ANULU ALU DOUE 3PRE-_DECIL$ ADMINISTRAȚIUNEA PaSAGIULu'RO^ANU ~No. I.— REDACTIUNA- STRADA COLȚIA No. AS. MERCUR! 5 ÎUNlU 186* t- VOIESCE ȘI VEI PUTE 6 Wtru fcWegax- BE ANO Ie s£se tuNfi . PE TREI LUNI. • , noui gE DĂDURĂ . '• < k CAPIT. DJST^ 58 48 — 24 — 12 — 5 — UNU BSJ^UȘtABU 24 banJ pentru paris p^Wm^tej^r^SO. CENTRU AUSTRIA. . . MOR. 10 VAL. țUST, 29 15 6 Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundetoră Eugenia Carada LUini^ZA-TE ȘI VEI FI PE TRU ABONAMENTE, RN(ÎN9lfi»I ți WCLĂMR A 8E ADRESA î» BUCUREBCt, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE XA COBESPONDINȚlî DIABIULUÎ ȘI PBIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRAS-HALLRGBAIN RUB DE L’ANCIMNB COMEDIE NO. 5. A N U N ț l U B 1 L E LINIA DE 30 LITERE ..... 40 BANI 1NSERTIUNI ți RECLAME, LINIA . . 2 LbI N0UÎ SERVITMU telegb afmșu BELGRAD, 1’5 luniB. ^aă făcută noue arestări printre cari trei rude d’ale principelui Caragheorghievici, cafe este bănuită da fi cîțpulu conspirațiunei. Sp asicură că guver- nulu va cerc cslradarea Iul din Austria. Din tdte părțile sosescu adrese, dandă consimp- țimtentulă loră la alegerea lui Milan ca su- cesore. Diminteța la 1 1 ore sc făcu îmor- mentarca principelui, represintanții puteriloră uj.ștrăine asistau la ceremonia funebră. Veduva lui Obrenovici este însărcinată cu educațiunea junelui Milan, Partitele speră a avea regința pînă ce Milan va fi vârstnică. ¹¹¹ PARΧ, 15 luniă. Milan n’a plecată âncă la Belgrad. Principele Napoleone șia amâ- nată căletoria sea la Constantinopole, elă se. va întârce directă la Paris. .KiocnK'ji 1 ări a----------- (^ervițiulu privată, alu MONITORULUI). BELGRAD, 14 luniă. — Ordinea cea mai perfectă continuă a domni în țâră, Guver- tnlfo găstesce In totă poporațiunea concursulu' cipeluî Napoleone cțire^ după scirea nostră telegrafică, în tocă d’a urma călătoria sea în Oriinte, se opri la Viena qmnai ș» se ’nflorse la Paris. / celă mai devotată. Municipalitatea a brenovicl, principe Opiniunea generale proclamații pc Milan 0- presumtivu alu Serbiei, a țerei este favorabile pentru acâstă succesiune. f jc₃r Ancheta judiciară constată esistința unei ^onspirațiuni în favorea dinastiei lui Garai gheorghevicî. 3l Asasinii arestați suntu Riidbvanovici de la Schabalz, Rogici și Fanacovici de la Poscha- revatz. ₍ j- ¹ VlENA,. 14 luniu. Generariulă Gablentz a' plecată lâ Belgrad pentru ceremonia funebră. PrincipeleNapoleone a plecată la Praga, după •ce a primită visită, pentru plecare de la imperatore și de la Beust. — KHHjSfu'iCin. J f iWUQ fl i TiO -idffloo București CireșiarO. foii1,6uob 5 sacuiar'* n> ■ ■>-ic Soirile din Belgrad, atătă bele de ieri cătu și oele de a^b aă uă gra- vitate pe 'Care o ’nțelegă toțî, și nu maî aă trebuință de alt# explicări; ele suntă atătă de grave în cătă în- țelege asemene orî-cine că, atătă în privința buniloră ndsltri vecini cătu și ’n privința năstră, nu ne este per- misă a esplică și comenta uă situa- țiune atătă de ^ravă din tdte pun- turile de vedere Totă ce putemă face este se punemă numai între- barea: Se> fiă adevărată că fostulă Domiiu ală Serbiei, și care portă ș’pnă nume patriotică și vitdzu, prin- cipele Karaghiorghievicl, sefiăpro- vocatorele .și complicele unuî com- plotu Rtătă de ngrozitoră și criminale? Și ,de va fi așia, pe’ ce s’a rezemată fasțulu principe? pe elă însu-șî nu- mai, pe puterile ce ar avd îhSfârbia numai? Se nuialtamă, căpriheipele l^aghiorghievicî este ună bărbații forța sperimentatu; unft bărbații eâre cunoace și. situațiunefc Europei, |i situatiunea Qriiateluli în genere ș’a Serbiei în parte și puterile și slăbi- cuițțjle patriei sele; cse ijii ultămu âncă că familia sea a fluatG parte la insurecțiunea Serbiei de la 1804 alii cărea-a dictatore a foștii Kura-tihior- ghj^ deci, cu toteacă fiulfi eroului Kara-Gheorghie, a fostă susținută de principele Metternich la alegerea sea de Donjiiu alii Serbiei (1848), cu.tdte c’a fostu detronați! suptu a- cușare că n arț susține interesele Ser- bieiF totu-șl ne vine greu a admite c’a căzută în crima dfa păta! numele eroului seă părinte^ ș’a voi, de natura xc- Joru ce se prcșjpte, căp dapă s® autorisă concesionarii a lucra fără a. avea ^otul® de- finitivă, trebue a avea și unu flevișă .pentru a vedea căte milidne vpmu avea a plăti pen- tru lucrărjle ,ce se v tȘ face, pînă cândă 8â- natulu va vota concesiunea. Vopbesce apoi despre prejudecarea votului Senatului, și des- pre neconstituliog^jșmulu propunere! ce & presință- R g iul iu Mai vorbescă îp astă cestiune ipentțu dd. Colonelă Miclescu și Zeucianu. D. Cogălnicianu respunZendu d-lui FLo- rescu spune și d-lui I. Brătianu că dacă d-sea ar fl fostă ministru ar fl și datu de la șine-ș autorisare concesionariloru. ya lucra, căci mai nainte de tdte vmesce ș șalîsface nevcîele țereL Apqi nu pdte fl temă că concesiunile nu voru fi votate fo Senatu căci dacă Se- natulu ce. va veni. nu. Va voi se lucreze' și se le voteze, atunci,... unde s’a făcută unu păcală, șe voră face, și doue. Repetă că re- gretă că Senatulă n’a ,wtață mai ănteiu căile ferate, șutau Regretă âncă qă s’a disolvatu anu Gameraj „gaaî najpte d’a fl votată căile ferate.. Arăta teră pă în celu mai refl casă nu vomă face de păț^, cea-a . ce ajp mai,fă- cută; adică ce plătimfl. .studie., .