ANULU alo DOUE-SPRE-DECILE ADM1N1STRAT1UNKA PASAQ1ULU HOMAM No. REDAGTIUNKA STRADA COLȚ1A No. 42. 7 LlțNI-MARȚI, Ș-4 lUMU 1868. VOIESOE ȘI VEI PUTE CAP1T. DIST. M AMU . . LEÎ NOCÎ 48 -- 58 M SfeSB LDnI. . ,₉ ~ⁱ EA TBfil LUNI..... ,, „ PE®A LUNA ...... >1 ⁵ fi UNU B8BMPLABU 24 BAN Pentru pabis pe tbimkbtbveb. 20 PRNTBU AUSTRIA. .... PIOB. 10 VAL. AUST. B8IAMULU • Articlele trămise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respunțjetoră Eu geniu Carada EUMiNEZA-TE ȘT VEI Fl PENTRU ADONAMFNTB, ANONCm? Șl RECLAMI A bf a jrrsa In-nronnEsetj la adminiptrattunta 21 ABULII IN DISTRICTE LA CORBarOXDlSȚn DIUIlULUl ți PRIN POSTA. - LA FAÂ1SLA D< D*RKAS-nALLE0RA-lS kcr nr l'anciennk combWr no. 5. isonțiuiiHs LINIA DE 80 LITRRB.........40 PANI IN8KBTIUN1 ȘI RECLAME, LINIA . 2 LF.l NOUI SERVITIUTELEGBAFICU A MI HOMAMLII. BELGRAD, 14 luniu. Gazetta Officiale șjj ^iariulu Vidovdan declară în modu au- tenlicu că autorele asasinatului este princi- pele detronatu Alesandru Karagheorghievicî. Principesa lulia Obrenowicî a sositu. S’au o- peratu noue arestări. To^t membrii Comiia- tului revoluționară Omladina de Neusatz, tțeî rude d’alc principelui Karagheorghievicî, profesorale Stanojevicî,, Senatorii Emerite, Ster- nalowicî, Mastrowicî suntu arestați. Tota ț6ra trimite adrese de aprobare pentru alegerea Jiu Milan Obrenowicî ca principe. Principele Napoleone nu va mat veni. IILU UJ* Bucuresci Cireșiaru. Se ne fiă ertată a crede că a^i s’aă convinsă toți, și chiară domnii Senatori din maioritate, că noi și numai noi cestia de la Rom tnulă, amă dată Senatoriloră consiliele cele mal bune, cele mal sahitarie. Nn face-ți astă-felă, 16 amă <^isă în mal multe rânduri, în cătu sev6pune-ți în conflictă cu Camera; nu faceți se se cibcnescă instituțiunile țerei, căci acâsta va fi ună reă pentru Senatu ș’uă jicnire pentru interesele gene- rale ale națiunii. Dacă, 16 amă c^isu, nu v6 place Ministeriulă aptuale, lucrați astă-felă în bătă se dațl satisfacere națiunii și s’atragețl cu vol și pe națiune și pe represintanțil iei. Căndă uă opiniune, fiă chiară a unui singură omă, este drâptă, n’are decătă se se propage, se se desbată, se se demunstre și lumea s’adună în jurulă iei. Maioritatea Senatului ^ice, în mo- țiunea sea, c’acestă ministeriă „în- treține anarchia în teră; c’a disol- vată Corpurile Legiuitbre fără nici ună motivă și pe alegări neesapte; că ’n alegeri a ’ntrebuințată influința cea mai neiertată; c’a^îță ura între locuitori; că provocă turburărî pe cari nu le ’ntimpină ca se se dea ’ncredere Ministeriulul, căci atunci veți avea celă pupină se-i opuneți faptele vbstre cele bune, satisfacerile că ați dată intereseloră celoră mari ale țerei. Lucrați, lurați multă și bine, lă-amu ^isă, și fiți șicuri eă dacă ’n adevără ministeriulă este reă, națiunea ve va au^i, va ’nțelege, va vedea și va trece cu voi ș’as’tă-felă veți avea cu voi și maioritatea Ca- merei; și dacă ea ar fi atătă de în- derătnică și de ’ncăpăținată în cătă se nu vetjă acele rele mari ce <^li- cețl că comite pe tbtă dina guver- nulă aptuale, veți putea face apelă la națiune și densa jvă va ’nțelege și vfe va urma. Senatulă înțelese ună momentă adevărulă, situațiunea sea ș’a țerei, și se opri la timpă pe priporulă pe care-lă împinsese d. N. lonescu. Acumă însă d’uădată se puse din nuoă pe dânsulă și îmbrâncirea d-lul P Rudu se pare a fi fostă multă mai puterică decătu a d-lui Nicolae louescu, căci dd. Senatori nu se mai putură opri și se rostogoliră pînă ’n vale? Dară cine se fiă bre, ci> tovar&șT ca dd. Carp și negreșită și d P. Radu, aă putută crede ună singură momentă că națiunea Romănă va merge liniscită în alegeri suptă ună asemenea Ministeriu? încă