ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIDLO ROMANE No. r.— RKDACTIUNEA STRADA GOLȚIA No. 42. DUMINICA. 2 IUNIU 1868 anulu alu DOUE-SPRE-DECILE VOIESOE ȘI VEI PUTE OAPITJ MST FX AXU......... fE St SE LU! BANÎ !NBE»TIUNI ȘI BECtAME LINIA . . 2 LKL n'CU* SSH VITîU TELEGH AFICU Arv HcniviLti, mercianțh Bucureștilor ti, în cea mal considerațiunea de care are nevoîâ spre a mare parte, îndată ce au aflată de- merita și pe viitorii bine-voitorulă concursă PETERSBURG, 12 luniu. JpianulH de Pe ersburg publică uă scrisâre de la Atena, arelăndă că pretinsa petițiune a Gretaniloră cerândă' a se' mențineai domnirea turc6scă«. este neadevârală; este neadeveială âncă că guvernulă elenică favoriză insurecțiunea can- tiotă.- Acestă Șiariă spune că 'trebue a se retrage nota de acusare dată In 19 Fevrua- misionarea ministerialul, au închisu ală Europei civilisate, djn contra a atrasă a- prăvăliele^ și după d șil-, cu dânșii supra Româniloră tîă generală desaprobare, uă clipă și pieț le’cându’i de a trec# în ochit tdtlildt^ ca l 'toleranți în materia religibsă, ceea cc e s’afi închișii întruă T r*vr?Ti Ghica și sântulii Anton. CățI-vadinJ poporă și din comercianțl aii vfenituj contrariu adevărului ^storică și a fapteloră în tribuna .șim curtea Camerii. însă ’ aciuate; riă contra Greciei. ’fl! : BEL&AAD 13 luniă. Liniscea e perfectă, Luci se va face înmormântarea Principelui, •airjBELGRAD' d3 luniă. Uâ proclamațiune a ministrului de resbelă către amată,, mani- testă voința principelui repausată ca nepo- tulă seă Milan ae devia moscenitorulu seă, proclamațiunea sbmâză armata a esecuta acâ- stă voință. Armata a primită acostă procla- mațiune cu entusiasmă. Alegerea scupcine! se va face ta 21 Iuniăi întrudifea iei la l2 .Juliu. iu .o iii ri-L iui a PARIS’, 13 luniă. MonitorulH $ice că după telegramele din Constantinopole, P6rta consideră compunerea administrațiunei provi- sorie a Swbiei,' ca ofertadu garantele dorite pentru menținea ordinei In cursă regulată. Moniiorivlu speră că deplorabilele atentată nu va compromite bunele resul’tate dobiudite de silințele principele Mfcteilă, .ujiilD un-f> I acești din urmă, după invitarea ce li s’a făcută s.’ad retrasă. Intusias- mulă și totu d’uă dată senositatea gravitatea acea-a Ce aretă situațiu- nile cele mari, la națiunile cele li- bere, a domnită necontenită în sala Adunării. .Acesta-este totă ce „pu- temă ^ice acumă, atrăgendă aten- țiunea publicului asupra cuvinteloră d-lul Dumitru Ghica ce suntă d’uă mare însemnătate politică și pe cari Ie recomandămă meditațiunil d-loră senatori și celoră dintre dun^eloru carii uită oe aă fostă și ce suntă OU Considerândă oii prin provocarea interven- țiuniî stramilorăun afacerile interfore ale Sta- tului; s’a espus dc a primi desmințiri o- flciali, reproduse îu tdtă presa Europeni, desmînțjrî amenințătOrc âjrj au avută drepții resultată necesitatea pentru miniștrii, de a face reparațiuni. jim’dilOre pentru demnitatea nostră națională. u-j chiară, uită națiunea și' interesele î w v’ I v w 1 J ’ • .11 * . _ * • iei, căndă ori de unde li se dă uă speranță d’a ajunge la pgterej R-'nHil¹ 'fl Bî .V-bLjfo^i’ 'h’Wr ii-s oudsi m l;. 10 Ore-cari modificări ia căilo judeciului Dorohoî. Se votezi asemene cu mici rectificări tdte căile judeciane ale celoră-l-aite judecie ale țereî. ,o ALTA DEPEȘIA. v «mtajuu filW taU ■ ihA, . : i ’ * 'i 1 BELGRAD, 1B Juhiă, Ordinea cea mai per- fpetă urmâză a domni în fotă țâra, Doliulă aste universale. Adunarea’ naționale pentru alegerea noului principe este convocată pen- tru 20 luniu sâu 2 luliu. înmormântarea repausatuluî principe se va fece luni. Ati- tudinea patriotică și leale a întregeî popo- rsțiunî a făcută cu neputință realisarea pro- iecteloră ulteribre. ale conjuraților^', pe cari afară d’acâsta, autoritățile au și' pusă mâna. Publicămh aci moțiunea cai e s’a votat ieri de Senatij și ’n. urma că- rel-a minișțeriulu și-a dată demi- siunea ’ nmu/ r.jtei!au ui iș np 'DU! r : ᵥ (Servițiulu privați! alii MONITORULUI.) BELGRAD, 11 luniă. — îndată după a- sasinatulă oribile de ieri, s’a formată guver- nulă provisoriă compusă conformă legiloră de președintele Senatului, fohau Marinovici, de mlnistiulă justiției, B. Leșanin, și de pre- ședintele curței de casațiune, G. Petrovici. Quvernulă provisoriă a făcută uă pr°clama- țiune împărțită astă-di înecare amintezâ a= sasinatulu grăznicu și lașă prin care Serbia a perdută pe prea iubitulu seă Domnitoră, lasă pe poporă însuși se judece și se , înțe- lâga