U—3 ALL’ —LE ĂDMINISTRATIUNU PASA7MUL0 ROMANO No. i.- REDACTIUNRA STRADA COLȚIA No 45. SÂMBĂTA I IUNIE 1^6» VOIESCE Șl VEI PUTE PE aSU ................. Pk’ sfsș LUSi. QₗT pe ™l «țnri. -j .. WB1 ff^rf CAPIT. DÎSTo sfouî 48 -AA .4 » 24 - .4 >. - „ 5 - 58 29 15 6 E6EMFLARU ^4 BAÎil U — “ O A PESrBU PARIS PE TRIMESTRU FB XV. sstku austria. . . . . ^ior. 10 val. jni 'senatori vorbesce pentru (ilarjtatef m, I) Cogălnicianu, spune că bunulif și na- ționalul ii principq alu Serbiei, buna ndstră ve- ,cina ,a foștii victima unei crime grozave ș‘ crede ca-Adunarea Românie) se va uni cu națiunea, pentru a declara că doliulu Ser- biei ^ste și alu României; propune alegerea și contra. r șilvRnia, paralelii qu canalulu Erie, deși esperiința cea pial victorfesă a convinsei deja», de multii, tdtă. lumea, junei, comision! din senulu Camerei pen- afară u imal de oiiorabiluld repre- tru a redige uă adresă de condoleanță care afară ,numai de onorabilul^ repro- Antante de la Focșani, despre art • Iuta neputință ^unei navjg^^iun^ orî- cătfi dje actiye și de întins^ de aA msurpa- jpsupra locomoțitmei Xâpe^!; 'Ia. sjUrșită, alfi froilea și ultimul fi argumeiltri alftd-lul Apostoleuu-este n® mal pucină -originală, și, «ateu semă,’ ml mal pueină Kmnțifijju. ■Dukmi41ul pretinde/ «că, linia Mdl- cteel cea mal productivă și, prin urmare¹, pe acolo trebue, se ne empenfrâmi^ ..uă.^mrdată' fet| .ateuțiwea, tdtă ugiija, fetă,, ^p^anț^. , prta ministerial® de alâceri străine se va . trămite guvernului națiune! Șerbet ! Totfi-d’uă'dată spune căi mano -se m 'face un¹® servici® religiosă la biserica Serin= dar® ta memoria- acestui principe, șl că ar trebui ca și Camera se fiă repreșintata laa- cel® servjdiifj- ■ Se rt-ărasca ca comisiunea tasărciriatâ cu facerea adresei de condoleaață se fiă compusă de d, 'Hâjdâu, șț C/ AÎ Rosetti. Șe Alege .apoij uâ «emisiuad de 20! Depu- tați pentru ’a- asiste.' Ia serviciul®¹ divin® de bisptea, Șămdw^^ #c Cam®» țreqș 'apoi In secțiuni popim ®se ocupa de proiectate de lege pentru .contigep- In tim'pul® discuțiunei se propune uă mo- țiune din partea d-lui Radu Fanait prin care se declară neîncredere în cabinetul® actuale supt® unu șiru de acusări enumerate în moțiune. Acâsta a provocatu discuțiuni fârte lungi ș‘i incidintele se închise prin votarea și pri- mirea moțiunei. D- ministru alu fnanceloru ifogă pe onor. Senatu.-ca se continue cu lucrările pînă ce mîalstrii vor® consulte TroBuîw în acâstă cestiune, âvgndfi în vedere multele lu- crări urginte ce- suntfi la ordinea ^ileî asceptare. Se consultă Senatul® și se otărasce a se suspeade lucrările în ședință publica,¹ nepu- tendfi lucra fără Mimsteri®. Ploiesci, 29 Mai® 1868. Mut Bedactore alu $iariului ROMANULU. Domnule Redactare, Nu cred® a fi unfi singur® Roman® care se nu protesteze contra espresiunilorfi d-lui Nicolae Crezzulescu. și companiă, ce cu multă ușiurință le-a adresată în parlamentul® Ro- romănu, făcând® pe tatrtga Națiune igno- rantă ’șcl. D. Nicolae Crezzulescu, a dovedit® și acum® câ tot® dâuna că nu este Romăn®, nici fl® al® Patriei. D. Nicolae Crezzulescu, orbit® de pecatele fapteloru sâle, nu vede nici acumu, că Ro- mânul® trăiesce și simpte, și de la 1848 pînă astă-iji totu dâuna a dată probe când® i s’au presintatu .ocaziuni, că scie a*și apăra Patria și dreptulu seu. Pâte că d. N. Crezzulescu -are uă aseme- ne opiniune. despre Români, pentru că i-a® dat uă recompensă naționale ,dm sudbrea frun- ții lor®. Dacă d. N. Crezzulescu crede că Națiunea romănă este ignorantă, imorale, coruptă în- trunii grad® forte mare și nu mai seim® ce, atunci d-lui de ce priraesce a se hrăni din recompensa unei asemene Națiuni ? In .virtutea art. 38 din Conștituțiua®, d. Nicolae Crezzulescu este mandatarul® Națiu- ne!. Și amarii va respunde uădată pentru calomniile se acumu i-a adus®. Vedeți, d-lorfi alegetori ? Poftiși și mai dați mandată d-îui Nicoloe Crezzulescu pentru ve represinta tn Parlamentul® român®, și spune lume? întregi, că. sunteți ignoranți, morali, și cele-l-alte. a a i- pea m^î mare, ypporțan^ăj probabdă' a. ,transifulul. esferioră este, feții una eriferițdftj c§M-’-ma4A-^arI'pi^, ductivifețț probabile a .uppl drumij de feru, piw.MpMdveI' repreâi&jă frânslfedfe Europei Orifețale, pe oăâ4 lipia .țerel Romăpe^J, servesc© 0c- cidintelui. Din aceste jfeue Jtransi- turî,. noi, np -------- . jUW ------ ' tul® armatei. După ^ropuherba d-lui Gheprghîu se,pane , îâ^rdin . țda£ ș^.se deâ. Ș$ unii ter-r taenu locuitorilor® spre aquitarea acelei plăți. fi. D. Ghica d^e că , jniyativa tn pri- vințe âiâsla sțipt? 