uădată, cu tbtă iubirea de sine, înnăscută în totă omulă, nu putemă admite că dom- nii mal susă citați, nu sciă că n’aă autoritate în țeră; și dacă s’ar mal fi putută îndoui cine-va ună sin- gură momentă, cuvintele ^îse în Senatulu a foștii ₍a§b de a constata puma! ab- surditatea ^generale de a, grămădi asupra ministeriulul actual^ atâtea grozăvii pe câte nu s’a imputată nici uă dată m''11 A.» PIC'II " ‘J1 h <. D-nn G. Șr^țianu i^a tr^uiite spre ppbii,- care ună respunsă la epjstoja adresată d-jSel^ l^f riae^man; îi țeremă ertare după cu tbtă,.dorința șe" avemți*,d’a o publica, spațiulu nu ne perw|fe ^’I da locă₍ a^i Jn țjiațțulă nqstru. Asemene ceremă ertare sutelocă de cetațțații cari ne-aă liimisu depeșie fii rces- tiuneaj ministeriale țf pe cari spațiulu nu pe V-ermite ale publișa, -țiș vomă Împlini măne astă datoria. nu ’și Întrerupă șirulă ideilorăi । r de ii . OTMiira puDHca.) D-ioru; am rugată îpe aâei-a carâ afi fosiu în că curte so-«e ducă pe la casele lorp, fiind va se se găsâscă și se se îndrepte în ea ceva refl., sâă se se descopere' gândurile ascunse ce ară putea avea. (Aplause)., Dacă, dică, Constituțiunea nbstră arc im- perfecțiuni este înțelepciunea națiunqi, Ro- mâne, ₒa corpuriloru legiuitori, ș’a tutu- loru puteriloru Statului ca se evite aceste imperfecțiuni, se le îndulcâscă, și cându va veni timpulă’ se le îndrepteze; de acâstă o- piniune. esle d, Vernescu. ui D. Vernescu este âncă multă maî pripită de câtă noi toți. Căci alt-felu, sâu D-sea nu a d*să himică, sâă a plâdată dc la în- cepută pînă la sfirșitu ca se se modifice con- stituțiunea prin midlbce legali. Apoi dacă curjpsitaleâ lorii; tar' putea șe fia de mare onor. d. Vernescu va veni și va face uă mo- vătămare; totu așia ragă și ps onorabilii țiune, atancî vomă discuta și vomă vedea ce lectaîorr din tribună, se nu maî dd semne este de făcută. D-loru, țjică că suntă imper- e aprobare sâă desaprobare, ci se asculte|fecțiuni în constituțiune; suntă disposițiunî conformă regulamentului, pentru că și jegu- lambnlulă este uă lege, și trebue se ve în- vețațî maî ăntbiă a respreta legea căra este în facia drvostră. D-lorp i|e ce este cestiunea,? Este cestiu- nea de funclionarea mecanismului nostru cons- I " • ’ - • t ¹ Hituțională. Nă este destulă se fiă lucrulu scrisă pe hărliă și se ne mulțămimu cu a- tătă, ca sluga care dusese uă scrisbre, și pe care căndă acela care o primise o întrebă unăe suntu racii de^pr^ care era vorba în scrisbre, .ea,.respunde: Dine că suntu acolo, că în traistă nu mai suntu. Nu este d’ajuns salutariăq se- fiă nebușîlă,. ■ o Bine-voițî, domnule reda^ord, a prițuii în- credințarea prea distinsei piele-eonsiderațiuni, Con st . Â. iCrețiJescu. .t” ir ; m’ -i -1 h' j îiiDH r n’. •4 f ti ^cureșă 2?tuni^ Ihlie Re^ctor^ cdu^ixfiriiiliă ROMAÎNU&B. . .. , zn fiub i» Domnule, î ■ ’ ’n’ D- . ; ddîI ca lucrulă scrisa se remănă scrisă, trebue a fade se funcționeze se se aplice acele lu- cruri cari suntu înscrise îi Ibgile nbstre. Ei bine, d-loră, ckâsta “este astăzi la ordinea lilei, Se vedemă pupi irebue se funcționeze mccanișmulă nos|i;u constituționale; și dă la ceea ce veți, hotărî, atlrnă asicurățile Jiber- tățiloră nbstre constituționale sâă pejrca loră. ----------- ' i । -1-4- ■ ADUNAREA DbiPl^pLORU. Ședința' de la / Imniu 18&8. (Discursulă d-luî Ion Brătiaiiu); ’ 1* I * D. ministru de interne. D-lo^ă, hegre- șită că n’așu luată cuvânlulă de. laț fi fdstă dâ catu sâ primescă uă consolațiune din partea majițfităței acestei Camere, cqiuu a disă onor, d.- Vernescu.’ D-sea a $isu : „Voița se flați uă( consolațiune ministerialul? nufavqți trebuința S’o în mbdirlu a- cps,taA“ In adșyeră'dat’ară; fi fostă cestiunea d’a ni se da. pqpsolațiune, n,8greșită p^, mai repetă', n’ași fi' luală ctavbqtulă. îmi par^ iliSă*reă, ca’bnir. d. Vernescu care he ah ,0emer|țlăₗ;^iajaelui do^niAi-fale de ieri, pucinfi unu orfană ‘care pu^e^’mo^ cari daca noi nu vomă fi întelegințî, voră da nascere la conflicte, și âcă deja că s’a și ivită conflictu, și din nefericire s’a iscată tocmai de către acei-a despre cari onor. d. Vernes.su ^ice că au tbte acele mari calități, e cari (jice d-sa că cesti-l-alțî din Cameră suntu lipsiți. Ei d-loră, âtă din nenorocire că conflictulu s’a născut tocmai din capul celoră mai invățați, celoră mai cu sciință, celoră mai esperimentațî, celoră maî elocinți și mai cunoscători de constituționalismă. Constituțiunea nu este' ună codă care se aibă și ună altă codu de procedură, Coeh stituțițmea d-loru cbnține'numai principii gene- rale, și este lăsată la înțelepciunea acelor cari o bi/ d'-foră, ori' cătă va face onor. d. Ver- nescu și-acri care’lu aplaudă, sâă acei cari nu laudă Camera și ne< acuză pe noi, ei inșii nu potu crede, cumă a (jis’o chjaru unor. d. Vernescu că noi vomă fi usurpătorii liber- tățiloră, publice din Romăma. D-loru, sciți și aftlu ^i§’O âncă uă dală, ca atunci mai Cu deosebire- se compromită libertățile' publice șilnstiluțiunile țerei căndu suntă dp -acei-a cari- lasă se se ivâscă con- flicte intre 'densele, ș'aeele lupte vină de rriulte ori dintruă simplă teniațiune fără precugetare, și din ele profită numai acei câri în tbtă dâună aă f6stă inamicii' aceloră înstituțiimr și libertăți. < D-loru, cestiunea este se vedemă maî ăh- teli| cumu funcționțză guvernulă constituțio- nale cumu trebue se; funpțipneze după cons- tituțiunea ndstră. D-loră, chiară dacă ay fi cumu fiice onor. ¹ d. Verpescu, chiară daca în constituțiunea ■ ndstră, în pactulă nostru fundanfentală, pu- i terile platului orgaiii^ale ar fi definite ast- practică se supleeze și se interprete acele principii. D-loru, ve aduceți aminte că îdeia d’a da punga țerei Camerei deputațiloră nu- mai, s’a născută tocmai pe la sfîrșită cându se vota constituțiunea; a venită, unu amen- damență care a făcută se se înscrie. acbstă idelă în constituțiune. ți bine! d-Ipră, prin a- cbsta chiară, gândindu-se la Englitera legiui- torulu a pusă în acelbși condițiunl Camera deputațiloră nostrii cu Scea din Englitera, pentru ca nici uă-dată smau se întîmple con- flictele cari aslățji diau ivită în țâra ndstră; icntru ca Se restbrne elă însuși; ară acorda spusă, .n'ouă idistdră âlp, din acâstă Cameră cătă sunteațăt-de mici, de nepriceput, cătă s^ut^ă./făffîi de șpejjUBță, fără clocință, fără de InjUtă șciințăcMsjWuiiauaiă, pe lingă * ’ feljă^ înoată funcționarea, loră se fiă împie- decată și ₍țu tatu minulplu se fiă conflictă între densele, în cătă guvernulă se fiă im- pWfiUă, chiară așa s4 fia, națiunea în în- țelepciunea sea a dată, ^a și va da tutu- D-loră, acea-a ce spună acumă, eă amu spuse necontenită, și pbte că de multe ori amă lipsită la bre cari proceduri cei suntu impuse omeni lor cari sunt la guvern, atâlu nu- mai am greșită că am fostă prâ francă, mi-ahi spusă ideia mea tot-dbuna curat românesoecum am învețată de la tată-meă: am spusu totu- d’a-una că amă fostă contra Senatului; amă declarat-o pe fațiă și amă luptată contra lui de la divanulu ad-hoc și pînă la constituantă. Dară în constituantă, undd veamă a dobândi nu numai instituțiunl, ci chiară esislința nbslră naționale, yoindă ca se unescă tbte pârlitele și ve^endă că par- tida conservatrice găsesec în Senată uă ga- lanță, că voiesce Seflatulă tocmai pentru ca se fiă moderatoru, ponderatoră, case fiăga- ranția stabilității, a ordine!, a linisceî, sicură că pbte se ne asigure libertățile nbstre; vet