^1 ,₀ Senatulă a da& ^ă Wmft mihiste- . țiului, acelă care sg. luptă, gu Jbvolamentă,-. carș duertza o fidelitate la- âs?teresele Româs □lei pentru c®a-' l^rea și- prospsriteîBa eiy t Măria Vdstra! noi suntea®'i profundă in^ dignpți d,y- aceste și ve ru; ămu i spec ,uosâ tdfăsa demisiunea ministeriului: Xc trăiți Măria ᵣWstrâ. losefescu Brailizia , Vuciliti, G. Getrpvi i, N. Saveano, IhtScarhiȚ CitihurCnu, V. Apos- totenu^sSiunu, Tiucluil» preotă, Lambrino Preotă, Platonă Smeu, Goștache Petrovici, fondscu, Stefanu Romano, dlavonu GorodCnu, Garabetă Popovicî, Frunză, y. "Motosiu, A- tesaodresch, Mironescu, Panailescu, George Nico)fiu, G.i Motosiu; SI Radovici, I. Tiarlunga, Cocișă, Costachi Al; PopovicI, tMichăilescu Geor^escu, TopliceGroza,, I Afanasiu, Ra- lea, Tonă Teodorescu. Marcu Idn, Manoliu, Adamă Teodoră, P. Nicolau, To^ea Nistoră, C. Nica¹, HĂralambic Nicolau, Lupașcu-, FI. Georgescu, Costache Ștefană, (ftorge Stelatei, Tache Dimitruu Dumitju Petrovfcî, Nicolau fond, Vasife fonlț^ Damianescu, Da vidă Ma- nică, Acică Kiakară, Ilie Iconomu, Constan- tină Radu, Tănase Vasiliu, Teodoră Nica, Gdor- giu, Ilie Apdslolă, Catagea, Tănase Dimitrip, spatiile unanime ale țerejr1»riia aplicarea sin- ©ară -a. cc n*iluțiuneii p a JiberțățUoră pu- bltee,'-fiindă singurnlfr'mtaisterjă c® a pututfl mănțtee .^edina și legalitatea* prin libertate. Prcrectefe de legi i Lnsui j^-iii u¹ MĂRIEI SELE DOMNITORULUI. misiunea ministeriului. Așa sc ve ajute DumneZeu! Se trăiți Mă- ria Veștră L ' Se trătesca ministeriulă! Se trătesca România. kn Și ^iarulm Românul. 1»»' M ' ** * * II*"' Focșani, 13 luniu 1868 uU Votulă de blamu dată mjnisteriului de către Sbnată în jnomentulă cându pațiunea așteptă cu nerăbdare, căile ferate, armarea ge- nerală și altele xle natură a asiepra viitorulă și prosperitatea națju.nei, este fără țndqdlă, Prea înălțate Dome, proba cea mai evidinte, că nu’i convjne regimelc actuală,. Tristă și forțe tristă ca '^cesth înaltă corpă alți Statului pune maî presusu de tdte interesele cele mai vitale pasiunele de personaIitățr..Subsenj"' nații locuitori șj orașujuț Focșani, desapro- bândă din tote puterile noștre, acestă votă Membrii consiliului judecianu, Topolo- vhanu, Irițeanu, P. C. Zamfirescui P Rucă- reanu D. Negulici, I N. BoncandL N. Geor- giu, Grigore Lanpescu, N. Șbrbănescu, N. Boncanel, Mi I. Popp, »S. Steriu, I Ciolan, N. Bprevoianu, I. Popescu, G. Nanu. Cetățiani din judeciu și din orașu! I. Hristodor, A Paul, N. N. Gheorghiu, Se- vastian Hernia, M. N. Negulescu, M. loan, D. Nicolau, Ștefan Șvab, Preotu Ghorge din Lăresci: N. N. Mocanu, N. Urșca, Matei Spirescu, I. Negulici* D. Popescu, Niță N. Moraru, Dumitru luga, lorgu Aihimandrescu, Taclie D. luga, Tache I. Ciolan, M. M. Fo- tescu, N. Butoiu, Nae Dumitrescu, B. Nițescu lorgu Dianlandescu, F. lonescu, Nae G. Geor- giu, N. I. Popp, Ghiță D. Gioculescu, G. B. AnicesCu, Nica Radu Sainu, Proistosulă Niță Pascanu, I. Tanesțu, Săulescu, N Tongioni, G. N. Pantilomonu, Tache Mănulescu, Nae antiționalu „și .protestândă CU /energia unui poporă liberă despre , totu cș. ș;a ^isu în iSesată în contra intregei națiuni, venimă a Grigorescu. T Badeanw, T N. Moraru, I. lancur-S. Zaweseu.B lonescu I. B. Popescu, A , ■ ipiK 0! Dumnedeule, îhtaresce ca oțelulă trista ânima a ne- norocitului sărita, și dă-î pu- terea glasului ca se pdta vorbi Șerbi pătrunși de durere și ffistP 'Amici Români! se ne rugămiF Iii” DumneZeă pen- tru su(letală gloriosului principe a neuitatu- lui înaltă reposată principele nostru Mihail; sc ne rugămă pentru sufletulu bunei sâle vere, ddmna Anca; se ne rugămu pentnl su- fletele tuluteră aceloră sacrificați de măna vrăjmașa pentru noi și pentru numele nos- tru; se’î purtări) Pc toți în ânima ndstră rănită, cătă ea va- bate în noi; in vei! săn- gerdsele loră morminte se le udămu du la- crimele amare ale nemăngăiatei ndstre du- reri și sc ZicemO; DumneZeă se-ți erle su- fletulă bună și marțiră principe ală nostru Mihail! DumneZeu se-ți erle sufletulă mar- tiră serba! Cu voi Serbii voră trăi și Vorii prospera în voci ț cu memoria vdstră ei. se voru rotari și glorifica. Adio! bunule și prea iubitulu nostfu prin- cipb Mihail! Adio buna ndsta-ă șețbâl .Adio! și vecuică po/penirev! V-asilie II Secretarul represintațiunei Serbiei in România. Se ’nebide discuțiunea, se pune la vqtu și se primesc^ urmăldțea propune a Cogălnicianu: ta i v - imbr „Considerândii că^coucesiunșa Zr'.',ⁿ”ritoru de feru este votată de Camera deputațitoru și că acestă votu șgtp pbljgătoriu pepteu; dânsa; .j' - -¹ -Ăl * Că pînă la convocarea upulnî.SenațU! pdț$ trece ună termenă destulă de lungă, cplă prcveZută de Constituțiunh. ș;așia pdteₜ frece campania anului curentă și a s’amâna ancă pe. unu ahu începerea căiloră ferate, reclamate de țâra întregă d’atățea ani, precumă a ară- utu-o mimerdsele concesiuni votată de fos- tele Adunări, apoi Adunarea deputațilpră, pu dreptulu ce-i este acordată de Constițuțiune d’a oțărî în ceștiune — d. G. Ghiș<( adaugă ca sub-amen,damentu următorele — autorisă pe ministru d’a se Înțelege cu concesionarii, spre a se putea începe. îndată, lucrările pre. gătiltee pentru căile ferate concedate.