1, l>ₐp jlq miei, cere cuvântul® și recomandă pe d. V zanti, ^icendfi; D-le Președinte! Am ondre a presinta d-vdstre si acestei ilustre societăți pe d. Andrei Vizahti, june romanfi, trămisfi de guvernul® României pen- tru a studia aici Facultatea de Filosofii și litere, frumdsa ndstră limbă și bogata ndstră literatură. Făcându-ve acâstă presjntațiune, ondrea mea e cu atătfi mai mare- cu cătfi stimabilul® mefi amic d. A. Vizanti e uă per- sână indestrată de cualități escelinte și fdrte recomandabile pentru ijustrațiunea de care se afla adornat® și pentru , importantele servicii ce se datoresefl laboriosilăței, talentului și patriotismului seu — Cu toții ați aurita, d-lor din lectura prețiosei adrese ce ne-a trămisfi învețatulfl nostru colegii d. V. Aiecsandrescu Urechiă, că pe marginele Danubiului esistă unu poporă, frate cu alfi nostru latină ca și noi și care, pe lângă că ne conservă iu- birea și dragostea frățiască ce da® unitatea rasei și identitatea tradițiunelor® istorice, se interesezi âncă și de prosperitatea și pro- gresul® patriei ndstre ro Ei bine, acestă po- porfi fundații dc nemuritorul® Traian mub țămită silințelor® și activităței lăudabile a d-lui Alecsandrescu și a demnului șefi compatr fi d. Vizanti, a reînviată astă-^i între noi și ne este bine cunoscută: patria ndstră, Pe- ninsula îBtrdgă chiaru, putem® ^ice că se află astă-^i în relațiuni amicale și de nouă iubire cu România, cea-a ce, negreșitfi, se datoresce sirguinței, luminelorfi și spiritului liberalii și comunicativii a acestorii buni amici și dspeți ai noștri cari, prin seridsele lorfi scrieri căndu politice, căndu literarie, atatfi istorice cătu și critice, afi interesata pe Spanioli ca și pe Români, la împrospătarea larilor® de amicițiă șl de reciprocă simpatiă. Considerați acuma, d-lorfi membri, care nu trebue se fiă mulțămirea și plăcerea ce simt cănâu vedfi că mi-a foștii datii se am feri- cirea de a ve presinta pe unii colegii atătu de stimabilii și căruia efi ’i profesez uă cor- dială afecțiune și tdtă considerațiunea ce me- rită nisce calități emminte și alese. — D. Vizasti e destulă de cunoscută și stimată de toți căți, în Madrid, ne dedicăm® mai multa sdă mai puiținfi la cultivarea sciințeldră și a literelorfi și de toți acei ce prețuîmfi în fotă valdrea luj progresul® națiuneloru în diver- sele sfere ale activităței umane, la care au puțină aspiră și se dedică și aedstă acade- mia. De acea-a, fără se atingă pentru ie?¹ multu timpă modestia noului nostru colegă, terminezu manifestând® . speranțele ce pună pe distinsa sea- ijustrațiune, speranțe ce nu me îDdouesc sunt și ale vdstre, și .felieltăadfi Academia după cum® me felicit® și eă că ne-âmu procurată cooperațiunea uni® bărbații atât® da meritogfi cumu e stimata!® colegii și amicii d. Andrei Vizanti/. meii îndată după acesta se sculă d. Vi‘ zanti și, cu tâtă confusiunea și mișcar rea de care părea ' dominată, — după cumu adese se întâmplă în ocasiMni de acestea, totu-și reuși a pronuncia unii lungii discursu cună accentu sicură, no- ce sonoră și cuvântare facilă și corectă. Publicămii aci, tn eștractiii căte-va pa- sage; ■ , i ■ 'a putea judeca ■prin ei inșii de progresele acestei tinere jnstîtuțiuni. Distribuției nea premiilor® va’avea loc® du- mineca următâre 9/21 Iunie în sala Ateneu- lui ote la Cișmegiu, Comitetul® primesce cu recunbscință orice oferte i .s’ar® aduce spre acâsta în cârți po- trivit® ctf scopul® societății.,Ele se potu de- pune la awaitetulu Societății, strada pensio- natului No 10. (caselp d=lui Bsarcu lingă Colțea). p. Pieședitife; C. Esarcu. Secretari: ^aⁿu . ■(.Ur. ion Dragomvr. tîbpă care apoF ’a pornit® 'spre Bucuresci, unde-a sosit® pe la 6: și jumetate -ore după amiadi în deplina .săuetate. ᵣₜ ■>’ > < / ____l, > ■' C0MUN1CATU. ■ ’V»; „La Ens&iinanzau revistă de iasf fracțiune' publică ^in Madrid, publi- că în suplementfi jjrmăferele, amă- nunte: v ■ ⁷ Iluștri Domni’ .filodwi ViariuK. Ț/rra, ta. No.^9.3, de Ja 29 Maju curenta, coarne că „poliția a .făcutu mai multe arestări pentru descoperjrgu auto, DESPRE ițBCWtltlNSA .D^mDA .VIZANTI’ tA ACtADB’MIA . ■Esțractulfi ședinței din 25, Aprili® î 868, Don'Zilw de Uvmdₜ membrii âhrAeade „ Așia le grațiâse și măgulitfire suntfi d<- vintele ce aurirăți câ de timid® ci|m® eram®, când® intrai® în acest® locfi ilustru, me xedă acumfi agitat® șl mișcatfi de sentimente ce numai anime! ’i este dat® a le. sikț^ fimdu imposibil® cuvântare! umane de a le eșprime și manifesta. — întradevâr®, d-loru, cum® șe respund® eu Ia elogfe așa de benevole și cari atăta de multfi desnwdfi amorul® meu propti®, dacă' nu asicurăndu-ve că ele supt® dictate de uă simpatică afecțiune cu caro me onorâză afabilul® me® amic® d. I. de Unna, âr® nu de unu judițiu exact® și imparțial® a micelor® mele merite? Și cunw se manifestez® mai’ bjne profunda mea ,grș» titudina^, la adresa acestui corpu lițerșpjlî, pentru onorătdrea⁻ primire ce mj-a. PWt cu votai® se® unanim®, dacă nu sindu’î -că ’n acâsta aâ vedu do cătfi rZ nuoă probă de carâclerulu ta tot® dâuna. dalgă și cavalerescfi ș acestei nobile f^țiuni In mijlocul® caria am aflșț® ospitalitatea cea ma! cordiale. Acestora, fe t și nu pufev lor® mele aptitudini literarii nici scrierilor® fără vafore ce amu dat® la lumina, trebue WWW ROMANUL® 1 HJNIU 1868 \65 se atrihuescă bine-voitărea și deosăbife ști- mă ce am meritată de la d-v6strâ. Venitii în acâstâ țâră pentru a studia li- tate fim triumfală justiției și tați c-' voră se Ha trădători “rațiune? și ^ăn&ciinței loră Unirea modernă va nasce din armonia ’erfte și prin urmare și limba și frumbsa li-»31embntdorfi ce constiluescă ordin a so a teratură spaniolă, înțeleseiă că misiunea mea Ct- diib'-v de a’m: termin*, studiile la uni- silate și de a continua totă uădată opera , începută deja de ună ilustru compatriotă C i meă, acea de a face pe