ne însemnăm# că dualismul# este numaj uă sistemă politică, care n’a putut# ruina nici Statul#, deși l’a despicatii în dâue, cu atăta mai pucinu nu note se ruineze uă națiune care — precumu se spuse — întru individualitatea sea, e mai tare decătu unu Stătu. In timpul# nostru mai I6te națiunile’ au consciinția loru naționale, cultura și literatura lor# propriă, mai multu sâu mai pucinu a- bundantă. Acâstă avere fiă cătu de pucină, ajunge a scuti și pe națiunile cele mai mici in contra forțer (yis major). De acea-a ase- mene națiune nu pote fi striptă decătu nu- mai atunci căndu dânsa însăși, își voiesce și doresce mârlea; adecă căndfi înșiși fii iei lucră a deminți credința politică a mamei (națiune!) lor#, candu înșiși lucra a cutropi virtuțile cărora națiunea datoresce esistința sea. Egipetulu și-a datorit# esistința industriei și științelor#. N’a căjutu pentru că ar fi fostu întrecut# intraceste de alte popâre, ci pentru că însu-și le-a combătut# prin moli- ciunea cc urma apoi. Roma datori prosperarea sea libertăților# și valorii sâle militare, și ea nu călu sub- jugată sâfi devinsă de străini nemijlocit#, ti pentru că Imperații iei alungară libertățile,' âră fii iei nu mai miliția# bucuros# ci âm- plea# legiânele cu străini cari apoi învețiară strategia Romanilor# în folosulu loru propriu. Ca se nu înșirăm# multe esemple, mai a- dăugamă numai unu proverb# romănescu: „Fiă-sare pasere de rostul# seu pere.“ A- cesta se aplică pre bine și la națiuni, în cătu nici una nu pere fără de vjna sea pro- priă, nu pere dacă nu se combate și nu se deminte ea însăși pe sine. Așia este și cu noi Românii eă nu pu- tem# peri dacă nu vomu fi noi cei pecatoși cari se combatem# și se demințimu esistința nostră propriă. Și cum# S’ar pute întâmpla asemene com- batere și demințire? S’ar putâ întâmpla de esemplu în urmă- târele moduri: Daca națiunea română într’uă Adunare mare și legală, și-ar proclama esistința sea politică, — și totuși s’ar găsi Romani cari inlrăndu în consiliulu străinilor# se nege esistința po- litică a Românilor#; Dacă națiupea Română cu legi valide în mână ar afirma autonomia țerei sâle, — și totuși s’ar găsi Români cari împreună cu străinii se manifeste în facia lumii că acea patria română nu e autonomă. Dacă națiunea Română și-ar afirma drep- tul# limbei sâle. -- și totuși s’ar găsi Ro- mani cari se primâs.’a a folosi uă limbă străina în loculu ce compQte celei romănesci; Dacă națiunea Română petrunsă de con- sciința demnității sâle ap prețmde drepturi egale, p- șj totuși s’ar găsi Români cari se primâscă dc grația ceea ce le oompete de dreptu, neavendu bărbăția d;a respinge nici măcar# unu salașiu ce le aduce mai mare blamu moralu decătu folos# material#' Dacă națiunea Romană ^r vota unu pro- gipinu cu maiorilate precumpănitoriă, — și totuși s’ar găsi Români cari și-ar permite a esecută părerile lor# individuale apriale sâu ascunse suplu veri unu veh\de esemplu suplu vejulu tăcerii, ș.c.l. Căndu s’ar întâmpla de aceste, și tându S’ar găsi Romani de aceștia, alunei avemu tâle simptomele că amu pășit# pe falea ptirii naționale, Daru nici in asemene -casu na- ții) nea n’are âncă d’a despera, pentru că i-a PROCESULU PARTITEI NAȚIONALE CU BOERII ȘI CU STRĂINII. ! i S- > i (inemaiare.) După ce amu vejulu eă auloritatea sociale esle formală după principiul# fracționării puterii constitutive a Stalului, după ce amu vejulu cum# poliția se întinde ca uă rețea peste fiă care din membrii sei, se vedem# după ce regule ea se aplică și carii sunt# agințiî cari le esecută. „Este politia generale care imbrăcișiază totu Stalul#, este poliția comunale și poli- ția provințiale a căror# atribuțiuni suntu mărginite numai în cercul# teritoriului co- munei sâu alu provinciei. Dreptul# de po- liție nu esteapanagiulu nici a unui particular#, nici a unui străine, căc’ elu aparține Stalului; d’acea-a și agințiî sei suntu instituiți ierar- chicesce peste tâtă întinderea teritoriului și ’n fiă care din centrurile ce formâză suptu divisiunile loru. „Acțiunea funcțiunilor# loru constă în a face actele poliției pe cari împregiurările le face necesarie; căci autoritatea poliției nu constă numai în priveghiarea d’a vedea dacă reglementele se oservâ, daru constă în multe cașuri și ’n flreptulu d’a interveni spre a popri abusurile. In căzu când# cine-va ar I cerca se turbure ordinea printrunu fapt# vi- cios#, autoritatea poliției atunci absorbă totu și esersă dreptulu d’a comanda, arestând# momentane# pe unu individ# spre a’lu îm- pedica d’a sevârși crima, dilLtulu sâu con travențiurea ce elfi voesce a comite. “ (Ca- sațiunea 14 Apriliu 1 820, 5 lanuariu 1821, 3 Septembre 1 824, 1 6 luliii 1836, 24 Iu- liu 1 8 48.) „Direcțiunea supremă a poliției generale a Statului o are ministrul# de interne, fl- indu că, prin natura atribuțiuniloru sâle, elu este însărcinat# cu menținerea strictă a or- dineî îa fiă care localitate; pentru acâsta elu este care esersă autoritatea disciplinară peste toți funcționarii de resortul# departamentului șefi. „La trebuință ordonanțele de poliție se sprijină pe puterea publică. „Gendermăria naționale și garda civică maî scurtu sâfi’ chiaru maî lung#, ci numai prin acte publice și numerose, •ca'ri aru fi contrarie acelor# reglem^rile. (Casațiunea 23 Iuliuᵣ 23 Septembre 18 36, 17 Ocțombre 1 843). „Poliția generale a unei societăți organi- sale corespunde cu trebuințele ce omulH încercă în senulu acestei societăți și cu marele manifestațiunei ale activităței ce el# desfâșiura. Ea Coprinde securitatea pu- blică, salubritatea publică, agricultura, in- dustria, comerciulu „Antcia lege a securilăței publice este sta- tornicia numelor# de acea-a Constituțiunea prin art. 109, legea comunale prin art. 93, determină a se constata evenimentul# nasce- rii fiă-cărui copil# spre a legitima individua- litatea printrunu act# dresat# de oficiăriulu stărei civile, care redige actele de nascere, de maritagiu drepturile ce elfi contractă maritagiu sâ# sâu de morte spre a consacra omulu câștigă, obligațiunele ce sâ# le transmite prin nascere mâr te. „Acâstă înregistrare echivalâză pentru fiă- care cu unu felu de eveniment# în viâța de familie, in viâța civilă și în viâța politică. „Ordinea publi.’