‘‘, D. ministru Brătiana presinta prin me- zagiă Donmescu legea bugetară pe î§69. sacă a ’ntlrZiată. a presinta acâstă lege, este pentru- că a voită se reformele în totulă hugetulu. Acumă prestată legea budgelară pe 1869 și 68 cu tablourile necesare și fdgă pe Cameră a numi de îndată uă comisiune care se cerceteze împteuna cu ministeriulu acâstă legm pentru ca la ’nceputulu sesiune!' viitore se sq procedă de Ridată la .discuția- nea jgcperale; apoi se va vota ^budg^uly pe 1870 și astă-felă vomu merge regulată. Invita pe Cameră a cerceta cumă s’a fă- cută reparțirea pe ministere a sumei de 14 milidne, după tabloulă. ce a prelsintaltfl'pen- tru a se resolye c^stiupea ș’a se repara șialeje, dacă vorii,fl, ,mainainte de-despărți ve ruga, Prea înălțateJJdmne^ te interesulu națiuBSi care v>au încredințată cu mândrie destinările sele, se binevoiți refuș^, demi- siunea patrioticului ministeru. ‘ Urmeză 257 iscălituri adeverite jde, pri- mărie sub No. 1479. 5»¹’- N. Calangiu, N. Stamu, V. Popescu, M. Roșea, G. Savn^ N. Gpdeanu Brutar, I. Nanu, iP. lonescu, Q. Papuc, I. David, M. Unureanu, I. Neculae. M. Stuparu, T, Cotescu.N* Stoica Calangiu, B. Stoica Calangiu, N. Marinate, N. Frianu 0. Patrulea, P. D. Gioacă, S. i V i Redacțiunei Ziarului Românutu. Rogh inserați ^câștă copte - dupe telegrama gopaniloru aZ^tă. u irieiS ' f i inCT ‘• Stelei Sele Serenisime Principe- lui Domnitor^ Car ol I , Astâ»dă"pe cându locuitorii urbei %, lebrâă Sotemhjtatea inaugurării șosetelorB, do- mța seculară a tutuloru Gorjaniloră, trista și fatala veste că Senatulă, nesocotibdă șj de astă data idatoriite sdle, îfnpietândă asupra drepturilor!!. Cărhereî legislative^ a dată blamă ministertfhiî, consternabiunea cea mai. profundă a cop । să 46te spiritele, căci ministerulă at- tuală șingura și" adeverata espresiune a do- rJnțeloru țore? a bine-meritată' tot-d’a-una de Tomescu. P. C. Aninoșanu, D. Cîrjă, Preo- tulu B. Zulucă, S. Chirvasin, G. Popa Zulucă, I. Fotescu, P. G. Mațaoanu, N. Teodoru, N. Tab.-Coculescu membrii. j Ploiesă, 1^ luniu l s . , , ,,, , . . „ - H^dactore alu pariului or^șiulu -șl judectală- întregu manifesta prin- ■ p lrac« MSrfcvdl*. « idblră șl de», „f" i j , cu tacle și bande muzicale pe strade multul de îtftc dăuna Ve aielămu^ deplina pahtrᵤ disolvârea Senatului, tră- iu r dere și Acfittb^cință ce datordza minis- raseă DomhimHuHî cârol ’I, trăiască Camera tninră! actuali al Măriei Vostrd, cari¹ - mu unui viitorii mai bunu și a făcuta, tr’insulu se ne cundscă -șl se ne ea în- respectc lumea j W» Despre d£nsuj£i istoria nășită va vorbi cu cea mai mare laudă și-Iu va glorifica. Ea tiu va pune teugă puteraicuM nostru împe- rata Dușan, asemene cu Densulu Ia gloria;'^ căci precumu tmperataia Dușaa prin suce- surî mari jresbelicc a devenita puternică, totu au și principele Mihail prin streitacitele, paci- nicele și patrioticele sdje fapte s’a făcuta glorioșii. uț Șerbii slăveau șl se veseleau pîna In 29 Maiii cb măndrulu loru principe Mihail, că- ■ raia nu) i se -mai găsesee egaM; și cu; a- pusulă.sdreluL cerescă li s>aă apusă și loră Un acea ndgră Zi sdrele pămîntescă. O! ne- norocire, o! jale, ofijlestemați monștriLcari ați eși.tu > dia fundulfi iadului ca se stârpiți și sg prăpadițkpeSerNf — Destulă, destulă am vorbită, nenorociți Șerbi, despre marea ptedera suferită în Zhia de 4^ Maîu, de e- • Ierbi durerosă '<țnemorj&. Șe lăsămă pe • principate Ș* iubita rudă a' sea, .care a căzută impreuni cu elă, se Zîtcă ca rari martiri aț mar țiței națiuni' serbe; eru noi se ne fatărimă cu răbdarea, tare ca foțelulg și cu nestrămutata speranță IiiDum- Ca și deunăZi' căndă principele fadu vi- sita curții regesci din. Berlin, astă-felă și astă-dată întrebam primă ce se face de co- mună este, dacă înălțimea Sa împerătăscă principele Napoleone. a primită sâă mț vpțî uă misiu u politică de la Maiestate® Saț îmr peratulă Napoleone ?-₍ q al ub r oiohP7u<]mi Ca și deunăZi așia și acuma nu s’a pu- tută strecora în publică nici uă informațiune positivă ci lumea ;și respunde pila combi- națiuni apărute aici în edițiunea a doua, căci prima fusese la Berlin. — Nu ne vomă o cupa de aceste combinațhini, cari de cari mai pucinft Rasate, > căci e pecată de timpL, ci ne mărginjmu a pe alătura și noi celoră- 1-alte organe șț a-lă bîne-cuvbnta ipre toate țimea Sa pe teritoriulu Stalului aperată .cu sânge română, dar fe caretei Românul^ mare âncă nici acea pucină considerațiune'd^ fl recunoscută șj dfiasulu de națiune poitorite N’avemfi lipsă d’a ne forța nervii foț#zr se apăremă ^oioși și bucuroși de vîsita cădi avențu pentru Franciș uă simpatia și uă stim^ naturală scrisă în sângele nostru, și mai a» yemu uă sinceritate cu care ne esprlmtmu fără d’a r^cțirge la forțări de ^țăriă și lingușire-. tvai d'D” ’id L* ¹ h' 4- jȘimpati^ ndstră scrisă în sânge, nu se dateză de astă=Zi« ci de iungu timpă; âncă. mai nainte d’a se cundsce între< sine Francii/ și Românii, ambii cugetau to un»lu și acei ' la-șl modă, dovada istoria că cele.cinci puncte^ ale sântului și marelui martiră (mucenică)¹ națională Horia ce te așternuse comitatului din Uniadora și drepturile cardinali prochiă- mate de Constituanta francesă la îndemnareaJ lui Eafayetțe suntă identice în principfe ș? diferescă numai in redacțiunâj ® ddr? con- statată că aceste doue popdre fără se iiba uă legătură comercială între isine, sentiment tele tor.u latine inspiră de aă-dată amanZo- ¹ rora dorulh de .libertate și âe egalitate; ce ni le răpiseră instiluțiuaea > germaaă ti Wfe dalismuluL, Hoția. căZu victima umanității/¹ Ară Francii mai [fericiți de sdrte, îrimn&ră?