cătă este de mare și de. însemnată a- câsta perdere; arâ|ă că ânteia trebuință pen- tru Serbia este ca ordinea și sicuranța pu- blică se, fiă păstrate,, și convocă poporule pentru numirea unei scupcine, care de astăzi peste uă lună se va întruni spre a alege ună nuoă Domnitoră; declară că toți mini- ștri, tăte autoritățile și toți impiegațiî vpră urma a’și îndeplini sarcinele încredințate loră de Domnitorulu, de sântă memorie; că da- foria cea nțai sacră a locotenențeî domnescî este de a conserva starea de lucruri lăsată de acelu patriotă, și că destulu de mare fiindă jalea, guvernulă provisoriă este si- gura ca poporulă, prin purtarea sea înțeîâpăt și inteîîgintă, va justifica buna opmiune pe Europa are despre Serbia. M0ȚW,NE..bₜ^7,l Gonsiderftndă că ministerulu actuală :de la venirea sa la putere n’a încetată de a în- treține țâra în agitațiune; șb anarchiă, voindă a constitui guvernamentală ca^ ,espreșiunoa unui partidă esclusivă; u) uM Că a disolvată Corpurile-Legiuitore, de a- bia convocate, tară nici un motiv, ci numai în temeiu de alegațiunî neexacte. cu cari a Copsiderândă că guv'ețnuifi actpalo, pe ca- lea ^’e d apucată, pe uesciute va ajunge în faptă la dărîinarea tutuloră inștituțiuniloră țeiei, menite pentru conservarea și consoli- darea drepturitoți și liberiățiloră publice¹/ Că a violată Constituțiunea cteândă pos- turi fără lege și pronMjutadă legi fosemnă- târb fără concursulu Sehatului, în contra dls- posițiuniloru formale ale ConstUuțiunii. Că starea acâsta de lucruri și fo fața unei pețppective de completă ruinare a fi- nfeadeloră statului, de anarchiă fonăuntru și de înstrăinare definitivă“a tutuloră simpatie- loru puteriloră garanțî, represintanțiî țerei în atâstă Cameră n’ară mai putea cpntinua raportiirjle loru cp ministerulu actuale, Iară de a deinsrita dtt Bteraderea comitențiloră lorâsCrem mlsam uldnia nbr Pentru ateste âonsiderante, SenalulăJ I ⁿ Uj In urma infructuăseloru prevestiri încetată dc a da gevernului în totă ce maS curge- Se pune apos legea la votă in totahr cu’ 1 șț se primesce cu unanimitatea de 90 votapți. D. Ministru de Culte anunță că măne se va tace ua ceremonia funebră din ordi- nală M. Sâle la st. mitropolie pentru sutle- lulă repausatului Principe alu Serbiei și in- vită pe d-niî depulațî cumă a invitatei și pe tote corpurile Statului a asiste la astă cere- monie mire , Ia 10 ore diu D. Ministru N Gol >cu Bom b ă Ca- merei că ’n urma uniii vota de neîncredere ■idatu de Senalti ministeriulul, acesta a de- pușii demisfuaea sea in. manele M. Sâle Dommionuiui caro va avisa. D. Chițu. Domnitorii deputațl, pentru a doua ^ră- acesta onqr. Adunare so află in facla unui votă da blamă dalii de cătră maioritatea pqpr, Senată coulra Ministeriulul actualii. Ve aduceți aminte., d-loră, că ânteiulă votă ală seă de acesta mUiră. a foștii dată anume contra d Li Ministru alu Justiție?, și oca si o nea votului a fostă interpelațiunea unora din d-v. tn privința Curțci de Casațiune- ¹ In urma a- celui votu parțiale de neîncredere, onor. A- duuare a daiu unii aîtu votă do deplină în- credere Ministeriului și onor. Senată cbn- vingCoau-se de rațiunele înalte ce a gui- datu aceslii votii,3 a plecată capulă seă și s’a olăr.tu a merge Înainte cu Ministeriulă. De atunci însă pinăcastă-țîi, d-loră. am ve- dută că Senatulă nta făcutii decătă a hârțuj pe Mmisteră, nu’mî iâă curajulă a întrebuința chiară esprestunea magistriloru din hcea onor. Adunare, a înhățat Mjnislerulb; pe fiă-care Și lifi ține ta neodină și întreține Adunarea și țâra Jntro ^tarp de neiinisce și de ne- mulțămire; în fine eri cu maioritate de 10 glasuri, Senatulă a pronunțată celC din urmă cuvânta ală seă .In contra cabinetului. Nu pulă, ori a disolva corpulă; rită-mmtrblea nu se păte; uă ,allă stare de mijlocire este imposibile. D oră, ca se ne convingemu pe deplină că Senatulă, viă numai, adîcă, maioritatea lui n’are dreptă de a numi guvernulă țerei, trebue se ne facemă întrebarea; ce este Camera, ce este Senatulă ce este .Statulă. Nu este trebu- ință, d-loră, de teorii întinse; (k/nstituțiunea nbstră o spune curită și clară prin arii 3t „că puterile Statului emană de ia națiune care nu le păte esercita de cătă numai prii» delegațiune și după principiale și regulile a- șețtate în constituțiunea de fațâ.