ă cere ca numele individual# de familie se remăie invariabil# și imuabil#, precumu și acele ale localităților# cu cari suntu legate. (Casațiunea 4 Mai# 1867.) Dalloz Jice: „că numele este unu element# esențial# alu Statului personal#, însă menți- rea și respectul# numelor# este uă condi- țiune de credit# și de succes# în aplicațiu- nile munceî. Preschimbarea loru ar arunca desordinea în starea civilă a cetățianilor# în serviciele administrative, în drepturile de im- positu al# SI ilulur. Ea ar paralisa acțiunea legilor# și a puteriloru publice. „Daca s’ar permite fiă-căruia a lua ori ce nume iaru plăcea, mulți ar usa de uă ase- menea licință spre a-și atribui uă ilustra- țiune pe care n.’o au, sâu spre a se as- cunde de la sarcinile sociale, sâfi de la ur- măririle justiției represive. „Etă rațiunea pentru ce legislatorii Iii a luat precauțiuni spre, a asicura fixitatea numelor#, âtă pentru ce a dat# confecționarea actelor# civile în resortul# poliției administrative» „Legea de la 6 Fructidoru anulă II definde la particulari de a purta unii nume sau unii prenume altele de cătu acele cari suntu es- primate în actuîu de nascere, și acâstă lege continue a se aplica în Belgia, pentru că ea nu este abrogată special# prin codul# pe- nal#. Scopulii acestei legi este de a lovi pe acela cari după ce a comis# uă crimă, sâfi a suferit# uă infamie la uă localitate, fuge și se presintă la altă localitate cu nume fal- șă, aci spre a se sustrage de la priveghe- suntu prepuse ca ausiliarie ale administra- rea poliției, aci spre a face noue victime. țiunei pentru menținerea pacei publice. In acest# punetu de vedere este uă dis- „Armala chiaru permaninte de linie n’are'posițiune de ordine publică care lovesce pe numai datoria d’a protege fruntariele regatu- ace* străini mișei cari vin# spre a se lui, daru ea este chiămată a asicura și ’n stabili sa# cari s’au strecurat# pe furiș# și întru esecuțiunea legilor# ș’a disposițiuni-f traiescu în Belgia (Casațiune 2 2 Noembre loru de poliție. „In acâstă ordine de atribuțiuni, adminis- J 838). „Este âncă uă lege în Belgia pentru secu- trațiunea dispune și ordonă cu suveranitatea. Etatea publică din anulu 1856 care dă au- „In căzu când# ea ar comite abusuri sâ#, t°rității administrative Iote mijldcele de a erori, societatea găsesce garanțele sâle, ân- cunâsce pe âmenfi fără profesiune, fără me- tâiu în responsabilitatea care planâză peste serie, fără venit# propriu pentru asicurarea Iote actele sâle ; (Constituțiunea art. 90 le-¹ csistinței, cari turbură pacea socială și ame- gea provinciale art, 89. Legea comunale art. riiQță securitatea publică prin faptele de es- 87) a doua în propria sea icrarchiă; (Legea crocherie ce le esercită în prejudiciul# mem- provinciale art. 86, 89, 125. Legea co- briloru societăței. munale art 88, 8 7) a treia In disposițiu- nile ari. 107 din Constituțiune. cele sâîe de esistință. depumdu acolo și cer- tificat# de la administrațiunea locului reșe- dinței sâle din urmă, și trebue a se da avisfl de inscripțiune la loculu celei din urmă re- ședințe a individului. „La toți Jece ani se operă unu recense- mântu general# în tdte comunele regatului, prin îngrijirile administrațiunilorfi comunale suptu înaltă direcțiune a ministeriului de In- terne. „Acest# recensementu are de bază popora- țiunea ^de faptă. La 31 Decembre a anu- lui când# se face toți indivijii, renicolii sâfi străinii suntu recensați în localitatea undea# petrecut# nopiea. „Obiectul# tutuloru legislatorilor# francesi și Belgian! a fostu tot# d’auna dc a pune pe mișei și pe reu-făcetori în imposibilitatea de a produce uă lesiune la un# membru alu societății și de a ascunde urmele loru de la ochii adminislrațiunii și ai poliției judiciare, de acca-a nici după revoluțiunea de la 1830, Belgia n’a abrogată prin nici uă lege spe- cială legea de la 28 Vendemiaru anul# VI și disposițiunile decretului de la 1 Fevrua- riu și 28 Marti# 1792 în privința institu- tiunii pentru fâia de drumu în întrulu țerei. ci din contra domnul# ministru de interne prin circularea de la 3 1 Decembre 1 839 Or bligă pe toți ofleerii poliției administra- tive de a aplica cu rigurositate disposițiu- nile loru. „Conform# acestei legi și a circularii d-lui ministru de interne, nimeni nu pote a se de- părta la uă distanță determinată fără a po- seda uă fdiă de drumu care se justifice in- dividualitatea cu numele, pronumele, etatea, profesiunea, loculu domiciliului, semnalemen- tulele purtătorului, semnătura sea, s’a# decla- rațiunea că nu scie a scrie, precum# și că în momentul# plecării sâle purtătorul# n’a fostu obiectul# nici unei prevențiune, de- semnăndu-se și loculu unde se duce, fihi „Cu tote că polițiai foii de drum# pare a fi uă restricțiune la libertatea individuale, dar# interesul# ordinei sociale nu admite li- bertatea absolută a locomoțiunii și fiă care este obligat# a legitima individualitatea sea spre a avea dreptulu de a cere și a obțin# protecțiunea legii și a autorității. „Foile de drumu în întru le liberâză burg- mestri, pasporturlle pentru străinătate le li- berâză ministrul# din afară însă după avisulfi burgmestrului. „Pină aci nu ne amu ocupații decât# d® regulele și reglementele de poliție pentru toți membri în genere ai societății, daru mai e- sistă uă distincțiune care se face între na- ționali și străin! și care se urcă la epoca stabilimentelor# societăților# civile și a limitațiunii teritorleloru ce ple ocupă. Acâstă distincțiune este scrisă în tdte legislațiunelfl posițive, și va dura tot# dăuna pe cătu po- polii nu voru