^ cu pucipe . Lune in urma căderii tobstre AStă'- felu speranța ndstră ne lo pusesemă apoi îiF^ Francia, undș vedearaă înflorindă libertateă,ⁱr> și nu îtfcetămu a consimți pentru uă:alianță intre Austriac și Inii» torancia liberale¹,' șf | - cdștă dorință și-o manifestă popotulu te ' tecele sete despre marele Imperată:* Vine Domnulfi, Bunaparte |' ,Șe ne faci direptalQ.<(etc.7J D’U i/‘> oicxȚ lAșia Românii dpria^ atunci Austrii ateLL intimă, sperând ă prinuabesta '.veri uBu-proU gresă în .libertate. Austria însă nu ne-a,pri- cepută 4i a lucrată contra,' ajutată de no căci ajutoriulu s’a cerută 15 nunele taonaî-L quIuî și Romctaii eraă moMrchistu /ir.a W ) ROMANUL^ 5 IUN1D 1868 477 o' Daci atunci' arii fost pentru alianță, astăzi nu mai putemă 11, Austria nu e liberală și așa a- Jianța unor asemene doue puteri, de felii nu pbte fi bine-venite aspirațiunilorO de liberia ta mi- Uădată astea stabilite și opinftmea mea emisă că d-v. ❖ferbiți în numele d^v. pro- trite de națiunile înălțimea Sa jeonc s’a areta til sperăm ă că nici apesate. priă și ânpă alu cătoru-va douMrpi permiteți-mi -a ve analisa în cate-va d-v. l ■ ■ < domni,. cuvinte imperfelă principele Napo D-v. falsificați, d-le N. Ghermarm, in spi- pitrure® liberală și dc» aci n'tulă d-v.- datoriile unw deputată, și per- pururea liberale și dc- aci uă-data nu va da mana de ajutoră ia apesarea națiuniloru mai mici, — se speranță acfesța pentru ca și irt veniloră se putemă¹ blne-cuvfenla pre apelă poporă de bravi de la apusuiu Europei, care prin ne- muritorulu seu "Monlesquieu a găsită și a redatu omenire! titlele s6le dc dreptă cc dfensa șî Je perduse.“ vertjțî sensulu COnstițuțiunii năsirg,, ematia- țiunc mleliginte- a oiisfervaliunilorti țuUiroriî bmemloru capabili și â buneloru resultalc constatate de esperiințajuturor Stateloră con- stituționale. D-v. voiți ca depiitatulu se nu aibă ună liberă arbitru, se nu aibă ua fa- cultate dc discerpamenle se devie uă macliină cohcursulu meu guvernului; este adevărată dară cumu, in ce termine? In totă dfeuna că^dfl consciința mea îmî va tjfce că guver- nul ti merge fn sensnlfl trebuințelor^, nbstțp naționale: < D-v. ^tițî, d-lfe N. Ghermanu, că popbrgle . europene aă ua rațiune mai rece de nu mai supciibi-ă dd câtă acelea, ale Induslanului unde cea mai mare țiarte din bmeni trăiesefl întruă conlemplațiunc perpetua a Idoliloru loră, a 'lui Brama. Ruda etc. unde fele mbrgă de sc aruncă suptă rolele Crișnel p se le slrivfescă corpulă La noi -din fericire in foctV de contemplațiune este acțiune șt in locCtda guvernă, ori care ar fi colbrea liu aY face uă politică naționale, economă, lînifeltl, fon- dăndu-șl-speranțele sfele pb Whlisațiirtiea u- nhy bine,reale ferâjnu ilusoriu, va șveacon- cursutu meă -celu ihai desinteresantă; văcf nu vîsedfli nici Ja fufe tțiune., .nicL la< «ecom*- pense naționale, nifei Ja’lnandirtede 'depdaț» așia cum le înțelegețrd-festra. { Vamă explicată rMe N, Ghșrman, pure tarea mea in aresta Camera și asta am fâ- cutu-o fiindă că d f. A. Hosctti dandu dreptu de cetățenie în diarîulu seă scrjsorbrd-vostre, Va patronată b’e cumă iibțiele d-vOsttă în privința mea: fee aceaimam creduțjj datVrÎL, automată -cară sc voteze după cu mu i se va (Albina?) bOMNULUl GHERMANN. bp < „•• . f 14 Pitesci . ° ¹ . Am cltilu în Ponuxnulu de la 31 Maîfl cea-a ce citiscmă Inlr uă scrisbre cc mi-ați adresată acumu mărturisesen că vedea violentele purtarea mea -ca 5—6 dile, și trebue .se ve fusei neplăcută surprinsă a atacuri cerni faceți jiCînru deputată. Îmi păru fbrte refl vedendfl că voiți a constitui condu- cetorulfl colegiului alu I-lea electorale din Argeș și vorbiți in numele lui; cari. după cătă că sciă acelu colegiîi este coțnpusu de. bmenî inteliginți, onești șî luminați cari nu ■ redă că ar permite unui-a dintre d-loru a yorbi în numele tuturoru în facia unei îm- pregiurări așia de mari ca adea^a în care veniri d-v, a-mi adresa ua scrisbre asia de virulinte și așia de pneinu în usulă țeriloră constituționale. Credă, d-le N. Ghermann că- d-v. și cățî-va alțî pucini alegători voră fl participată la redigerea acelei scrisori; dară maioritatea acelorfl domni alegetori cari mi-afl recomandată economia fondurjloră publice și descărcarea țerei de Imposite aprobă purta- rea mea ca represintante alu națiunii, căci purtarea mea ca deputată este conformă în- tru tbte cu trebuințele țereî, astu-felu cumu le judecu eă și cumu mi le dictfeză con- ființa mea, căria ve rogă se-i permiteți a fi celă pucină așia de romănfescă și de o- nestâ ca acea-a a acelor u-a ce aă dobenditu împămeaîsnirea 1b România într’uă period^ destulă de înaintată a vieței loră, și ca acea-a a aceloru-a cari au participată la acțiunea mai niuUoră guverne cu ună caracteră dia- da ordine din partea uniți partite sfeu allia. Constituțiunea nbstră. Ca și tbte acfelea ce e- sistă in cele-l-alte State europene nu admite nici chiaru mandatulă imperativă, ci dă qarte albă deputatului a aVcș în Cameră acea, p,ur tare ce îî va dicta consciința lui; căci altă- felii represintațiuuea naționale ar deveni uă instituțiuni; inutile, Ijindu că uqij dcpulați ar veni a susținea interese dc la îlă localitate; alții de la alta și rfliî un'ii nu âr voi se fesă diu_ApirîtuIu mandatarrforfl- ser—in Tăth neînțel^er ¹ -ar resulla de acoSMțfriiețiimcfr Camerei fer fli paralisală și presiigiuțu mo- rșle ală nwnibriloră sei perduță, fiindă re- duși la simplulă rolă dr. automațu Asta este unu subiectu ași^ dp mare ?