MERCUR! 28 FEVRUARIU S80«. t L_;dlNîbuRATlUNEA PASAGIULU JWMANU No. K— ’ IA STRADA ACADEMIEI 22 __________ _ -_ -■ ■ . . - ■ - ------------------------------- ---------- - - -------- AN^U ALU Djce le afe, căndă se acusă in- tentiunile și se mecunoscă cu to- tulă meritele, atunci credemă că cel caii atacă astă-felu, trecă peste ținta ce aă și lovitura se perde. tatea, va reveni, la vechia trunâhiare și sclaviă. Ia vechil sei calâl ca se-lfi donducă din nuoă dânșii pe „calea progresului," pe bare l’a fost condusă pînă la 1859. Aceste pre- tențiunl suntu asurde șW fi ridi- cole d ar n’ar fi monstrudse; cu tdte aceste, acești nesățioși smintiți totă isbutescă a produce ore care fră- mântări, și d’acăa-a guvernulă Pru- siană a fostă nevoită a suspende plata dotațiunil ce se îngagiade a da fostului rege ală Hanovrei De căte- va Șile a ncepută a sufla vântulă celă dulce ală păcefi Regele Prusiei, în discursulă prin care a nchisă parlamentulă, a vorbită cu mare seninătate de tdte ptiterile și chiară de AustriaJ „Guvernulă meă, a (,lisă regele, s’a silită ne contenită a-șljntrebuința îurîurirea sea în înteresulu mănți- neril și consolidării păcii Europene, și silințele mele, potă s’o proclamă cu satisfacere, mulțumită spiritului bine-voitoriă șamicale cu care aă fostă primite de guvernele străine, conțină garanție de isbândă.* Cititorii nostrif ș’aducă pdte a- minte bă pe căndă se respăndeaă temeri d'ună mare resbelă în Occi- dinte, noi amă indignațiune. se audu ■din tdte părțile, de pe malurile Șeiuel, de pe fermii Tamisel, de pe colinele Rinului, strigăndu-ne pe tdte tonu- rile diapazonului: netoleranță reli- gidsă! netoleranță religidsă?! Stpdiulu de fațiă, prin greutatea (feptelorh celorO mal autentice, va servi a convinge, ne măgulimh a o crede, chiarti pe cei mal obstinați din legiunea detractatoriloril noștri, cumcă RomănulO, în privința Jh dovilp.ru, ca și ’n orl-care ajtă de acestă natură, pbte fi mișcatii de •eimpțuhi conservațiunii naționale ori stepănită 'de imperiositatea interese- loru economice, dară nu se va po- gorî nici uădată pînă la ideia unei stupide persecuțiunl contra Talmu- dului, contra rabbiniloră, contra si- se Iacă onbre României, căci din venitulu aceloră taxe, adaogâ d. Costa-Foru, se potă face tbte acestea, de și nu are destulă în- credere în membrii actuali ai municipalității cari nu prea aii satisfăcută, ^ice d-lui, tre- buințele Capitalei, fiindu că pbte aă între- buințată banii întraltele;d. Consta-Foru speră însă că d. ministru Arion va infiuința, prin spiritulă seă de es-colegialitate, asupra mem- briloră actuali și-î va face a respunde che- mării loră maî bine de cumă aă reșpunșu pînă acumă. Proiectulă de lege pentru liberulă im- portă ală cerealeloră se respinge de Senatu. Ședința se ridică la 4 ore, anunțându-se cea viitbre pentru Mercurî 28 Februarie. „contra guvernului, scșî la caute prin ca- „lea legale. “ Asupra acestoră afirmări n’am altă a dice de câtă «ă ’mi permită a decla- ra că suntu in totulă neesacte, susțiă că nu amu subsemnată asemenea acte și daca d-vbstre ațî » indusă în erbre și pbte că prin dibăcia sa, va putea se vi le procure. Repetă însă că ele nu esistă. încă uă dată vb rogă, d-le Ministru, se publicați a- cele acte, pentru ca atâtă onor. Adunare cat și publiculu care a citită acea ședință în Monitoru, se cunbscă bine pe Mișelulă care sub-scrie Asemenea acte re curagiulu se vie a le rușinare. Primiți d-le Ministru și care apoi mai a- nega cu atâta ne* etc. C. Dimitriade. D-le Redactorealu pariului ROMANULU. Am citită în stimabilulu d-vbstră ț)iariil din 23 curentă, uă epistola a d-lui Davila, prin care alegă că scbla de medicină este opulă șeii, și sucii sbă mai doue manuale, sciințifică. Ori care ar că profesorii mau făcuta ni- nimicu, nepublicăndu, afară de nici uă carte, nici uă lucrare fi modestia d-luî Crezzulescu, nagogel! Sfârșind ti putemil opri pulti nostru, tocmai nouâ acâstă scriere, nu ne de a nu asemena tim- D-le Redactore ațu pariului „ROMANULU. “ Fiindii că știu dă sunteți pentru lumină și adeverăț ve rogă se bine voițî a publi- ce tn stimabilulu d-vₖ ^iariu, alăturata epi- stolă ce adresă domnului Dimitrie Guști, Mi- nistru de culte și instrucțiune publică. Primiți, d-le Redactore asicurarea despre deosebita stimă și considerațiune ce ve pă- strezi. căndu ni se impută netoleranță religidsă, C. Dimitriade. fără. ca ea se ne fi trecută vr’uădată măcarti prin gândii, cu acele triste epoce., pe cari le descrie teribilulu genifi alti lui Shakspeare, căndti „omulii este privitu ca trădătorii fără „ca se cundscă obiectulh trădării și „tremură fără ca se scie de ce a- „nume se teme*: „But cr.uel are the times, when we are trailora, „ And do not fcnow curseivea; when we hold ruiiionr „Erouj what we fear, yetknow not what wefear ..‘f (Machbeth, IV,- 2). r> e» Epistolă deschisă către d-nu Di- mitrie Guști, Ministru de Culte și Instrucțiune Publică. Domnule Ministru, Citescă abia acumă în Monitorii Ședința Adunării din 21 Făurară La interpelarea ce va făcută domnu Hăjdeă în privința Teatru- lui Națională, în respunsulă ce ’L ați făcută ați bine-voită se faceți mențiune și de mine. Voiu releva numaî doue puncte din acestă respunsă, primulă este celă următoră: ațî p d,e< d.