Spanioli, se cu- nosca mai aaprope pe consângenii loră de la Dunăre, dulcea loră limba și gloriâsa loră istoria. — Profitaiă dară de pucinele mo- mente cc’mi lăsaă libere ocupațiunile mele de bancă și, pe de uă parte, amorulă pa- triei, iaă pe de alta dorința și voința con- stantă de a o apropia de sînulă ce a nu- trită pe Traiană și pe Viriată, poCid și pe Marii Alfonsi; tâte acestea aă fostă de ajunsă pentru a nu șiovăi nici ună minută din ca- le* întreprinsă. — Dară acâsta nu era des- tulă pentru a atinge scopulă și cordialitatea, amiciția sinceră și franca ospitalitate ce in- ținjpmaiă pretutindene aici ’mi aă facilitată și mai multă lucrarea mea; astă-felă că astă-di dacă resultatele sunlu satisfăcetâre, meritulS și onârea se cuvinu în mare parte, dacă nu tn totală, frațlloră spanioli și numai loră. Cătă pentru mine, potă asicura, dacă veri- uă dată în viață’im avui vrunu momentă de adeverată fericire. —pdte celă mai solemnă— apoi acesta, fără îndouială, e acelă ce’mi pro- cura nobila atitudine a societățiloră sciinți- fice și literarie care, ca reg. Academiă Hm- bistică și cea Matritense. tindă uă mană de frate unui poporă necunoscută pîna mai eri; însă unită cu celă ală Spaniei prin sânta legătură a. sângelui, a limbei și a identității tradițiuniloră, cu tâte drepturile de cetate la- tină și demnă de uă sârte mai bună dacă nu pentru altă ceva celă pucină pentru i- mensele servicii ce a lacută, secuii întregi, nu numai creștinătății ci șiclvilisațiuuii mo- derne. Căci, onorați domni, sciți fdrte bine cumă, fn timpu ce stremoșii noștri versau rîurî de sânge pentru a arunca din penin- sula iberică pe cutezătorii Mauri, colo, . . , pe șesurile Dunărei și la pâlele Carpațilord, Romani; suptă conducerea căpitaniloră viteji fca Mihai și ca Ștefană, făceau totă așia cu Turcii, Tătarii și alți barbaii cari încercaă după cumă și acorduM sonoră și armonfesă resu tă din corni " lea suneteloră contra- ri, âtă ordinea universului din acțiunea . și reacțiunea reciprocă aliversslorti elemente din cari se compune. ₃Nh Voi, d-lo se eio> eză pentru mai multă timpă delicatulă d-vOstră audă* — cu t6tă amârea ce avemu pantru dulcea și ar- moniâsa limbă a Iui Cervantes, Luis de Leon Lope de Vega, Galderon și atătoră nenume- rate genii cu care se măndresce parnasulă castilană, n’amă putută se ml’lă aproprieză cu perfecțiunea necesară pentru a putea ocupa timp mai îndelungată bine-voitârea atențiune a unui auditoriă așia de strălucită, Atâta ve rogă numai ca mainte de a termina seini permiteți a’mi împlini uă plăcută datorii de recunoscător discipol și dc sinceră amică către uă persânăab- sinle, de a căria sentiniente me cred un fidelă interpretă făcendu-ve, în tfumele seă mul- țămirele și grafiile cele mat afectuâse pen- tru litlulă onoratoriă ce ’i a-ți acordată — D. V. Alecsandrescu Ureehiă, căci la elă me referă e ună bărbată învățată și laboriosă ce rși a dedicată tOtă viația sea la înainta- rea și desvoltarea cultureî naționale, obținendu cu lucrările sâle critice, didactice și litera- rie ună renume invidiabilă ș’uă reputațiune din cele moi briliante. Acâsta pe de uă par- te, iară pe de alta solicitudinea și predilec- țiunea sea pentru studiulă și cultivarea lim- ■bei, literaturei, și a istoriei acestei țerri (Spa- nia), pe care elu o considera în totu de una ca uă a două a sea patria, suntă lucruri cari de sine vorbescă in favdre’I și’lă recomandă stimei și încrederei ce ați bjne=voită ai ofe- ri căndă ’lă ați aleșă de colegă ală d^vâstră. „Și acuma, vorbindb în numele amendu- rora, sfărșescă rugăndu-ve se fiți încredin- țați că, flindu-ne cunoscute înaltele, scopuri ce urmăreșce acâslă nobilă societate și a- manți cunifi suntemă de totă cea-ce tinde la desvoltarea morală și materială a popdr’e- loră, vomă procura, întru cătu ne voru per- mite slabele ndstra puteri, a contribui la rea- lisarea loră respundendă, cu acâsta atătă Ia struitu de strămoșii noștri și fără dc care ce ară fi fostă de civiîisațlunea Europei' Pe de altă parte eă vedă că România, după ce e, foștii în istorie victima a tetă feMă de nenorociri și de .rude -domlnațiua! și de și înconjurata de ibemicl inari și tuși nărâță pe ariț îjuU-:;u- lui seă, învinge 'cu tăria -ce de drer u, Iotă felulă de obstacole șl, inspirandu se m glorIPsele sâle tradițiuni -și m ideile libera- le ale secolului, cresce și se înalță cu re- peziciune la nivelulu cultureî generale a Eu- ropei, fiindă secundata m acăsta de zelăsa și⁻ -demna cooperațiune a unoră juni cari ca d. Vizanti scie se’șî Indeplinâscă grâuă mi- siune ce’i este încredințată, studiindă cu suc- cesă, tnvățăndă cu credință, câstigandă sti- ma cunoscu țiloru și a necunoscuților și res- pundendă la speranța și asceptarea tutulorfl, „Pentru acea-a încântată de simpatiile fru- mbsei și fertilei țeii unde d. Vizanti a ve- detă lumina,pu maî puțină și m cele cerni inspiră persopa, noului nostru colegă,, mă fe- licită tn numele Academiei de ală primi iu mijlocuiă nostru unde pbte fi sicură nu va găsi de câtă amici și frați, căci nu fără plăcută împresiunc ’lă-amă aurită es- primăndu-se cu eleganța și corecțitine in lim- ba lui Cărvantes ș’a lui Galdcron lucră ce i ară fi fostă dificile dacă lațiulu consănge- nităței naționale nu ’)ă ar fi unită cu noi.