• de seriosu pe care nu pociți a-lă desvoltă în simpluhî res- punsă cc v^ facă; daru pe care îmi prbpuiu inimă fli a|.u desvoltă maî pe largă, spre a linisci pe aceia ce voiescă a preconiza sis- temulu mandateloru imperative. D-v. îmi fliceți, d-le N. Ghermann, că am . promisă ia alegerea mea a fi cu Ministeriulă d-lui Golescu, etc. și de acca-a sunteți, sur- prinsa a ine vedea îndesacordăadeseafou ide- ieleloru Daca ar fi fostă uuserviciă stenogra- flcă ca se-mi noteze cuvintele mele pronun- ciate la scblă publică din Pitesc!, ar fi no- tată pe rele următbre care sunlu tbtă basa discursului meă. „Țfera este obosită de schimbări de Ministere, obosită de disolvărl de Camere, țera are trebuință de stabilitate, ca se pbtă se’și desvolte condițiunea sea fănatismrf este reflesiune. Gumă dșrfl dacă’,In cate-va cuvinte » ve j resputufe \ eea-a țe’ -diecți In epistola d«vbstrăr căci altfl-min- în materie de religiune nu sunlemu numai nișce stupizi contemplatori dară niște adora- tori inteligent] ? Cumu voițî ba in politica, ca deputată se nu critică dacă faptele unui guvernă simtă generale ? ^Eu ăm fostă dosintferesați ai in desacordu cu -Interesele unulă din luptătorii. cer mai ministeriului Golescu in timp de trei, luni ale sesiunii de bina și chiaru acuma nu îi fadă uă bpoSițiunc sistemati'ă metralmente opusă. । u « ,«P n Nu cre^u dară că colegiulă întregu se fl luată resoluțiunea ă face feă asemenea de- rnarșă în privința purtării mele din Cameră și se yc fi Însărcinată pe d-v. d-le N. Gher- mann, cui vi se contesta naționalitatea romănă; eșei S’ar 11 găsită vechi fli ai României cari de sicură nu putea crede ănima d-v deve- nita română ar putea conține sentimente mai căldurbse în privința țerei nbstre de cătfl a Iferă care nu a fostu nici uădată altă-cevă șj care nu a avută nici uădată uă altă na- ționaHlate. Observați ve rogă, d-le, că nu voiescu a ve răni câtuși de pucinu, daru constată tn trecătu uuă lucru care me surprinde și care va surpi înde pe toți acei-a ce ne cunoscă ca d-v. vechiă participante alu mai muHoru forme de guverne, fiiă adoptivă alu Romă- niei, aprobatore entusiastă ală luî 2 de Maiu și:3 Augustă, se veniți a meacusa pe mine Rămână a cărui-a origine se perde într’ună sată .de po la munții districtului Argeșulu; pe miB® care au am participată la nici unu alțfl guvernă; pe. .mine ale căruia cuvinte din procesele verbali, din Monitorii, făcu cunoscute opiniunile mele politice cari nu conținu nimica* de anti-democraticu, și de aa^-mționale,¹ cumfl d-v. YPiU anni imputa. Românii neăăși, d-I.e N. Ghermann, suntă mai perspicarepJpermiteți-mî a o credfe și nu judecă pe omu mai paiațe diaiu asâuUa, și mat naiata de tbte nu-lfl condamnă fără,a lă lăsa se se apere, cumu ați facutu-o d^V; Sciți afeumfl d-v. pentru -ce du făcu astu- felfl? pentru că simțimihtele’ loru sunlu sjn= cere, amorală de țbra loră îi focă. în soli- citudinea ce ei au pentru realisațiunea progre- s ui se -sa armeze de paciință și se ascuțte tbte controversele, căci din ciocnirea ideie- loru nasce" adeveriilu șl resultă progresiile. trelea a-și fi consideratei aprețialiiinile d-vostră ca opjniuni personale fi r ”ași fi rcsriinsp fu parte nu prin ^iarie Calfe onorabilii mei a- -Ibgătfetî vbîă avea onOrpa a le spune cuină a>u mersă tmrurițe în i^etiunea ’prfes^ntă și. ,-de.ce efl am ^njbăliifii lcățe-yă legi susți- nute de ministeriă și dacă d-loră io maio- D. fulogîu fe pronunță pbntru liniadreptă. D. Buescu dic® că. deși a fostă contra deschiderii ^estui bulevardă, tonsiderându’lă ca unfl hicfu de luxă* însă fliedu că con- sîJiUiu a adoptată'propunerea pentru înflin-r ț rea lui, d->sea credeLca-mu trebuie a face din* afecta aia’ cestiund¹ de ^susceptibilitate și ^6 supune votului datu. A.șâ darii, cerfendu- i-sg acumu -s,^ pronunț» asupra hnișî bu- levardului! d-sea se pnescș cu i|^ Culoglu, și admite îmia ce^'-ârfepl| propusa de majo- ritatea¹ comisfuriii; ifl4â cd uă mica modifi- catiund Wfeă ta liniă sc plece ăih’ colțulfi' edificiului iAfiadcihlej și „se rfifergă tireptă la Cotroceni. Asfâ-felu adaugă ^"Ruescu, se va ^dbptfli, și opiniunea majorității comisiunii care este pentru lyiă Irasatu pb liniă dreptă, și a minorității care-iropune uș Ijriă începândă din acccja a, ■edifi£ii4m Academiei spre a nu remănfe ascunsa ve ierea așeslui edificiu pe bulevardă: considerațiune Asupracăria d.Ru- esfeu rjrce că nrjnoi ilatca ațe rațiune. JT. Lapati liu îiupărt^șesco p.pin-iimea driui Buescu, căcj.dupa dflnsj ar trebuita se dă- r|ma vă casă fbrte 'si^impâ Aceea â d-lui Eopovi^i din calea 'iog^ș^bî, și hisfcrica Să- liodafulti. -fea biserica v^cuiâ și de pafe-sunt^ hu^am'lucrată î», legate sitvenirb ânlife. "Și apoi, adaugă d'. vederile d-lortK jAunci-xă VJiR.^gRLiuitJJjAu- iritate îmi vor .Lapati insușrade-anr--wi -str a- dăru căndă aeelu ministeru vine și se prp- datnHi meii “dc depuțaii^ga elu^colegiu șe hunciă în r«vbredemonstreză superiorita- tea sistemului rfepresintaîivă asupra acelui alu guvernului unui singură (goirvernement d’un seul) după Cumfl ^ce Montesquieu; dară combată în regimentarea deputațiloră într’ună partită, fiindă cea mai flagrantă fetăcire ce pbte se comjtă ună deputată; căci suprapu- ne tanci interesele de partită; jiftereșele mb- mfeRtului, intereselor^ permanente, interese- loră naționali. Spuiă în acea dare -de sfemă fffconvenienlele acelei înregimentări și con- giură pe alegătorii din tblă țfera se dea pre- ferință acelora domni ce voră proba indi- pendioță de ^caractere și qonviețiune. ferme și chiară acele intrepriuderț gigantescî, și mai CONSILIULU MUNICIPALI’ DIN BUCUREȘCI. individualfe: păci de la acelea e ceva de sperață/ eră fiu de- la- convicțiunile de- fa- brică brevetate.