^ Dimitriade prin care „declară că primesce resiliarea Contractului ună internată, ală căruî directoră se fiă totă dăui? Șe calce legea instituire! publice în pri- vința recomandării personalului didactică și creării, de titluri de profesori necunoscute de lege? * i Se umileze corpulă profesorală pe ai că- roru umeri S’a redicată unde se află? Se nesocotiască legea și se stea în pos= tulă de directoră alu scoleî, căndă directorii scbleloră trșbue după lege se fiă Români? Se facă uă grădină botanică în afară de baperă, de care profită maî puțină elevii, din causa depărtării d-luî, care ’și-a înfru- musețată grădina proprie, prin acea-a a scbleî? *' Se clădlască săli de dîsecțiunî pe margi- nea unti uliți, in centrală orașiuluî, și ală- turea cu spitalulă centrală ală capitalii, și se espue astă-feliă cetățianu șf, bolnavii la mirosul® infectă și la tbte afecțiunile cari provină din exalațiunile ce emană din de- composjțiunea materiei animale ? A! Domnule Davila, dacă ai făcută scbla de medicină, pentru care noi contribuabilii am plătită piuă astă-4I milibne de lei, ca se formezi dinlrînsa pe sAma d-tele Stată în Stată, și se’țî creezi atatea privitege, a- poi încetezu d’ați rjiai recunbsce veri ună me- rită, și dă’mî voe ^țl spune în francheță că intențiunile dumitale aă fostă prea egoiste, pre interesate. Trecb, dLIe , lă a dom arțiunedin epistola d-tble. V< cc ₃_ glorii me! cu bre care disipreți dt a nc i- vulă disprețuire! Id-tble este că manualele nu ți s’aă părută la înălțimea șl ni ilu științei dumitale, ai pbte dreptate; dară a îuncî de ce, în omnipotinta’țî. maî recoman- dată profesorii după vederile dumitale? Dacă însă disprețiuW dumitale provine ditf causă că nu suntă de cătă nisce manuale, escî în erbre, după părerea mea, căciașă pute sus- ține ca ună manuală bună este ună opă maî rară de cătă ună tratată. Cei bălți profesori, 4ici, u’aă făcută nici uă carte, ca căndu uă carte se face ca >qnă contractă de pădure sa^ de moșie. Mulți din colegii mtiaă manuscriptele gata sbă mai gata₍ și motivulă pentru care nu le aă publicată, este trbba d-loră se’lă spue, de voră voiₖ de și nu suntă datori; în cea-a însă ce mb privesce pe mine, care am «bi- ceiulă d’a vorbi cam verde, am spus’o și o repetă cu acbstă ocasiune, eă suntă stepănă pe munca mea, și că nu voiă publica ma- nusctiptulă meă astă-^I destulă de înaintată, pe cătu timpă veî fi d-tea directoră, și vei continua a bafua ^profesorii, și pe cătă timpă acbstă seblă nu va intra pe calea legală. Dară presupuiă că nu există nici ună manuală, nici uă carte de medicină, nu’mi spui, ro- gu-te, în câte scoli secundari© și facultăți indigene și chiară streine există tbte cărțile necesarii făcute de tnșiî profesorii? Și apoi d-ta care figurezi în bugetu și în state ca profesoră de 12 saă 13 ani, nu numai n’a! publicată veri uă carte, dară nici 50 leții n’ai făcută pbte In timpă de 12 ani de pro- fesorală . Nici uă lucrare sciințifică, adaogî, d-nule Davila, n’aă făcută profesorii; la acbsta iar- tă-me a respunde că aserțiunea d-tele, este cu totulă neexactă și malicibsă; căci mulți din profesori aă comuaicată societății medicale științifice observațiunî științifice, aă emisii theorii nuoi, aă descrisă operațiuni impor- tante, 'aă desbătută cestiunl medicale și chi- rurgicale diverse,, și-aă înfățișată bolnavi o- perațî de dlușii. Chiară Gaaeta Medicală sferăine și societăți savante streine aă vorbită cu multă bună- voință de unele din operațiuni esecufate de profesori ai scolii. Termină aci, d-le Redactore, și cu a doua ocaziune, dacă d. Davila ’mi jva procura-o, voiă cc-va de d-luî ca omă de știință și ca medică eforă ală spitaleloră. Primiți, ve rogă, d-le Redatore, asicură- rile stimiî și considerațiumioră mele. M. Tumescu. —.i ---------------------------------— Cuvânîu ijisu în biserica sfintei Mitro- polii cu ocasianea serbăm! sfântului E- vangehstu Matheiii patronulu liceului Matheifi Basarab din Bucuresci, de față cu toți profesorii și școlarii liceului Ma- theiu Basarab» de arhimandritul^ losif Naniescu profesoră de religiune la a- cestă liceu, la 16 Noembre 1867. pis’afi Domnulu discipoli loru se): Așa se lumineze lu mina vostră înaintea âmeni- loru, ca se lucrurile v6 „ stre celo bune și se g'orifice * pre Tatălu vostru eelu din \ x \ ceruri. \ '1 ‘ Math. c. 5. v. 16. îndoită ne este nouă serbătbrea astă-^i fra- ‘ țiloră, religidsă, dicil și națională. Cea re- ligibsă me pune înainte ca uă lumină pe u- nulă din discipolii lui lisus Hristos: iar cea națională ne rechiamă memoria fapteloră u- nuî Domnitoră română bună creștină și bună patriotă,, ală căruia nume va figura totă-d’a- una cu laudă bine meritată în istoria patriei și va fi propusă generațiuniloră viitbre ca celă maî frumosă esemplu de patriotismă in- spirată de religiune și basată pe adeverulă moralei evangelice. Serbătbrea sfântului a- postolu și evange...Matheiu ne dă ocasiune fbrte cuviineibsă și plăcută de a cugeta (me- dita) și a predica viața, faptele și inve^ătura acestui discipolă ală lui Hristos și lujnină- toră ală lumii; iar memoria religiosului și adeverată patriotului Domnitoră Matheiă Ba- sarab ne rechiamă aoei timpi glorioși ai i- storiei nbstre române, căndă; vorba de reli- giune și creștinătate, era unu adeveră în gura șî in inima, aceloru strebuni