“ PARTEA C^UOLE CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI. Ise subjuge oriinlele petvrd a donjiua apoi așteptarea căttt și la speranța ce ați pasă Europa intrigă. „Serbarea de astă-^I îmi va lăsa suvenire noperităre în Anima mea, și recordațiunea el imi va fl cu atâta maî plăcută cu cătă vidh că miile relațiuni deschise Intre na in noi căndă ne-ați făcută ondrea de a ne așie^a..alăture co d-v6stre. Amă ^isă.“ Indreptămdu-se spre fotelufu seu d. Vizanti e înconjurată de mal mulți domni academiceni ce vinii al da mâna-și alu felicita cu dragoste și afabUitate. — In- țiunile surori provină și începă chiară (îinlctaa apoi d. Augustin Pascual, ptreșe timpurile sciinței și a luminei .care, după cumă vâ e cunoscută suntă cele maî efl- cacîe pentru a prepara unirea între popbre și frăția universală basată pe solidaritatea i- deiloră și a principiiloră. (Cu acostă ocasiune D. Vizanti face ud lungă digresiune asupra tentativelor^ de unitate ce s’aw făcutu din timpurile antice- in Oriinte, in Grecia, in Roma yi'n, epocele posteriorep arâă neeficacita- tea mifldceloru materiale ce s'aii intre- buințatu spre acestu sfărșitu și demun- ștră victorioșii că numai lumina mințel și înobilarea ănirnei prin educațiune și instrucțiune generale, prin respăndirea ideiloră și a principiiloru sănătose, voru putea realisa ună scopă a^ia de mă- reții și sântă- După acesta încheia ^i- ^căndă: „Unitatea lumei romane s’a sfărlmatd, după "cumă s*a sfărlmată și cea. a Oriintelui și a Greciei, din causă că lanțulă care servită )a unirea societății umane a fostu de feră de și mjtigată cu unu codă delegi și pentru că s’a desprețu.ifi ună elementă eficace cumă e puterea morală ce pro- duce unirea ânim loru și a spirltelorâ tu- tuloră. ¹ „Creslmismulu cu sentimentală frăției și barmanii cu .principială libertății veniră în wmă a forma uă nouă unitate pe base multă- mai întinse și mai umane-, c^vulude mi^locu ne esplică cumă s’a formată și cumă s’asdro- bită și acâstă unitate. ! „Astă-ZÎ. grație lumineloru .seco’Bluî- ulii XIX, omenirea în tendința sea tenace și pro- ivă spre renovațiune și perfecțiune, as- piră și mai multă la realisarea acestei opere [ maleslâse numită pace și frăția universală ■lucrăndfi la ea toți acer ce se Incredăîn veri- dintele Academiei, luă cuv&itulu pentru al respunde, ■ esț^'unMu-se eamă in a- cesti termini. „Credă că interpretezi sentimentele Intre- geî societăți manifestândă d-luî Vizanti sa- tisfacțiunea și plăcerea cir carelă primima in sinul ă nostru spre a participa împreună la umanitarele, ndstre lucrărL D. Vizanti, după cumă se a indicată fbite bine companionulă nostru d. Unha, e destulă- de cumscuM șî sUmămă în deajunsă ilustrațjipiea, aplicații!- nea și caracterulă seă pentru â mi conside- ra ca uă adevărată. i»n6w procurarea ebope? rațiuneî sâle - „Acâsta academia, d-loră, nu aspiră es- ȘEDINȚA XXXI. Vineri 24 Apriliu 1868. .Ținută după trei, convocări cu membrii pre- sinți, conformă art. 54 din legea comunale.) Preeinți • D. C. Anaiol, Primarulu. -- & Lapati, consiliarfi-ajutoră. — Qr. Serrurie, idem. ᵣ — P. Buescu, idem. — G. Petrescu, idem. — N. Manolescu, idem. Anton Stbianovici, consiliară. p? Absenți: ti. Hernia, consiKar-ajutojă in misiune. ■— Dr. îatropolu, consilișră. — 2T. Mehedințianu; idem — N. Pancu, idem, — B. Protopopescu, idem, - ■ — D .Culoglu, idem", ’ I. Mai tino viei, idem, -•im ' •* ¹ - Qr. Lahovari, idem. — Eug. Garada, idem. Șenința se deschide la 2 bre după amei^I. - : Se¹ citesce procesulft-verbală ală ședinței de la ,18 Aprilifi, și se ar probă. D. primară pune în vederea Con- siliului ună esemplară. ală planului orașiului pe care s’a însemnată de ministeriulăLucrăriloră publice, prin tațelegere cu unii din membrii a- cestul .Consilia, trașatulă celă nuoă ală Dîmboviței,- și că d. mi- duși vă numa? la pragresulb și. lu/nina țbjsî nistru cere? a -se aproba acestă tra- pe disulă plană -cu' linii albastre' cu cari bani s’a'încărcată casierulă k—_• v ^ăjguej primiri, în reafitate în- să a priimită numai iei 80,943 cari indici lumina apel și Cu linii roșii, cari ar&ă splaiurile; 6ră spar ciulfi 'dintre liniefe albastre și roșii va fi pentru arumulă ae tragere (chemin de halâge.) Se supune Consiliului referatulu d-lul V. Hernia, consiliarulu-ajutoră, asupra cercetării corupturilor^ bise- ricii Amza și St. loan-Moldovenl pe anulti trecuta 1867. Se citesce acestă referată în în- tregiihl șefi, se iâ cunoscință din- transulu și de opiniunile d-lul Her - nia asupra împregiurăriloră ce su- pune Consiliului Consiliulă idoptă aceste opinmnl, cu observațiunea că via de la Co- păcetil se se arendeze prin licita- țiune chuu& daca nu s’ar oferi uă arendă mal inare de lei 1500; cătu șa propusă la cea din urmă lici- tațiune ținută -în- privința ol în a- nulă trecute, și ală duoilea^di mo- dificațiunea ca via de la Nucet se nu se vân^â, ci se șe arendeze și ea totă prin licitațiune. In privința budgetului ^iseJocfi biseiice pe anulă Curentțr, Consi- liulG autorisă pe d. primară șe-Jă cerceteze conformă regulelortî ce se observă la asemenea lucrare, și se-lă supuiă aprobării Consiliului cu ob- servările ce va crede de trebuință a face asuprii. D. primară june în vederea Con- siliului adresa d-lul prim-președi te ală tribunalului Ilfovă cu No. 1255 de la 23 Fevruariă-,, primite de d*sea la 12 Aprilifi, și ppa care îlă ci- teză în judecată pentru <^ua'de25 Maiă viitoră după reclamațiunea ban! 82, iară restulă în recipise pentru plata impositulul fonciară și taxe de transmitere pentru propie- tățile cumunel pe timpulă de la 1860 pînă la finele anului 1867 și în ac- te de plate irâmiseloră cuvenite per- cepcorilorQ tesaurulul publică pen- tru fisele deoim’ adică: Lfel huol imposite Lei riuoî remise 111,901, bani 93. în iei .natură. 