-. Daca aveți colecțiunea Romăhuîiri dați-ve ostenfela a ceti acelă scrisă ală meu și ve veți convinge că purtarea mea d wfuma fe cu totulu conforma jiu profesiunea rneă de credită, fyii s-risipea d-v/ neautorisdtă dp nimicea afară sumai de’ unu sentimente de fanatismă care e tn totă dbuna velămătoru, fiindu aiititesa cugelăreî care trebuie singu- ră- se presideze în. fote acțiunile nostru po- litice șt sociale - Atu promisă tușă, îmi veți tjice, se da# târziu ^icu se ebneedemă și cele-l-aite Unii după cumu s’a făcutu in tăie Statele Euro- pei, astă-felă cumu o demonstrezi jn dis- cursulă meu asupra drumuriloră de ferii. Spațiulă nu’mi permite se revin asupra a- ceslei cestiuni și suntă obligată a-.spune nu- mai aee^e șjurte cuvinte cu tbtă părerea mea. de refl, Cumu x se fiă cu guvernulă căndă distric- tele ț6te de munte plătesoC și fonciară in care intră șl primele loru și sunlu obligați a maî plăti uă tacsă suplimentară și onerb- să prin care suntă mai nedreptățiți de cătă cei de la cămpfl și la care guvei nulii res- punde totă intrunu modă evasivu; dară mănțiindfl tacsa. 'Cumu se fiu cu acestă gu- vernă întru tăie căndu d. docloru Poliza face uă inlerpelațiune tn privința reului ser- vietă medicale de. care ne spuue lucruri de disperată, pe care le știmă toți și care de- notă ua Înaltă indiferința din partea admi- nislrațiunei centrale; dară fiindă-că dbmnu Polizu nu se; esprimo ba ună orătore distin- se și spune humai faptele tn fotă simplici- tatea. lorJ, majoritatea Camerei și, guvetpulu sunlu coprinse de neîncredere de cefo reia- ȘEDINȚA XXXII. Vr^er'^ 26 Aprițiu 1868 Presinți : D. G. Panaiot, Primarulfl — 6. Lapati, xortsiliafu-ajijton — Gr. Serrurie, idem. — P. Buescu, idem. — N. Manolescu, idem, LA G; Petrescu, idem — D. Culoglu, consiiiarft. t Anton Stoianovici, idem, B d. r. Prolopopescu. jdem Maitinovici, idem. Absenți Hernia, consjlîar-ajutoră late și guvernulă respundd ca „va a visa și va presinta uă lege In aefestă privință prin care se va îmbunătăți rserviciulă medicale. “ De atunci Insa nici yă lege nu s’a presșn- tatu și serviciulă medicale e totfl cumfl era. .1^1 privința aitoră multe Iiterurî am fă- cută ^iidiî Întrebări căndu interpelgțium și tăcerea -cea mai .mare din pârlea vOStră ar fi avută totă acela-șî- efect# căci interjfcla- țiunîlc cele maî- seriOSe. ca acea-a taruXă de mine în privința acelei stări a preOțiîoră sate etc.^au remasu fără ufeclu. Ori care va fi guvernulă, ori de ce partită ar aparține, căndu'ar veni cu honcesjunr grefor ar protege, atătu pe Evrei în detrimentulu .Românismului, ar încărca țbra de Imposite, ar desprețui îmbunătățirile locale pentru ur- mărirea unui sibpu, jiohlicu-marg căruia resuîtate potă fi minunate^ dară prea tfer^iă și prin care fe'ar sacrifica, presentuiă, va în- tâlni in mine ună adversară. Dâcă lns^u< -Ț„,Dr. latropoki, conșiliară- \ y—T. Mehedințianu, ideip^ N. Pancu, idem ' 1 ' Gr. Lahovari, idem — Eug Carada, idem Ședința sc deschide la 8. '/₄ ore sfera D. primară fiice cunoscută că, după vo- tultt consiliului prin care s’a declarată, ,de utilitate publică deschiderea uhei căi nuoe de. h. Acadețniă către Cotroceni, d-sea a ru- gată pș dd. AL Orpscu; Enderle, Onderka architecți x®, împreuna cu d. ărvUilectă ală orașului și cu d, C. Toncoviceanu, înginerulu din serviciul^ imunei ■ șj se se constituie în comișhiqe, se chipzmfesca și ,sq propuiă trasatulu țjjsei cai spre a- wdfixa apoi de consilii definHiyăH’Oă acest! >-domni ’șl au îtaplinitff însărcinarea si âu depusă, la pri- măria pjânulă trasatului, Comisiunea însa„a- daugă d, primară, nu este întrfegă de una și aceiași opiniune ; trei dîn'membrif șei s’au pronunțată pentru upu trasată pe uă liniă dreptă, dară care nu vine ip. prelungjreyii--, Diei edificiului Academiei; cer-l-âlți duoî, pen- tru unulu a țărui liniă începe, din linia Și- șului ediflejă, dară se fr.ânge da .vale d'e^Să- ri udară. D. primară pupa în vederea d-loru cou- sîliatî planălfl, și ar majorității La pa ti. Se pune — Cade. Se pune misiunii, și Se pune comisiunii cași pentru opiniunea dd.--Culoglu și ja votu opiniunea ' lui Buescu. la se votă opiniunea minorității co- respinge și ea. la votîi opiniunea ibaiorilății d>" sei confesiuni care propune linia dreptă. Consi)inlk o adoptă *bu maioritate de 9 voturi.,_ , ,< j £ ~r D. Manolescu votfeza contra-. D. Manolfeseu ijice" că,’ ca ajutoră, alii prL.. maruiui, fiindă însărcinată cu operațiunea tăierei de vite și vinderii de carne de vacă pe- sbma comunei, simte trebuința de a avea mai curendu regulamentulă asupra măcelăr rieloră, pe care confesiunea numită-de Con- siliu nu l’a făcută pînă acumă D Manolescu adaugă că acestă- ser.Vițîă se face-acumă neregulată, primară nu ib -asupră'șr asemfenea stări de lucruri. D. Buescu, ca membru și d-sea ca și d respunderea unei ală comisiunii in- sărcinate cu elaborarea regulamentului In ces- tiune, di-'e că tăierea cărnii dp cătră pri- măriă este independinte