putea forma uă singură șl a- ceiașî fămilie cu limba cu moravurile, cu religiunea, cu ideile, și cu spiritul#. „Pot# însă străinii se cârăla Belgia ospi- talitatea s’au așilițlu de care au trebuință în¹ dre care cașuri de forță majoră spre â se sustrage de Ia persecuțiuni politice) ei pot# veni și volontariu spre a se pune suptu pro- tecțiunea legilor# ș'L a autorităților# Belgiane. „Daru pectabile, ginților# blice. De nu este un#, drept fi fiă cătu de res-i care se nu se încline înaintea esl- bunei ordine și a sicurilății pu= aci dreptul# atare s^afi atare străinii „Conform# acestei legi, In fiă-care comună urbană sâu rurală este un# registru de po- Pedepsele dictate prin disposițiunile de porațiune care conține numele și prenumele poliție trebue se fiă aplicate cu jigore pen- tru că esistința materiale a ontravențiunei este probată mai în realitate; d’acea-a tri- bunalele de represiune nu potu esersa acte de clemență? „Jurisprudința este constantă tn doctrină asupra acestui punt#. (Casațiunea 20 Apriliu, 25 Maiu 1 833, 9 Noembre 1857). „Cându este casulu de uă lege de ordine de poliție, sâu de securitate publică, inlen- țiunea, erorea, inorința sâu buma credință nu disculpa pe nimeni. (Casațiunea 2 4 Apriliu 18 43, 19 lanuariu 1852), „Aslu-felu nu pdte ciue-va invoca nici uă dată erorea dc dreptu spre a sc sustrage de la aplicațiunea unei legi de poliție. (Casațiu- neg '2 4 Noembre 1862). „Reglementele de poliție nu cadu nici uă dală în desuetudine, numai prin efectul# nc^iplicațiunei loru, în curs# de unu timpii r etatea, loculu nascerei statul# civiluț pro- fesiunea sau condițiunea a fiă-căruia din lo- cuitorii ce se găsesc# acolo. „Administrațiunea comunală verifică acestu registru pe fiă-care anu și aduce modifica- țiunile pe cari mișcarea poporațiunej le face necesarii. „Ori ce schimbare de reședință de la uă co- mună la alta este consemnată in registrul# poporațiunei. Ea se constată printr’uă decla- rațiune car^ se face după chipulu, după for- mele, și in tcrminele ce ministeriulu de In- terne prescrie. „Ori ce individ#, renicolu sau străinii, care vine înlrua comună spre asUMi reședința sea acolo, trebue, după 15 Jile de la sosirea sea, se facă declarațiunea înscris# la adniinistrațiunea comunală a localităței de nu- mele și pronumele, etatea, țioculu nascerei, stalul# civilă, profesiunea, meseria și mijlo- în facia poporului Belgian# n’are nimicii ab- solut# și nu pdte fi scutită de restricțiuni Nu esistă uă asimilațiune complectă Intre stră- ini șj Belgiană nici supt# punctii de vedere alu legilor# de poliție, nici suptu raportul# drepturilor# civile, nici suptu raportul# drep- turilor# politice, pentru simpla rațiune că străinulfi nu pdte oferi Belgiei totă aceleași garanții de afecțiune,, de devotameMu și de fidelitatș. care le. posedă Balgiamrl# de nas- cere prin originea sea. Iii tren ¹ ul-> „Guvețnământulfi este daru armatfi cu drep- iul# suveran# de a respinge și înapoi la casa loru: „ 1. Străinii care se presintă și care a# fost# condamnați în de a trămite' Ia fruntarie* ițerile loru pentru crime atentatorii la legile umanități. (Legea de Ja 22 Septembre 1835 art, II.) ^2. Pe străinii care nu justifică-de mij- jâtele loru de csistințăb fOrdoaanța guvernă- mântului provisoriu do la 6 Octobre' 1830 ari. Ifl. După instrucțiunea circulară a d-lui ministru dc interne 4 8—20 Mai# 1839, dă ROMANULU 6 ÎUNlU 186» la 3 Fevruariă 18 40, da la 5 fevruariă 1841, de la 23 Apriliu 1843, suntu consi- derați străini, ca lipsiți de mi^ldce de esis- 'tență și pasibili la respingere și la Înapoie- rea In țâra loru, lucrători care nu posedă uă sumă îndestulătbre spre a tace tragetulă plnă la destinațiunea unde ei indică că voru a se fixa; acei cari nu probâză cu epistole S60 contracte de la industriali care desarcă dreptulu de domiciliu in Belgia ca suntu chiămați de ei; toți colportorii ș. c 1. 3. „Străinii care se presintă la fruntarie și suntu despueți de pasaporturile esigiate. „Poliția pentru străini se esersă în comu- nele urbane și rurale ia năuntrulă țerei de autoritățile comunale, căci dacă legea obligă pe totu l’elgianulu care căletoresce în năun- trulu țerei sc aibă uă fbiă de drumu nu pote acorda nici a tolera unu previlegiu la unii străinii care s’a introdusă in Belgia. „Străinulă însă care este admisă in Belgia după aceste garanții de ordina și morala pu- blică, in schimbă cu ospitalitatea ce Belgia îi acordă, elu conlractâză fiă Belgia obligațiunea tacită de a respecta instituțiunele care o gu- vernă, și tdte legile de poliție care ea’și im- pune prin codul civil art. III; pentru că locu- ința pe unu teritoriu impune datoria de su- punere la suveranitatea teritoriului precumă afirmă acâstă doctrină celebrulă juriscon- sultă Dalloz. Bonen mai adaugă că ori ce străină locuesce uă țâră elu este datoră ca se se supue la usurile sfele, la moravurile s61e, și a nu face nimică în conduita sea ce ară putea se le cionâscă. „Ospitalitatea nu este de eălă ună con- tractă Bilaterală după care pe de uă parte se asicură protecțiunea unui străină, âră pe de alta elă se obligă la supunere plină și Ibtrâgă li legile țerei conformă art. 128 din Constituțiune. ■ „Străinulă care s’a stabilită pe teritoriulă Belgiană și care turbură sâă compromite, prin conduita sea ordinea publică în Belgia violâză acestă contractă bilaterală și de- clară resbelă societarei unde elă a găsit asilu și protecțiune, atunci elă se pune In termenii esepționali ai art. 128 din Constilu- țiune, și guvernământulă organă lingură și ministru ală legei, nu face decătu a usa de dreptulu seă căndă ei comandă de ă se de- părta de la unu locă și de a se fixa la altă locă ală teritoriului, său chiară căndu îi comandă de a eși peste fruntariile teritoriu- lui spre a se duce de unde a venită con- formă legi din 22 Septembre 1835. „Dreptulă de espulsiune este uă atribuțiu- nie care nasce de 