dândă, dicu, că partita conservatrice face a- câstă declaiațiune, m’anj făcută unulă din instrumentele ideieloră adversare și am lup- tată alăturea cu d-loră ca se dobîndescă vo- turile stinge! în favbrea Senatului. Ei bine, din țjiua. ce am votată prin constituțiune ună senată, și a remasă ca instiluțiune, ham res- pectată și l’am privită cană instituțiune biner făcătbre țerii mele. Și, dTloru, totvț ce. am făcută în Senată, ori de căte ori am luată cuvânlulă, a fostă ca după mica mea pri- cepere, se me silescă se nu alunece de pe terămulă pe care trdbuâ se mârgă, fiindă ’mi era târnă -ca retăcindu-se astă-felă se nu ca^ă in prăpastia, j și țle acea-a am JupțatiS naconțenite ca se n.u facă greșeli de, acelea cari se compromită acea instituțiun.e ₍ carp p datn la încăpută mari folbse. D-loră, din' (jiua căndu Senalhlu ar ‘^chi¹— și din nenorocire a și in trată pe drumul at cela — și sțar lăsa se se antreneze de tk meri! -car! . se credu ță suntu maUm-, ca suntu betrăniî țprii, dară pentru că aă titlulă de Senatori n’aă nici vârsta nici speriință, aru face reu. Asemenea dacă unii din acei membri ai 'Senatului n’aă putută reuși a fi aleși în Camera deputațiloră', unde temperamentală d-loru ar^etorîși totă d’auna gata pentru luptă îi făcea se doreașcă a fi, ei au intrată în Senatu, șj găsesce că și a- colo trebue se-și esercite facultățile b-loră și se satisfacă simpțiminte de pasiune, re- petă că făcu reu Mai bme este, credu, te’și dea demisiunea șr se cate se între în Camera deputațiloră de câtă se șâ^ă acolo; și astu- felu n’ar mai face ca și cei-l’alți se se elec- trișeze de cuvintele d-loru și se uite că suntu corpu ponderatoră. Eu credă, d-loră, că Se- natulă pe cătă vreme va merge pe acâstă pantă de cohflidte!llva pune 'înșUtuțiunileB s tru în primejdie; D-loră, ■se ^ice că dacă ia cbnâintițiunea •nbstră siartui ore ■ cari articole cari precedă «utticluMț care a delimitară atribuțiunile;¹ Ca? merii deputațiferu, la^ică că tbte cheltuieli,^ suntu de atribifți^nea Carierei legiuitbre, eșl^ și altă articolă care dă alte atribuțiuni Se- . natului. EI binb,'' Șenatuld care este maturi Senatulă nici uă dată se nu viă ministerulu. se-lu reștorne de la pentru ca nu atunci când Camera budgetulă, celă alta corpu se-lu pbtă refusa., și vice. 'Versa. Cu sistema a- trebue Se-și aducă aminte cuinii s’a f&utu acbstă constituțiune,' se-și aducă aminte' sîă atribuțiunea particulară a Cambrai deputați- loră d’a vota singură cheltuielile,'a, fosfâp^ după ce s’a votată articolele titlului I, și că dacă arliclele' din titlulă I, suntu con- trarie articlelorh din urmă, acestea sufită nu- mai nisce anomalie ale unoră împrejurări'spe- ciale, — și că, în sfârșită, nu trebue 'se se cbsta n’ară mai. fi fostu posibile ună guvernă; cine-va de acele 'articole; m. de i'tir căci ară. fi trebuită, ca toți deputății se fie ciulă principale, .^iln caic a venită ₀ epaști- aleși după un calibru cum se /nesoră soldați!, a- dică nu numai moralicesce, ci și jnaterialicesce, adicăca ceea ce dice Camera se țjică și Senatul. Ei bine, atuncJ oe ar mai trebui Senată? Dară, d-lor, cumu a 4isă și onor. d. Chițu, in tbte părțile Senatul nu s’a înființat de.câtă ca corpii moderatorii, qa, corpu /ponderatoțu; prelutim deni Senatulă nu esiste de câtu ca la îm- prejurări grele, câpdu va fi unu conflictu în- tre Cameră și puterea esecutivă, se aducă mo- tuanta naționale de a limitată ațribuțium^ puteriloru statului și a arctet cine determiui căderea ministeriului. — Dâră onor. d. Veî- deralțnnea (aplause). Nicăeri nu s’a datfi’Sc nescu <}ice: „dacă Senatulă are dreptulă se trămiță pe ministeriă mainlea curții dc ca> saljune, acuse de. înaltă trădare, me, de j călcări ile lege, de, dilapldări ide bani, cumă nV avea elu dreptulă s^î dea și vota de blam?