80,943 ■ 5,94T, bani '55 în llt^ — 48’ 82 ..Lei 198,787 bani 30 * ■Și cere d., casieră aise da mam- ' dată se trâcă ■ între spese Suma de . 101117,843, băni 48.. D, Primarii că, spre a pu- tea emite mandatulfi cOrută de d. ᵣ casierii, are nevoiă de fină creditț extraordinară pentru suma de lei 111,901, bani 93 da care se urcă imposituîu funciară și taxa de tran- smitere rem ise neplătite din anulă 1860 pînă la finele lui 1867, căci • cătă pentru remise, are credită des- chisă prin budgetul!anului cărenifi, Acestă credită îlă cerc d. primară numai pentru regularea comptut^- loră, fiindfi căi plata, după cumă , arâtă d. casieră, s’a' efectată prin modă de compensațiUne din suma ce comUna a avută a prumi din ^ecimile adiționale. , Consiliulă acordă cerutul! credit BiOstre ci și la deschiderea jelațjMiloră cu societățile' și .bărbații emininți dio alte' 'țârri pentru ca aceștia la răndulă loră șe ne dea ajatorulă șl luminele prim colegii postri du- pă cumu și noî suDtepjă dispuși a le da pe' ale ndstre. De acea atătu d^ Alecsandrescu Ureehiă câtă și. dl- Vizasii potă remânâ și- curi de afecțiunea și ■ pjacereg cu -careT Im-' brărișămu. „Pe. lăogă acâsta/ celă ce are ondre 4e a vorbi în aceste momente a mai avut’o și căndu a visitală unele din provinciele Ro- fnâniei, unde a putută asculta cu propriulă seu au^ă accente1e-locuiforHorijᵣaccentedte .șj precidse ănirnei, fiiod-că ele revelau în fiâ care româDfi ună frate de gangl ș’unu des- cendinte d’alȘ' jegionarihiră și Goloniștiloră ©e, suptă conducere^- Marelui Traian, au dusă In-Dacia sărete; clVillsațiune/ fafr pusă totă' uă datări temelia și dmeutulă ueu'Î jQuteja'fcă bulevardă. Creștinătatea găsi, mai tarflio tn ■elu unu mură .indestructibilă coâtra invasia* neî Mahometaniloră,-dapă-cumă află upu aJ° tulu de gemea® In peninsula Iberică, con». satfi și de cătră Consiliă și a. i se înapoia planulfi’, ■ ca se puia în lu- crare facerea, proiectului penf u rec- tificarea cursului Dâmbovițel prin capitală. 'Consiliulă, observă disulfi trasată, ■și cbnsiderăndu că rectificarea cur- sultsl .Dâmboviței prin orașfi este de- clarată prin legea din anulă 1865 de interesă generale; considerăndu că, pentru aces® ou ventil, legea a destinatii, și fonduri' din casa Statu- lui spre esecutarea lucrăritortt; con- siderăn'dfi prin- urmare -că aceste lu- crări și plata lorii privesch pe Stată, și oă apîotoea ce we d. ministru de la Consiliu este numai din punc- tuiă de; vederș ală dreptului ce ar© •comuna de a. se opune -la uă r^ fulare a. cursuM Dâmbwițd care, nu ’f-ar -conveni însuși căndă li’âne ee plăteșcă nimici Consiliulă con= d-lorfi I. Ilieseii/și Dumitra Âtha- nariad, cari acțion^ă pe primăriă pentru că le-a șecuestratii averea din causa contractului Grodillot. Consiliulă iA actfi de ac4stă co- municațiune, și chipzuiesce a. se ruga membrii sei dd. Gr. Lahovari și G. Petrescu, ca legist, se apere pe comună în'acestu procesă. D. primarii ar4tă ’ că la 16 Fe- vruarifi trecutii, d. institutorii supe-1 riorfi alft Scdlel sucursale No. 1 de' băieți din^coldrea .albastră, a încu- nosciințatfi primăriei cumti 'că aco- peremântulii localului acelel scdle sa află găsită .în vr'uă doue locuri, pe unde se ștrec&ă âpajniriuna din saWe dc lecțiunl, și a. cerută se se ■ facă cele de -cuviință;- că primăria, considerăndii că i'locăM . este proprietate ă Statului, a rugată pe . d. ministru ală Financetefi'sepuiă a’i repara învelitdrea; că, după.res^- ■ punsulfi primită de la âcelfi minis- teriii, cumă că șlisa reparațiune nu’lfi privesc®, și- că primăria- .se se a- dresez® la -d. miniștrii ală Instruc- . țiunil publice, d. primară, a tăcută uă asemenea rugăciune și acestui d.' ministru, de la care ,a primitii? respunsfi că; dupiS legea instrucția-’ nil, localele și totă materialul^ sed- lelorfi publicȘ--primare fiindă nsar- . cina comunelor^, primăria ieste da- tore a face : reparățiunea 'în cestiu- ne, cu atătu dial multft că pentru localulfi sucursalei' din albastru ntn plătesce nid-uă chiriă. D. primară darfi, togă pe Gonsilifi șe se pro- nunțe asupra cestiuni?. Gonsiliulii decide a se face ace- stă reparațiupe de urgență de că- . tre primăriă după unii devisfi ce se- va cere de' la D. architeotă ală comunei și după uă jicițațiune c© se va face, plătindu-Be cheltuiala din casi cumunale. Se pune în vederea Consiliului raporttilfi cu No. 2 de la 16 Fe- •vfuarifip trecută • alfi d-lulcasieră ajth comunei -prin care aretă că la 7 a-! le 4is®I luae a priimită- .de la d. cașieră generală alu județului ilfov j pentru care se Va cere și încuviin- țarea d-lul