de regulamentă. Se nu cibdă d. Manolescu -că In regulamentă va găsi mj'd’bce spre a Înlătura paguba; pen- tru aefesta, priveghierea este ptincîpalulu, și d. Manolescu o pbte esercita cu destulă iâ- teligință. Cu tbte astea, d. Buescu promite ca va face proiectulu de regulamentă; se nu j se eferă însă a’lu face cu precipitațiune. Se pune în vederea Consiliului reiațiunea maiorității confesiunii însărcinate a esamina la facia locului cererea d-lui S. Sifueonescu de a i se da autorisafiune sa invelfescă din nuoă u petală ospelulă. seă numită Simeou. - AIR. Stoiașovici este, de părere a se acord-a -cererea dtdui Slirnoncscu de a preface din. hubfl învelitbreâ cu ifletal^, mai.du sfemă fiia^u că s'iida eșje înfundată. ₍;^e păne la vOtă aefesta opiniune., Gopsjiium în inajeritatg adoptă. "7 Ședința se ardică la 10 ore. ’ " l^utoWâPPENIffilM D-ml A*!! Z^HE^DERrefe, C-ie ob Moșnorfi de astâ-(Jl îna- jute 1$ .orele 9 ^ dinaine^ă> pînă ja 4 ore după âme^T, vorfi plăă în Na- rfetă linia propusă de ma- preoții jd’auru, fAră- uicJ uă reducți- si no nrnnn«a dfl mi- • - • 7 / i i 7 jontațea. comisiunii șj pe cea propusă de mi- noritate. Apoi, d. pnmară face a se citi une nici comisiomij-cuponele do- bândă ale împrumutului Oppenheim, procesele-ver^li -ale’ ambeloră fracțiuni ale unpiutnuunui comisiunii, procese-verbali din cari se vede aJu Cărora scadență va fi la ânteiu motivele date pentru @ă-carc din jisele linii. luliă xiitoru. ¹ ¹ ROMANEI L 5 ItîNîtf 186?, (^misîojij Ciiponelede Dq- bîțidă ală împrumutului O F y E NH E IM La Cașsâ DOMNULUI dentă va. fi Ia îhtiifl luIiQ .R, \ _ ■ ■ ,- £ yiNpAREs O pcrachă easse *^rjjn suburbia Am^n ■jstțada, Lp- U;c« 8 od!*t pHtnfst^ piuă ■»» fțâsap- p'cnhu sinottyK arf DE VIDARE' UANĂFT^idcv^ ratf/do Harfei eântândO solidă. — rațl.’do Jlari^ eâpțândfl solidă, șa line, în marc cantitate sunt pi Domneh No. 7, și la a- aNUNCtu* Sub-sC«nat Lose....,........ . 63 25 Crcditulu... - 84 40 Acțiu, bănce 709 --- London......... 191 40 Argintă......, 115 96 Argi. în mărf. 113 50 Bueați 5 53 Grâu ciacâră er.1. I. chila ■> „ >> V< >*• ~ „ eăr iau „ L , — <> „ e ÎL vs „ arnăutu ghircă, Sețară..................... Porumbă .................... Oriju.................... Ovăsu................a*....... Meiu.......................... Răpiți ....................... 260—270 240—250 210 220 110 120 140-160 80-120 218—210 1Z9- Corăbii sosite încărcate „ „ d'Șbrtc- „ pornite încărchte „ deșerte.. Vaporc sosite............ „ pornite ..........,.... Șlepuri pornite ți în» cărcște la Șulina..tᵣ... rh . AV1S1MMTAW PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celă mal bună și maî sigură, apărătorii a țireloră de grâu și a orî ce felii de producții agricole, mărfuri, msșine etc. contra ploiloru celbru maî mari. Aeehte mușamale, dc uă invenție nouS, primiate la expo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Peste sunt preferabile orî căroru altora pentru superioritatea cui iățeî și pentru șolidjtatea lor fiind lucrate ca kautșuk și cin ulei®. Probe sunt depuse la comptoarnlu D-luî Mosco Ascher, stradă germană, vis-ăvis dc direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru totă Romănia cu :iuri ficse. No 257. 45— „—------------------ - — --------------------------------- -r—ir I o_______ STE DR ARENDAT!/, dq Ia .șuujitase, ^ta diptri^.dă ₚU. j----4869, Aprilie 23,Mt^îă Șnțam' sa Cotmeni pe mal» Teleormanului , du'josu, diu Diștrictulă VMcea) iPIitssl ta jnmătelc tirtfrnfi dfiitnF Pitești șj 'proprie'țatou Sub-semnat?)^ A- POO«ad®' s’iiC pro- »rf., be v*ră adresa, în Craiova e<;tț<.tu «alea frrață ț. vtader«hav. iq&u ITllrn«4»!tvT Xa.. xtawEli; «i «irn |f1 ⁿ ' F r ' rjE 'WîHRIAT, casFiievarăta’p &^proprii taPn mea do îa Heres-fl-^ tren. AeeetȘ casă si închiriată cu , twjq 30 OalWn? ’pc, țitnpulă de vară OItu, Dpntiflișil -șiș jjotu. adresă. laTocatală matori,, vo>u >-• orașiij, ta< sub- ta casa Doihnlflui Joii ■HițĂbdi ți nică/ -'- ¹ . - nepotu, «pe deplin înpi.teruiciți, prih ! Dijritoriî “isc pohlt Wrc&i Va lo- c,^^²c uj^E DAU 3,'>0Ii GALBfcNI, cₐ | pt«ta»«l»yPolheMfc Adresa ta Re- acostai .eașe, ș^u în scmiiatulu, Șjkad* AJoIții, No^ 43 No 24ft: 5 - 2ru Policro- nîad, Strada Colțcî, la „Piiitduru.“ No. 268 5 ₍ /ini sjph 672 680 S afară da cu 8 cai putere 1 ou 10 cai putere 1 cu 12 cai s’un cilindru L cu 1 La Turnu Severin Napd’or 515 I 580 | Ll 628 I .,, Calafotu 517 1 . 583 | 63(» h j n „ Piehetis 522 I 590 | 637 •< - 1 . - 1 „ Turnu Măgurele t 526 1 594 | 642 1 „ Giurgiu 530 | 600 6E0 . 5 . Vf aceste se mai priimescu comande pentru ori felă de Mușine Agrieolș, Mâre cu ce Tot® d’uă dată se primesce și ori-ce reparație care pâte fi făcută cită se pâte de curindu. Birou, Calea Herăstrăului, No. 22, și Hanu lâ.n Românu, No. 8, 9, 10, 11. No. 253. ALEXANDER, PATUZZI’Ș PESCHICHTE der PĂPSTE mit vieleu IHustratioaeu. i 0^F,WEBTHEmETCÎE I FABRICANȚI de CASE de FERU ta VIE «A C La 5 (17) ale curentei, s’au întîmplatij.unB incendiu în roagasujulu nostru din strada Ca- J vafii Veri)!, în care se afla Capse, Chibrituri, g și alte mărfuri asemenea periculâse de focă g< arendă CU totă. Uă Casă de feră, ce o cumperusemn dins fabrica D-stră au dată la acetă ocasiuno 0 GRANDIOSA PROBA OE FOCU eăci de și era de CĂLDURA INTENSIVA ÎNROȘITĂ PENTRU MAI MULTU TIMf U, la deschidere» ei s'a găsită coprmsulu de hărții și bani DE TOT NEVATAMATE. Fiindă să prin soliditatea fabricatului D-stră fi ni s’aăi wșpatp averea, ce i-o încredințasem § ne sîmțimă îndatorați a va mulțumi, autori g ijându-vă tot de o dată de a aduce acestă a CaȘu la cunoscința publică. FRAȚI ESRA. S Bucuresci, 6 (18) Martiu 1868. Sas menționata Casă de feră, este «spusă la Agenții nnstri generali D-lor APPEL et C-e Bucuresci, Strada Covaci No. 1. No. 165, 4—6. F. WERTHEIM et C-ie. | STRADA RICHELIEU, verne și altele, cu prețuri fârte moderate. IN BUCURESCI La Biwoidu Agenției Generala de A^icurare a Societațiloru „Ungara, strada Germană vis-a-vis Hotel toncordia.