“ — Ei bine, d lof/j, nu este in totu d’auna așia. 'Senatului ’i-a .Mu censtitațiufieâ. drepttfu că atunci‘ c&nHfi elfi natfilu acelă rolă wși crimiMe’Hfi .aetete'i» nicăiri o u adusă coafiictă intre putem ese- nistrilpri, se-î justiției?! culivă Și dÎQsulu, Wre Camera ■ deputațiloră jcă, raă mimțăfₗde zăWă P^ Jpjpet și dînsulă, căci atunci cândă ș’arq lua uă,^efu liniscea țereî rqru puteriloru Statalul tbth concursulă care! asemenea aiisiune, prin acâsla chiar, nu nu- _ „ ■ . . .. trebuie se ie dea penlri» ca ele se vâ^ă și mai teă n’ară mâi avea, rațiune d’a fi, dard'pble sla, d-loră, nici uă¹ minată' la putere, z. , ,î(»iiin|sfl dd Unu ministru călcătoră legi •!- R0MANtiLl*4 IUNIE 4 868 483 ci i^ar irompromitp țâra întregă; și tapei; ($|| de. (fetofja șiș a .Senilului și a pl- ierii eseculive a’lă lua. și adu <ăaul^ îna- intea justiției. De si:uru, d-loră, cămcî Ca- mera depșlațjloră, nici ppterea esecnUvă, ni- meni întrună asemenea casă nu va putea veni se șpere, șe sustragă justiției pe unu ministru devenită călcătoru de lege, pe ună mhristru cart 8*â făcută culpabile de trădare da- -delapidare de bani, șl acela care a des- 4dperitft ânteiă aceste crime ale ministrulm, 4Cglui-a regine și onbrea de a’lu trarmlc îpaL intpa justiției. — Dară ce are acumă afjipe¹ acestu casă cu totulă escepționale, care se întâmplă la 30 ani uă dată în vibța unei națiuni, — ce are de comună ^icu, unu a- semenea casă cu mecanismulă constituționale da tbte (Jilele -alu națiunei? A pste brp sfiuațiunea rninisteriului ună lucru ce ar avă nevoie se fiă determinată pe tbtă țjiua? — A’ți vorbită de drepturile acelea cari esă din firea lucruriloră, din natura regi- melui constituționale; căci onor. d. Vernescu a disăl „unde este acestă principiă în con- stituțiune că Senatulă și Camera n’au acele- șș/ drepluriV și vă aduceți aminte că alții înaintea d-luî (Jiseră: „unde ește în constitu- țiune dreptulu Senatului de a da unu votu d^ blâmă^“ și eă am rîsu, auijindă pe acei domni vorbindă astă-felă. Nu-mi voiă per- mite a »rîde și în facia d-lui Vernesce; voiă iot; numai că argumentulu domniqi-sble nu este nici mai tare nici dpaî seriosuț ț-. Dacă, onorabile domnă Vernescu, acelă principiă nu este în adeveră scrisă — și nici că putea fi¹ scrisă, — elă ese însă din natura chiaru a regimelui constituționale. Dâcă amândouă puterile statului, Senatulă și Camera ar pută se restbrne ună ministeriu numai prin ună simplu votă dc neîncredere, regimele con- stituționale n’ar pute atunci se mai funcțio- neze. — Chiară în familii privată, domni- forc, lucrurile nu se petrecu aliă-mintrelea?— eMâră bărbatulu cu femeia; care întrunii âre superioritatea iei și -care după dreptulă naturale este și ea făcută după chipulă și asemănarea nbstră, —, ei bine! dacă atribu- liunile în familie ar fi altu-felu, dacă băr- batulă ar aWtbte drepturile, înțelegeți, d-loru că atunci familia «rar mai fi posibile, meha- giulă nu s’ar mai pute 1 face; n’âr putea so- cii so trăiască nici doue minute împreună (ilaritate:, aplause)* > ion H UO1U Uă voce- Cine este bărtatiilă ilaritatej. D. ministru de interne d-loru, v»a spusă d. Chițu că acestă principiă esc din natura fâgiineîuî constituționale, fiindă că astă-felă âdestă regime fiincționâză în tbte părțile, In tbte țerile, — și mai alesă în țerile acelea unde elă a făcută mărirea și'puterea națiu- nei, în. Englitera. — Ei! darăd-luiVernescu nu’î este destulă qă. acestă principiă este în- scrisă in viâță constituționale a atătoră state, dbmniâ-sea voiesce se fiă âncă înscrisă în constituțiunea nostră. Ei bine! n’are de cătu se» facă