1? dreptulu de legitimă apărare și care aparține tuturoru staturiloră precumă ilu esersa și indivizii, pentru că tdte guvernameqtele regulate au dreptulu de r.c admisiunc și de espulsiunea străiniloru. bjjmicu nu pbte contesta acestă dreptă gu- vernămtatuluî unui Stătu autonomă și re- gulată, dice celebrulă jurisconsultă Dalloz, căci uă națiune este numai uă fracțiune a u- manitățjî, națiunea nu se supune de câtă la legile sâle proprie, fiind că numai acestea o pro- tege pe ea; de aceia esercițiulă aceste; pro-r tectiuni este solidară între tdte națiunile. Cândă s’aru contesta acestă adeveru, atunci se isolâză fiă care națiune, atunci so supstituă egoismulă la comunitate, atunci se rupe le- gătura primitivă, atunci se nimiiesce oii ce dreptă primitivă alu gințiloru „Așa dară străinii se Împartă în 3 cate- gorii: suntă acei cari trecu ca căletori, acei cari ceru și obțină reședința de la autori- tatea comunală, acei cari ceru și obțină prin ordonanța regală dreptulu de a stabili domi- ciliulă lor în Belgia, conformă art. 13y codulă civilă. „Tdte aceste admisiupi suntu revocabile. Acele pentru reședință se revbcă de autori- tatea comunală, acele pentru domiciliu se revocă după avisulă aulorităței comunale prin ministrulă de interne cu ordonanță regală, fără ca autoritatea judiciară se aibă ună dreptu de intervențiune și controlu în acâ- stă materiă de polițiă a Statului, pentru că, țjice Dalloz numai administrațiunea care eser- să dreptulu suverană de a acorda favbrea, numai șa are și dreptulă de a judeca și de a aprecia faptele cari consliluc uă amenin- țare, uă turburare la ordinea publică, și a comanda espulsiunea?' Etă principiefe de ordine socială după Jare ură societate civilă A Occidintelui s’a organisată întrunu Stată Constituțională, a prosperată și s’a consolidată cu aplicațiunea loră reljgibsă, suptă guvernamentală lui Leo- pold I, principele modelă de liberală și de virtuosă în tdtă Europa. Se facemă acumă uă paralelă între ideiele acestoră principe cu acele cu care boiăriî și avocațiî loru de ia tribunele Gamereloru, prin presa reacționară din intru și prin presa străină Austro-Maghiară, combată și acusă ministeriulă partitei naționale, cerându cu fu- rie căderea sea. Cumă boiăriî și advocațiî acusă ca acte ilegale și arbitrare circularele d-lui Km Bră- tianu ministrulă de interne de Ia ⁷/₂₁ A- priliă și 7 Maiă 1867 cumă au curagiulă a denatura chiară istoria și actele publice, cândă aceste mesuri de poliție, guvernamen- tală Română le a esersată abantiquo ? Cumă eî uită ordonanța lui Alesandru Moruzi, din anulă 1 804, și acea a guvernămentuluî pro- visoriă străină din anulă 1 830, care or- donă aplicațiunea acestoră disposițiuni? Gumă acei fii privilegiațî aî regulamentului orga- nică vină astă-di și renâgă articolulu 9 4, Cap. III. unde se stipulâză a se face ună recensemântă generale de toți Evreii și a nu se tolera a hvea reședințe de cătă acei, cari voră proba că aă uă avere sâă uă me- serie folositbre, Ară cei l’alți se se espul- seze peste fruntarii? Cum eî cari pretindă că posedă esclusivd tdte sciințele în Româ- nia negă ca aceste disposițiuni s’aă repetată de autoritățile administrative sucesivă pînă la 1851 căndă s’a statuată a nu se tolera decătă acei Evrei cari voru justifica că po- sedă ună capitală minimum de 5000 lei, saă ună meșteșugă folosiloru, âră cei l’alți se se gonâscă afară din țâră? Cum nu ro- șescu boeriî și advocații loră se combată gu- vernulă actuale chiară cu propriele loră acte, căndă d. Nicolae Crezzulescu cu circulara No. 2269 totă ca ministru de Interne, ordonă la toți prefecții a nu tolera stabilirea Israeliți- loru prin comunele rurale absolută, căci ei după instiluțiunile esistinte din vechime tn țâră n’aă dreptulă de a esersa comerciulă în comunele rurale nici ca cărcluinarî, nici ca hangii, nici șa arendatori ? Gumă credă eî că omenii aă uitată că esistă încheiărea con- siliului de miniștrii de la 6 Septembie 1866 după referatulă d-lui Idn Ghica prin care decide a so mențină în tdtă vigbrea art. 9 4 cap. III din regulamentulă organică și a se aduce la îndeplinire disposițiunile săle prin ministeriulă de interne și acelu de resbelă? Curau la 1867 de uădată fără a se pro- mulga uă lege nouă s’aă ștersă tote legile, reglementele, ordonanțele și disposițiunile de poliție relative la ordinea publică, prin sin- gurulă faptă că ministeriulă de interne se chiăma Brătianu, âra nu Crezzulescu, âră nu Ghica; saă Costa-Eoru, ori lonescu Eta uă problemă pc care boierii și advo- cațiî loru aă pus’o în desbatere în România In Corpurile Legiuităre, în presa boerâscă și în tbtă presa străină, dupe dispanțiunea fa- bulei cu bandele bulgare. Ea a înădușită mulțî ămenî și a amețită multe capete, dară onbrea a fostă totă a boeriloră și a avoca- țiloră pentru soluțiunea acestei probleme, pentru că D. Nicolae Crezzulescu insultândă poporulă româno în Senată, că este igno- rentă, imorală și coruptă, contestă poporu- lui orî-ce dreptă, și-lu condamnă prin ver- diclulă seu la supunere absolută către boerî; pentru că D. Epurenu insultândă poporulă română că nu este activă, inleliginle și la- boriosă și strigândă în facla Europei întregi prin presa străină că nu esistă uă burgesiă în societatea română, contestă chiară titlulă de proprietate, la toți cărciumaril, la toți a- rendașiî„ la toți băcanii, la toți brutarii^ la toți tutungii la toți comercianții de manu- facture cari au cumpărată și cumpără pe tdta diu^ casele, viile și moșiele boeriloră ; pen- tru că D. Epurânu doclarândă că Constitu- țiunea care și-a dat’o Națiunea nu este așia de bună ca Convențiunea oclroiată de străini dupe moravurile și spiritulă poporului cere pe faciă guvernemîntulu oligarchiei dupe bu- nule placp alu b ieri loră; pentru că D. Carp tunându prin diarulă Țărra, pentru serba- rea ce a dată poporulă Măriei-Sâle la 10 Maiă, contestă cetățeniloru