AN’TU ALB DAyK_g]pRE„nry5LF ADMINI8TW TăWA P4!’*&»TU |,—.a^CTIUNE.; STRADA A3ADAMIKI 22. JOUI, 2? FmUAWB 1868 V-OIKSQE ȘI VEI PUT® . ■ — C. .*• D - • î > . ... nouî 8 — cte luni. . , „ „ SC — 29- "2 SBBi LCSÎ......... „ ,. 12 - 15 FE t.* LUNA.......... „ ,, 5 - 6 UNU BBE.MFLABL*24 BANI FENTĂU PARIS PE TRIMESTRU EH. 20. PEN ’RU AUSTRIA. . . FIOR. 10 VAL. AUST LUMtN^ZA-TE ȘA VEI FA “RNTRU ABONAMENT» A CSțW Kl ?. nKCL.VMit*J •J r ApnsțA in MX-nncRei, m AjB^KtsTn^rț^r^j ZtAK"LVI . in fusTTicT» > rWo^roNni^Ți t’ or ivi 'p ^Rtx rO^-FAL- H F^BIS*.i.O’-AABK^S.H.U.LFGBOfe FFH DE 1. . TCP VE CO»S.‘HS NO. ■> A UNUT i '■ I.INIA de 30 i.iFEfi&eC .... I ‘IV'kĂNÎ IXSKM1VS) fl , fₗ, ‘4* JpA>Ul SERVITIU TELEGRAFICI) AMÎ ROfflAKDLl Z ATENE, 9 Mai tiu. Unii aginte Serbii după ce a stătu aci trei septemăni a plecate a^i pentru Belgrad. S’asicurâ car fi avutii mi- siune d’a încheia cu guvernulă elenii ua în- voire pentru cașuri eventuale. Se crede că misiunea n’a isbutitu. . • ¹ ' f (Seivlciulu privatu alu Monitor iului). WIENA, 8 Martin.— Detegațiunea ungurbscă a adoptată budgetulii ministeriulul afacerilor» străine.— Guvernulu a declarații că atribue mare importanță manținerea bundorii rela- țuni cu Italia.— Politica esteriOra a Austriei este dominată de principiul» manținerii păcii europiane, prin tbte mirificele, fiindii nece- sariă pentru monarchiă. BERLIN, 9 Martiri.— Principele Napoleone se va întfirce Vinbn drepții la Paris: la Viena nu va merge decătu în luna lui Maiu. PARIS, 9 Martiri.— Corpulii legislativii a adoptatii legea presei cu unii singurii votu contra. Legea pentru -eontingen tulii pe 1867 de 100,000 omeni s’a adoptatii cu 230 vo- turi contra 12. — Etendard desminte nu- vela că Fuad-Pașia va merge la Paris. MUNICH, 9'Mar tiu, — ‘AstA-d» S’a logodit» regele Ludovic. (UI j JX>1J :bT»ₜ , vi » pi_________ • h ■ nî .teiire uf rt ’ 9’ i i'i ni Bucuresci H fel . t j Luni deputății aă desbătufă în secțiuni unite, împreună cu dd. mi- niștrii, concesiunile căilorîi ferate, Eri înțrunindu-se în secțiuni, au nu- mită delegații carii eri sera s’aă și întrunită suptă Președința d-lul Hur- muzaki. Ni se spune că delegații se voră; întruni ș’astă-seră, și lu- crăndă astă-felă, suntemă în dreptă a spera că pe Vineri comitatulă de- legațiloru va și presintă Camerei lu- Orarea ce este însărcinată a face. Publiculu scie că săă presintatu două companie. Una este compa- nia austriacă, Lembergă-CernăuțI, represintată aci prin d. Offenheim, ș’alta uă companiă germană, repre- sintată aci prin doctorale Strusberg. Cea din urmă s’^ presintată acumă la 1&» Februariă, prin următorea su- plică cătră Măria-sea Domnitorele. „Amă urmărită r’ună interesă sin- Seră și neîncetată desvoltarea eon- dițiuniloră politice ale României de lă suirea Inălțimel Tale pe tronă, și amu consideră ca uă ondre deo- sebită dacă ni s’ară acorda d’a pu- tea contribui la propășirea eficace d cldture», a comercindui s'apoi la ri- dicarea prosperității intregei popo- ralii,ne române. „Din speriințele făcute în propria nâstră patrie, ateii dobândită con- vicțiunea că nu be pote aședa ui basa solida acestor u aspi rațiuni de căttî Inumal prin crearea de miri’Joce de comuhicațiunl, spre ună debită mai lesne ală întinseloră producte ale țerel, de cătă numai prin înfiin- țarea unul văstă resoă de căi fe- rate. Pentr’uă aăemene înființare ne amă îngagiată,-¹* dacă ar place înal- tului guvernă ală Măriel-Tele, d’a ne acorda concesiunea prifi daled oonstituțiduală printrună aâtă* deo- sebită și cu (î^ndițiunl cătă bepote mal moderate. „Fiă-ne permis, pre inălțate Dom- ne, d’a supune Măriei tele, prea ple- cată, proposițiunea ndstră în acâstă privință, împreună cu actulă con- cesiunii semnată de noi t d’a a- dăog-i rfrgăciunea, se bine-Voîască înălțimea Tea, a disposa ca propo- sițîuhea nostră se parvină înaltului ministeră spre esaminarea și luarea fel îri considerațiune. „Suntemă elf celă mal adîncă respectă, al Măriei Tea le pre plecați. „Berlin, 18 Februariă 18fi8.‘ „(Semnați): Principele Jdiipâ de Hohenlohe. Ducele Victoi' de Ra- tiaor, Omnitele Catol de Lehhdorff, Dr. Strushery.^ Este d’a)Unsă credemă ba Viti ci-r ne-va ăteestă petițiune, Ș’a vede nu mele Supscriptoriloră iei, spre a se eorfVinge n’abâstă propunere este, din țote punturile de vedbre, cea mal sicură, ceă'mhi seriăsă; și cea mal sinceră. Ihistril bărbați, sup- scriȘi în atestă petițituie, nu "suntu dintre tel tari intră în întteprinderl, avândă de scopă căscigul ă mate- riale ; Principele de Hdheftlohe, spre esemplu, este ună bărbată din cei mal iluștrii al '‘Greftaaniel, este din- tre (tel mal avuțl -și tea luată parte la fiicl uă ’ritreprind&te. Concesiona- rii spună curate, în petițiunea lorii cătră Măria- Sea, „că de la suirea Seă pt TrOhulu Romăufef. aă Ur- mărită, siiîteră și ne’neetătă desvol- tare^^-ondițiuniloră politice ‘ale Ro- măniel," și că stopulă loră de eă- pefeniă este *d’a contribui și denșil „la tedicarea prosperității ‘între^'el poporațiuni romăite." -oRAdestă companiă Fiară ne oferă cea" mai¹ deplină ‘asietirart că eabva face -întrâgă rețeua căiloră ferate ale României, și ro va face bine, și cătă¹ mal cutăndă. Pe cătă putu- rămă^Vedâ, maioritatea Camerei a înțelesă și însemnătatea ce ate și garanțiele fee oferă României acestă companiă și este dispusă a acorda acâstă concesiune ș’a o acorda c’uă oră mal nâinte, spre a putea asicu- ra prosperitatea națiunel și merita bine-euventările iei. ■ii > ii i ________._______ . ■ ’iui^uoi urnii ri£hn , • . a SUIRI DIN AFARA Tagblatt din Viena, primesce uribâlorea leiegramă din Belgrad, cu data 29 Fe- vruariâ. : : :T ■ ■" * ■ „linii trămîsu straordinariii 'Alu Porții a sositiî aici în dblO mai marc inconito: elfi a. fosiiii prirnitu în dată în audiință de către principele, căruia i-a aduăfi uă scrisfire de la Sultanul». Se vorbeicb de concesiuni în- semnate ceSultânulu oferă principelui Mihailu." ' ’ ui Jlil i Șe citesce în Oriinteleₙ „Se dă uă însemnătate politică ealelori® la Bucurfjsci a d-luC 4? G. Gqlescu, repre- sintantele .Principatejoru Ia Gpnșlantinopol,e. După cuinii ni se anunță, d- GolesQy a_pri- mîtu ppntru guverpylu ,seu mai multe pro- posițiuni ,-aje Porții caije ar^tii că esisliî bune relațium intre Pfirtă și Moldo-ăpiachia Se jponfii mă eCMifjiab-Pașia, guvernatorul» Bulgarii, mi s® ya mai intbr.ee la poștală seu. Acfisp eșle uă satisfacere pe care Pbrta, si- lită tare, Jyebue s’o acfirde pie^nei ruse. Mithad areslaS». și spilndiUW p’unăH junp. bulgarii care vpiagia cu unii pasportu rusii, ca suspect» d’a fi aginte șecrqțu rusii. .