“ Puterile Statului, âră-și suntă trei: pute- rea esecutivă ᵥ puterea legiuităre și puterea judiciară. Eî bin’e, asupra puterei legiuităre art. 3'2 din constiluțiuae țjice: (Citesce) Represintațiunea naționale âră-șî d.piuă - to momentulă dată ’ea nu recunâsce de cât aeeste interese, cari tre- buesciî socotite ca totalulă intereseloră țerei, Ei bine, dară Senatulă, ce represintâ? Rbpresinlă și elu cea-a ce spune Constitu-r țiușea. A cui defcgațiune este Senatulă? A alegetoriloră ce aă udă censă de la 3(1 galbenii la Msăₜ șl aaglsră ce au ună censă de 300 -galbeni Îe josă. Pentru te Senatulă nu represintâ și -elă tonalitatea ciaselorfi ce represîntă Camei 7 Pvntrn că așa a voită, legiuitorului constfe tuantC’j Așa a voltă, și forte rațională, forte cu cuvinlă. Cid cumă amă ^isă adinea- 4^8 HOMANULU 2 IUNIU 1868 ori, dacă ’î ară fi dată și tuî ca sorginte tot ast-felă ca Cameri ar fi născută conflictu. Eî bine, domnitoră „ dacă Senatulă face parte integrantă dur puterea legiuitdre șina paternă tăgăduiacâsta^dară în ce modă, în ce condițiuni ? Se luămă marșa. regulată a lucruriioră și se vedemă în ce condițiuni Senatulă este legiuitoru. Se propune uă «ege din inițiativa Domnitorului; ea vide ânteiă la Cameră care deliberdză discută, modifică și o Votâză, apoi trece la Senată care sâă o vo- tâză întocmai sâă o amendâză și apoi vine la Cameră și așa mai încolo. Va se dică dacă am considera pe Senată cu deplină e- galitate de drepturi și autoritate legiuitdre, ca deplin suverană, atunci ară merge de la națiune la națiune. Eî bine, merge, dară se vedemă națiunea cumjeste represintată acolo; deschideți Consliluțiuaea și veți vedea că esle re- presintată ta partea sa senilă de la 45 ani în sus, în coloneii în retragere, în agențî, diplomatici, In dine ni espenințî prin vârstă, Ce însemndză acâsta? — însemnâză că operați»- • mea legislativă merge d® la primulă gradă acolo ca la ună controlă, la uă putere ma- tură cugetătdre care are se ^ică vorba sea, se vâdă dacă este bine ceea ce a (Jisu na- țiunea întrâgă, se judece cu maturitate și se \viseze. Nu. este dară de câtă ună factoră cu dre-carî condițiuni restrlnse, ună fâcloră controlatoră, nu e eșită din pântecele In- tregă ală națiunei. Dovadă de acâsta este că Constituțiunea frâncesă din 1848 când rire, pasionați, se orbescu -plnă—înlru atătu vie- la guvernul țereî; interese pe cari noî in cată cu neadeveruri esă la lumina Zilei, nu le cundscemă, pâte ca esă în facia țerei ca se se serve cu ele pen- ve,reclamă neapărată că tru ună școpă care nu e destulă de lauda- dmenu se viă Ia putere la bile, acela de a purta cărma țerei cătă-va pote că suntă interese pe țișfipu, pentru că stemă nu pâte fi nimica ta ’ me și mai cu sâmă în țâra nâstră Se dată votulă de biamă suntă acei, cari lucrâză din tdte puterile numai pentru a veni Prăși 3a putere ș’a introduce despotismulă pe căndă suptă ministeriulă actuale a domnită necon tenită libertatea cea maîasolută. D. Stolojan ar gumentâză pe acestă teremu și conchide că singurulă mi^locu d’a eși din situațiunea ac- tuale este d’a vota moțiunea propusă de d-nu Chițu. D. Vemescu (Jice că nu credea că clis- cuțiunea se va pune pe acestă terămă, nu credea că se va tîră la bara Adunăreî ună corpă mare ea ală’Statului. D-sea spune că va mintrelea vomă avea guvernă Senatorială (a- combate argumentele aduse de d. Chițu pen- plause), jtru a proba inferioritatea Senatului și că elă Acumă d-loră, dați’mi voie se cilesce mo-lⁿu represintă țâra ca Camera, și dacă acele țiunea mea subscrisă de maî mulți onor, de-j argumente voru resiste raționamentului, atunci putați: d. Chițu va avea dreptate. Combate apoi âr- cită pe capulă Statului de a ce trebue in acâstă privință. Domnitoră, esle destulă de onorabile Senatu s’a convocată lua decisiuoea căndu acestii e se fia- vută noi ocâsiunî seă cunâscemă intențiu- nile și aspirațiunile. Ei bine domnitoră, eă cre^ă, că ori ce s’ar face, ori ce S’aru (Jice, majoritatea onorabilului Senată nu va înceta nici uădată de a lucra pentru ca se dea în capă, ca se dică așa, majoritatea acestei ca- mere, se viă la putere și se desfacă uădată acâsta nesuferită majoritate a Camerii și se se retatârcă acolo unde am fostă acumă cățî va ani; prin urmare situațiunea Senatului în facia actualului cabinetă, esle întocmai acea- așî că și situațiunea acestei Camere vis-a-vis cu ună nuoă ministeriă, acâsta esle fârte clară, fârle pe faciă și aslăji celu pucină nu mai încape, ca acumă doue sau trei luni ta astă privință vre o îndoială—astățjî celă pu- cină lucrurile suntă declarate, suntă limpedi așa. dar eu suntu de ’ opiniune, și ve rogă și pe domnia-vâslră toți ca se împărtășiți acâstă opiniune ca se • rugămă pe