dreptulă inlruni- riloru publice, conformă art, 26 din Consti- tuțiune, fiă chiară pentru uă manjfestațiune la uă serbare naționale. pedici mariloră naționale opere ale Adunărel generale și ale inleliginteluî M. V. guvernă fu balsamu salutariu. Trăiâscă România 1 Trăiâscă Domnitorulu nostru Carolă 11 Trăiâscă guvprnulă înălți- me! Sâle! C. isvoranu, D. Mavrodin, I. Rădulescu, C. Dimitriu, I. lonașâu, Chirițescu, Marin Ili- escu, I. Logojanu, Căpilânescu, V. Tomescu, C. Negoescu, Ilie Angeliu, N. Prolopopescu, St. Viișioreanu, Ghintescd, Bărsescu, Niță Georgescu, Gr. Momuleanu, Tudorache Bani- covicî, N. Georgiu, Papadopulo, Hagi N. Pe- riețeanu, N. Ibn, Burdeanu, A. Popescu, Niță Gucuescuᵣ Pamfiliu, G. Michălescu, Niță An- dreescu, M. Popescu. Dobriceanu, Niță Ga- bunea. A. Costândinescu, P. Soreanu Geor- gescu, I. Popescu, Guțarida, D Polihroni Vasilescu, N. Ibn, A. Folino, R. Dimitriu, Referendariă, Preotu Dimitrie, M. Mateescu, T. Magiu, Preotu N. Ghrinescu, C. lonescu, N. Jianu S. Teodorescu, Paul Barco, Dr. Popescu, Niță Dimitrescu, G. Slănescu, Gr. Stanculescu, Rămurescu Niță Stavri. G. Si- silescu, Sterie Nicolaă, Iliescu, G Dobresco, Niță Gârstea, Polihronie, Dimitriu, Al. Do- briceanu, Tănase Costandinescu, T. Dimitriu, Badea loan, A. Negoescu, I. Iliescu I. Di mitrescu, Preotu Marin, Pândele Andreescu, Radu Rădulescu, Tudor Lileas T. Rădulescu, P. Negulescu, G. Popescu Penescu, Mihail Nedovic!. T Georgescu, A. Marinescu, M. Po- pescu, Negoescu, V. Nisipeanu, G. Rovinaru, M. Jianu; Sa va Dimitriu, A. Slănescu, M Andreiu M. Stancu, Niță Gosfandin, M. Ibn D. Dobrotineanu, Dr. Popițer, N. Udrescu, D. Petrescu, Preotu Pusulescu G. Marinescu M. Isvoranu, V. Urianu. 0. Petrescu, G. Va- silescu, II. lonescu, C. Genescu, I. Miulescu M. Stănescu, G. Isvoranu, I. iliescu, G. Ne- gulescu, A. Vasilescu. Slatina 17 luniu 1868. D-lui Președinte alu Adunărel generale, ș’uă copia pariului „Romămdu.u Domnule Președinte! Domniloră Deputății Bine ați meritată de. la palriă, domni re- presinlanți, D-4eă susție-ve pentru înflorirea și gloria României. Voturile dale înveseliră pe tolă omulă cu simță patriotică. Onbre voue, mandatar! aî națiune! ce ați susținută guvernulă, Trăiâscă Adunarea generale, ade- verata icbna a națiuneî. Trăiâscă România una și nedespărțita! Srăiâscă guvernulă! C. Dimilriă, I. Rădulescu I. lonașcu, D. Mavrodin G. Isvoranu 0. Chirițescu* Gr. Bărsescu, I Lusojan, R Negoescu, M. Ilies- cu, Ilie Augheliu, V. Toncescu, Bățcoveanu, Căpitănescu, Christescu, Papadopulo, G. Ma- niuleanu, Panfiliă, Hagi N. Pericleanu, J. Do- briceanu, N. Gabunca, St. Viișioreanu, N. Protopopescu, T. Bascovici, N. Gheorghiu, Al. Popescu, N. Ibn, Niță Giucescu, N. Gheor ghescu, N. Andreescu, Gheorghescu, G Mi- chălescu, M. Popescu, R. Dimitriu, A. Gons- tandinescu, T. Dimitriu, Soreanu, A. Negreanu, I. Popescu, I. Dimitriu, D. Polihroniă, D. Popescu. N. Ibn, Folinoᵣ Vasilescu Guțarida, C. lonescu, Referendariă Preotu Dimitrie, M. Mateescu, Preotu N. Crinescu N. Dimitrescu, N. Jianu, Rasu Teodorescu, Paul Hasco, Stăn- culescu, T. Hagis, G. Slănescu, Rămurescu. G Sisilie, N. Stavri, I Stelian, Sterie Nico- lau, C. Dobrescu N Gârstea, A. Dobriceanu Polihronie, Demetriu Tănase Constantineseu, Eliescu, Badea loan, Preotu Marin T. Ră- ducu, Pândele Andreescu, Tudor Lileas, Radu Rădescu. M. Nidovicî, M. Popescu, A, Mari- nescu, Nisipeanu, Penes u, Negulescu, Geor- gescu S. Popescu, M. Jianu, Savu Deme- triu, Maricina, Andrei Slănescu, M. Andrei, I Negoescu, Mateiu loan, Preotu Puciulescu, Rovinaru, Marinescu, Cămărășescu, N. Gons- tandin, M. Isvoranu, lonescu, N„ Udrescu. Miulescu. D. Petrescu, Vasilescu, Giurescu, C. Isvoranu, M. Stănceseu. Negulescu A Vasilescu I Neculescu. Josă dar masca de libertate și de lege, voi care le-ați împușcată la Graiova și la Ploesci ta anulă 1860. Josă masca de li- bertate și de lege, voi cari le-ați bombar- dată cu tunurile în Bucuresci în anulă 1 865. Josă masca de libertate și de lege, voi cari abusațî cu licință de aceste drepturi sacre contestându poporului dreptulă de întruniri la alegeri pentru ca se nu influințeze prin propaganta morală a ‘ideieloră, ci se stea muți și nemișcați pentru ca se ve impuneți voi și se usurpațî titlulă de represintanți aî seî. Josă masca de libertate și de lege, voi cari refusațî de a recunbsce poportilui chiară și dreptulă de a manifesta mulțumi ea sea, conformă art. 26 din Constituțiune. Josă masca de libertate și de lege, voi cari mâți avută mustrarea de a insulta prin presa' vbstră i- mondă chiară și totă ce este maî sacru și neviolabilă dupe art. 92 din Constituțiune. Josă masca de libertate și de lege, voi cari v’ațî aliată cu inemicii străini aî României spre a resturna ministeriulă actuală și a u- surpa puterea, fără voința naționale, pentru ca se paralisați simțimentele cele nobile pen- tru organisațiunea și consolidarea României. Josă masca de libertate, de ordine și de lege, Voi cari negați prin presa străină că esistă ua burgesiă în societatea română pen- tru ca se o despuiați de proprietățile cari le-aă cumpărată cu sudbrea muncei de la voi. Josă masca de libertate de ordine și de lege, pentru că vau prinsă în delictu flagrantă de conspirațiune cu străinii, căci în Fevruariă ați invocată dupe tribuna Senatu- lui tâte invasiuuile arraateloră străine, spre a popri organisațiunea Sfatului română dupe prineipiele constituționale. Josă masca de li- bertate de ordine și -de lege, fiindă că v’amă prinsă acumă in delictă flagrantă de rebeliune contra Constituțiune! în Jitia de 4 Maiă in Senată, căci mațî recunoscută puterii ese- culive ună dreptă de ordine publică garan- tată prin art. 32 din Constituțiune, și refu- sândă de a acorda cuvântulă unui ministru căndu se discută uă cestiune, ați falsificată regimulu parlamentară dupe sistemulă con- stituțională, și Păți transformată întrunu sis- temă