„Aflăm» ăncă că Rusia a reclamata con- tra formării unei legiuni polonegfr țn Bulga- ria, ș* că țnsi mujlp puteri amine a^.-jcon- silialft j)g fârtă [renunțe. formarșa •%- ceștt^ Jeg/une, șe nu dea, nțpteștu șîca- nelorii ruse, pfirta a trebijilfi BQț apăr^tp sș cede și de astă dată. „Prirnimu de la St. Petersburg. soirea ră principele Gortcljacbff picgatesca din nuou un Memorandum adresata mareloru puteri în care insistă cu teta puterea asupra necesității .d’a introduce în injperiulu Otoman, reforme^ Qoiir siliate dg Ruși'a. ^Ni se anunță dio St. Petersburg asemi- nea că comitate Iii centrale secret» pentru insufecțiunea Bulgariei, s’a ‘așcțjatu la Bel- Tₐd « -a j'-imim vT iS C8OU4J1Î aJteî italia- U «iR Corespondința generale primesce rle la Consiantinopole, telegrapia urmatei^; cu data 2.9 Fevruariă „Bș circulară a PpVjtii presintă ua ^pu- nere desprq misiunea de Împăciuire a rna- reU; vizirii /n Creta ga arătă păreri dq reii cacăsla [Hisiunq n’a dobențlitu unu succesu qomple^, ș’ațribuqj causa nereușitei, spriji- nului necurinalu ce insurecțiunea. gascsce, în afara, jJiupă ce și prima [impuisiung a venite asemine din afară." 'Jiu țflL _a______ii-i Tr ₜ ^nₗ ? >R HI Jlbllli' t II ADUNAREA. DE?» TAȚILORU. m .£) ii . . ■ ii i Ședința de la28 Fevryariii Președința d-Kn Gr. X rghiro pofti. mnb laur L Se citesce sb mar iul» ședinței președinte și se aprobă. ■ Se făcu măi multe cdhaanicări cari se tri- initu la secțiunile și conjisiunilc respective. Intr^ al.tq petițiuni se citesce aceia a d-lorfi Warin^ prin intermediarulu d-lui Manoșis, piivitere la uă nouă cerere de concesiune de drumu de ferii. După mai multe desbateri, se propune a se lua în cercetare de urgință, și se otărased a se trimite în cercetarea co- misiunii dblegațilorh. D. Ministru alii Justiției citesce mesa- giulu prin care se Inainteză Camerei proiec- tulil de lege venitu de la Senatfi care a a- brogatfi art. 50 |din legea civila, și mesa- giulu pentru crearea unpi a doua secțiuni co- recj(ionale de Ilfovu. D. Ministru de Interne Comunică Ca- merii mesagiulu. prin care, cere autorisarea in privința, cumpărării unei case pentru autori- tățile districtului Ilfovu, de scălre consiliul» judecianu alw acestui districte; — mai cjteșce și unu altfi mesagiu prin care cere unii cect ditu de 27,000 lei noui pentru j^ată de ad- VQcați ftd-lteqin.mai mplte (irocoșeaie Statului. D. M inistruLii alu Culteloră cere asemen? unu creditu în trebuințele instrucțiunii publi.e. D. Holbam face uă propunere în pri- vința restiunii economice a Evreiforu,. pe car» o dă blurpuluib -spre urmarea legală. D. Polisu anunță uă jnlerpelațiunc ce voesce a iace asupra admijiistrațiuneî Eforii spilalelotu. * Di Coqălnicianu declară că amână in- terpelațiunea sea asupra scălilorfi. catolice de fete pînă la discuțiimea subvențiunelor pre- ve^ute în budgete In privința scbleloru D. CogălnicianUi raportorii ală comisiunei delegațiloru pentru drumuri^ dă citire ra- portului acelei comisiuni și proiectului modi- ficatii de comisiune. j D. Ministru de Interne xfiaeieă-acelu proiectil presintatfi de guvernă fCameriî nu e de cătă uă urzeală pe oare Camera trebue se țăsa cumfi va voi stofa cea. maî bună, și .că prin urmare guvernulu nu se ya Impro- tivi la nici uă scliimfiaie Te va găsi de cuviință a’i face. u in £, Sq decid? în unanimitate luarea In dez- batere ș proiectului de lege, fi fitindu-se articplu pe articolu, se priimesed mar ului- te articie cn bra-rjați modificări, pe cari Je vornu publica cu proiecțuiu în totale. — Desbșterca va urma măne. ;ⱼU La. .ordinea Jileî pentru 29 Fevruariă estăi îr. e, Urmarea desbaterii legii pentru drumuri'. Modificarea legii pentru văntjarea unoră părți din domeniele Stalului> Păntru podurile cu tacsă. Pentru înființarea unui paju la Marea-Năgra. Pentru interpretarea legii electorale. •Raporturi de pensiuni și indigenată. Lege pentru tacsa diplomelorfi de natu- ra li sare. Pentru înființarea unei tapse în comuna Drăgășianii. Pentru jurămăntulfi mînislrilorfi ș’a func- țiouarlloril administrativi, —:------------- Ho 8 cib iim>' fl _ J — Voi jticați uă rolă perictelbsă fap-iâ Roman% cercând a leoaica drepturile-și a,^ ucide înde pendința; prin,-asta mstrâiiiați elementefromănuș de cătră voi, perpetuați nemulțaii răbdarea și ya- chnța omenesca âncă-și are marginile sbler E ora a 11-a ca se ve desceptați și so ve înțelegeți interesele viitorului, se nu mai a- lergațî după nălîniri? căci 15 milibne d6 maghiari — 4upă atente .scrii istoriei" poeții .și slatisli ii vbsfrii — de ați iposede cbiaru v^rga feriiS’călork’i Girce^ tote hu veți uăsuocL Voi nu puteți avă viitorifi de câtă prin delăturarea absolutismului vostru prin», res- pectarea prin jpiului naționalități și organi- zarea vbstra cu popbrele vecine pc Jjasee principiului federativul deciIndependința Tran- silvaniei și perfecta egale îndreptățire națib- nalei eca misteruifi mântinr<#f viistri. Causa ce o aperați voi estet uă caușâ de^Ș pier- dută, căci Românii —- cai amici-ai libertăți, independjnții și. progresului - niergendu ală- turea cu putințele torinte ală naționalităț*- loru, fiți șicuri că ’și voru ajunge, ținta db- ririlorrt sele. Eț au gușlatu, nectarwhl lildrtâții națio- nale. de aeea-a nu mai voi stA .se guste.nici chiară forțați din cupa amara a supremației. Ce felu ? Iteî ve încqrcâțifa opri istoria te desvoltarea. sea„ națiunile în mcrsii'u. iQrb. luptându-ve a£te-fetejîn țunlra qw-siilup na- turii? • ,ite£iu b Desceptați-ye, o ma^hferl, și Ycjuțelcgoți uădată propriile interes». Pcfrurșlvț-ve de spiritulă justiției, egalității șj e.ită jj, nu îq- gi$ după ilusiuni, nu, cercați a opri forin- lele nalionalitățiloru In cursuju șefi nu y atingeți de autonomii și independinte silvanfei, recunbs cți perfecta egala îndrep- tățire, prin șcbsta veți deschide uă eră nbiie de prbsperare, tăria și înfrățire jFederațitinqș/ I.CDr.,^.,^ -------------.'