uă moțiune prin care se viă se pro- pice modificări în constituțiune; fiindă că altă-felă, dâcă onor. Senatu nu ya sci se facă parte Camerii deputațiloră — uă parte care, ese din natura lucruriloră, — și Sena- tul se se mărginâscă în rolul ce ese din natura ția ună venită noă; numai acela s® trimitea fiindu că așia dice ConStitupunea Și estepo- sitivă că așa aru trebui se se urmeze Chiară âândă rnaru îl scrisă¹ în Constituțiune, fl- ihdu că așa țptu totă aceleași sentiminte. Ei, d-loră! daca n’ar fi de cătu uă singură .greutate, acea-a este drumulă de feră. Drumulu de feru. este votată de Ca- meră și este asceptată cu nerăbdare de țâra întrâgă (aprobări). Elă trebue a fi votată și dș Senată, care insa refusă d’a lucra cu mi- nisterială actuale; în facia acestei situațiuni, bine ar fi dacă noi amu merge și amă da consiliu tronului se disolve Senatulăj fiindă că misiunea d’a disolve' Camera negreșită că ’și-o reservă alții âră nu noi? (ilaritate) D. Carp și d. Vernescu dfeeaă ttimițeți-ne înaintea alegetoriloru. D. Vernescu. Mumai pe mine* D, Ministru de Interne. D. Vernescu vorbesce totă dâuna malițiosă, fiindu că nu : cu domnia-sea. Cândă a placată -în unele cașuri, întrună mbdă fbrte tare, minoritatea în demnitatea ieț ‘n’a voita se se asocieze cu d-sea. Insă onor. d. ernesctl nu s’a mărginită a da numai niște povețe, ci a făcută și niște âmenințări, a (Jisă „nu aruncați petedesîu- ge pe frunțile unora, fiți prudinți că pbte alții vfi voră îneca în sânge. “ jp. Vernescu. N’amă disă așa. D. Ministru de interne. Nu ’mi aducă aminte bine cuvîntu cu cuvinte,"de câțu î- deia a fostă acâsta și pe urma ați (jisă; „băgați de sâmă, fiți prudinți căci aceia pe cari ’î atacați suntu spălati, suntă achitați; âră ^oî sunteți ânca espușî d’ă fi trași pe băncile de acusare. Eu știu de'multă, dom- nule Vernescu, că mulți ară voi se ne tragă nu numai pe băncile de acusare, dară âră în fundulu tcmnițiloră; însă n’au curagiulă fiindu-că aă consciința caff le strigă că nu suntemu vinovați și ca ^âra nu ’i va urma, de aceia nu ne tragă pe băncile de acusare ; D-loru, rru suntem în totulă pșntru moțiu- nea d-lui Chițu. D. Vernescu. Me ateeptamu. D‘. Ministru din Intru. Negreșită fiindu că d. Vernescu știe că celu puțină suntu modestă. Domnitoră, eu ve^u situațiunea mâi grava de câtă o vede d. Chițu. Nu este de tocă cestiunea de a remănea noi astă-^i la putere și nu noi personal mente, ci represintanți! ma- jorității orl-cării. ar fi. Noi putemă eși mâ- ne pbte, și âră-și "asemenea pbte veni măne d. Vernescu ca ministru, fiindă-că în prin- cipie suntemă de acordă, numai ‘testiunea de partită ne despărțesce (ilaritate, aplause). Nu esle cestiunea daca aoî o] se stămă*' la putere sâu se ne ducemu; este cestiunea domniloru, cestiunea însemnată se reoarămu se sebtemu carulu constituțională din nomq- lulă trucare îlă trase eri moțiunea d-lui Panait Radu și la care s’a asociată Ș2 Se- actualii D’a avute norocirea, n’a fostu la îpăl- pociu se'lă trimiță numai pe d-lui, preună cu colegii d-sâle. Cumă o.se eă Senatulă acasă pînă au va vota rile de feru, și Senatulu dice-: „nu Ci îm- trimiță drumu» voiescă se mai lucr^ă cu d-vbstră!^ Acâstă cărpâlă de situațiune este, cumă dfob Francesulă : „cusută, cu liră albă," se vede cusătura cale de doue poștii.... D. Carp. Retrageți-vel D. Ministru de Intern?. D. Carp dice: „retrageți-ve’“ Apoi acâsta amă făcute-o și noi; Senatulă a disă se ne ducemă, și noi ne-amfi dusă, Rară suntă bmeni carii¹ credă ca au suntemă numai noi 'și cu d.