oligarhică absolută. Da, din tdte aceste acte, din tdte aceste fapte resullă că nu aspirați, nu aveți ten- dință de cătă Ia uă conlra-revoluțiune pen- tru ca se umiliți, națiunea română, se o în- catenați cu lanțurile sclaviei spre a o opri de a merge cu progresulu la destinatele la care Provedința a chiemat’ol Dar nu, Dumne- zeulă Româniloră nu va tolera acâstă crima și prin manifeslațiunea voinței naționale va nimici tdte aceste proiecte. Insă remăne acum la guvernă de a sdrobi aceste arme scan- daldșe ale boeriloră cu care facă oposițiunea în alianciă cu streinii inemicî aî României, presintândă la Camera proiectele de legi re- lativă la policia pentru ordinea și securita- tea publică și fiindă-că acele esistinte pînă acumă, făcute totă de boerî, totu ei acumă le califică de barbare, se adoptă chiară dis- posițiur.ile cari aă esislată în Belgia suplu guvernemăntulă lui Leopold I și pe cari tdte le-amă menționată mai susă; iar D. ministru ală justiției sc vie cu unu proiectă de lege prin care se introducă în codulă civilă pnn- cipielc ce le am espusu spre a se regula posițiunea streiniloră ca în Belgia și con- formă cu Constituțiunea nostră. Avemă cre- dință în inteligința și patriotismulă dmeni- ioru cari ^conducă astâ-di destinatele Româ- niei, și de acea propunemă ua soluțiune care va lumina cu sucesă presa străină cea im- parțială și fidelă națiune! române, căci se va convinge cu acestă faptă că și acâstă ces- tiune a fosta uă calomnie ca și acea cu bandele d-lui Carp. Numai estu-feiă socie- tatea română va fi salvată, numai atunci voră înceta desordinile, utopi le și eresiele, căndu guvernulu va da societăței garanțele de libertate și de ordine conformă ari, 93 din Constituțiune și le va aplica cu reli- giositate. G. f. TELEGRAME- Slatina 17 luniu 1868. Inălțimei Sele Domnitorului, puă copia pariului „Roinânidu.“ Măria Tal AJegresa revărsată in ânimele nbstre prin justa și părintâsca înălțime! Vds- tre apreciare disolvăndă Senatulă oare punea GAROL I, etc. Ve^ândă jurnalulă încheiată de Consiliulu Nostru de Miniștri și motivele în elu espuse- In puterea art. 95 din Constituțiune; Amu decretată și decretăraă ce Urmâză: Art. I. Senatulu este și remăne disolvată Art II. Colegiele electorali pentru nouele alegeri voră fi convocate și viilorulă Senată se va întruni în marginile, termenului pre- s risu de lege. Art. III și celu din urma Minișlrulu No- stru Președinte -aliî Consiliului și secretară de Stată la Departamentulu de Esterne este în- sărcinată cu esecularea decretului de faciă. Dată in Bucuresci, la 2 luniu 1868. GAROL. Președinte alu consiliului și Ministru secretarii de Stătu la departamentul»! de Esterne, Generării, N Golescv. No. 903 CAROL I, din grația lui Dumne^e și prin voința na- ționale, Domnu ală- Romăniloră, La toți de faciă și viitori sănătate । Gorpfirile legiuităre aă adoptată și Noi sancționămu ce urmâză : • LEGE. Art. unică. Se acordă d-ltn doctore în me- dicină Carol Davila titlulă de cetățână ro- mănu cu dreptulu naturalisațiuniî celei mari ca recompensă naționale pentru eminlotele servicii aduse țerei. Promulgămă acâstă lege și ordonămă ca ea se fiă investită cu sigiliulă Statului și publicată în Monitoriuln Oficiale. Dală în Bucuresct; la 31 Maiă 1 868. CAROL. Ministru secretară de Stată la departamentală justiției, Ant. I. Arion No. 890. JUSTIȚIE. — Prin decretă cu data 5 luniă corentă, d-nii Alexandru Papiu Ilariab Gri- gore Lahovari, Alexandru Petrescu și Cos- tache Constantin Comescu, membri la curtea , de casațiune in locurile vacante D. George Z. Crețânu, procurore generală la curtea de casațiune. D. Nicolae Lazăr Gerasim. prim președinte la curtea de apelă din Bucuresci. D. Constantin loan Arion. preștdinte de secțiune la acea curte. D. Alesandru Lupașcu, membru la ^ⁱsa curte din Bucuresci. D. Grigore Triandafil președinte de sec- țiune, la curtea de apelă din Bucuresci. ESTERNE.— Prin decretă cu dala 25 Maiă, d. Nkola Tresnea, pestrăndă postulă seă de secretară generale și directore ală ministerului afaceriloră străine, este însărcinată cu gerarea agenției române la Constantinopole, în lipsa d-lui A. G. Golescu, care plâcă în congediă pentru căutarea sănetățiî sâle. D. Nicolae Tresnea va primi retribuțiunea prevăzută tn budgetu pentru postulă de se- cretară generale ală Agenției, postă vacantă, și cheltuelele dc representare alocate pentru ^isa agenție. Duminică, la 2 luniă, la 10 ore de di- minâță, Măria Sea Domnitorulă, îmbrăcată civile în mare doliu și însocită de casa Sea Domnâscă, a bine voită s’asiste la serviciulă funebru, care, dio inițiativa guvernului, a a- vută locu în sânta Mitropolie, oficiată de că- tre E. S. Mitropolitulu Primată ală Româ- niei, în memoria înaltului repausată Michail Obrenovici, principele Serbiei. La acâstă ceremonie aă asistată d-niî nu- nistri, unii din d-nii membri a! curții de casațiune, d. representante alu Serbiei₃ înalții funcționari ai Statului, tâte autoritățile civili, consiliulă comunale, stalelc-majore ală gu- ardeî și ală armatei și uă poporațiune nu- merbsă. In curtea St. Mitropolii era doue balalib- ne, unulă de guardă și allulă de vânători, în mare ținută. După terminarea serviciului, d. secretară ală represenlațiunii serbe a citită în romă- nesce unu discursă în memoria augustului repausală. TELEGRAMA. D-lui ministru de interne. Huși, 3 1 Maiă. Poporația Hușului aflândă îmbucurătbrea vesle despre rescumperarea acestei comune ne-au delegată a ve esprime din parte! vii mulțumiri pentru căldurosulă sprijină ce ați pusă in efectuarea acestui generosă și fru- mosă acta. Orașulă este iluminată; entu- siasmulă populațiunei pînă la culme. Se trăițî, d-le ministru, ani mulți și fericiți. Consiliulă urbei Huși: G. Bosie, G. Buz- nea, lordache lanculeseu. N. Petrovă I. Ciur- cănânu, Ștefană Rășcanu. Joui 6 luniă, la 12 ore din ^i, în loca- lulă universității din Bucuresci, d’uă