ministru. D. primară aretă că ddnma Bă tenu a dăruită capelei cimitiriulul unii răndă de vestminte preoțesci lucrate. D. primară consultă pe con- .siliulă daca acceptă acostă donațiune. Consiliulă o acceptă cu reșerva încuviințării și a d-lul ministru de .interne, conformă legii. Ședința se ardica la 4 ore tre- cute. t PKIMARUL0 COM U N E t B UGU-RfîSCI. La dîăa decisă' prin insciințarea No. 4375, pentru/arendarea .moșii Ordor4nca, în csomptulfi d-lul Chr. lorganda,, care nJa depusă garanțiă ipotecară, conformă arț. 11 din.con- dițnmele, după cari s'a făcutfi aren^ darea, nepresiutăndu-se .nici, ună do- ritoră-; supsemnațulfi am amânată facerea -^ise! licitațiuml penteu¹ de 25. luhid viitoră. Ac4stă moșiă se arenfteă pe ter^ .menă de 5 ani pînă ia 23 Aprile 1873 după condițiupele date de dd. curatori, respectiv^' cari se potă vedâ de doritori în cancelaria primăriei, secțiunea "administrativă, în.ori- ce și de lucrărn. ’ Siaptfi-semmatata darfi publică des- pre aceste spre -«cur te tutuloră, și invită pe dd. doritori, d’a arenda numifo naoșiă, se se presinte la pri- măria ' în diua aretată, înseși^ de cuvenitele- garamțiî ipotecare spre a se foc© licitațiuneă adjudica^unea drapa ■ regulă; P. Primară^ .17. Manolescu. - .Nn. 5112,’Maiă 29. i falntca mamă .și soră a repausaîului locoteninte ION okXșianu pâWunsS^ «fe cw :mal adtocă durere, rogă pe rudele, amicii și cunoscuții lort a asista la ceremonia Fumtel -.b^ A. eșîiu de anb-tf^sfiB? CIOM- PENDIU DE ISTORIE .GENE- RALĂ, pentru psițlu Sc61cioră.»Se- cundare de P. I. 'CERNATESCU 1 VolK de <2 c£le în 8“ prețulu jdec lei noulf. pțoftandu -la tdte ce va ©ere pasa- g®fil. Mkrin.I[^ai2ese.«£.- No. lU-Ti f 4— 2$. No. 266. 4—3$ k 'AȘA diu Stfadap Calvină, No Cu cinci odăi, cuhnie și,®- daiă de slugi, se închiria$ă dd a cumu, cu mobilă și fără mobilă. A- matoril se potu adresă la Epitropu capi p<5te găsi la numita casă. OE ÎNCHIRIAT, e«»ă de vara,hJ O8TE PE ARENJCțATU, ^jrmetatea Să Herea- ILdf'ggg' Aprilie 23, Mbșia Șușani. casă ’sș încHfia$ă pu. de josj, din Districtul# Vâlcea, Plasa de Ir. treu. ună Inelă de di înțantȘ, unu sunt# de vindere, i prețu moderată:, * JA INSTITUTBICl^ le îmba de ZmaranduJ unS Zarfu de aură,,¹ Doritorii- se voru adresa la Ddmna * ANUNCIU Sub-semnatll atînd de proprietate a mea Otely care pdftă firma Otelu de Roipanie, staționată îu Ttrgovisce ce se află vis-a-vis de Oțelu Concordiaj anunciă pe Onorabila Publică, caic va trece prin Tîrgovisce alu onora că pre- sența d lojă, găsind în acestu Otel® No. 262. 6 — 2$ DE VlNpARE. Casela cu Ibcfi moșscencscu, din Suburbia ar- himandritu Strada Craîoveî, No. 17, la gîrliță Doritorii se voru adresa la sub-scrisu piața Șf. Anton No. 14 Idn rMjncu, Pîn$ariL No. 256., J2-2$. BO Gal.beoȘ'’ P” timpnW' â® vară lâtefltorîf s<î pot® «dresa la locâlulă a u în oreșu la sub-' emnatulu, Strada Colții, Noₜ 43, No. ?46. 5 2$ P. Poensru E> VINZARE, 7 — 8000 "ocate tutun® de semânță turcdscă din 186.6 și IȘ6T. Adresa Giurgiu, L. Saehellario, Strada Portului -No 7^8-, (Pârtii de feră)____ No 260, 3-^2,$. j , E VINpARE, pentru causă de •- plecare Călească 'elegantă dc Parisu, ș’uă pereche Cal mari. Do- ritorii, sc TorS adresa la Domna. E- enalfânescu,călea Mogoșoi No. 100. Qlfei, proprietatea Sub-.sen flagiadi și unî M- ion,- unu Ceas cu Soe ’ c ,-chi' nepoții, pe, deplin înputerniciți, prin ¹ D-lui V7iest. aedstă publicație, de a contracta a- i-------------- cdstă arenduire, de a preschimba •: ju re de diamante și eu iaațvlu ; ₅u Se pună la Loterie, se vinde Ho 7 -Sf I, Stradă Dudescu T'easelc No. 243 pADURIA BALENU' de la mo- * țîa BALANU Jiu Di.trietalu _______ fraaceeă, germană ș» piano, do- 3—2$. fesce a intra la uă familiă onora- bilă A se adresa pd(?n Mog6șel, Dâmboviț», Plasa Jțalomița, situstă pe locu șesă, sa pusă în tăcrc, de Contractele, Iseăliudă îu locul meu, bii, Comuna Ulieștil, pe drumulă precujn și de a, priimi banii a- Bolintinului, lingă Corbii mari, doue renzeî etc. Anna L No. 254. • MOȘIA PETREȘTII dc MIJLOC 15 Apriliă cmenMI, la acdstK Pă- ’«în Distr. Dîmbovița, Plasa Co- dᵤᵣₑ ₆ₑ găsesc® totu felulu de lemne de lucru, COPACI de DOAGA, FU- ' ----’ nu, vomuna uneșui, pe uruuiuiu ae lucru, CUFAUl de DOAGA, FU- bann a- Bolintinului, iîngă Corbii mari, doue SURI de MOARA, PROFUSCl TA- • SutzQ. ! poștiî și jumetate de București. Se RACI pînă la 7 stînjinî lungimea, 12$. • dă în arendă de la St. Gheorgh RITDOROCIși FURCI de PUȚURI, CRE NEGRE cMseleute au sositul viitoru 1869. Doritorii se voru a ■la Magwsjuulă Frațiloră Policro- ₍ dresa la propriotaru D. Eugene Pre- niad. Strada Colțeî, |a „Pandnru.⁴* descu, Strada Herestreului, No. 19. No. 268. 5$. | No. 275. 8—3$. icmue da magasiă, de totu felu și No. 8 f, susu vis^-viă de' libră-A Wartha No 265. A * 8-2$. g î NU RUTINATU co ^spondinte A- ¹ sau Gramatică îit limba Germană, Serbă, Greacă și parte Franceză, doresce a se angaja la vr’uă Casă de Comcrniu din Bucuresciu, Brăila saă Galațu. Doritorii se potu a- dresa la D-nu F. Binder, pentru I P. OTEIIIE. Uă Cruce mare de! ^Diamantu, uă pereche Cercei și 0CAR1TA, puțină purtată și pereche de Car nee-ri încbi de case în sfârșită de orî-ce trebu- ință de artă și de drumuri de feru Doritori de asemenea cherestea sc 5000^6000^ de datu ou prima ipotecă. A se a- । CAR1TA, puțină purtată și o voru adresa 'a susu zisa localitate j dresa, C»lea Mogoșdcî, No. 61, de pereche de Car negri închisă și le voru găsi cti prețuri moderate. I la ora 5 pînă la la 7 pomeridiane —! ..... r ....