—DISTRICTE la D-nii Agenți acestoru Societății. VICTORIA $ 1 b ’1 IE STRADA RICHELIEU, MAȘINE DE SECERAT pietre, Mașine peniru Pot Generala^ și ᵥLa Baloise^ No. 286 6—3^. NOUVEAU GENRE DE DENTS SANS ANCRES. Dents en gntta-percha VHleanise, d’apres la mo- thode amâricaine qtii a ddtrond toutes Ies autres methodes. S’adrnsser â Mr. Landau, chirurgien-deutiste â Galatz, au premier dtage dc la maison de Mr. Kussler, IJ3U DE BURt» DU BUISSON. Parfumeria Victoria prin fabricațiunea perfectă a producteloru și spe- ciala ds Toaletă a sciutu a'șî câștiga dqa ună reaiame fo.idată și fâgte'* însemnată, în cercurile înaltei Aristociațu și feshiuni. Daru mai pre- susă de ori-ec comparațiumi suntu parfumeriele ci noue, compuse din^ Essența dVtangylang estrase prin destiiațiunr; din Unona odoratissuna la Philippinele, prin fineța și suavitatea loru superiâră Credejn prjn urmare, a îndatora pc publicu elegante, dâra atragemu t atențiunea s'a și’î reeomancămu urmăeârele parfumerii' Estr&du d’Ylangylang și Buguetulu de Manilla pentru batiste. TOLUTINA LUI RIGAUD. Apă de toiletă admirabilă, constițuă tină adeverată talisman alu hu- museți), pentru copservares, fraged/mea și albeața pielei Eaf este ultima parolă a sciințej. — Superioritatea Tulutmei în compa- rațiune cu apele de Colonia, de Florida și-oțeturile cele mai renumite nu i este contestată. , • . ” ■ OLEULU ȘI POMADA MIRANDA. îPrpparațiun'f remarcabile, care se pote numi tesaure pentru păru, și csrc compuse din substanțe tonice și fprtifiantr, înfrumuțesă și a< sigură eonservațiume părului comunieâudu-i totu-d’uă-dată unul din par- [ fumurile cele mai plăcute. SEPONULU MIRANDA. Cu base dș sucu de Crinu și Lăptuci. H Destul a compara cu săpunurile cunoscute spre a’î da preferința meritată. Elu comunică pielei nă supleță particolară. face uă spumă abnii- denta, care formd0ă uă adeverată baie de lapte și paifumulu delicată ală săpunului nu lasă nimică de dorită: DENTORINA ȘI PATA PENTRU DINȚ u Aprobate p^in Academia de Medecină din Paris. Gpnțiă ajutoruM a manganesiiluT, aceste pilule.șunt considerate, de către toți medici ca superidre a j»ilublor& de protojodur d,e scuipi*, elle biint complettî inalterabile acoperite d’uă tectură balsamo-resindsă toile ■ ușurică. profităndO de propietățilc speciale ale jpd&-fcr șj manganesiulul. i ■ । Este'peniru diversele litre queelle conslj- tticuntl medicSnteniti escellem in atYecținîiile D. ION C1EFLEA a luî Wood, se afla de vîn^are la WALLER ȘI HARTMANn" Bucuresci, Calea ^erestreu, No. 105, Galați, Strada Portului. ' ‘ No. 273. lQ-r2d- IOAN ANGBEIs^SCO CALEA MOGCȘOAEI VIS-A-VIS DE. palatulu domnescu. Doctoru în Științele Ghiridice de la Universitatea din Bplogna, anunciă pe concetățenii sei că dă consultații în tâte filele de ta orele 9—11 autimeridians, avîndi locuința pe Strada Belvedere No. 58. No. 228. fO — 2Ș. Denîofina este ună elixiră pentru eurățitulă dințiloru din cele maî plăcute. Elu parfumesă și răcoresce gura, întăresce glngjile și apără dinții de stricăciune. Pata pentru dinți aă făbută uă îrevoluțiune întreagă în asâstă part® a toileUl și au isbutitu a suprima tote prafurile și opiatele mal mult saă maî puein apide și nuislbile — Este do ajunsă a trece nă peri- uța de dinți udată pește acea pată pentru a obținea uă mucilagiile mâle și unsurâsă, care dă dințțlorQ uă albdță ebluisanta. Depos'tulu preparațiunilorii nâstre, în România se află riUmaî: In Bucuresci la Pharmacia A. Plecker, vis ă vife de Pasagiu Română. In lașî la Pharmacia C. Kenya, în Bacău )a Pharmacia E. Rakoviță; limfatic ^ccofolâse și oumile tuberculâseț c'ancdi^se și sifilitice. Paljdt le culori, s&r^iniea de simgeî’irre- gularitați le meiwtruațiunel ^meiwrhea,' dis- pari rapidă la a lorfi întrebuințare, și DD. medici sunt siguri a ■ de Konxa ; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz, la Tatuchbski. DOCTORI) FABRÎCIU are loeuinția ia Stdada Vestei, No. 9 aprâpe dc porta ^pitatulnlul Cplțca, și ține eonsultațiuni pe orefe 2 pînă 4 după amiadî. ■ ‘ No. 224. 20' . GEWIGK OEMCTHIISOU Doctoru în dreptu, face cunoscută Onor, Publică că> ' îșî-a stabilită domiciliutu seă în Brăila și oferă servi- . r - • J fi • i- ciele sale ca advocată veri-căruia va bine-voi sc-I în- credințeze procesele sale înaintea tribunaleloru din Bră- ila și Galați sau ta Curtea de Apelă, din Focșani. No. 271. 3—2$ Brăila, Strada Colți No< 9 IOAN ANGHELESCU MW yiS-A-VIS DE palatulu DOMNESC^. - Anunciă înaltei Nobilimi și Onor. Publică, că au sotitu ună mar. asortimente de diferite Ape Minerale umplute numai din lana lui Maii) . comande gieniru ori-ce parte a și șe fructă cu cea mai mure probă și solidă unul «irn<;‘tiz ■ erfrtnll piOI QÎ * 0 ■ ■ & țUkV .-Mino’’ <01 Tipografia G. A. Rosetti Strada Col^ei, No. 42.