dată cu închiderea esposițiuneî artistiloră în viață se va împărți medaliele cuvenite. Publiculu este invitată a asista la acâstă solemnitate. (Monitorului). MULȚĂMIRE. Me simță datoră a declara cu deplină sa- tisfacere că în urma mesuriloră energice luate de d. Prefectă ală Poliției, precumă și grăbniciei și inteligințe! cu care aă fostă eseAitate de cătră d. comisară ală culorii de roșiu și aginji d-sâle, sub-comisarulu de clasa I, Nicolae Dragomirescu, am putută redobândi în 24 ore mai tdtă suma de gal benî 94 ce mi se furase în nbptea de la 2 spre 3 ale corenteî de cătră ună fecioru a- flată jn serviciulu supscrisuiuî. Yorceanu, ingineră, Bucuresci 4 luniă www.dacoromaaica.ro 482 ROMĂNULU 6 IUNIU 186?, ÎMPRUMUTUL OPPESHEIM La Cassa DOMNULUI JACQUES PQUMAY Str. potnneL No. 7, și ia a- aceia a D-LUI MIRON S. VLASTO Strada Carol I, de astă-dl înainte de la o- rele 9 de dimineți pînă la 4 ore dupe amedă, se voră plăti în Napoleoni d’auru. fără nici uă cheltuelă, fără nici uă reducțiune, nici comision, Cupdnele de Do- bîndă ală împrumutului Oppenheim,ală cărora sca- dență va fi la întîiă luliă viitor iu. § NUNCIU Sub-semnat tl avîud ‘"de proprietate a mea Otelu eare până firma de Otelu de Românie, sîaționatu în Tîrgovisce ce se afli vis a vis de Otelu Concordia, anunciu pe Onorabilii Publieu, cate va trece prin Tîrgovisce alu onora că pre- sența d-loru, găsiud în acestu Otelu odăî forte bine mobilate, și cu pre țurî moderate atâtu ș’ună serviciu profundu la tdte ce va cere pata- geriî. Marin Ivancscu. C^ASA din Strada Calvină, No ⁷ 18, cu -cinei pdăî, eufonie ți o- daiă de slugi, sc închiriată de. a cumă, -cu mobilă și fără mobilă. A- materii se potji adresa la Kpîtropu cari pdte găsi la numita casă. No. 262. 6—24 INCHIRIATU Dc ia S tu ■-^Dimitrie viitorii doue Magasiî din Hanu cu Teiu, sub No. 13 ți 14, unde se află d-loru, Fratelli Bally et Semo. Doritorii se potu adresa la d-loru M. Leon et C-nie Baz iru de Londra No. S 0 $\ 285. 5 —3£. VINpÂRE moșia Colintina "* Fldresca din Distr. Ilfov. A- seminea și din moșia PIERSICA )istr Ialomița 2,500 adu 3,000 po • gone la capulu dupre lalomițî. A- cdstă din urmă se dă ți cu arendă i de la anulă 1870. A se adressa 'a Demna Elena Coruescu sau la D-uu Idn Mânu, Strada Vămi No 1 No 278. 20—.24 OE VINpARE. - Casele cu locă moșscenescă, diu Suburbia ar- himandritu Strada Craiovei, No. 17, la gîrlițâ. Doritorii se voru adresa la subscrisă piața Sf. Anton No 14 Ion Mincu, Pîmjaru. No. 256. 12—24. |BE V1NZAKE, 7 — 8000 ocale * *tutunu de semență turcescă din 1866 țî 1867. Adresa Giurgiu, L. Sachellario, Strada Portului No. 78, (P6rta de fer0.) No. 260. 8—24. SAE VINpARE CANARI adevă Oltu, proprietatea Sub-semnateT. A- M1OȘIA TOMȘANQA 1200 po- " *rațî d- Hartz, cântândă solidei matorii, se voră adresa, în Craiova ”^gdne arabile de cea mai bună țe bine, în maro cantitate suut în fa caca Domnuhiî Idn Hagiadi și cualitase, din districtulă Argeșu pla- Ulița Germană nepotu, pe deplin îuputeruiciți, prin sa Cotmeni pe maiu Teleormanului PAPAGAI ANTILATIS CAR- acăstă publicație, de a contractau- la jumătate drumă dintre Pitești și D1NAL BENGALI muscată și alte cestă arenduire, de a preschimba Slatina, pe linia pe unde s au pro felurite PĂSĂRI americane. j Contractele, Iscălindă îu locul meă, ^ectată calea ferată, sc vinde ohav- No 279. 6—2d. precum și de a priimi banii a- DE ÎNCHIRIAT, casă de vara la reⁿzeⁱ etc Anna I. Sutzo. proprietatea mea du la Heres-j ^o. 254,_______________________________124 treu. Acâstă casă sa închidă cu ’A S OȘIA PETREȘT1I de MIJLOC 30 Galbeni pe timpulă de vară r»*în Distr. Dîmbovița, Plasa Co- Doritorii se potă adresa la localulă bii, Comuna Ulieștii, pe drumulă acestei case, său în orașu la sub- Bolintinulul, lîngă Corbii mari, doue semnatulu, Strada Colții, No. 43. peștii și juinetate du București Se nică. Doritorii se potu adresa la lo- cuința No 26 calea Tîrgoviști No. 282 34. Anu 1868 BURSA VIENEI NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BRAILA 15 luniu GIURGIU. 28 Maiă CORABIE ȘI VAPdllE. o*. BB. G1U No. 246. 5-24 ________ ____P- Pocnaru. dă în arendă de la St. Gheorghe [7STE 1)E ARENDATU7 de la viitoră 1869. Doritorii se voiu a- I INU RUT1NATU corespondinte *■ ¹ sau Gramatică în limba Germană, Serbă, Greacă ți parte France4ă, dorescc a se angaja la vr’uă Casă de Comerciu din Bucuresciu, Brăila “^1869, Aprilie 23, Moșia Șușani dresa la proprietara D. Eugene Pre ’a“ Galațu. Doritorii se potu a- dejosu, din Districtulă Vâlcea, Plasa descu, Strada Herestreului, No.19. dresa la D-nu F. Binder, pentru I P. O«yiEI-58 90 Lose............. .. 63 25 Creditulu.... . 84 40 Acțiu. bănce 709 --- London. 191 40 Argintă....... 115 90 Argi în nîărf. 113 50 DucațI......... . 5 53 Grâu » ciacâră cal. I. chila lei eârnău arnăută Secară.... Porumbă Or'4u-— . OvăsiS. Mein....... Rapiță .... „ 11. „ L II. ghircă 260 — 270 240—250 210 220 110 120 140-160 80-120 218—210 129------ Corăbii sosite încărcate ,, „ deșerte... „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vap6re sosite............ „ pornite............... Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina........ 15 8 13 13 5 4 Argcșiu, semn, cald. Călărași, nour, vînt, N» E. cald 23 gr. Buzeu, nor, vînt, cald Ploești, puțin nor, cald 24 gr. Vălem, timpu frumos Mărgineni, idem. Câmpina, senin, cald. R. Surat. vînt tare, sein, căldură mare Vaslui, noor, vînt slab, cald uscătură Huși, puțin nor, cald 24 gr. R Lcova, nour, vîntă. Fâlciă, plus 26 gr. R. vînt slabă Cahulu, senin, cald. Brăila, plus 29 gr. R. senin liniște uscat Urziccni, senin, vînt ti.re N. E. Măgurele, senin, vînt, cald, 24 gr. R. Severin, senin liniscită, căldura mare. C. Lung, norr, pregătire de plde. Pitescî, nor, furtună, plde puțină. Giurgiu, timp senin, cald 26 gr. R. Tecuciu, semn, vînt tare, S.W. 25 gr. R C. d’Argeșu, timp senin, frumos'?. Tîrgovițte, frumos, plus 22 gr. R. Craiova, nor plecat spre plde 25 gr R Galați, senin fără vînt, 22 gr. R. Rcnî, nour, vînt, S. O. căldură mare. Iași, pl 23 gr. R calm, vîntpuțin, S.W. Bolgrad, senin, vînt tare O. plus 19 gr Bârlad, tim frumos, vînt N. 28 gr R. T. Nemțu, timp senin, plus 9 gr R. T Frumos, senin, plus 25 gr. R. Dorohoiu, plus 24 gr. R. vînt slab N Botoșani, plus 25 gr. R. vînt slab W, a» CALEA MOGOSOAEI VIS-A-VIS DE PALATULU DOMNESCU. -PE MIKBRALE IOAN ANGHELESCU CALEA MOGOȘOAEI VIS-A-VIS DE PALATULU DOMNESCU. Aniiiiciă înaltei Nobilimi și Onor. Publiciî, că an sotitu imn mare asortimentii de diferite Ape Minerale umplute numai din luna lui Main n 9 Să primescă comande ori-ce parte a llomtăniei, și «e efectuăză cu cea mai mare grabă și solidă. AViS IMPORTANT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk rccunoncute ca celă mal bunu și mai sigură, apărătoră a șircloră dc giâă și a orî ce felu de productă agricole, mărfuri, mașine etc. contra plo loru celoră maî mari. Aceste mușamale, de uă invenție noue, primiate la expo- sițiunca universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroru altora pentru superioritatea cualitățeî și pentru soliditatea lor fiind lucrate cu kautșuk și cu ulciu. Probe sunt depuse la comptoarulu D-luî Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvis de direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimssce comande pentru tdtă România cu BIUROULU SOCIETĂȚILOR!) DE ASSICURARE UNGARA GENERALA Șl „LA RALOISE ⁴ & se afli de astI4i înainte în STRADA GERMANĂ Casa d-lui Anghclovicî (Prăvălii No. 11 ți 12) vis-k-vis Ho- telului Concordia; unde se priimcsce oferte pentru assicurarea în contra PERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DONAREA ȘI ASUPRA VLUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți grratd4ă pentru assicărările încheiate cu fondurile loră în suma DE LEI ÎSTTJOI 4-3 MILIO^VNE ți tdte păgnbile cc s’ar ivi se rcguld4$ în modulă celă mai dreptu ți espeditivă de cătră preciurl ficse. No. 257. 15—34. Bucuresci. 20 Aprilie 1868 REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte sc priimescu Ofertele de asicurarc la Agențiile ndstre deja cunoscute, eră în ploiești la Douinu HAGI IOAN PITIȘU No. 218. 6—64. BOBEY ET COMP de la Lincoln (zn Englitera) Afi Oudre de & face cunoscut D-lor proprietari și arendaș^ că fabricatele ndstre adică: Locomobile putere do la 8 până la 16 cal; Bato4e, Mașini do bătută Porumbă, Mori Heresțrae cu tdte re4ervele loră eto. ect. De aetă-4' înainte so priimesce orî-cc comandă. în scurtă timpu ne va sosi un transportă din Mașineie maî susă arătate. In drî-ce timpu aici se pdte afla mai multe Mașini în depotu nostru usido se pdte vedea soliditatea și cons- trucția superidră. Pentru așezarea Mașineloru este obligată Engineriu nostru și ori-ce Mașină vândută, uă garantămu prin probă precui iu ți unu depotă eomplectu de re4ervele necesare se află totu d’a-una aici Totu d’uă dată se primesce și orî-ce reparație care pdte fi făcută cîtu se pdte de curîndu. Birou, Cajea Herăstrăului, No. 22, și Hanu Idn Românii, No. 8, 9, 10, 11. No. 253. ___________________ 2-34. No. 261. 10—24. GALBENI, se dau cu șlJ'lf’IT prima HYPOTHECA. A se adresa, la Redacțiunea Românului. DL⁰SF.WERTHE^ETCIE I h FABRICANȚI de CASE de FERU la VIEivA | Hi La 5 (17) ale corcnteî, s’au întîmplatu unu ■ 1 incendii! în magasinulă nostru din strada Ca- k | vafii Vechi, în care se afla Capse, Chibrituri, I - ți alte mărfuri asemenea periculâse de focă 1 ■ ar4ându cu totu. Ua Casă de feră, ce o cumpera8O.au din? fabrica D-stră au datu la acdtă omisiune t 0 GRAN BIOS â PROBA OE FOCII căci de și era de I CĂLDURĂ INTENSIVA ÎNROȘITĂ PENTRU MAI MULTU TIMf U, la deschiderea ci sa găsită coprinsulă de hărții ți bani DE TOT NEVATAMATE. Fiindă că prin soliditatea fabricatului D-stră ni b au scăpată averea, cc i-o încredințasem ne simțiim! îndatorați a vă mulțumi, autori 4ându-vă tot de o dată de a aduce acestu Ca4u la eunoscința publică. FRAȚI ESRA. Bucuresci, 6 (18) Martiu 1868. Sus menționata Casă de ferii, este căpușă la Agenții noștri gdnerali D-lor APPEL etC e STRADA RICHELIEU, IE < A 7' Bucuresci, Strada Covaci No 1. jjuuuick. □ No. 165 4—6. F. WERTHE1M et C-ie. MAȘINE DE SECERAT APE MINERALE PROASPETE ȘI ADEVERATE NATURALE Aă sosită 4flelc acestea la PHARMACIA sub-semnatului. Aducându tdte apele D'A DREPTULU DE LA AD=- MINISTRAȚIUNEA ISVOARELORU respective, și pri- mindu la fie care î 5 4>le asortimentu prdspătu potu ga- ranta cu DESEVERȘIRE pentru a loru BUNA ȘI VE- RITABILE QUALITATE, recomandîndă totă d’uă-dată onorabiloru mei clienți și prețurile cele maî moderate. ED IUL. RISSDORFER. PharmacMtu la Leulu de auru, Strada Carol I (Curtea veche). No. 286. 6—24. DIN RENUMITA FABRICA LEISTON WORKS LA SAXMUNDHAM SUFFALK IN ENGLITERA, REPRESENTATA PRIN D-niî Em. GRUNWALD. Se face cunoscută D. ~J). Proprietari și Arendași de Moșii, că se priimescu comande ehiaru pentru sesonulu actu- ală; pentru Mașine de Treeraiii și Locomobile cu 8, 10 și 12 cai putere, de cea mai bună și nouă construcțiune, a căriia soliditate se garante^ă. Prețurile fiese pentru Mașine de Treeratu și Locomobilu suntu cele următdre: afară de cu 8 caî putere | [ cu 10 cat putere j | cu 12 caî ș'un cilindru | | cu 12 caî și 2 La Turnu Severin Napd’or 515 | 580 | 628 | 658 „ Calafatu 617 583 | 630 [ 660 „ Pichetu 522 590 | 637 | 667 „ Turau Măgurele 525 | 594 | 642 ( 612 „ Giurgiu 530 | 600 6E0 680 : ceste se mai priimescu comande pentru ori ce felu de Mașinc Agricole, M6re cilindrul ' 60 9! '' veme și altele, cu prețuri C6rte moderate. cu pietre, Mașine peniru Po- IN BUCURESCI La Biuroulu Agenției Generala de Assicurare a Societățiloru „Ungară Generala^ și „La Baloise“ strada Germană vis-a-vis Hotei Concordia.—DISTRICTE la D-nii Agenți acestoru Societății No. 236 6 — 34- VICTORIA A LUI OJȚ,O ' ,1 ll 5000|600