■IUI — . - r—------------ UA CESTIUNE JURIDICD-FINÂNCIARĂ. ii. ■ o Arlieolulu 193 alinialuly I din. proced^a criminale, la cap. y des|>rp tril unalele in. materie corc^ționaje, (jiu: .„Cu t^te acestea urmăririle pentru adunarea apiyndilorîi și a confiscărilorfi voru fi făcnțe în nunn le mi- nisterului pubii fi. se tețclegeți. WA ROMANULU 29 FORĂRII! fWff »AWj«A uw 'aț' •a. ....— ... । i_lj.u —un i| — 3eIbifl^9^3ÎW 84/ 7 y. ... . „L. , u ■ llfo.ă, a făcută ună raportă • te fleote -nu- lul încetată 1867, ’d- ii ministru ală li- liai, de starea lucrăriloru acelui tribunală, și ta bare ai%tă că suma amei’lloră ce a pronunciată acelă tribunală in cursulă anu- lui este de 100,000 lei vechi. Inchipuiâscă-și cine-va acumă la ce cifră sepâte urca suma amendiloră în tetă țâra: avendă în vedere câte ce amă disă mai susă, ca tn materie de contravențiuni pronunciă amendă toț> ju- decătorii de pqce. polițaii si sub-prefecții, că în materie corecționale pronunciă amenda tdte tribunalele și curțile și că ta fine martorii se amendâză atâtu de instanțele criminale cătu și civile. Multă s’aru putea strînge din amenzi- și pînă acumă vadu-ta cine-va în budgetulă Statului vre uă cifră de venitu de asemenea natură? De sicură ca din acâsta sumă im- portantă s’aru acoperi celu pucină uă parte din cheltuelile justiției. Spre a se putea îndrepta reulfi acesta, socotescu că mesură ce trebue a se lua, este înființarea unui regulamontu așezată pe basele acestea : 1. A se esecută sentințele teibunaleloru și decisiunile curțiloră, de către casierii dis- trictuali în numele ministerului publică, con- formă legei. Sentințele pronunciate în materii de con- travențiuni se voră esecută de judecătorii de pace, sub-prefecții și polițai. 2. Uă condică a sousă se va ținea de acești funcționari, din care condică se va tăia recipisa pentru banii amendei ce încasâză, și o Voră trămite parquetului; recipisa va coprinde No. sentinții și data împlinire! ba- ni loră. 3. La fiă-care lună panjuetulu va fi obli- gată a trărtiite ministeriului flnanceloră, prin miijloculă ministeriului de justiție, tdte reci- pisele ce va fi primită. 4. Judecătorii de pace și cel alți funcțio- nari competinți â judeca în materie de con- travențiuni, voru trămite ua listă de sentințele condamnaterie de amendi, parquetului tribu- nalului care împreună cu lista de sentințele ce a pronunciătă acelă tribunală, le va Îna- inta ministeriului de justiție. Se înțelege că aci e vorM de acele sentințe remase defini- tive șl prin urmare în stare de a fi ese- cutate. 5. Căndu amenda se va înlocui cu închi- sbre conformă art. 28 din codulă penală, atunci se va face esplicațiune în lisă de mo- dulă esecutării sentinței. 6. Procurorii curțiloră, Voră trămite a- semenea ministeriului, recipisele ce voră fi primită de la casieri, împreună cu lista de decisiunile ce se voră fi esecutată, pe fiă care lună, observăndă și cele ijise în art. precedentă. 7. Casierii districtuali neputăndu împlini amendile în casă de insolvabilitate suntă o- bligați suplă padâpsă de a le plăti inșile, a îiLunoscința pe perquetu spre a se con- forma art. 2-8 din citatulă codă. 8s Numai căndă coadamnatulă nu are ga- rantă, sau garantulă a devenită nesolvabile, amenda se înlocuesce cu îhchisârea; altă- mintrelea garantulă se urmăresce la plata amenzi la care a fostu condamnată garantatulă seu. 9. Tdte instanțele!" civile și criminale^ voru ține liste esacte de numele martoriloru ce s’aă condamnată la amendă pentru că liu S’aă conformată eitațiuniloră; și uă dată aceste sentințe și decisiuni remase definitive, voru trimite listele procurorului spre a împlinii a- mențlile conformă arti I din acestă regula- menlu. 10. Procurorii voră țină ua condica de tpte sentințele și decisiunile condemnatăre la amendă,, ipsemnăndu în dreptulă fia carei-a sentințe sau decisiune, modulă esecutării dacă adică s’a împlinită amenda saă s’a aplicată art. 28 din codulă penală. 1 1» Ună dosară specială se va forma pen- tru corespondința ținută cu casieri în cea-a ce fprivesce împlinirea loru. 12 . Articolulă ^ece este «bl igăf or iu și pentru judecătorii de pace și cei alți func- ționari cari judecă în materie de contraven- țiurii, și carora este lăsată de lege esecuta- rea sentințiloru proniinciate de dânșii. 13 Pentru stricta observare a acestui re- gula mentă procurorii suntă obligați a focă rtjvisiuni trimestriale tutulorij funcționariloră trimiși pentru, ală observa. G. Tufeanu. lacențiatu în dreptă. escepționahl. Uă dată amenda aplicată, pro- curor ulu esecută sentința remasă definiti ă în modulă mai susu aretată. In ceea cepri- vesce esecutarea sentințelor!! pronunțate în ¹ materie polițienâscă acestea se esecutaă îna- inte de procurorii tribunalilorii polilienescî, acolo unde erau asemenea tribunale, âră in localitățile unde contravențiunile se judecau de către Sub-prefccțiî de plasă și polițai sâă co- misarii de orașe, esecutarea sentințelor!! so făceau de către acești foncționarî conformii art. 163 din procedura criminală. Acumă contravențiunile, tn Bucuresci și Iași, se ju decă de judecătorii de pace, ■cari esecută sentințele pronunțate de dânșii, ^ni tp cele- alte orașe și prin plășie, contravențiunile au rcmasiî conformii art. I 65, totu în atribuțiu- ntle funcționariloru de mai susă. Șe ne oprimi! pucinii spre a vedea cumă se pune in practica art. 193 din procedu- ra criminale. Se luămii căte-va specii: unii individei se condamnă la amendă de către tribunalulă coracțională, și se mulțămesce pe sentință. Uădată declarațiunea făcută, indi- viduhi trece imediată la parquet spre a-și plăti amenda; dacă dânsulă nu are asupră’i bani, 1 se acordă unii mică termenă pentru pjată, și căndu condamnatulă, Ia termenulu fixată nu vine la parquelu spre a o efec- tua, atunci se scrie casierului locală se Im- plinâscă amenda. Pentru ministeriulă publică, din momentulă In care s’a scrisă casierului, sentința e socotită esecutată. Uă altă specie.