* Panait Hadu care a făcută moțiunea în țâra Romă? nâscă, ci mai suntă și alții..... Uă voce. Numai tronulă. natori. Acbstă- situațiune mi-a duce aminte d-lof, că- este uă piesă de teatru unde femeia este fbrte necăjicibsă și nu pbte bărbatulă se tră- âscă cu dînsa,. și n’a putută se trăâscă cu unulă eu doui: a venită însă ună ală 3-lea și i-a găsită leaculă,' vindecarea; s’a făcută că este maî necajiciosă de cătă femeia și a începută se strige, se spargă, și se strice totă din Casă; .femeia, s’a speriată șl s’a făr cută- bună. Noi se facem djrT'bontra capului matură/ corpului- prudinte, corpului ționderatore, cor- pului moderatore pe care l’aă atrasă unii, ca se ia rolul nostru, se ia mesu'ri camă aventurbse, C’am revoluționare. Așia dar șe propuie onor. Se- nată Camerei deputațiloră se se înțelâgă a- supra interpretări acelui arțjcolu controver- sată din Constituțiune, și căndu veți găăi îm- preună cu domnii Senatori Soluțiunca lui, a-- lunci se tratați și alte cestiubi; astă-felă pbte că -simtimintele d-vbstre de-partite ș’ale d-loră sorevie la simpțiminte liniscite’-șr se se a- măne Oposițiunea pentru altă oSasiune, în care maro putea se facă reă țerși; se revi-^ nă asupra aceloru ce a făcu tur se urmeze 6ru pe terămui constituționale și se'Iă faceți se înțelâgă că altă dată căndu va' avea do rința se facă uă schimbare de minister ă, se fadă maî ânteiă onbre și Camerei deputațiloră a se înțelege cu d insulă ș’apbi se vina se facă schimbarea, ca nici eă data se nu adu- că ună conflictă constituțională, și-ună- con- flictă care se puiă Constituțiunea hbstră în- tr’uă tsituațiune ca cea de faciă. uv.ww uu juoiu ia lyai- D\ Mînistmi de interne. Tronulu, Dom- țimea misiunei Sâle, dacă a fostă stîngaciă, liloru? Se fiți încredințați că> tronulă nu va 1H Ședința de 4a 3 luniu 1868. * . - • A Ufecă și» prin Senatu; Eî bine, acâsta nu e credinția. Ministeriului, — și ,cumă a disă di Chițu, n’a fostu nici ună ministeriă de cându s’a» țveteta Constituțiunea' care sef satisfacă în aceșta voința espresă acumă de Onorab. Se- aată; fiindă-că pe tbte ditold’s’aă cerută ere? dite, și s’aă votu aseminea legi fără se sb tră- puță lș,/.S(mate^ j- s’au trăinisă numai acblea cari înființiau unu imposite; cândă se iafiin- sonale, și îlfi rogă pe d, Vernescu se crâ^ă că nici eu nici colegii ^ei, nu pre suntemă setoși se fimă la putere, și se fiă încredin- țată onorabilele d. Vernescu ca de câte ori amă Ibștă și voi fi ia putere, nu amă fostă și nu, voi ftide icâtă făcândă ună sâcrificiă șj acestă .sacrîficiă pe oaredă făcu îlu fâcu cu plăcere,, fiindu-că c pentru țâra, meă,, Domnitoră, ceșliiyț$i esle pă spirilulu ma- jorității Senatului are alte tendințe, principiile sâle suntă cd totalii altele de câtă al/ ipa- joritățil Camerii. D. Carp. Altinti disolvați Senatulu. dață a fostu pucină dihaciu pentru a putea s .1 comunicării recunbșcecă disolverea eștp legale %»gața a‘ pjeca pulu totu dăuna înaintea jinoru asemeni iso și sc so pue pe aceste bănci și se fiă îm onor, d. Chițu în »acestă momente. Onor. d. credințați d-loru că in migutulu cându voră | Chițu a vorbită numai de’ acei caii au es- luțiuni legali, insă sd redică uă destiune constituționale, aceea dacă mai pbte ■aduna'- rea lucra fără Senată ? D. Lahovari crede că Adunarea nu*mă* pote luc^a ;n lipsșț. Seca- tului, care eșțe parte dip puterea legiuiforiă ș’acâstă credință o -basâză d-biî .pe ceea^e pretinde că se face aiurea. CamOra nu mai este acumă Mnu legniitoră, căci mandatata seu este jumetățită și nu mai pbte lucra 474 Ru^uLo 4 țuNiy i aer. •—— decătu în modă consultativii căci nu putemu Nu ©sistb nici unu precedinte in altă țâră cajc&lu Bratianu, d-sea jurămintele sacre călcate țn picibre. dreptu- rile cele mai sacre violate și dacă va tre- bui se justifice scepticismul d-sble ar avea multe de (jisu. Cătă pentru deqhiarările d-lui