care se luptau neîncetată și sacrificau totă ca se în- temeeze în țâra loru aceste principii sfinte, și măntuitbre pentru societatea omenescă, fiindu că acestea suntu baza adeveriri iri- ■]fea0unt omenesc!, despre care faptele lorii de atunci, din secoli! trecuțî, za pînă astă-^i cumă tnțelegeaă eî simțiri iulă de creștină și patriotă, că fără religiune fără credință, adică, în Dumnedeă și fără fapte morale evangelice nu este creștină bună, nu pbte fi patriotă adeverată ; căci, credința fără de fapte mbrta este, dice apostolulă lacov (c. 2. v. 17) far evangelistulu Matheiă ne încredințbză, că^ Celu ce va face și va ln- veța, acela mare se va chiema intru împă- răția cerului (c. 5. v 10). Astă-felă sfântulă evangtelistă Matheiă, la singura chiemare a lui lisus Hristos: Vino dupe mine, îndată ce aude acestă dulce cuvântă ală Mantuito- tului, se seblă, lasă tbte și urmbză aceluia despre care elă nu se mai îndoesce ună mi- nută că acesta este Mesia celu predisă de profeți și așteptată de ludei; se face disci- polă ală lui, predică îudeiloră și păglniloru numele luî de Fiiă ală luî Dumnedeă năs- cută cu corpulă din prea curata Fecioara Maria din seminția lui David, primesce mbrfe de martiră predicândă evangelia sa pe care ne o lasă în scrisă și cai e a strebătută în- tunericulă secoliloră pînă la noî și va stre- bate pînă la finitulă timpului, ca uă lumină care luminbză pre totă omulă ce vine In lume, dupe cuventulă Mântuitorului: Iată eă cu voi suntă în tbte filele pînă la sfărșitulă veacului; și: Așa se lumineze lumina vbstra înaintea bmemloru ca se vbdă lucrurile vb- stre cele bune și se mărescă pre Tatală vo- stru celă din ceruri,. {Mat. c. 28, v. 20, c. 5. v. 16). înainte de oascerea lui lisus Hristos, iu mea era coprinsă de tatunereculă rătecirii i- dolatriei; omulă era cădutu din demnitatea sa șj din dreptulă seă de omă: morala sa coruptă, viața sa socială nu represinta adQ- veratuluî omă înțeleptă și filosofă, de cătu nisce turme de tirani și robi, biruitori și bi- ruițî, domni și supuși, despoți și sclavi. Sta- rea omenirii în genere reclamă uă prefacere radicală. Astă-felă, căndă a venită plinirea vremii, dupe cum dice apostolu Pavel (Gal. 4.4.) Dumnedeă a trimisă pe Fiiulă seă celă unulă născută din Tatălă fără de mumă mai nainte de tbtă eternitatea, și In timpă din mamă fără de tată în chip? de omă, ca se chiăme pe 6- meni la înfrățire, la iubire, la pace, la lu- mina adeveruluî, a dreptății, a cunostioțeî a- deveiatuluî Dumnedeă și a demnității de omă făcAndu-lă după Dară fiă ală lui Dumnedeă și moștenitoru ală împărăției ceruriloră. care este gătită de la întemeerea lume! tutuloră celoră ce iubescă pe Dumnedeă și facă bi- ne aprbpeluL Atunci dară pe cândă lisusă Hristos începuse misiunea sea divină pe pâ- mbutâ, începuse d>™ lucrulă mîntuirii nea- mului omenescă și umbla învețându și pre- dîcândft prin cetățile și satele Galilei, Iudeii și ale Ierusalimului, fâcîndă minuni prea glo- ribse Intre bmenl însoțitii de discipolii aleși dintre pescari și săraci, și urmatu în tbte părțile de mulțime de popor! care nu se putea despărți de elă pentru dulceața tnve- țeturei luî; atunci dică, și sântulă Mateiă fu chemată de la vamă, la slujba apostoliei; că: trecîndfl, dice sfânta Evaagelie, lisusu prin Galilea a yedută pre waă bmu ședîndă la vamă, ce'se numia Mateiă, și j-a zisă lui vino după mine, bru elă lăsăndă tbte sa sculată și a mersă după dînsulă. Sfăotulâ Mateiă a fostu dar prenumeratu între cei douî-spre-dece Apostoli. Elă este numit de Mar- co și de Luca, Levi alu lui Alfeă, bră însuși se numește pe si»e.Mateiă. Născută în Gali- lea, a fostu ânteiă vameșiă cu meseria saă strîngătoră de biruri pentru Romani; elu își exersa acbstă meserie pe țermurile lacului Genisaretului, căndă lisusă Hristosă ba chie- mată și i-a d^u se-lă urmede. După ce a predicată Evangelia tn ludeea, elă a mersă în Etiopia, unde îi căduse sbrtea, și în Per- sia, saă, cumă se dicea pe atunci, la Par- tani și la Mideni, predicândă și învățândă cuvbntulă luî Dumnedeă po acei popoli ido- latri, de la care a suferită chinuri șj mbrțe de martiră prin focă, după ce maî ânteiă a întorsu pe mulți la cunoscintaj unuia adeve- ratuluî Dumnedeă și acela! născută cu corpii fiiului seă lisusă Hristosă mâDîuitorulă lumii de acea-șî ființă c.u Tatălu și de uă potrivă Închinată împreună cu sfămtalu Duliu, fă- cându-te biserică și aședându-tei Episcopă și preoți. Sfăntulă Mateiă a scrisă elă celă Ahteiu Evangelia șea pentru ludoff, cti ce ROMAWW 28 FT'WRro 16 crejuse predicațiunei ApoetoliloriR incă fiindu In Palestina, ‘tn limba Ebreea&că a®!! Siro- •Cialdal a din care m radusii in grecește nu se /Ne de cine., de și unii dică că s’aru fi tradus!! chiarii de sfântul!! loan Bvange- lislulii care a scrisii Evangelia sea mai tarjiii și mai pe urmă de cătu toți cei-l-alți. Sfan- tnlfl Mateiu a scrisu-o la alu 41-lea anO de la Naștereas, adică alu 8-lea sau 9 ârii după alții aii! 15-lea ani! după înălțarea Mis- tuitorului. Aw închipuite pe icbaâ Ungă dîn- sulv ua figură e omii, sea îngerii, cea d’ân- tete din închipuirile cele simbolice ale lui lezekiil (î, 10) pentru că începe Evangelia sea de la geaealogia cea după corpii a ino- meniriî lui lisusfi Hristosd. Achste este pe scurtii vteța și faptele sfân- tului Apostolii șj Evangehstu Mateiu Eru glasulii lui ca unu organii Dumnejceseu stre- bate rai! voiii loru rocii. veacurile și netncetatu strigă lumei: ’ții- Domnulii: Mat. 7. 