miniștri de ași retrage demisiunea și a face totă ce esle legală și posibile ca se menține Intacte și neatinse drepturile constituționale vale, a- ccslei adunări. Domnitor, în disetițiunea ce a precedat votul de biamă ală^Senatuluî șierî și mai dflele trecute sciți că de către majoritatea Senatului s’aă susținută între altele și acâsla că ori ce lege privitorii la chieltueliie țârei, trebue se treacă și prin Senat, și acâsla tacă este unul din punctele actului de blam. Ei bine Domnilor, o mare parte dip acestă onorabile Adunare și. chiar fârte mulți âmeni din afară/ stăru- escă a susține că ori ce privesce la cLeltue- lile țerrei, precum și budgetul și socatelele, esteC csclusivu de competința Camerei, iar nu și dea Senatului, Senatul îasăstărueșce și el cu mare insistlnță că acâstă câsliune este altmintrelea, Domnilor, dacă, ptaălaâre care piinctă ară putea să fid acâstă cestiune ob- MOȚIUNE. „Avendă în vedere votulă Senatului din 3 1 Maiă, dată contra rninisteriului actuală; „Considefândă că ,prin acestă votă Sena- tulă țintesce la usurparea dreptului constitu- țională ce are represintațiunea naționale în totalulă eî de a forma și reforma unu ca- binetă; „Considerând^ că unulă din punfunld ac- tului de biamă ală Senatului, este și acela privitorii la dreptulă și atribuțiunea esclu- sivă a Camerei de a legifera asupra țuturoră chieltuieleloră țerei, dreptă consacrată, de constituțiune și nesocotită de Senată; Considerând ă că ministeriulă pusă. In a- semene situațiune are dreptulă necontesta- bilă d’a face se. se respecte în întregimea loră drepturile constituționali ale Camerei legiuîtâre, nelăsândă pe nici unu corpă se easă din cerculu atribuțiuniloră sâle; „ Considerând ă că votulă de blamii ală ma- ioritățiî Senatului nu are celă maî mică re- sunetă în sânulă acestei Adunări, care prin voturile sâle reiterate a dată probă de cea mai deplină Încredere in acestu ministeriă. „Pentru aceste considerente, Camera râgă ministeriulă d’ași retrage demisiunea și a face se se mănțină neatinse drepturile acestei Adunări, și trece la ordinea dilei. (viî și prelungite aplause). D. Gheorghiu. are nevoie! țjîce, de totu sângele, rece pentru a trata astă cestiune, șî râgă ca și Camera se fiă cu sănge rece. De la atitudinea ce va avea camera atlrnă ma- rele principiu alu stabili lății în țâră. Nu va urma pe d. Chițu a amintirea trecutului ș.’a celoră 40 âmeni ce au fostu uciși ia Craiova c’apoî ar aminti cei 200 inocinți uciși Ia Iași. Mi- rabeau ă iatervertită principiulă lui Machia- velă că trebue a se uc>de libertatea în tă- cere, ^iceiadu că uciderea e sicură căndă va fi sgomotdse; se nu urmămu și noi acestui principiă 4*se> făcendă la mumerosulu pu- blich din .'tribună. Se pune pe terămulă impregiurărei actuale numai și spune că ministeriulă a declarată aci că demisiunea a fostă primită de M. S. (denegări — va avisa] D. Gheorghiu (Jice că s’a înșiălalu. Combate apoi pe d-nu Chițu în teoria că pentru a se da unu votă de de biamă trebue se esiste înțelegere Intre am- bele corpuri legiuîlbre« După d-sea constitu- țiunea este positivă și ori ce corpu pâte da In. deosebi unu 'votă de ne wedere, șj mi- nisterială are In asemenea casă midl^ce gali- și constituționali pentru a eși din ase- mine situațiune și se nu .consiiiămă m nis- gumontele d-luî Chițu și susține că dacă Se- natulă nu este represintațiunea țerei atunci nici Camera nu este represintațiunea țerei, căci la .noi nu este âncă votulă universale și alegetorii suntă împărțițî in colegie, prin urmare cumu suntă deputății represin- tanțiî țerei așia suntă și Senatorii. D. Chițu a tîrîtă în noroiă pe Senată și vorbindă de putregaiul făcândă alusiune la Senată, nu s’a gândită se vede ca atingândă Sânatulă atinge Constituțiunea, - și că vorbindă de tăiarea pu- tregaiului, vorbesce dc tăiarea Constituțiunei. Căndă a vedulu, (Jice, mulțimea de poporă adunată In curtea Mitropoliei șl ’n tribunele Camerei a crezută că se va iâce cu totulă altu-ceva; că se va face cava definitivă acea-a ce a ’nțelesăd. Chițu prin tăerea putregaiului, și nu se ascepta Ia moțiunea d-lui numai, De unde a scosă d. Chițu teoria că Senatulă nu pâte da votă de blamu rninisteriului? dacă este așia pentru ce Insu-și d. Chițu a (Jisu că Senatulă are dreptulă a trămite pe mi nisteriu înaintea Curții de Casațiune; așia daru dacă Senatulă pâte da pe ministeriă In ju- decată, cu atătă mai multă îi pâte da votă de blamii. , jith Las Prin moțiunea propusă de unulu din mem- brii din majoritate, de