- sentința se- pronunță in lipsă, condamnatulă nu face nței oposițiune nici apelă, sentința devenindă definitivă se trimite parquetului a o esecută. In castflu acesta ca și tn celu piecedințe se scrie ca- sierului locală spre a urmări ^condamnată pentru plate amendei. Altu<’ <<•; COMITETULU SECȚIUNEI DE PRAHOVA PEN- TRU INVEȚATURA POPORULUI ROMANU. D-le Redactore alu pariului R0MANULU. Domnule, Instrucțiunea poporului fiindă ocupațiunea Cea mai d’ănteiă a fiă cărui fiu ală Româ- niei credă că numele ce concură la realisa- rea acestei mari idei merită a fi date publi- cității, ca prin frumbsele fapte ce aă esecu- tată se atragă pe fiitoru cătă mai mulți co- laboratori la casa edificiului ce ne promite lumina generațiunei viitdre. Ve rogu dară d-nule Redactore, a insera în stimabilulă d-vdstră ^iariă, mulțămirile ce secțiunea de Praboya aduce prin mine domniloru și ddm- nelorii ce au contribuită cu donațiuni pecu- niare în (Jiua de 8 Fevruariă căndă a avută locu deschiderea scdlei pedagogice. Primiți, ve rogu, Domnule Redactore, ă? sicuratea osebitei mele considerațiuni. Președinte, D. Costiescu. Secretară, N. I. Micescu.\ .. ■ fr: Car președinte alu acestei secțiuni, megă- sescă datoră a aduce viuele mele mulțămiri dămneloră și Domniloru menționați mai în josu, cari prin donațiuni pecuniare, cu oca- siunea deschidere! sc61ei pedagogice din Ploesci, aă pusă uă pătră fundamentală la marele cdifieîă ală mstituțiunei poporului română. D-na Sev sti Rado viei a dată galb. 2. — Eufrosina Costiescu . - < . 1. — Elena Stanianu . . . , 2. D-hU’ I6n Radovicî.................2. — George Rado viei.................2. — Panaiot Filitis . . . 4. — Dimitrie Costiescu . . . . 2. — Ghiță lonescu....................2. — s Mateiu Nicolau , . i . , , 2. - ¹ Teodora 16n . . . . LO. — P. Diraitrescu.................‘ta 2. — - Ivanciă Constantină .... 2. — I. pimilropolu . . . . 2. — D. Marinescu . . . . . i. Totală 36.. Președinte, D. Costiescu. IU I» 1 i_____ ----------------------------------------- ALIANȚA ROMANO-SLAVA. Organele partitei tinere cehice pledăză pen- tru uă alianță Slavo-Romănă, pentru că a- tătă Romanii cătă și Slavii aă aceia-ași ini- mici, adică pe MagiarI, pe Turci și în parte pe Nemți. Densele credă că așia sevades- lega cestiunea orimtelui și totă uadată Ro- mânia și "va ajunge deplina sea nedependință. Vorbindu despre Români peste totă, credă cehii că acostă alianciă ar veni bine la so- cotela si Româniloru din Ungaria, Banatu Transilvania și din Bucovina. Le vomă spune că Românii din Banală, din Transilvania și din Ungaria sudI® în oposițiune față cu intențiunile guvernului esecutate pînă acuma asupra năstră. Și pînă | căndă Slavii luminați se opună așisd re dua- lismului, nmă atunci esistă aliancia între Ro mămilu și SlavuM de Austria, căci amăn- doui tindă a combate ună inimică comună. Numai distanțiele topografice ce ne despartă, aă putută tace ca âcCstă alianciă se nu se ma- nifesteze cu mai mul la eficacitate încă și pîna acuma. — Eecepționămă pe Românii Buco- vineni din avăslă alianciă de oposițiune, pen- tru că dânșii fiindu mulțăiniți de autonomia țerii lorii și sperăndă a ajunge .prin acesta la resullale mari, polă se aibă uă politică separata și spriginităre guvernului. Eră in cătu este pentru Românii și Slavii din colo de frunlariele Austriei, anume din orientă: acolo numai așia se păle o alianță intre slavi și români, daca amândouă popo- rale voru fi amice unulă altuia. Pentru a stabili amiciția care neaperalu trebue se premărga alianciei, se recere ca slavii se. redea Basarabia României. Pînă căndu Români do peste carpați vedă că na- ționalitatea loră în Basarabia este apăsată, pîna atunci în ănimă loru amiciția nu pole prinde radecine. Rusia n’are nicț unu dreplu in Besarabia. Redarea Besarabiei- chiară daca s’ar pute nu- mi sacrificiu din partea ei, i-aru casciga fărle multă pe altă cale, pe calea nunei și ami- cabilei vecinătăți. Redarea Besarabiei ar fi mi^loculu celu mai bună și mai corespunselor ă, ba neevi- tabilu peniru uă alianță sinceră și durabilă. Șe sperămă că Rusia care acu rescum- pera citanțele despre recisițiunile ce făcuse în România pe timpulu bătăliei de Crimea și mai nainte, ve purcede iotă astă-felă a susțină și a nutri relațiuni nune cătră Ro- mânia, și ca se va convinge în fine cumcă Besarabia atunci ’i păle face mai mare fo- losă căndă nu va fi a ei, ci a României. Besarabia dară, și ărâși Besarabia! ca se putemă vorbi apoi de alianța care ar fi în- tru interesulă amândurora. (Albina). U—w-———1—rAkl-*— --------------- —l FELURIMI. — (Starea morală in Roma). Unu co¹- respondinte alu pariului „Voss. Ztg.“ scrie urmăldrtele pentru istoria moral 'îățiL din Roma modernă: Mi s’a iertată a frunzări rnanus- criptulă nmu italiană renumită, care a- trăiesce în Roma. Acestă manuscriptă co- prinde date de însemnătate despre demorali- sarea clerului romană mai de josă și mai înalta. In anulă 18 58 clopotele de prisosă din claustra s’aă adunată pentru a turna din ele tunuri și spre acestă scopă s’a esmisă uă comisjune, a cărei membru a fostă și au- toriulă numitului manuscriptă. Comisiunea a avută ocasiunq a cundsce mai de aprdpe sta- rea internă a acestoră institute; și între al- tale a aflată în fiă-care claustru de monachi și de călugerițe căte uă tortură, ba în claus- trate călugerițeloru și ună locă, unde se în- gropaă pruncii născuți în claustru. — (Scdlă mai înaltă pentru femeie), Uă societate de dame din Londra în frunte cu Miss Devtes, își pune tetă ostenăla pen- tru a redica ună colegiă pentru fe- meie. Obiectele instrucțiune! voru fi cele ce d’arandulă se predaă pe la Universități, dară afară de aceste se voră propune și stu- die tari inteiesâză mai de aprdpe socsulu ferneiescu_. Personalele profesorale va consta dm bărbați și femeie, conducerea și supra- veghiărea însă voră fi reservate singură fe- meie loră. — Ralulu primii națională, arangiată de tinerimea româna din Oradea Mare la 10 Fe- bruariu. îmi țină de dorință a aduce puci- ne notițe despre balulu d’ântelă românescă arangiată ia Oradea Mare. Pedecele cele mul- te, care te respinse cu resoluțiune activitatea comitetului arangiatoriu nu putură sta in cale la reeșirea splendidă a balului. Gus- tulă în decorațiunea sălei a fostă pe deplină corespunseloră, și