12-^21. Tbte căte se ve facă vouă bmenii, faceți și voi asemenea, că actesta este legea și pro- Intrați prin ușa । ea strimtă că lar- gă este ușa și lată calea ceea ce duce în purtare. și mulți suntu cei ce intră prin- trinsa. Ce strimtă este ușia și îngustă lea care duce in vihța, și puțini suntu ce o află pre ea. Păziți-va de prorocii mincinoși, carii vinii la voi în haine de bru înăuntru suntii lupi răpitori. Din ca- cei cei oi, rb- dele lorii li veți cunbsce pre ei; aii doarii voru culege din spini struguri, sad din line smochine? Așa totu pomulfl bunii, bune face, bună acea șii. face, brii pom ulii putreda, rbde Deci totii pomulu care nu face ciu- rbde rele rbdă se tae și tn focii se aruncă: pentru din rbdele lorii îi veți cunbsce pre dln- Nu totu cela ce ’mi ^ice mie Dbmne, Dbmne, va ci cela ce în ceruri. Gap. 6, intra intru Împărăția ceruriloru, faee voea Tataluî meii, carele este 1 4, 15.—Că de oru grâșalele lord, erta-va veți erta Omeni- și voue TaiălH celii cerescu; brii de nu veți ei*ta bmeniloru greșalele lorii, nici Tatălii vostru nu va erta voue greșialele vostre. — C. 5, 43—36. — Ați audiții că S’a (jisu: Se iubescî pe veci- nulii teii și se urăsci pe vrășmașulu teu. Eril ett (Jicu vouă; Iubiți pe .vrășmașii voștri, binercuvîntați pe cei ce ve blăstemă pe voi, bine faceți celorb ce vă urăscu pre voi, și ve rugați pentru cei ce ve superă și ve go- nescu pre voi, ca se fiți fiii Tatălui vostru celui din ceruri, eă pre sbrele sei) Ilil re- sare peste cei rei și peste cei bual, șl plouă peste cei drepți și preste cei nedrepți.— G. 5. 14—19 Voi sunteți lumina lumii; nu pbte cetatea a se ascunde d’asupra muntelui stăndii, iți aprindu făclie și uă puni! suptii obrocu, ci în sfeșnicu și luminbză tutuloru celoru ce suntu în casă. Așia se lumineze lumiua vbstră înaintea bmeniloru ca se v&jă lucrurile vbstre cele celti nitd nitu bune și se mărbscă pre tatălu vostru din ceruri, Se nu socotiți că am ve- se stricu legea s*aă prorocii; n’am ve- se stricu ci se plinescu. Că aminu jiefi voue pînă ce va trece cerulâ și pamentulu, uă fotă sau uă cirtă nu va trece din lege, pînă ce vorii fl tbte. Deci cela ce va strica una dintraceste porunci mai mici, și va în- veța așa pre Omeni, mai micu se va chiăma întru imperăția cerurilorn erii cela ce va face și va tnveța, acela mare se va chiăma întru împărăția cerurilor!!. — C. 28 sg. 20.— Drepții aceea, mergîndu. învățați tbtenbmu- rile, botezândule pre ele în numele Tatălui și alu fiului și alu sfântului Duh!!, învețbn- dui pre dânșii sâ păzească tbte căte amil porunciți! vouă, și iată ed cu voi suntii în iote jilele până în sfîrșitulu vbcului amin. Acbsta este sublimitatea moralei evangeli- ce, predicată pe pământii de inlrupatulu Fiulu și cuvgntulu lui ga nu înțelegător u tului Evangelistîi nostre întemeiată Dumnezeu, alu căruia oi- S’a făcutii servitorii sfân- Matheiii patronulii scblei in memoria bătrânului și virtuosului domnitorii ălii țbrrrii Românesc! Eu Matheiii Bararabiî voevodu, bunulii cre- știnii și domnulu urmașii alu strebunilori? sei Basarebi. Acesta este unulii dintracei buni și bravi domni ai Românilor!! carii se luptai! pentru lege și pentru moșie du- pă cumii ge esprimă vechii noștrii cronicari, adică pentru religia părințiloru și pentru pa- trie, ca se le Întemeieze și se le asigure urmașilorii lorii și pe una șf pe alta: și cre- dința lorii, religiunea românilor!! ma fostO alte, de venirea de câlu rituluL la începu tu Iii cristianismuluJ și deja RomanilOrfl. m Dacia și pînă astăzi, credința Ortodocgâ a bisericii ri ă- Mateiu Basarabii prin simțimântulu seu religios!^ prin credința sa In Dumnezeulu parințiloru sei, prin curagiulă și taria carac- terului seu,, a ajunsă se Interne®re și sa a sigure românilorfi urmașilorii și, patria și re- ligia rare erau atumcî fbrte tere bântuite șj una și alfa. Gu credința să în DumnedeO, prin urme înfrunta și ține tn respectă pe toți inemicii din afară și din năutru; iaru prin zidirea bisericilor!! și a monastiriloră, și prin tipărirea carțilorii freTigibsd în limba ro- mânbsea, Matheiu Vodă Basarabii, asicură ro- mâniloru, religiunea, patria, naționalitatea Astu felii Matheiu, Basarabii prin tipărirea cârțilorii în limba națională, prdcum.il Pravi- la de la Tergoviște din anulă 1$52, Caza- mia de la Govora anulă 16 42 și attele» se fhee unii alții apostolii pentru români; căci biserica vorbindii prin elă românilord în lim- ba părințiloru lorii, i-a învățate a cunbsce și a simți totii mai multu căci suntu ro- mâni creștinis și creștini drepții credincioși Mai multu de patru-zeci de biserici șf mo- nastiri frumbse, bine întemeiate și bine în- zestrate, atestă chiarii ochiloru noștri și pț- nâ astăzi triotisrnulâ faptele lui ționalitate, religiozitatea romănismulii și pa- lui Matheiu Basarab predicândii de arme, de credință și de na- căCi fie care monastire de prin fundulu muțiloru și alu văilorii era unu a- zilu, în timpii de turburări năvăliri de vrăj- mași, ca niște forterețe pentru totii felulii de bmeni carii găsescii aci ospitalitate și a- sigurarba vieții; bilitate; aici