—R. ■ - '21; '■ BURSA VIENEI ii---> iq 9 luaiu. NUMIREA PRODUCTELOR G2.LATI. BRAILA. WURGIUk COBABÎE ȘI VArâBE. GA. GIU FL. KR. 27 Maiu 28 Mai? Metalic :• 57 40 Grâu riaeâru cal. I. chila leî Corăbii sosite încărcate 9 Naționale.:...... 58 30 p o »> ÎL >> „ „ deșerte... 16 Lose.---........... Q3 65 eărnău „ I. , -r „ pornite încărcate 26 Creditul®....... 83 15 ,î 6 >i l1- „ ” to „ „ deșerte..' 10 Acțiu. bănce 7 06 --- J, amăutu ghircă G ♦ O O CD OD Vapâre foșjțe...^.-..^.. 12 London......... 187 -30 Secară.......... ............. ....... « t- CD CD Ol ; 1 -1 £ ' „ pornite............... 10 Argintă....«.. 116 25 Porumbiî,f...’..,„.,., 04 Ol Cm v-H ! r “s Stepuri pornite și în- Argi înmărf. 114 --- Ol*$U •• ... ir- cărcate le Sulina........ Ducați......,1*.. 5 54 Ovesu..„...,...^y........................ t- O IO O, fk > î . , hlețu..b......»..„.,...^..„.,4»..^t(u---» CD io CO . Xis., | A Rapiță.................................â. ei CI Ol v-a Galați, senin, vînt, N. W. cald 22 gr^R Reni, senin, cald, vînt, N. W, Ploescl, frumos, cald 22 gr. Văleni, astă nâpte ploat, frumos. Mărgineni, timpu frumos. Tecuciu, senin, furtună mare, pl '20 gr Câmpina, pucină pl<5e, cald 19 gr. R. Pitești, atmosfera ncurată cald 25 gr. C. Lung, Idem. Belgrad, sehin, nour mare; Romană, nour, 16 gr, Mihaileni, fdrte cald, vînt pucină. Mărgineni, ceru amestecat iiaisce. Giurgiu, 26 gr. senin Brăila, 29 gr senin, vînt tare. Dorohoi, 20 gr. cald, vînt, N. T. Frumos, senin 27 gr cald. Botoșani, 20 gr. senin. Piatra, senin, 20 gr Craiovs., senin, 22 gr. Bacău, cald, 21 gr. nouratu. Severin, senin, f6rte cald. Găești, 19 gr. ndptea ploat 4 Vaslui, vînt tare pucin rouriț. Huși, senin, 22 gr. Leova, senin. senin. ore. Fălciu, 22 gr. senin, Cahul, senin, cald. Slatina puțin vî.it, N. 30 gr. cald. Caracal, idem. 11 luniu Bechetu, puțin vînt, N. 30 gr. cald, R. Sărat, 24 gr. senin, vînt fârte. Pitești, nor fără plâe, 23 gr, > C. Lung, nor cu plde 2^ ore, furtună BuzeS, senin, cald, apa Buz sfeă$tită. Mi$il, sepin,, cald, ^^..fnaoiini ' Jiu, cald 26. gr. Ploești, nor, pucin vînt; 2§ grade, mi'ii i< »mni8 ijjnnb îm ii> i, ulsiq fiicniqintt . i- "■ n>iU ănwiii ' -1 1 iliiuț ‘f VHu&s'i -sofib i 1613 Ui îmvuj i? — W1MP0RTAMT PENTRU AGRICULTORI Mușamale mari de Kautșuk recunoscute ca celu mai bună și mal sigură, apărătorii a șireloru de grâu și a ori ce felii de productu agricole, mărfuri, mașin»' ®tc. contra ploiloru celoru mai mari. Aceste mușamale, de uă invenție noue% primiste la-expo- s iți unea universale din Paris și la cea agricolă din Pesta sunt preferabile ori căroră altora pentru superioritatea cixalităței și pentru soliditatea lor fiind Iticrate cu kautșuk și cu uleiu. Probe sunt depuse la comptoarulu D-lui Mosco Ascher, strada germană, vis-ăvîS'de direcțiunea Tele^fafo-Postale, care singur pM^xesce comanda pentru tdță România cu preciuri fiese. No. 257. 15—3$. BIUROUIjU societațiloru de assicurare UNGA1ÎA GENERALĂ SI „LA RALGISE“ se afli de astă$I înainte în STRADA GERMANA Casa, d-lui Anghelovici (Prăvălii No. 11 și 12) vis-â-vis Ho- telplui Concordia; unde se pfiimesce oferte pentru assicurarea în sontra FERICOLELORU DE INCENDIU PEN- TRU TRANSPORTURI PE DUNABEA ȘI ASUPRA VIUEȚEI, CU PREȚURI FOARTE MODERATE. Ambele Societăți gf.rată$ă pentru issicărările Încheiate cu fondurile loră în suma DE LTTÎ NTTOI 42 /ₐ Lbvi . m și t6te păgubii® ce s’ar ivi se regulară în tpodulu celu maț dreptu și espeditivu de gătiră Bucuresci, 20 Apriliu» 1Ș6& REPRESENTANȚA Șl AGENȚIA GENERALA, în Districte șe priimeacu Ofertele der asicurarc la (Agențiile ndstre deja cunoscute,, dru în pjoieștn la Domuu ax Subtă-semnitulîî cu onore facă Cunoscută afâtu Cli- ențijoră câtă și îngenerslu că amă' aranjată acumă din nou unu Stabilimentu de Croitorie, asortată cu Stofele cele mai modferne, și, totQ-d’uă-dată mă recomandă că croiala și lucru vorn fi pe câtă se pote de perfectă, și cu prețiurile cele maî moderate și sper numerdse visite, Stabilimentulu se află în strada noă, de la biserica Să- rindori? via-a-vi®, No. 10-. Dimitrie A. Antofiloiu, Ma 352. 3—3$. — ROBEY ET COMP de la Lincoln (in Englitera) “Citi DIN RENUMITA FABRICA 11\51 s JD li ins tdy H“1 ’ III ut DEISTON WORKS LA SAXMUNDHAM SUFFALK IN ENGL1TERA, REPRESENTATA PRIN D-nii Em. GRU^WALD. y Aă" 'OrnSr® de a face cunoscut ,D-lor proprietari și grendașî,' că. fabricatele nâstre adică: Lecomulniș putere de -la 8 până la 16 cal; Bato$e, Mașini de bătută Porumbă, Mori Herestrae cu tote rezervele loră eto. ebt. De astă*$î înainte se priitnesce orî-ce fcomandă. în scurtă timpă ne va sosi un transportă din Mașinele mai susă arătare. r ■ In 6rî-ce timpă «aici ee pote afla mai multe Mașini în mpstru unde se pbte vedea soliditatea și sons- & face cunoscută D. D. Proprietari șt Arendași de Moșii, că se priimescu comande chiară pentru sesonulă actu- alii peniru Macine de Treeratu și Locomobile cu S, 10 și 12 cal putere, de cea mal bună și ^ouă construatiune, a canid soliditate se garanția. Frețuril® ficse peutșp Mașine de Treeratu și Locomobilu suntu cele următdre: OÎ' La Turau Severia Napd’dr cu § cal putere | cu 1® cal putere 515 trucția superidră. Pentru așe$area Mașiueloră este obligată "Engineriu nostru și orî-ce 'Mașină vândută, uă garentămu prin probă v* • w v j 1 - T ....J . _ _ 1 . _ aXIX 4 ta #4 a IV a n t prectxmu ți unu depotu complectă de Te$ervele necesare se află totu d’a-una. aicl^ₜ , Totu d’uă dată se primesce și ori-ce reparație care pdte fi făcută cîtă se p6te de eurîndă Birou, Calea Herăstrăului, Jîp. 22, și Hanii I6n Românu, No. 8, 9, 10, 13. (T .. No. 253. 