facă onora arangiatoriloru, mai frumdsă era cununa împletită din tran- dafirii sesului frumosă fără destingere de na- ționalitate. „Romănia“ s⁻a jucatu de 50—60 de părechi, și a făcută o sensațiune fbrte plăcută și asupra străiniloră. Desclifilită fu aplaudată „Călușiariulă“ jucată suptă pausă. Ună prospectă fbrte frumosă dede cerculă ' meloră la Ce 'lionă. Thtre bspeți ă fostă nepresentate tbte ramurile judecătoresci și milităresci, participat’aă terțe mulți magiari; numai din provinciă n’a venită precumă Sta așteptată. La indestulirea comune a servită și orchestrală „ Venatouloră¹* care esecută cu mare istețime piesele sate, Petrecerea a fostă fbrte amicabile, in cătă depărtându-se mai toți d’abia dimin. la 6 ore, au dusă cu- sine uă suvenire neui labile de la acostă fesj tivitate naționale. — La reeșirea splendidă a contribuit^ fbrte multă prb stimatulă nostru naționalistă d. losifă Romană cu prb sti- mata Dbmnâ, patrbna balujui. parte prin sfa- turile loru, parte prin sacrificie materiale.— Deosebită mulțămita merită dbmna Romanii, matrbna balului, pentru ideia cea bună cu jucărea unoru obiecte precibse pe loteria prin ce s’a mărită venitulă balului cătă de binișoră. Tinerimea nbslra candă și-are pa- troni mărinimoși, se scie avânta la ce e bine și folosi tonă. Se speră unfi venită frumosă de la prima încercare, osienelele voră fi fa- coro? ate, despre care la Jimpulă seti âncă vomă lua notjțiă. Trăiască patronii, trăiască tinerimea 1 (Fedcrațiunea).} ■i’nn - li iit; PARTEA COMUNALE. CONSILIULU MUNICIPALE DIN BUCURESCI. i’ — nhi • . .’iwJ ȘEDINȚA VII.J Duminiță 11 Fevruariă, 1868 !,!o • (A vede No. de eri). u * D. Primarii ar4tă că d. Nicoiaer I. Petrovici, după reclamațiunea prin care a cerutu a fi înscrisă în cole- giulă ală 2-lea, a probată prin chi- tanțele perceptorelul finanțială că doue proprietăți ce are, una în su- burbea Curtea-vechiă și alta cum- perată de curăndă de la protopo- pulă Ștefan, în suburbea Vergulul, suntă supuse la contribuțiune fon- dară de le! vechi 161, parale 8 pe ană. Consiliulă, ved^ndă că d. Petro- vici are censulă cerută de lege, spre a figura în colegiulă ală 2-lea pen- tru Aduna®® și ală 2-lea pentru Se- nată, îlă înscrie în aceste colegie; coldrea Roșiă, suburbea Curtea-ve- chiă. D. Nicolae Bănățeanu, după re- clamațiunea ce a dată, presintăndă chitanțele de plata contribuțiunil și ve^ăndu-se dintr’însele că n’are cen- sulă cerută de lege spre a face par- te din colegiulă ală 3-lea unde a reclămată a fi trecută, se înscrie în colegiulă ală 4-lea. D. Menelas Dedu, probăndă că este contribuabilă, se înscrie în oqh legiulă ală 4-lea, coldrea Roșiă, sur burbea sf. loan-nuoă, D. Dimitrie Popescu, din subur- bea Manea-Brutarulă coldrea Verde probăndă asemenea, se înscrie în a- cela-șl celegiă. D. Idn Sotirescu, nepresintăndu-se după citațiunea ce i s’a făcută spre a proba că are dreptulă a fi îns- crisă în lista colegiului ală 4rlș^, i se respinge cererea. D-lul Th. Zinidi, i se respinge și d-lul reclamațiunea pentru unu asemenea cuvântă. D. Primară arată că după chib- zuirea consiliului asupra reclama- țiuniloră primitive din partea d-loră Thoma Țigara din suburbea Oce« tari și Al. Dimitrescu din suburbea cișmeaoa Mavrogheni, invităndăpe acești domni se viiă a proba cen- sulă d-loră, celă d’ântâiă a respunsă că nu pdte veni în diua ⁰⁶ * s’^ însemnată, fiindă citată într’ună procesă totă pentru acea di.; eră celă d’ală doilea, deși a subscrisă în țtr dresa de invitațiune, însă n’a venită. Consiliulă chipzuiesce a se invi- ta din nuoțî acești cetățeni pentru mâne Luni. ,, D. primar u șretă că, în urma- rea chipzuiril consiliului asupra re- clamațiunil d-lul Lazăr Șabechi, fV căndă reclamantului citațiune se viă ROMANTIC 25 FKRRVARW <86 18© a proba calitățile d-sele, și trimi= n capulă dorobanților^, care a aretat că n’a putută s’o dea d-lul Șabe- chi, că lipsesce în străinătate. Consiliulă respinge cererea d-lui Șabechi. Asupra celoră-l-alte reclamațiunl, consiliulă iâ decisiunile următdre: D. Al. Efstratiu din suburbia St. Ștefan col. verde, probăndă că este Contribuabilă, se înscrie în cole- D. Angel Gheorghescu, din sub. Biserica-AIbă col. verde, probândă asemene, se înscrie în același colegiă. D. Dimitrie larcu din sub. Bi- serica-Ieni, col. galbenă se înscrie în col. 2-le pentru Adunare, dupe perere, scoțându-se dm colegiulă 1 D. A adrian Christu Țemia din sub. Dealulă-Spiril, col. verde, se înscrie îu colegiulă 4-le. Asupra reclamațiunil d-lul loan Fălcoianu de a fi înscrisă în col. 1 pentru Adunare, consiliulă chip- zuesce a se invita reclamantulă se probeze censulă d-sele. D. ’ ’qșțache Dimitriad, artistă dra- matică, din sub. Biserica-Ddmnel, col. roșiă, se înscrie în col. 3-le ca profesiune liberală. D. Idn Lăscărescu din sub. Bi- serica-Albă, col. verde, se înscrie în col. 3-le, avândă censulă cerută de lege. D. locotenentă-qolon. I. N. Dunca se înscrie în col. 1 pentru Adunare și 1 pentru Senată. D. N. D. Popescu din sub. Icdna, cot galbenă, se înscrie în col. 4-le. D. Pericles Zeucianu; inginer-ho- tarnică, din sub. Batestea, col. gal- benă, se înscrie în col. 3-le ca pro- fesiune liberală. D. Teodor I. Focșănenu, din sub. Broscenil, col. albastră, probândă că se află în condițiunile cerute de lege spre a face parte din col. 3-le se înscrie în acestă colegiă. D. doctoră Drăghicescu din sub. Radu-Vodă col. albastră, probândă că are profesiune liberală, se însene în colegiulă 3-le. D. Dimitrie Elefterescu din sub. St. Visarion col. galbenă, probândă că are dreptulă a fi înscrisă în col. 3, se înscrie în acestă colegiă. D. Vasile Triandafirescu din sub. Biserica-Albă col. verde, probândă eft este contribuabilă se înscrie în colegiulă 4-le. D. Pericles Veropolu din sub. St Dumitru coldrea roșiă se înscrie în col. 3-le ca profesiune liberală. D. D. A. Antofiloiu din sub. Bi- serica-Ddmnel col. roșiă, probândă că are censulă cerută de lege spre a face parte din col. 2-le pentru Adunare și 2-le pentru Senată, se înscrie în aceste colegie D. Alesandru Lăzărescu din sub. Batiștea col. galbenă, probândă că are censulă cerută de lege spre a face parte din col. 1 pentru Adu- nare, se înscrie în acestă colegiă, scoțindu-se din col. 2-le pentru a- celașl corpă. Asupra redamațiunil d-loră Teo- doră Atanasiu, O. D. Atanasiu, Idn G. Palada și Barbu Voinescu, ale- gătorii în colegiele 1, 2 și 3-le re- clamațiune cu care numițil dă uă listă de personele ce trebuie a se scdte din listele electorali, unele ca morte, altele ca ne mal posedândă imobilele cu cari aă fostă înscrise între alegătorii col. 1; altele ca tre- cute de doue ori, consiliulă decide cele următdre: 1. Persdnele cari aă încetată din viâță se voră șterge din listele e- lectorall. 