se tere desgustați sind uă viață numai aici era bre care sta- adeposteaii și bmenii de li- de turburările societății gă- limslită care este neapărata studiului și lucrului. Aici gasimil și urmele celoră mai vechi lipogrii, precumO la Govora, Snagovil și alții Aici darii în umbra dbsă a paduriloră și în adăpostul!! munțiloră, de- rute nostru românii umilitii, după Evangelie, și fără pretențisne de deșiarla filosofiă lu- mbscă» își îndeplinea misiunea sea Aposto- lică predicândii morala Evangelică și cu cu- ventulii și cu fapta, tipărind ii cărți și în- vățândâ pe Români în limba lorii crestină- tatea și virtuțile cetățiănesci, de care ple istoria nbstră trecută este plină, învățătura copiilor!! de a piti și scrie nesce, pînă eri se făcea de cătră esem- Darii roma- clerici chiari prin orașe în pridyorulu bisericii, de unde a remasil și numirea de Dascalulu Bisericii. Putemu daru țjice fără contesta- țlune că Biserica nbstră este prima scblă a românismului și paladiulu naționalității nbs- tre; căci aici s’a învățatei ânteiu și s’a pro- pagatii limba și istoria s’a scrisii și S’a păs- trați!. — Se recunbscemil însă și se martu- risimu că acbstă isbăndă, acbstă con 'istă na- ționale, o suntemu datori binecredincioșiiorii nostrii Domni betrăni, daru mai multu de cătfi altora, în creștinii Mateiii contimporanul din Moldova a cătu pentru limbă, bunului Basarabă care asemenea cași și rivalulii șeii Vasile Lupu datu probe cu fapta eă este pomulu acela care face râde bune pentru care și guvernulu terii tn onbrea și eterna memorie a numelui seu, a instituită Liceuiu cu acești! nume, de unde junimea romană se adapă cu învățaturi^ necesarii spre a deveni la timpuld loru buni cetățiani și bum cre- știni; căci fără religiune nu este adeverată moralitate, nu este adeveratu patriotism!!. Onbre dar, laudă și eternă memorie repau- satului Mateiu Basaraba Voevodu, care a a- prinsâ In țbra sea lumina evajjgeliei și a na- ționalității pentru care du drepți! cuVântu putemu se’î aplicăm!! cuvintele Mântuitorului dm evangelie; Așia se lumineze lumina vbs- tră Înaintea bmeniloru, ca se vdjă faptele vostre cele bune și sd mardsca vostru En! Mateiii, aprbpe celp din ceruri. pe sântulii Apostolii și ca pe ună ucenicii și prQ tatălu Evangelistâ prietenii de alu mântuitorului nostru Isus Hnstos, fiiute și cUvbntulă Iui D-rJeu, se-te rugâmil cu umilință ca. se fiă mijlocitorii către- Tro- nulu celui Prb înaltă pentru apărarea aces- tii creștinești țere de bântuirile văjuțilorii și nevbjuțilorp vrăjmași; pentru întărirea Bisericii sble și întemeierea sitrițimentutui re- ligioși! și alu datoriei în inimile nostre ale tntulorh; pentru senătaVâa, fericirea și îmul- țirea aniloru vieții bunului nostru Domnitorii Carolu I pe care Dumnezeiasca Sea Prove- i ni* ba dat pentru 'senătatea și înde- lungirea jflwWfi prb sânțitulwi MâtroplitO sprijinitor du Ortodocsîeî Bisericii luj Hrfetos 1; pentru prosperitatea instrucțiune! publice în genere și a Liceului Mateiu Basarabii în parte; pentru luminarea junimei studibse, întărirea străduinței lâ învpțățunv sciințeloril spre lu- minarea minții și formare^ animei loru prin morșla Evangelică care este adevărata flloso- fia cerbscă dată de D-jeu prin lisus Hristos; tn flne tei ii ca protege fesoralu se rugămn pe sântulu Apostolii Ma- prin rugăciunile săle către D-^eii se și se Intărăs ă pe totii corpulii pro- tn lucrul*!! cultdrei sdințelurd și alu adeveratei morale creștine, carii astăzi cași în alți ăne lâ fliua sântului Ap. Mateiii, ins- pirați de acești! religioșii simțimbntă s’aua- dunatil împreună cu toțj școlarii liceului Ba- saralattși depune rugăciunile lorii în numele sântului Ap. și Ev^ Mateiii tn acești! sântii și Dumne^eescb templu^ se ne' rugâmil ase- menea frațilorv, și pentru aceia ce dm cauze bine-cuvbr tate nu s*au tntemplasiî aici la a- cbstă solemnitate amin. PARTEA COMUNALE. GONSILIULU MUNICIPALI) DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA VII. Duminică 11 Fevruariu, 1868 D. C. — C. — V - P. Presențî: 'Panaioti!, primarule, Lapati, consiliaru-ajutorii, Hernia, idem Buescu. idem, — Gr. Serrurie, idem, — N Manolescu idem, i - v — Anton StoianovicI consiliati. — B. Protopopescu, idem, — N. Pancu, idem, — T. Mehedințianu, idem, — Dr. latropolu, idem, — D. Culoglu, idem, — Gr. Lahovari, idem. Absenți: — G. Petrescu, consiliarfi-ajutoru, — I. Mai tino viei, consiharii, -- Eug Carada, idem cu motiv. ■ Ședința se deschide la 1 '/, orâ după mbjL Procesulă-verbală ală ședinței pre- cedinte se citesce și se adoptă. La ordinea (jilel suntă reciama- țiunile primite în privința listeloră electoral! pentru corpurile legislative pe anulă curentă. D. primară pune în vederea con- siliului reclamațiunea d-lul Barba Gănescu, alegătoră în colegiulă 1 pentru Adunare și 1 pentru Senată, prin care cere a se șterge din lis- tele (jiseloră colegie, optă persbne, cari aă încetată din vieță; 11 alte persbne, cari n’aîi cualitatea de ro- mănl; dd. Stephan Bellu și C. Ra- cotă. cari la alegerile trecute aă exercitată dreptulă d-loră electorală în alte judecie; dd. Petre Custpv, Scarlată Gr. Ghica și Em. Faca, cart ’șLar fi înstrăinată proprietățile cu cari figureză în liste; d. lancu Bălăceanu, fiindă trecută de două ori în aceleași liste, se se