d. Chițu, se calcă Constituțiunea care nu (jice că Senatulă nu pâte da votă de biamă fără Înțelegere prea- labile cu Camera, și prin urmare în astă Ca- meră majoritatea calcă și ttrasce în gunoiă tâle instituțiunile țereî pe căndă minoritatea le respectă. Gumă de vine d. Chițu de pro- pune nesee modificări în Constituțiune cari raomaiî d’uă Constituante' se potu face (i se spune că nu modificări ci .numai interpretări se ceru) Gemena, (Jice d Chițu, are dreptulă se dea unu votă de încredere Guvernului ș’apoî se lase pe tronu a avisa, însă nu tre- bue se fecă a se nasce unu conflietă- între ambele Corpuri legiuitdre. Cumă pâte pre-. tinde d. Chițu ca ministeriulă se remăie și Senalulu se continue lucrările sâle după ce a datu rninisteriului ună asemene votă de biamă? este a cere josorirea, degradarea înal- tului corpă ală Senatului cerândă ca elă se coMinme lucrările sâle după ’ună votă ca celă care a dată. urnân; In Senată suntă, (Jise d. Vernescu, â- meni și oratori cu multă mai superiori și cu speriința decătă în astă Cameră; și noi suntemă mici fârte miq\ în cpmparațiune.cu dinșii, atătă în privința esperiințeî cătu șia^ privința punosciDțelorfl constituționale. Prin urmare ei suntă multă mai competinți-decătă noi întru a judeca teze constituționale ca cea-a cc voiesce a atinge d.f Chițu. .Camera dmttp teri ului uă procedură anti-constituționale. Spune că casulă ta facla cănsî-a ne aflăm au este daca voiesce se arâte încrederea sea în mi- nisleriă, la urma votului datu de Seaatfi, o identicu cu acela dta anulu trpeutu căndă pâte face prea bjne, insă se nu dea nasccre Camera a . dală unu votă de îtocredere minis- unui coafliclă între ambele corpuri ale pu- tenului, In urma unui votă de neîncredere a tereî legiuitele. Se -lase- prerogativele iroiau- iui eeatinse, căci elfi își pdte lua consiliari sei de unde va voi, din Cameră, din Se- natu s6u afară ehiaru din aste corpuri. Se nu se puie cestiunea pe terâmuK ar- dinîe ce Pa alesu d. Chițu, vorbindd de pe- tele de sânge ce suntu asupra celorâ ce aru putea aspira la ministeriu, căci dacă au fostu peie de cange în afacerea de ia Craiova, se nu ne grăbimd atătu de multu a acusa pe miniștrii de atunci, păci pdte că ei nu suntu atătu de vihovați pre cătu suntu vinovațî alții, aginți subalterni, căci dacă nu se ’nșială ehiaru d. Chițu era procurore generalii pe atunci la Craiova ș*a datu totă concursulu Seu guvernului de atunci. Ș’apoî miniștrii de pe atunci aii fost spâlațî d’acele pete de sănge d uă decisiune a curțeî de Casațiune: se nu se Aca biografii, căci atunci se vorii găsi în astă cameră celu pucinu unele neînsemnate. D. Chițu nu numai s’a insultatii și tîrîtfi In pulbere pe Senatu daru a insultata și pe minoritatea acestei Camere, atribuindu’i ace- leași intențiuni de conspirări cu streinulu și altele, ca și Senatului (i se spune că nu s'a acusatu minoritatea, ci numai ^iariele și de- peșiele trimise în streinătate de oposițiune) d. Chițu stăruesce. în cuvintele d-sPle pină ce procesele verbali îlu voru desminți. Așa daru conchi<]6ndu, (Jice că Camera pdle da minisleriului unii voiu de încredere fără a crea eonii ictu cu Senatulu și ministeriulu după cumii scie că are putere în afară și ’n întru sdu nu, va disolve Senatulu sdii se va retrage Aci vorbi d. ministru Brătianu, care de- mustra grava situațiune creată de Senatu, care resultă din drc-care in perfecțiuni ale Consti- tuțiunei ndstre. Combătu pe d. Chițu ta tdte argumentele sdle și conchise ca Camera luându rolulu de corpu ponderatore, trebue se facă ast-felu ca ’n viitorii se nu se mai nască asemeni situațiunL In numeculu vii- torii vomîi publica în infregulii seu discur- sulu d-sdle fiindu de mare însemnătate. D. D. Ghica cere a se da respecți! Se- natului ; asltf-fclu se dă și respecți! Consti- tuțiunei, căci dacă unii deputatu a foștii a- lesii cu 2000 de voturi și unulu cu 8 voturi,. acâsta nu fnsemndză că celu d’ân- teiii are cu multii mai multă greutate de cătu cehi d’alu douile. Astii-felu dacă in Senatu suntu represintanți aleși ’cu 8 voturi și ’n Cameră alții cu 2000 de voturi aed- sta nu probdză că cei din Cameră au cu .atâta mai multă greutate. Asemene d. Chițu s’a ’naintatu prea multu cându a comparatii Senatulu c’unîi corpii putredii ș’a rjisu ca se tăiămâ acea-a cc este putredii. D. Ghica (Jice că, cea-a ce este putredii va cădea de la sine, $ice că ma înțeleșii acea-a ce a voitu d. Brătianu, ,n’a esprimatii limpede acea-ta ce voiesce Intruă cesliune atât ii de