mi- nistru ca nu se va face lovire de Stată, nu numai că nu primesce Imputarea ce’i a fă- cută d. Ministru că fiindă tânăr dă neconte- nită lecțiunî, nu numai că nu regreta ca provocelu uă asemene dechiarare, — ci din contra se felicită ca putută face pe d. Mi- nistru se dechiare dinaintea Cameră dinaintea națiuneî ca nu se va face uă lovire de Stată acăruî singură gândire qumaî la consiltarui tronului este ua crimă. D. Ministru Brătianu spune că d. Al. Lahovari a luată tonulă unui Mentoră și S’a suită apoi la uă înălțime unde părea că vo-1 iesce se’lă urmeze națiunea întiâgă D. La- hovari suindu-se în regiuni atătă de înalte a esprimatu nisce opiniuni ce nu scie de suntă ș’ale d-lui dară de sicură că suntă ale națiunii întrege, însă d-lui e prea june, d sea n’a făcută nimică âncă pentru țâră, pentru a avea dreptulă se iâ ună asemene tonă făcia cu acei-a cari aă îmbetrănită în lupte pentru interesele țereî loră; d’acea-a cu- vintele d-sâle; cari ar fi fostă aplaudate cu intusiasmu cându d-sea ar fi fostă mâi în corpî . Rbgă pe guvernă a desăproba prin Estragemti următdrele din Bule- Monitoră și prin foile amice cele petrecute ia eșirea (de la Senată. D ministru Brătianu (Jice jo ară fi înțelesă ca d. Ghica se fi făcută interpela- ;' rea peste 3 (Jîle âră nu astă-^i cându nu] scie nimică posiuvu. Apoi aretânău că gu-t vernulă nu a putută fi instigatoră la aseme- nea fapte spune că și d-salc ’î S’a înllmplatu asemenea lucru la Bacăă, și prină urmare nu crede ca șe fie cine-va care se bănuiască că șî-a făcut-o singură. Se mira însă d-sa, cumă d-nii deputați pînă acumă n’aă maî făcută casă dc interpelare pentru atâtea in- sulte aduse guvernului și chiară legiloră și inslituțiuniloră țerii; yiarele amice ale gu- vernul uî voră sci a protesta contra unoră I fapte așa de reprobate, și vorfi protesta maî [tare decâtă injuriile ce se asvârlă de foile acelora ce se plângă aștă-^i de acele insulte ce se (Jice că s’aă adusă la pbrla Senatului. D. Cogălnicenu (Jice că la noî ne tre- Jbue ordine și autoritate^ Cândă d. Negură a relatată cele petrecute la Bacăă, d-luia provisoriă Cretan, despre alegerea deputațilorS tră putete și Ipvirî âe stată parlamentari®, ce s’ah adăogatu. ₍ numelq căroriF s’a ve^ută în foia nbstră de - - • i D. Hăjdeă. dă cetire adresei decondc Mercurî 29 Maiu, iau Nu ne mdouimă că primirea favorabile ce făcu publicului la întâia edițiiine a acestoru tabule va cresce acumă în proporțiune cu a spusă acâsta ș’a apărată pe cel cari aă nu mai putea guvernulă se-șî deschidă credite, făcută acelă măcelă cu curagiulă sângerând ‘ Se pune la votă și se primesce luarej în care l’a făcută se țjică ta Cameră că vorii considerațiune în unanimitate. _ _ _ sblrpăi capelele pe ulițele capitalei. Apoi d. Se pune Ia votu pe article și apoî In to- scăderea .preciuluî loră. Se află de vânzare [în tbte librăriile din Bucuresci. s⁾ *J " [ H a । .cu t., .o-< 3 tacq tfiri Vernescu a făcută alusiune la alic măceluri talu și se primesce in unanimitate. și d. Chițu re a sti «uni 'trebue eă’el te ă d. 04» mte găsesc țutrega». aul⁰«r’fa P"" D. ». Mea la «Mtet tteroateti •ata* “» dasprt! amⁱ* “ ™ interpelare în privința senatorilotă ce^icecă augusta sea persbnă, și despic soli- au fostă maltratați de mai mulțî cetățeni in- ciiudinea și intetesulă ce păstrăză României. siste spira, a ștj_ captă trcbișe ișelșt regulez® ave- rea la| încsUrc^ «Un, mță, de 6r« ee Mantă pro- ceai ea mal resultatu uă dati prin sentința Trilâ No. ‘J<7W 86 8 Iunie 3. ’ Fio iȘ ,‘ul stigațî? la eșirea loră dupe teoivarea acelui Tipografia C. Z Hosettc Ștrada Colțeî, No. 42. (M onitoriulu). Rș.dis-Vod4 No. 37. M Ferdmand Miiștaitt prin advocatâlu Ti Andreescts mi' n