2. Persanele înscrise de căte doue ori, se remăiă înscrise numai uădată 3. DD. IdnBărbătescu, Georghiță Baldovin, N. Bățcovdnu și Alesan- diu Balaban, cari se dice de recla- manțl ce șl-at vândută proprietățile, se voră cita pentru polmăie Marți 13 Fevruariă se viiă spre a declara dacă, în adevăru, șl-aă înstrăinată moșiile, sau₅ |a din contra se pro- beze’ că âncă le posedă. DD. Idn Fillianu și George lo- nescu, probândă că aă censulă ce- rută de lege spre a face parte din colegiulă 3-le, se înscria în acestă colegi ă. După redamațiunea d-lul Marin Christu, qjegătoră în col. 2-le, d. George Stețăuesou din sub. G , Christ. IMhi vrjwermi) 1 n/ I / >n I li/nio ort ine/irin ' ° . Mavrogheni, col. galbenă,, se înscrie în listele colegieloră 2-le pentru A- dunare și 2-le pentru Senată, șter- gându-se din col. 3. D. Nicolae Pancu din sub. Ver- gulul col. negră, după a d-sdle ce- rere se șterge din col. 1 pentru Adunare și 2-le pentru Senată, și se înscrie în colegiulă 3-le_ D. B. Penescu din sub. St. Ni- oolae, col. roșiă, se înscrie în col. 4, fiindă contribuabilă. D lancu Constantineseu din sub. Radu-Vodă col. albastră, se înscrie .în col. 2-le pentru Adunare și 2-le pentru Senatu, în cari a probată că are dreptulă a vota. Dupe redamațiunea d-ioră D, Lă- zărescu, Nicolae Ilie și lorgu An- ghelescu, alegători în colegiulă 3-le, consiliulă înscrie în lista Șișului co- legiu suburbia St. George-Vechiă, coldrea roșiă. pe persdnele acestea cari aă censulă cerută de lege spre a figura în aretata listă, și anume: D-nii loan Mărăcinenu, Petre Gheorghiu, Păun Nicolaig Pândele Marinescu, Nae Spirescu, Nicolae Michaiă, Nae lonescu, Costache An- dreescu, Dumitru Steriad, Dumitru Angelescu, Tănase Dimitriu șiTheo- dor Iliescu. Dupe redamațiunea d-lnl Eduard Goni, d-sea, probândă prin sentința tribunalului Ilfov secțiunea 1 cu No. 3 din anulă trecută, pe care a pre- sintat-o în copie legalisată, că i s’a recunoscută calitatea de română, se înscrie în lista colegiului 4-le, su- burbia Archimandritu, coldrea verde. D. Elie Bosianu din suburbia Pi- tar-Moșu, coldrea galbenă, probândă că are censulă cerută de lege spre a face parte din colegiulă 2-le pen- tru Adunare și 2-le pentru Senată, se înscrie în listele acestoră colegie. Dupe redamațiunea a 11 cetă- țeni de a fi înscriși în lista colegiu- lui 3-le, Zece din d-loră probândă că aă censulă cerută de lege spre a face parte din disulu colegiă, con- siliulă fi înscrie în lista respectivă, suburbia St. Nicolae din Șelari, co- ldrea roșiă, și anume: D-nii Tudor C. Rămnicdnu, Nae Dimitrescu, Gheorghe Michăescu, lordache Grigorescu, Michail Stele- scu, Alesandru Michail, Barbu Ți- țirigă, George Antoniu, George I. Bodianu și Marin Crușu. Iar D. lancu Lăzărescu, neavândă censulă cerută, se va înscrie în co- legiulă 4-le, daca nu va figura în lista acestui colegiă. Dupe redamațiunea d-lul C. Cer- novoddnu care cere a fi înscrisă în lista colegiului 1 scoțându-se din ală 2-le, consiliulu chipzuiesce a se invita D. Cernovodenu se viă a proba censulă d-sele. Dupe redamațiunea d-lul loan Eustahe care cere a fi înscrisă în lista colegiului 2-le pentru Adunare și a colegiului 2-le pentru Senată, consiliulă chipzuiesce asemenea se se invite reclamantulă a veni se probeze censulă d-sele. Dupe redamațiunea d-loră M. Manolescu și C. Slăvescu, alegători în colegiulă 4-le, consiliulu înscrie în clisulă colegiă la coldrea albastră pe, următdrele persdne: In sub. S-ta Eeaterma și St. Spiridon. D-nii Alecu George, Dimitrie Io-, nescu, GhiȘă lonecru, Tas» Bara- rabescu, V asile Grigoriad, Dimitrie loniță, Ghiță Mateescu, Nicolae Da- uiil, i P eseu, Ă asile George. pământemrea. In suburbia Slobodiă. D-uif Andrei Marinescu, Alecu Ghimpenu, Alecu UJescu, Alexe do- mljanțulă. Costache Sergentulă, Co- stache Tudor, Costache Aughelescu, Costache Popescu, Dumitru Marin, Dimitrie Hagiescu, Dimitrie Pope- scu, Dimitrie Iconomu, Dimitrie Gă- nescu, Florea Anghel, Ghiță Sar- Vanes, loan Smeu, lorgu Schina, loan Marin, Ispas Gheorghe, Ispas Antonescu. lenache Nicolăe, Iordan loan, MiltiadCocri, Michalache Geor- gescu, Matache Tănăsescu, Marin Michaiă, Marin Vasilescu, Mitullie, Miltiad Dimitrâscu, Nae Georgescu, Niță Dumitru, Nae Lascu, Radu Cară Constantin, Scarlat Sfetculescu, Sterie Dimitrie, Stan Stan, Scarlat Scărlătescu, Stoian Sfetcu, Spiridon Spiridon, Theodor Cocri, Thănase Ștefan, Tache Dimitrescu, Tache Spirescu, Theodor Dobre, Thănase Theodor, Tudor Marin, Thănase Drăgan, Tache loan, Voicu Gheor- ghie, Voicu PopovicI Dintre personele pe cari aceiași cetățeni d-nii Manolescu și Slăvescu aă cerută se se stârgă din lista co- legiului 4-le. D. AJedu Taușanu înscrisă în su- burbia S-ta Ecatherina se șterge ca alegătoră aicea D. Dimitrie Gheorghiade înscrisă în aceiași suburbie, se șterge de a- colo și se înscrie în coldrea roșie, suburbia St. loan-Nuoă D. Dumitru Constantin, se șterge din suburbia S-ta Ecatherina și se înscrie în Slobozia. D. Dima Boiangiu totă d’acolo, se șterge fiindă mortă. D. Enache Sterie totă d’acolo, se se citeze spre a areta dacă are îm- pământenirea. D. Grigorie Zefcari, se șterge fiindă trecută în colegiulă ală 3-lea ca pensionară.. D. Christodoră Christopolu, se șterge ca mortă. D. Hagi Michale Ștefan, se șter- ge din colegiulă ală 4- lea, fiindă că, dupe aretarea d-lul primară, numitulă votâză în județulă Argeș. D. Ion Capșa, se șterge aseme- nea fiindă înscrisă în colegiulă 3-lea. D. Idn Nisipânu, asemenea. D. lancu Năcescu, asemenea. D. Idn Seri ban, se șterge fiindă că, nu se află în sub. St. Ecaterina ună omă cu asemenea nume. D. lancu Petrescu, se ștergefiindă