gravă. D-sea (Jice că nu aprobă acea-a ce a fă cutii Senatulu ci din contra, a depllnsu cu toți bmenii cu iubire de țhra, yotuliî Se- natulu, datu in nescc Impregiurări cându a- vea a se ocupa de nesce cestiuni atătu de importanți cumii suntii căile ferate și altele, și in locu d’a satisface aceste nevoie ale țereî se ocupă de satisfacerea urelorii ș’a resimp - țiminteloru sâle; însă nu voiesce a se călca constituțiunea negăndu-se drepturile acordate de Gonstituțiune Senatului. Guvernulii are mi^’lbce constituționale pentru a eși din si- tuațiune, elu pbte disolve Senatulu. Asemine dacă va veni unii ministeriu din Senatu pe care Camera nu’lâ va putea primi, d-sea va vota hră-și necontenit contra lui; căci s’aii ve- 4utu ministere resturnate de uă Cameră, cu tbte că aveau maioritatea în cea-laltă și mi- nisterielg care le-au urmați! nu s’au pututu ținea de câtu doue ^ile; astii-felu se va întâmpla, o spune cu durere, și c’unii mini- steril ce ar veni acumu din Senatii. Se useze darii ministeriulu de dreptulii ce’i dă constituțiunea; disolve Senatulu și de întărdiarea ce va re- sulta din acestă disolvare, în votarea legilorii celoră mai arginți vorii fi responsabile ce’i ce aii siliți! pe ministeru a usa d’asemine dr luri. 1). ministru Brătianu ideuven tulii pen- tru că d. Dim. Ghica i-a disii că nu ba în- țeleșii, că nu s’a esprimatii cu lămurire. Dacă n’a spusii totii ce găndesce d-sea că trebue se se facă, este pentru că a socotitii că ’n asemene casii trebue se lase cu totulu corpurilor legiuitdre sarcina d’a ’ndrepta acea ce este cu totul în atribuțiuniieputerei legiuitdre. Cătu despre cossiHulu d’a desolve Senatulu d. Brătianu dice că ’n facia căiloiloru ferate cerute cu atăta urgință de națiune, a disolve Senatulu este a amâna astă cestiune d’uă ur- gință atătu de mare. D. D. Ghica (Jice că se disolve Senatulfl și pentru amânarea votărel caiei ferate, vorii fi responsabili înaintea țereî cei ce aii silitii pe ministeriă a- disolve. Senatulu. Se cere închiderea discuțîuneit, D. G. Bră- tiapu vorbesce contra. Se âichide discuțiunea și se pune apoi la vțtji, prjn apelii nominale, moțiunea propusă de d. Chițu. Se primesce cu 70 voturi pen- tru, 20 contra șl 15 ajaținuți între cari suntii 6 miniștrii,.. DISCUȚIUNEA GENERALE A CONCE8IUNILOBU DRUMULUI DE FERtJ (Ipchiâiarei. 7. 7 x. ■ In 1862, cândă se agitaă în Ro- mânia căile ferate așa numite Ma- vrogenil și Brancovenu, d. I6n Ghica bine voise a oferi amicalele sale lu- mine pentru susținerea îlustriloru con- cesionari, publicând! atunci în Re- vista Română unulă din cel mal frumoși articli economici și finan- ciari, din câți ni s’a întemplatu a citi vre uă dată în limba nbstră, și pe care, nu soim! de ce, prin uă curiosă scăpare din vedere, nu ba citată nici unulu din erudiții ora- tori, ce se puseră cu totă inadin- sulă a ne fermeca au^ulă în filele trecute, aperândă și mai cu s^mă combătendti pe Sțrusberg și pe Of- fenheim. Atitudinea actuală a autorului a- celui articlu a concursă, negreșită forte multu la comiterea acestei e- norme injustiție de care dumnelul ar avea dreptulii a se plânge mal multă de câtă ori și cine, ascul- tând!. cumu se invoca la totu pa- suliî Perdonnet, Legoyt, ba pînă și unu nume prea ciudată de la Dresda, desmormântat! ad-hoc de către d. Holban, și numai scrierile d-lul Ion Ghica, au fostă cu deseverșire ne- glese și uitate. Dării apoi de! Cându îlu vedea lumea păstrândiî în fun- dul! băncel uă tăcere pitagorică șefi strecurându-se de uă dată din Ca- meră într’ună modă atât! de ae- riană, în câtfi călcâiele se pâre! a nu se atinge de pămentă, nemini nu putea măcară se’șl închipuiescă cumă că acestă impasibilă d. Ion Ghica se interesez! „câtu-șl de pu- cină de căile ferate, este specialistă în câl ferate, a scrisă despre căi ferate, cunbsce în fine căile ferate totă așa de bine ca și Legoyt seă Perdonnet! Ce e dreptă, d. Cogălnicianu pro- fitase în discursul! seă de uă oca- siune pentru a lăuda în termenii cel mal patetici vechile raporturi parlamentare ale d-lul Ion Ghica în cestiunea drumuriloră de fer!; dară testimoniul! onorabilelul re- presintante de la Huși în acestă privință a fostă paralisată în efec- tele sele prin uă prevențiune invo- luntară din partea celoră mal mulți, cumă că dumnelul nu redică susă raporturile trecute ale d-luî I<5n Ghi- ca, de câtă numai pentr u a pogorî josă raportulă presinte ală d-lui Hurmuzache, recurgând! astă-felă la uă stratagemă parlamentară de cea mal mate abilitate și de celă