2-3$. afară de verue și Pichetu Turuu Măgurele Giurgiu 517 522 526 530 580 | cu 12 cal ș’un cilindră i| cu 12 cai și 2 cilindre aceste, se mai priimeacă comande pentru ori altele{ cu prețuri forte moderate. strada Germană vis-a-vis Hotel Concordia. 583 590 594 600 628 637 -⁸5⁸ ' ;ue jiasmo' 667 ii#» hAli&f .?'iRJjbT .iis 6EO I 680 felii de Mașînc Agricole, Mâre' cu pietre, Mașine peniru Po- Ungară Generala⁶⁶ și „La Baloise“ vietății, No. 236 6—3$, D^F.WHHIr D FABRICANȚI de CASE de FERU la VIEwA e. La 5 (17) ale corentel, s’aă întîmplată unu g incendii! în magasinulă nostru din strada Ca- « vafii Vechi, în care se afla Capse, Chibrituri, § și alte mărfuri asemeneă perfculdse de, focă ar$ândă cu totu. v U& Casă de feră, cd o cumperasrieu dini fabrica D-stră au dată la acătă ocasiune 0 GRANDIOS A PROBA IE FOCII f căci de și era de CĂLDURA INTENSIVĂ ÎNROȘITĂ | PENTRU MAI MULTU TIMf U, la deschiderea eî s’a găsită coprlnsulă de «S hârtii și bani DE TOT NEVATAMATE. | Fiindă că prin soliditatea fabricatului D-strA ni s’a£ scăpată averea, ce i-o încredințasem ne sîmțimă îndatorați a vă mulțumi, autori, g $ându-vă tot $e o dată de a aduce acestu U Ca$ă la Cunoscință publică. FRATI ESHA. București, 6 (18) Martin ^1868. Sus menționata Casă de feră, este espusă 3 la Agenții noștri generali P-lor APPEL et C- e BucprescI, Strada CovacINo, ,1. A No. 165, 4—6. F. WERTHE1M et Cje. I r A’dșn 1 * ‘i 'r>șS “VSBX > MAȘINE DE SECERAT TIPOGRAFIA i IBKwtinMJ • > j-myjikj t$ PRUMESCE TOTU FELULU OE LUCRĂRI, d® ^51‘erite felm-i, ETICHETE, CONTDRI, CONTRACTE: POLIȚE, CIRCULARI SI FATURS AFIȘE, DIARE MARI SI MlCm BAPTISM, VISITE,CUNUNIE uf.țnr‘ f £U‘. IN DIFERITE MĂRIMI rm b f * ' . ' , ȘI OKI CB ALT® BILETE 6E INVITAȚIE ȘI MORTE, D. ION CILFLEA DOCTORU FABRICII] SPEDIRE DE MINERALI NATURALI i I»E *:arb skao Putere^ viudecătâre (curătâre) a Apș neral® de Carls-bad, care de multe ori se pie d® miracolă este prâ cunoscută ornu e simte necesitate d® a le mai.recomanda; sate un fapt dovedit prin speriință de mai multe aesle. Apa de Carls bad spedită, se întrebntațăsă a easă întocmai ca la isvorulă seă. Dosea oî= dinarii în fiă-care dimindța . este Unii flacon de apă minerale cart se bea din 20 în 20 minute, rece sdfl încălflită, făcândă ‘Mișcâfe în &sru liberă, căndă se pdte; ea sa pote lua în casă, și chiaru în pată căndă trebuința cere. Spre a întări erectulu laxatiVK al® apei de , Carls-bad, trebue a i se adăugi numaț uă lin-l guriță de Sare clocotitori (Spruddsali). T6tel comandele de ape minerale, de Sare clocotilorer (Sprudelsale) și do Săpun clocotitorii (Sprudel- e Seife} se voru efectua puntualmente prin dej poeitele din fie-care oraș.u mare, și directă prinl Direcțiunea spedițiunii de ape Minerale a Iul» Enric Mattoni ‘din CarlsAad. (Boemia). I No. 6, H. V. inter..? UM 6—11$. a lui Wood, se afid de la^. WALLER -ȘI HARȚMANN Bucuresci, Qalea Herestreu, No. 105, Galați Strada Portului. '⁻ No. 273'. 10—2$. Doctor® în Sciințele Gin ridice de la Universitatea din. Uologna, anunciă -pe concetățenii sei că dă consultații în tdte filele de la orele 9—ti antimeridiane, avîndl locuința pe Strada Belvedere No 58. No. 228. 10—2$. ara locuinția în Strada Vestei, No. 9, apropo de pârța .Spitatululuî Culțea, și țin» consiiltațitînl 'pe orele 2 pînă 4 după amia$i, ' iH< No. 224. 21F . GEORGE DEMETRESCU ** Doctoru în dreptă, face cunoscut^ Osor,. PablMi. ,’x își-a stabilită domieiliulu seă în Brăila și, oferă servi- «ele sale advoc&tu veri-căruia va bine-voî se■î în- credințeze procesele sale înaintea tri.hunaleloră disc Bră- ila și Galați sau la Curtea de Apaiu, din focșani. . J No. 271. 3—2$. Brăila, Strada Colți No. 9 _ ESI MAGASINU F1LEANU ET IONESCU Cierman*^ Ia Crane©»- ew cureaua ini ©©Utițu. spr® Mutei A^uropa. t t t - s . r -ii . •' , . V • .ia ’t ’r iu ■ - îl .: -T SU ■ UE U. 30 ■ B aț in r netui Recomandă Onorab, sei ClÎQixțî și înaltei Nobilimljnid mare asortimente de diferite A^e Minerale prdșpețe de la adevăratele loră sârbe preoțim n £M j ion APA de AcâY grand grille șf CHELE STIN, E'AU de SPAA, EAU BONNES, EAU de EM^, WKLDUNGER, I CARESBADER, MU^LpEtlN, SCHL.OSSBRUNN, SPRUDȘL, BGER FRANZENSQUELLE, SALZQUELLE, FRIE | DRICHSHALLER, GLEICHMBERGER CONSTANTINQUELLE, HALLER JODWAȘEB, KIȘJNGER RAKOTZI, | i' -h L J i.. f - ' ’U. « t ‘ 1 7 . nad s * euiîaî i £nm ' r-’ KISSINGER PANDUR, PULNAER, SELTERS, OFFNER WASSER de DEACK, HUNYADI și RACQTZI PREBL4- UEB, SEIDSCHTZER, PYEMONTER, STAHLWA8ER, MAREOTADES, KREUTZBRUNN, și FERDINANDSBRuX SpHWA'LBACEW, BOBVIgU.de BOBSgjy și