că, nu mal domiciliâză în acestă comună. D. Idn Mehtupciu, se șterge fiindă mortă. D. Matache Bădulescu, se șterge pentru ună asemenea cuvântă. D. Stavri StalcovicI, se se citeze spre a arăta daca în adevâră nu mai plătesce contribuțiune. D. Gheorghe Racofschi din su- burbia St. Spiridon, se șterge fiindă mortă. D. Gheorghe Stelorian, se șterge din suburbia St. Spiridpn Nuoă, fiindă mutată în colorea rQșîâ, unde și este înscrisă. D. Hagi Hazaros, se șterge fiindă înscrisă în colegiulă 3-lea. D. Idn Smel, se șterge din su- burbia St Spiridon Nuoă, fiindă în- scrisă în suburbia Slobozia, D. Nae Pantazi, se se citeze spre dosie loan. a areta dacă este supusă streină. D. Grigorie G. Enghiurliu, se șterge din suburbia Flămânda, fiindă trecută în colegiulă 3-lea. D. Vasilache Stefeneseu din a- Lăzărescu, Dumitra Nicolau. ceiașl suburbie, ine șterge dm cole- giulă 4-lea fiindă trecută la ală suburbia SldodiUi 3-lea. D-nii Anghel Marinescu, Bucur Din sub. Slobozia, col. Albastră. Niculescu, Costache Dumitrescu, Di- D, Apostolă Rizopolu, contestată! ca supusă străină, se va cita spre a arăta dacă în acovâră n’are îm- D. Andreiă Idn, se șterge pen- tru că nu există acolo omă cu a- semenea nume. D. Anton Predescu, se șterge fiindă mortă. D. Costea Papadopolu, contestată ca supusă străină, se se citeze spre a areta dacâ în adevâră n’are îm- pământenirea. D Chiriac Apostolᵣ asemenea. D Costache lacovescu, se șterge fiindă mortă. D. Du mi trmhe lonescu, se șter- ge și se însene în coldrea negră, suburbia Olari, unde s’a mutată, totă la colegiulă ală 4-lea. D. Dimitrie lonescu, se stețge și se înscrie în suburbia St. Ecate- rina aceiași listă. Di Grigore Băr ulescu, Sestdrge uă dată fiindă trecută de doue ori. D. Idn Petriu, se șterge fiindă falită. D. loniță Nenovici, se șterge fiind mortă. D lancu Trandafirescu, contes- tată ca supusă străină, se secitede spre a areta dacă în adevâră nu e împământenită. D. loniță Chivu, se șterge ue- sciidu-se cine este. D Mihalache Rusalinschi, se șter- ge fiindă mortă. D. Mihaiă ZidaYU, fiindă îr^uris de doue ori, se șterge uă datăl D Ștefan LazarovicI, contestată ca supusă străină, se va cita spre a areta dacă n’are împământenirea. D. Țicu Mihaiă, asemenea. D. Simoon Decig, se șterge fiind mortă* D. Silivestru Solomonₙ se șterge nesciindu-se cine este. D. Theodor Focșănânu, se șter- ge figidă trecută în colegiulă ală 3-lea. ' ăîwft ■ tmtnonn D. Toma Maxifh, contestatii ca supusă striănh, se va cita spre a areta dacă are împământenirea. D. Vasile Typu, asenjenea Persdnele pe f cari numițil mal susă reclamanțl dd. Manolescu și Slăvescu, aă cerută se se stdrgă ca mutații din suburbiele St. Ecaterina și St. Spiridon, Flămânda și Slobo- zia, fără se arate unde anume s’aă mutată, se mănțină înscrise în Si- sta colegiului ală 4-lea, fiindă că nu se potu șterge din Zisei® su- burbii fără a se înscrie acolo unde s’aă mutată, iară pentru acelea c@ reclamanțil aă cerută a se înscrie în colegiulă ală 3-lea, li se res- pinge cererea, căci dupe,lege, d-loră nu potă cere înscrierea, saă șter- gerea nici unei persdne de cătă pen- tru colegiulă 4-lea, din care d-loră facă parte. Dupe reclamațiunea d-lură Ale- sandrescu Meclescu, Pantele lone- scu și Costache Iconomeseu, alegă- tori din colegiulă ală 3-le, persd- nele următdre se înscriu în Z^su^ colegiă ca avândă dreptulă a face parte dintrînsulă scoțându-se din co- legiulă ală 4-le și anume: Iu suburbia S-ta Ecatherina. D-nii Alesandru Verîcenu advo- cată, Costache Gheorghe, Dumitru Constantin, Grigore Zefcari, loan Ghermănescu profesore, loniță Bo- sianu, Nicolae Gheorghe, Nae lo- nescu, Nicolae Zâne, Petrache Ma- • rinescu, Stamate Constantineseu, Teo- In suburbia St. Spiridon. D-nii Costachfe lonescu, Niță lo- niță cărciumaru, Hagi Hazares. Pe- tre Ivan, Pantele Nedelcu, Pascu mitrie lonescu, Dimitrie Lesviodax maiori Dimitrie Stefai ș ' ră, Gri- gorie Mateescu, GHiță Zairifirescu, Ghită Diamandi. Christachc Theo- dorescu, loan Vasiliu, Ipan Capșa ingineră, Ivanciu Filip, Icmță Miu. Irimia Oirea profesoră, Marin Ni- icolae, Nae Dincă, Nicolae Michaiă, Penu Penovid, Petrache Grigoriu, Rateu Dociu, Stoian Sfetcu, y asile Stoica, Vasile StoianovicI Cătă pentru d-nii doctorulă loan Alinescu, Nicolae Maxențian ingi- nerulă și Theodor Focșănenu pe care reclamanțil ceră a se înscrie în aceiași listă a bolegiulul ală 3-le în suburbiele unde locuescă, cere- rea d-loră remăne fără efectă, fiindă că numitele persdne suntă înscrise în listă în suburbiele respective dupe a înșile cerere, In privința persdneloră ce numițil reclamanțl, d-nii Meclescu, lonescu și Iconomeseu aă ceiută a se șterge din lista colegiului ală 3-le, consi- liulă chipzuiesce cele următdre: D-nii Costache Pantazi. Nicolae Pantazi, amănduol din suburbia St. Ecaterina și Petre Testi din subur- bia Slobozia, contestați ca supuși, se se citeze spre a areta daca în ade- vără nu suntă împământenit!; D. Vasilache Grigoriad din sub. S-ta Eeaterinap Ohristache Leica, Nicolae Daniel, Preotu Alecu și Pe- trache Dimitrie contestați < a ne mal avândă dteptulă a figura Hr cole- giulă ală 3-le, se se citeze și d-loră spre a arăta dacă în adevără nu mal suntă în condițiunile căruțe de lege pentru acestă colegiă. Citațiunile chipzuite a se adresa persdneloră. dă mat ’susă se se tacă pentru poimăne, Marți 13 Fevmarin. D. Florea Ușieru, se șterge ne- sciindu-se cine este. D. George Isvoranu, din subur^. bia St. Spiridon, se șterge din al- bastru fiindă trecută în negru. D. Ghiță Brătescu, din suburbia Vlădicp, se șterge fiindă mortă. D. Ghiță Enescu, din suburbia Flămânda, se șterge fiindă trecută de colegiulă 1-iă. D. Idn Mehtupciu, din ac®a=-aș! suburbie, se șterge fiindă mortă. D. Haralambie Vasilescu, din su- burbia Radu Vodă se șterge fiindă trecută la colegiulă 1- iă D. Dumitru Ctinu, trecută în su^ burbia Slobozia, se șterg® nespiin- ' du-se cine este. D. George Cațolide înscrisă în acea-așl suburbie,, se șterge fiindă trecută peste frontieră. Cătă pentru persdnele ce recla- manțâ aă cerută a se șterg® ca mu- tate din suburbiile pe cari le arâtă, nu li se admite cererea fiindă că d-loră nu ah făcută cunoscută și unde s’aă mutată ca se se pdtă în- scrie acolo, și de s’ar șterge ace- le persdne cum ceră reclamanțil, ele ar remănea private de dreptulă loră electorală. Ședința se prdieă la 5 jum. ore. TK4TBCI ROMANII MILLO U PASCA LLY Juol la 29 Fevruariă 1868 Se v» Jh»h iilesi» i i oim urmiciok Dramă naționale In 5 acte și 9 tablouri, începutul ă la 8 ore SE CERE ²" * W Gheorghe 1868 înainte, uă casă avândă șese oddt MARI pentru stepănl, odăi pentru slugi și atenanțe, tdte în bu- nă stare și c’uă posițiune centrale.