mal bună gustă contra unul ina- mică politică. . Iată dară de ce, că tdtă men- țiunea ultra-onorifică a d-lul Cogăl- nicianu, admirabilulă articlu alăd-lul Ion Ghica a remasă absolutamente neconsultatu, de și elă sfâșie șic ni- micesce, după opiniunea nostră, tote obiecțiunile cele mai seriose, — s’il y a lieu, — câte s’au emisă contra concesiuniloră Sțrusberg și Offen- heim de către dd. Codrescu, Apo- stolenu, Florescu, G. Brătianu, și cel 1’alțT adversari nu mal puemu ponderoși al drumuriloră ferate în Remânia. S’a disu, că mid’ldcele nostre fiu ne permită de uă camă dată luxulă locomoțiunil răpeai, a căria intro- ducere ne-ară innecă într’ună nă- molă de datorii. Ascultați ce res- punde d. Idn Ghica: „De la anulă 1832 pînă astă-^! „lumea civilisată a cheltuită aprd- „pe de 50 de miliarde de franci în „construcții de drumuri de feră, c? „va mal multă de 4 miliarde de „galbeni seu 10 milidne de oca de „amă. Ca seae facemu uăiddlde ROMĂNULU 2 IUNIU S 868 „acostă valore colosală, este destulă „se observăm lonașcu, Ghirițianu. J. Tălăranu, Negulescu, Polichron, Gighîirtu, D. PopesciqDobricianu, Bărsescu, I. D, Pamfiliu, Burd6nu, T. Gaza, Nicolae loan, I. Gavrilescu, C. Cafacostea. Teodorache Bănicolici, G. Cuțarida, A. Mari- ncsCu, Costachb lonescu, R. I. Popescu, N. I. Jianu, A. Mina, ■ Guță Ștefan, G. Ghe- nescu, Dumitru Popescu, Petrache Popescu Vanciiî Popescu, 0. Pop, Radu lom, Nicula George, Nicolau loan, Ilie Pan;», Polichro- riie Dumitriu. Niț^ă Dcnutrescu, I. Martinescu, Maladie Vasiliu, N. Gheorghiu, N. Mărăcine, I6n Protopopescu, Niță I. Bochianu, T Gons- tantinescu, Sterle Nicolau, Niță Stavri, Alecu GostaBtinescu., Pârvan Abagiu. Petre Petro- vici, Sandu- bonstantinesQu, A. Mândrilă, Ma- rin lianu, Dumitrache Petrescu,. Toma Dimi- triu, Teodor Rădulescu, și. alte 13 supsem- nături nedescifrabile. --------: ;------ ■ • • -r Pitesci, 10 Iunie 1868. D4e Redactore alu diăriuluî ROMĂNULU. Votarea drumului de ferii a umplută de bucurie ănimiie nostre. Trăiască Deputății pa- trioți cari luptă pentru a ne organisa și că- Fora Je urăm» senătate și curagitt spre a merge cu lăriă pe calea ce au apucatm. Slăvescu, Idn Meculescu, N,Gherman-, Za- rafescu, Alexandrescuₜ G. Nedelcovici,. Măr- culescu, Ti Chirovici, A. Petrescu, ArcHiives- cu, Păunescu, Dimancea, I. G Rătescu. Pe-_ ‘ linescu, Vasilescu, Timescu, Mărputescu, lor 'dache Banescu, Lerescu, M. N. Stefănescu N. Vlădoianu, D. ’N. Rjisesctf, Gostop.^ A’ ’ Mumuianu, C. Popescu, T. Anionescu, G. Po- pescu, D. lorgulescu, G. M. -Niculescu, T" Stelanescu. R. Protopopescu, S. G. Radu-» lescii, Teodorache Popescu,-Siefenu Dimitriu, Robescli, Con. G. Vlădescu, K. Albescu, D. Rovinaru. I. Stefănescu, N. Viișordnu, C. Con- stanlinescu, N. Alexandrescu, N. Nanoescu, G. Bărbuueanu, Pleșoianu, 1. Damian, G. Di- mitrescu, A. Petrescu. A eșită de suptă țipară și sea- flă la tote librăriile îq broșuri.’ TOLERANTA RELIGIOASA IN ROMĂNIA de B. P. HAJDEU. 470 ROMANII LO 2 IUNIU 18 6?, llWPRUrUTUL No. 265. P. Potenaru. No. 246 No. 2?9 6—24 A IN8TITUTRICE do limba francesă, germană și piano, do- Puoli Pajor Josef Caretașfi. 12 luni? Jiu, timp frumos, puțin BURSA VIENEX nor. 12 Iimiu cald n nour. 1K3O^ ANLNCII afli do înainte în STRADA GERMANA Casa d-luf Anghelovici (Prăvălii No. 11 și 12) vis-ă-vis Ho. telului Concordia unde se priimesce oferte panta assicurarea îta contra PERlCOLELORU DE INCENDIU’ PEN- Bucuresci, 20 Apriliu 1868. REPRESENTANȚA ȘI AGENȚIA GENERALA, In Districte se priimescu Ofertele de asicurarc la Agențiile mostre deja cunoscute, drfi îu ploiești la Domnu Mo. 252 HAGI IOAN PITJȘU. No. 218 15—34 No. 257. ROBEA ET COMP DIN RENUMITA FABRICA 111 unu Au Ondre de 12 cai și 2 ciiindre Mașine peniru Pq, cu pietre,, 2-3 * *» • ¹ " ‘ ’ - * ■ 4,- - 66C 667 672 AV1S IMPORTANT PWM AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca eelu mal bunu și mai sigură, apărător? a șirelor? de grâu și a ori ce felii de productă agricole, mărfuri, mașme etc. contra plo; lorfi celoru mai mari. Aceste mușamale, de uă invenție none., primi a te laexpo- sițiunea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cualităței și pentru soliditatea lor fiind lucrate en kautșuk și cu uleiă. Probe sunt depuse la comptoarulă D-luî Moace Ascher, strada germană, vis-ăvis do direcțiunea Telegrafo-Postale, care singur priimesce comande pentru tdtă România cu Recomandă Onorab. seî Client și înaltei Nobilirțît ună mare afară de aceste se mai priimescu comande pentru ori verne și altele, cu prețuri fdrte moderate. senin, cald, linisee Turnu Severin .Napii Calafată Picheta Turuu Măgurele Giurgiu AMU DE VINpARE 15 TRA- SURI, Șl 200 ROATE VAPSITE Soliditatea lucrului, prebum și pre- ciurile MODERATE îmi dă spe- ranța că voi fi onorată de Onorab. dență, va fi la întliti luliă viitori âi cald, 27 gr. cald. cald, 24 gr. cald. 583 590 59£ 600 ce felii de DE MINERALI NATURALI are loctținția iu Stradă Vestei, No. 9 aprdpe de pdrta Spitatululul Coljca, și ține eohsultațiuni pe orele 2 pînă 4 după amia4i. No. 224. 