stbrgă uă dată, și în fine numele d-sele se se stbrgă din lista colegiului 2-lea, căci d-sea a fostă și este înscrisă la co- legiulă 1. D. primară (jice qă, invitândă pe persbnele contestate de d. Gănescu ca neîmpămentenite spre a veni se probe că suntă români, s’a presen- tată la. primăriă acestea și anume : 1. D. Frideric Bossel, care a de- clarată eă n’a obținută âncă natu- ralisațiunea, pe care a cerut’o de multu; 2. D. Miron Vlasto, care a decla- rată asemenea; 3. D. Ibn Riga, care a (jisfi și îasu-șl că este supusă străină , 4. D. Andreii! Dobrovoiski. care a făcută uă asemenea declarația neț 5. D Carabet Vamcoglu, care a declarată părinți pământeni; că este născută aci din 6. D. Civorcu Samabuincu, care a ©olarattî asemenea; 7. D. Gabriel Michail, care a făcută uă asemene i declarațiune 8. D. doctoră Petre Keresteni, care o contestată și de d. Dumitru Ghica, și care a presintată uă co- piă după, raportulă pu data din 24 Maiă a secțiuni 6 a Adu- nării legislative, către acbstă Adu- nare prin eare se arbtă că secțiu- nea în unanimitate este de opiniune a se da d-lul Keresteni dreptulă de împământenire după împlinirea sta- giului de 7 ani de la a sea cerere către Domnitoră, făcută în anulă 1860 Augustă 29. D Keresteni a adăugită, (jice d primară, a- cestă raportă este a se vota în cu- rendă de Adunare, și a i se ițecu- nbace dreptulă de cetățiană romănă, fîindă deja expirată stagrulă de 7 ani. DD. Jean (51enk și Stephan Leh- man n’aă vbnită după invitare, (jice d. primară; bru despre d. Sterie Dumba, s’a luată informațiune po- sitivă că se află domiciliată în Vie- na, și nu se scie daca este împă- mântenită^ Consiliulă decide cele următbre. Persbnele aretate în reclamațiu- nea. d-lul Gănescu că aă încetată din vieță, se stergă din liste. D-nii Fr. Bossel, Miron V/asto, oan Riga., Andrei JDobrovolski, loun Klenk, Ștefan Lehman și Ste- rie Dumba se stdrgu și d-loră din liste In privința d-lul doctoră Kere^ steni, D. Serrurie este de opiniune a se mențină înscrierea ;sea în liste, iindă că uumitulă a împlinită sta- giul ă de 7 ani cerută de lege, și Adunarea nu pbte se nu! recunb- scă dreptulă de împămîutenire. D. Lapati nu împărtășesce opi- niunea d-lul Serrurie căci Adunarea n’a încuviințată încă împămînteni- rea d-lul Keresteni, și însuși ’de ar a- fi încuviințat’o, ea trebue aprobată și de Senatu. Pînă atupcl dar D. Keresteni nu pbte figura în listele electorali. Consiliulii. adoptândO opiniunea d-lul Lapati șterge din liste numele d-lul doctorii Keresteni. D. Serrurie voteză contra. In privința d-loră Cqrabet Vani- coglu, Kivorcu Sarmabaiucu și Ga- briel Michail, d-nii consiliarl Cur loglu și StoianovicI și D. primară declarândfi că cunoscu cumfl că nu- mițil suntă în adeverii născuțl în i Bucuresci din părinți pămîntenl, con- siliulfi manține înscrierea d-lorft în listele electorali. In privința numelui de lancu B î- lăceanu ce D. Gănescu diee eă este trecută în liste de doue ori, consi- liulii, cunoscăndii că suntu doue persdne una D. alta D. menține nume. cari pbrtă acestă nume: lancu Bălăceaifu unchii dă, lancu Bălăceanu nepotulă, în liste amândoue aceste Asupra cererii d-lul Gănescu de a se șterge din liste d-nii Costache Racotă. și Ștefan Belu, D. Laho- vari este de opiniune a se manține în liste înscrierea .acestoră persdne, căci ună alegătoră pbte fi înscrisă în mal multejudecie unde are pro- prietăți, și are dreptulă a vota în orl-care din aceste judecie, dupe cumă va voi. D. Lapati qlice că era de opi- niune a se invita d-nii Racotă și Belu se viiă spre a declara daca în adeveră ’șl aă alesă domiciliulă po- litică în alte judecie; dar fiindu că D. Lahovari voiesce a se desbate cestiunea tâuidipamo, d-sea D. La- pati aretă că nu împărtășesce pă- rerea preopinentului. Ună alegătorii uă dată ce’^I a alesă domiciliulă politică într’ună altă judeciă, unde a și votată, nu mal pbte intra în este rugată a se adresa la domnu nici ună colegiă electorală de aci,'C. A. ROSETTI. daca na declarată strămutarea do- miciîfckf seă cu trei lune mal nainte de revisiunea anuală a listelor®, con- formă art. 30 din legea electorală, d-nii Belu și Racotă fiindă în a- cestă casă — daca în adeveru se probeză că aă votată în alte ju- decie. — D. Lapati e de opiniune a se șterge din listele județului Ilfov. D. Lahovari respunde eă d-nh Behj și Racotă, sciindu-se înscriși și în listele acestuijudeciă, n’aveaă de ce se mal declare schimbarea? domiciliului politică ală d-loră, după cumă <^ice D. Lapati Daca I-amă șterge le-amă ardica ună dreptă ce le acordă legea, și pbte ’i-amă priva cu tqtulă de dreptulă electorală pe acestă ană, în casulă căndă d-loră voră fi declarată în cele-J-alte ju- decie unde suntă asemenea proprie- tari că-șl aă alesă domiciliulă po- litică aci • D. latropolu se uuesce cu opiu- nea d-lul Lapati, căci după cumă (jice d. Lahovari n’ar putea esiste domiciliă politică, și prescripția nea legii în acestă privință ar re mâ- nea înlăturată. Se pune la votă opiniunea d-lul Lalovari, și nu se adoptă, ci se de- cide a se invita dd.. Racotă și Belu se viă spre a declara daca în a- devără aă votată îna Ite judecie. In privința d-loră Scarlat Grig. Ghica, Emanud Faca și Petre Cas- tor eonsiliulă chibzuiesce a se in- vita acest! domni la Primărie pen- tru