— Proprietariîlă unei asemenea casă este rugată a se adresa la dom nu O. A. ROSETTI. 188 ROMANUL!! 29 VERRPARIU 1868 O ,ra LOCUL MEU Strada Aca- demiei, No. te < ’în- re lîngă domnu Lețu, 10 > ; jinî f {ă și 30 stînjenî lungii. Asemenea facă cunoscută Onor. 1 nblieâ că mă desfăcu dc încălță- mintea bărbătească și femeisseă. No. 116. 3—2țjl. Gbevisdi Jpji. DE INCHIRIATU. de la 23 A- tă etsgir le sus în total sau în parte din casa steriadă de la pdrta grădinii Ciș- megiuluî cvîndă grajdiu și șopronu. Doritorii se voru adresa la propri- etara ce loenesee în maWana Bre- ^oiano, No. 9^ No. 100. 6 — 2! de intrarea grădini Cișmegiu iȘIn- reche dc case făCutfe de 3 anî cu terii) compusă de 14 camere, cuine 9 încăperi și’anum®: l salon mare j 2 pivnițe, grajdiu de 4 cai, șopron 57S șț bine îuolyșu ulncî șt clădite pc desele nă pc de baluri, 7 odăî, uă cnhnie, 2 dc 2 trăsuri Doritorii se voruși- pivnițe, lungimea lora 22 stînjcnî, dresa la proprietnmln lorii A. Bo- hE VlNpARE o Calăscă mică, 4© galbeni, ș« o-Carâte 60 gais beni, strada Sdrehiî Nn. 19. No. 117. 30—2^. E INCHIRIATU. Casa cinBa-|C⁰ ⁸⁶ n^mesctl ?» hrube en alte 2 Jaroin, aceiași ulița No. 36. tistea, tinde șade d. Generală încăperi «tațate de -din™, cu gri No. 73. 10- Consolu Engleză cu 16 încăperi, bună ,i înpodobîtă cu felurimi . ___"t _ -JIl_Y _ . i*. W T M M Pj irNl/HIKI A I HA APiin curte pavată și grădiniță fdrt® a- prdpos de calea mogoșii. Doritorii se potu adresa la JDimitrie Marcșu unulă diu proprietari în Otelul Cein de Anră calea mogoțdel vis-a-vis de de Visterie, dimin^ța pănâ {a 10 ore, sau la D-nu Gcorga Stănnles- c t .epitropnlu minoriloră Marcs u- Colți, No 16, este de în ' ’ ‘atu de la Sf. Ghcorghic viitoriil jie ter- menu de : ®I anî. Doritori^ se potu adresa la ori ce 6ră, 1a Mngasinul D-lul Constantin Petrescu strada Lipscanii la Trandaăruln albu. No 94 3—34 Petre Antonesc.’> profosoie de gimn i Li. : Mateiu-Basarabu. î 'A Damă germană cv eândă ÎL Hm ranciisă, german a intra ea institntriță într' onorabilă Doritorii se vor germană vis-â vis pdrta Șerb; lă 10—3(j i lița Herăstrău in dosul biserici albe- DE INCHIRIATU. Casele No. 4, din strada Umbrii cu vedere pe strada Magoșdî 5 odăi de stă- pâni 4 odăi- de slugi grajdiB, șo- pronu, pivniță. A se adresa, la Ca pitană Gramont, în casele d'alăture le Ini C. Neculescu Drugăncscp. grajdul de 4 cal, șopron de 3 trA suri, 3 pivnițe, puțn; se inchi riaija dft la Sf. Gheorghm viitorii Doritorii se voru îndrepta la N Danilopoln în Lipscani No 21 No. 98. DE VIN^ARE OHAVNICA. — In județulii Teleormanu orașulă BURSA VIENEI 9 Martiu. Metalice..... 57 Naționale..... 58 Losc. 65 Creditulă..... 8* Acțiu. bănceî 707 London—.....* 187 Argintă..... 116 Argi. înmărf. 113 Ducațî... 5 pjb de pomi roditori și neroditori din celu inai bună neamu; iară în mi» »> V- r> f, „ deșerte .. eărnău ,, I. , ---• , pornite încărcate „ arpăutu ghireă...» •* A >e c 0 >c „ ț, deșerte.. Secară..................................... 2(^5--- 295 ie ea ee Vap6re sosite............... Porumbă ........-.................... 810--- --- E» c< n O» »-i „ pornite............... Onj® -a!.................. 296-. _ îl 1 Șlepuri pornite și în- Ov®sii.„r--- - --- r 13^- --- © t> « in. 0 cărcate la Subniu....... Mei®-.............. .....v.. ■ ‘ob e1 .0 ee © Ca pogonu s<5ă în totală, uă moșiă de căsăpii, p® apa falomițeă, cii apropiere dc Oltefniță și Călărași, învecinată cu sate mari cc lucrA^ă pc dânsa, mărimea 150 stînjenî latu (masă); și aprdpc 6,000 îungu, sdu în pog6ne peste 600, iernase pe sănia propri- etății. f In plată se priimespe și obligațiuni turale ©oritorii se voră adresa în Bucuresci la d-luî Ștefan Idnidi bancherulu, strada ger- tpanj No. 21 .îifl"WgMi No 45. 4—2Ș. CASSEDEFER sicure In coutra focului ș’a sparger ii pentru conserva- rea de hanii și documente, singure premiate laEsposi- țiune. din Paris, avem în Depou în Bucuresci la D-lor APPEL 4 C \ STRADA COVACI 1 100,000 F-cI acelui caro va deschide brdsc» «6 tră fără chiti» el. Priimim în plată și Obligațiuni Rurale române, cu unu cursă avantogios pentru cumpărătorii de Case. F WERTHE1M țt C IE. Bl > ÎH H« ( DIM, STAICOVITS Au sosit Stridii prdspote si marinată, Medii umplute ^i marinate, S^umbrii fripte și um- plute, Lacherdă prbspătă friptă și Bar- buni matinală. r . .j De V^n^ăre în Orașulii Tiirnu—Măgureld. O prăvălia cu două odăi în dosulu el și case d'asupra prim* niți cu boltă dedesuptil avîndu în dreptulă eî drășî 2 odăi. Alte 2 prăvălii alături cum® și deosebită i»-'curte alte 8 încăperi în 2 etaje avîndu și dînsele pimniță dedesuptu; t6te aceste se află situate în fața pieței celei mari. Clădite în unulă 1'865 și 67. Doritorii de ale -cumpăra să șe adresele ia D-nu Ifie Nieolits proprietara!® tor® ce se află cu șederea în Turnu, No. 10-2f MMM IM IKHELESffl ■ ■ • _ • ■ . ' — nr- ■ -. At : -1 - I - I -* ¹ M> -. I 1 r 1 . ..(XV n r ¹ ‘ . GI<"> I 1 < (Dalea^ Mogoșoei visavis de Omătul Oomnese, in eolțiu. Anuneia D-lor Agricultori că au sosit sămînță de Luțernâ adevărat mai bună calitate și sămînțe de Tutun Turcesc Iaca ------------------------------DL-—-----------------------;-„-f------- franțesă și de cea i ____ M ' .. *■ LA MAGASINU FILEANU & IONESCU •ului i.i Hi n Strada Germană ih colțu spre Hotelu de Europa, , Sub-semnațiî recomandămu Onorabilului Publicu situ diu nou STRIDII prospete, MELCI de Transilvania, Curmale barbarine pe ramura lorii și Nougat de Genova» Filleanu et hmewu. PARAFINĂTrir —— • - - ---;;r.-aar--T-rvr—.—r—mv- --- a și secunda calitate se vinde eftin >< ni ₜU^s91îlffH»Q 11 - leA J Tipogfalia A. Rosetti. Strada Academie^ No 22 .k ca ne-au so LA în ii AXTOV RRKK Vlena, Fleischniarkt No. 4