20 . Subtu-semnatulă cu ondre facă tuudscutu atâtu Clî- ențiloră cătu și îngeneralu că amu aranjată, acumă din nou ună Stabilimentu de Croitorie, asortată cu Stofele cele mai moderne, și, totu-d'uă-dată mă recomandă că croiala și lucru voră fi pe câtă se pdte de perfectă, și cu prețiurile cele mai moderato și sper numerose visite, Stabilimentul? se află în strada noă, de la biserica Să- rindar? vis-a-vis, No. 10. Folticeni, senin plus 30 gr. T Frumos, senin, plus 25 g Focșani, cald, senin, 24 gr. Ocna, sdre, nour, cald 24 gi Mibăileni, cald, vînt. Dorohoiu-, senin, vînt O. piui Dimitije A. Antofilojă. 3—34. >E VlNț>A*RE, pentru causă de 'plecare o Călească elegantă de Parisu, ș'uă pereche Cai mari. Do- ritorii se voru adresa la Ddmua E- lena Mănescu,caleaMogoșdi No. 10Q. precumă și unu depotă eomplectu. de re4ervela necesare se află totu d'a-una aici Totfi d’uă dată se primesce și orî-ce reparație care pdte fi făcută cîtfi se pdte de ciirîndu Birou, Calea Herăstrăului, No. 22, și Hanu Ion Românu, No. 8, 9, .10, f,!.- No. 253. ______ _________ ÎJoCtoru în Sciințele Giuridice 'de la Universitatea din Bologna, anuneiă pe concetățenii seî că dă consultații în tdte filele de la orele 9—-11 antimeridiane, avîndl locuința po Strada Belvedere No. 58 N@. 228. 10—<-24- Măgurele, senin, cald 24 gr. R. Vaslui, senin, căldură mare. a lui Wood, se află de vină are la WALLER ȘK HARTMANNJ Bucures©i, Calea ^Jerestreuț No. Galați, Strada PortjAuî.- No. «73. ‘ 10— 2 vedit prin speriință de mal multe seele. Apa de Cai îs bad spedită, se întrebuințâsă a casă întocmai ca 1» isverulă seu. Dosea or- dioariă în fiă.care diminâță este Unu flacon comision, Cupondede Do- bîudă alti împrumutului Oppenheim, alti cărora scă- minute, rece aâfi încălzită, făcâudfi Mișcare în aeră liberă, căndă se pdte; ea se pdte lua in casă, și chiară în pată căndă trebuința cefe. Spre a întări efcctală laxativu ală- apsi de®' Carls bad, trebue a i se adăugi numii uă lin-L DE VINZARE, 7 — 8000 ocale Intimă de semânță turcâscă din 1866 și 1867. Adresa Giurgiu, L. Sachellario, Strada Portului No. 78, (P6rta de feru.) No 260. 3—24. 16 m l-in șe bineₛ în mate csutitate sunt în Ulița Germană. fii ibA.i 10 cai putere j cu Să cal ș’un cilindru , 580 | 628 îK ■ -Waa.-Sfz lO^F.WERTHEim^C¹® i ᵥ FABRICANȚI de CASE de FERU la VIBw t La 5 (O) 4 le corentel, s'afi îatîmplatu unu ' incen: iă în Mgasimslfi sosirii di» strada Ca- ' va'fil Vechi, în capa se afla Capse, Chibrituri, fa I și alte mărfuri asemenea periculdse de focă ar4ândil cti totfi. Uă Casă de ferfiᵣ 4e o- cumperaspmfi ’j A'O .tJ c iiiirin» jDIh baptism?visite₅cununie Șl ORI CE ALTE BILETE DE ,■ * , I INVITAȚIE ȘI MORTE dc la 8 până la 16 cal; Batere, Mașini de.bătută Porumbă, Mori Herealrao cu tâte redervele lorfi eto. oct. De astă-4! înainte se priimesce orî-ce comandă. în scurta timpă ne va sosi un transporta’ din Mașinele mal susă arătate. In 6rî-ce timpă aiel ea pâte afla mal multe ^lașinl în depota nostru unde se pdte vedea soliditatea și cons- trucția superidră. Pentru așe4area Mașineloru este obligată Enginerifi nostru și orî-ce Mașină vândută, uă garantăm? prin probă A.IW WEÎ1. «NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI. BBAILA. GIURGIU. COBABIB ȘI VAedBB. GA. BR. GIU 27 Maiu 28 Mani Grâă eiacâră cal. I. chita lei II r- bD tO Corăbii sosite sacărcate 9 n n o 1 -w QT CD M » deșerte 16 „ flărnău „ I. , --- J Ui O CP Q -J , pornite încărcate 26 • rt ,r i> IL ț> ~ i III „ „ deșerte.. 10 „ arnăutu ghircă..,,........ 1 M ’ O M 2H8.--- 210 Vapdre sosite.........„.r. 12 Secară.................................... CP TJ CD -1 129--- --- „ pornite .it, ...... 10 Porumb? ..„........„„.o... Ol 0 CP 0 -4 Șlepuri pornite și în- .................. < I cărcate la Sulina ..„i... OvSeă,.................................... l-l Ml ta*b '‘ iu Meîfi..................................... » » I L 1 ’ * 1 • Rapiță................................... 1 P- r 1 1 V‘L Ana 1863 Wdd 1