mâne Luni, se declari daca tn adevără și-aă înstrăinată moșielb ou cari figurbză înscriși în liste, saă, la din contra, se probeze eă încă posedă acele moșii. In fine, numele d-lui Barbu Gă- nescu se șterge din lista colegiului alb 2-lea, după cererea d-sele fiindu trecută în colegiulti l-ib, unde vo- tdză. D. Primarii aretă că d. Nicolae I. PetrovicI, după reclamațiunea prin care a cerută a fi înscrisă în cole- giulu ală 2-lea, a probată prin chi- tanțele perceptorelui finanțială că doue proprietăți ce are, una în su- burbea Curtea-vechiă și alta cum- perată de curăudă de la prOtopo- pulă Ștefan, în. suburbea Vergulul, suntă supuse lă eontribuțiune fon- ciară de lei vechi 161, parale 3 pe ană. fVa urma). MIRELE ROMÂNIEI. DE AL. FLECHTENMACHER. de A -eșitii acuinil de suplii tipării și se află v^n^are la magasinulii de mdsîcă alu. d-lui Gebăuer și la librăria lânidU. Este cunoscută frumbsa poesie naționale Mirele Romănidi, cumii și numele d-luî * Flechtenmacher, legalii d’atâle compuneri de' unii caracteru adeveratii romănesoi! și d’«ă dulcbță de melodia neimitabilel Noua Horă ăe vinde pe minlmulii preejii de 1 leii nuofi: TlfiATMUJ MLIDLO *PA8C A.LLY Juol la 29 Fevruariă 1868 . Se va joc» piesa t mw ii i» ckii Dramă naționale tn 5 acte și 9 tablouri. Inceputulă la 8 ore. • SE CERE»" w ¹ ¹ *■ Gheorghe 1868 înainte, uă casă avândă șese, oda» MARI pentru stepăni, odăi pentru slugi și atenanțe, tbte în bu- nă stare și cuă posițiune centra ije,— Proprietarulă unei asemenea casă RCMAWO 28 FEBRUARIU P6F DE ANGAGIAT UA MAȘINA vin: IE. Loculă virană pentru bătută PORUMBEL Do- * * ! aeb bia Bărbătescn strada rit orii se voru adresa la d-nu Nae viiloră și parte calea Craiovci, pro- Fârvulescu Arendașuln Moșiei Băr-* prietatea d lui Ic n Stamu reseum- căneaci, districtulă Prahova. j părată de imbatic se vinde ohahvnicu. No. SI. 6—2$. i Doritorii se voru adresa pentru tot- ’ Trimis 1n Tlrnn rint O vis otvnrln H ANULU. «nsă din calea 1 loru vis-a-vts de biserica Răs- Moși-{ INCHIRIATU și^VIND-ăWE tură, rsc arendd$ă dc la Sf. G e-li rii bp Vorii adresa I» Propria- A coji și de abb-tipară și so sflă Răa-/ ■-* dmie nm-.whv mum nn doue a. orgie viitoră. Doritorii se voră a-1 tara Meatul Hotelă dămna Elena d s, atătă la noi <*tă știe dfoese la propmtarulă loră ce iu-1 Manh ■ -- - - ■ ... cuesci îe strada Floreac No 7 1- tA, doue pt echî casa cu or a a- , A de anb-tipară și bo află van, cu șapte -ă ăliî de d suptă , țagiurî, su >ia Mihaiu-V; ă sti. și loculă lui se L iirir$ă 1 otu Mihaiă-VodL, No. 57. Dc rii se de la Sf. Gheorghie viitoră. Se vor I voră adresa la D-na Zoe Vasilin, t DE ÎNCHIRIAT. Doue Bolți din strada Germană de sub casa cu No. 10 de la Sf. Gheorghie viitoru. Doritorii se voru adresa la propie- tariu loră ce locueșce chiaru d’a- supra Bolți!oru. mdlă, la proprietarii strada Brezo- iianu No. 33, coldrea verde. No 111. 2—3$. No. 81 6-2$. adresa la subt-semnatulu proprietar- totf la numita proprietate, iu PJoescî său aici în Capitală str. frumdsăr G. G Bușescu. No. 114. 6--3$ De inchiriatu șiviNpARE. || Casele cu Circiuma din aubur- „ ,E INCHIR1T Birtulu din U- lița Covacii N. 7. cu Pivniță bia Silvestru strada Silvestru strada Silevestru și pidarului proprietate a încăpătdre de 14 buți, avîndu t6te DE VINțlARE 700 Oi cu Ber- d-lui I6n Stamu, se închiriată de becii loru, pe Moșia Sepunarii la Sfîntu Gheorghie viitoru, și se din districtulă Ialomița asemenea mai vinde ohavniefi. Doritorii se voră suntă și Vaci și Biolițe bune pen- adresa pentru tocmdlă la proprietar tru casa ae cea mai bună rasă. strada Brezoianu No. 33, col verde No. 115. 3—3$. No. 112 2—3$ trebuinciăle. Doritorii se voru ar dresa chiaru ia acestu Birtă. IIE VINpARE, Semînță de Tu- ■ ^tunu Turcescu lingea în Btacu- resci la subt-însemnatulă strada Ga- broveni No 25 și în Htesei k Ma~ gasmulu D-lui Andrei Suater. Natan Almosnino. No. 89. 15—2$ GALATI No. 113. 3 3$ ||E INCHIRIATU și VINpARE ■ -^Casele Maiorului Mateescn str. j Negustorii No. 19,6 camere grajdiu I șopron, 2 pivniți și grădiuă. P rE ARENDÂT Moșia Cepturași ■ " Plaiu și Disirictu Buzeu cu par tea de munți Siriuluî fânețe arături ș> Livezi de Pruni și alte calități. Moșia Jivesci Comuna Tărlesci dis. BBAILA G1UKGIV. la V$v&e din Plainlu Teldjenulii Grigore Florescu. | districtalu Prahova ; e^u la sn'b-sem- 3—6$- I natulă autorizată flora® de dumnei EFORIA BISERICII CREȚIU î'¹¹™ ae»⁵®⁴* Gheorghe Manta. LESCILOR. Apartameutal ca «8- 8 — 3$ No. 97. Moșia sub-semnuit iui da cei a Ita IțiU e rețeltt d 2 — I lei veeh”: tulul de susă ikspre pasagiu ocu" f patu de D. Anton Gugiu, se înehr | r;a$ă de la Sf. Gheorghie viitoru. ₛₐₙdru, s’a pusă la Loterie. LOTERIE. Ună Piano de Tem pier et Fih im leintiu de Pali- PROECT PENTkb FORMALA IN^I MANCEI ROMANE de 8. VAl^BERG Doctoru in Drcptu si candida fi în Philosophie. Una Doritorii se vorii înfățișa la cance ₛᵤtă numere a 1 galben No. Dori- larii Eforiei tn curtea Bisericei, în torit poți se'lu va$ă la Magasinulu tdte filele la ori ce oră. No 105. 3.-3$. • ’N l’IANO puțiuă întrebuințată “ ‘este de vân$are, în casa Dom- nului Scarlatu Padadopolă, uhțs j D-lui Breul, Piața Tealrulvi unde se potu lua și bilcturi. Prin unul Stelea No. No. 103. HOTELULU numitii dc ~Bucu- dⁱⁿ va anunța > ii G. ,, --- Lose............ 65 30 „ arnăută ghircă............ Creditul^........ 83 70 Secară.................................... Acțiu. băncei 707 --- Porumba ........................a........ Onju................................... ... Argint#......... 116 10 Ovăsu.................................... Argi. îu mărf. 113 76 Meiă....................................... Ducați........... 5 54 Raplță.................................... 255—295 132- 310 — 206 — 250—255 230^285 305—310 225—230 160—165 Corăbif-sosite încărcate ?> „ deșerte... „ pornite încărcate „ >> deșerte.. Vapore sosite....... „ pornite.......... Șlepuri pornite și în- , car ca te la Suliua...^... Anu 1868 OBSKIRW Văleni, timpulu frumosă. Mărgineni, timpă variabil, cald, sdre. Cămpina, senin, cald, 6 gr. R. Ploeșt“, timp variabile, s6re, cald, 7 gr.R. Găeșfî, nor, pl6e, 13 gr. R. Buseu, senin, apeie mici. C. d'Argeșă, senin, cald. Calarași, senin, cald. Focșani, nor, calmă, apele mari lassy, senin, plus 6 gr. R. Urziceni, seuin, vînt, N. E- laloin. debor Calafată, nor, gr 10 Vasltiifi, senin, cald Huși, timp închisă, vînt. Lcova,. seuin, apele vină. Fălciu, noră, viutu. Cahul, senin, vînt tare de S. W. Bolgrsd senin cald 4 gr. R. Giurgiu, timp frumosă, cald 10 gr. Severiu, ploe liniscjtă, plus 5 gr. R. Slatina ) Caracal) timp ploiosu, frig, 4 gr. K Bechet) Măgurele, cald 8 gr R timp noros. Mixil, frig potrivit, sesin, apele mal mici Tecuci, cerulnoros, vînt dc O. pl. 4 grR. Pitești, pldc, căldura 9 gr B C Lung, p!6e, căldura gr. R. T. Ocna, cald, cerul senin, apele mici. Adjad, negură, puțin viutu S. 0. LOCVCEI ' 9 Martin⁻ Piatra, piua 2 gr. K. nori. calm. Reni, timpul senin, căldura 5 gr. R Galți, timpă frumos, senin, cald 10 gr.R Roman, nori, plus 2 gr R. Dorohoiă, vîrt slab, S. înoratu Mifiăileni, înorat, zapada ss top. vînt S Botoșani, plus 6 gr R vînt din N. W- LUMINAREA CU GAZ FLUID A ORAȘULUI BUCURESCI ADJUDECAȚIUNEA PUBLICA VA ConcessionHiulu va construi cu a sea cheltuelă pe unu locfl ce-i se va dadeOrașii usinele și tote accesoriei® necesarie pentru producerea gasului. Elfi va face totfi cu a sea cheltuelă lucrările de canalisare, punerea conductelorfi și tuturorfi accesorilorfl, pe uă lungime dc 100,000 metri. Tdte lucrările vorfi trebui terminate precumu urmeză:' 65,Q00 metri de canalisare, usinele și tote trebuincidsele, vorfi fi puse în stare dea funcționa celu mal tări^ifi 18 luni dupe Iricbiăiarea contractului, eelo-alte 35,000 metre Fl 8AMBATA LA 2 MAKT1L 186£. î ru cele ce se vorfi mai stabili în acești cinci ani cu dieltuela Orașului pentru strate i șefi edificie publice desemnate de Comună. Laternele cu consolele loru și tâte aparatele pentru aceste 4,000 becuri vorfi fi date । de Intreprin^etorfl, Luminarea se va împărți în trei categorii: becuri ar^endfi 200 litre pe oră, beedeuri 140 și becuri de 100 litre. Numărulfi fiă-^cărora va fi fixată de Comună. Cele-lalte condițiuni ze potu vedea in caetulfi de însărcinări la casa Comunală. vorfi fi gata celii mal târziii cinci ani dupe data convențiunil. Intreprin^etorulfi va fi datorii în acești! timpii a executa îndată ori ce lucrări de ca- nalisare pentru strade s6fi edificie publice, ce’I se vorfi cere de Grașii! peste perimetrulfi însemnați! până la uă sumă fixată în sumisiune, înse cheltuelele vorfi privi pe Orașifi. Orașuli! se obligă pentru 4000, becuri de gasfi, însă 2,000 celfi pucinii se vorii a- ^eza pe percursulfi celorfi d’ântâifi 65,000 metri de canalisare, și 2,000 atâtii pe cele alte 35,000 metri de canalisare, la care mal este obligatii intreprin^etorulfi, câți! și pen- No. 72. 12—3. Hecomandă Onorabilului Publ depositulu meii celu mai ma de ș6se feluri de pălării: preci de pâslă, mătase, posta vii. par ma paie și de imitație de panai pentru bărbați dame și copii prețurile cele mai moderate. En gros și en detail. ⁵⁸ ” SIGMUND PRAGER. Bucuriei, Strada Carolă I. No 4 și 23. 2 NE ÎNCHIRIAT de iu sf Gheorghe, apartamentulă de susă ®-^alu caseloră din podu mogoșâi în fața piețil Ministeriului de Financie, șapte încăperi susă, pivniță, bucătărie josă, grajdă șo- pronu în apropiere de proprietară. Vasiliă Bresianu. No. 61 ț f 10—3$ ț^UB-SEMNATUL încunoștințd$â Onor. Publică, că posedă cu h^noștința de a da lecțiunl surdo-Biuțiloru în limba sa Elenă, și cine are necesitate d'un «semensa profesoră, se ve adresa că- tre Dnmndlul D. Ducevicî din Braila. _________ B. B. Krasoborgis. Concurenții se vorfi presinta în dina fixată cu oferte sigilate și garanțiă 50,000 franci în numerarifi sdfi în hypotecă în va 16re îndoită. Ofertele trebue se arate prețurile pentru metrulfi cubfi de gasfi, suma de metri de canalisare, ce oferesce concesionarulu a mal construi în cel cinci ani cu cheltuia Co- munei peste perimetrulu fixații, întinderea terâmulul necesarii! usinel și condițiunea cu care la expirarea termenului vorii deveni proprietate a Comunei lucrările făcute. No. Primară, C. PANAIOT. Cu- pogonu sdă fu totală, uă moșiă de câmpu, pe apa lalomițel, cu apropiere de Oltelniță și Călărași, învecinată Cu sabe mari ee lucră$ă pe dânsa, mărimea 150 stînjcni latu (masă); și aprâpe 6,000 lungu, sdu în pogdne peste 600, romane pe adma propri- etății. In plată se priimesce și obligațiuni rurale. Doritorii se voră adresa în Bucuresci la d-lul Ștefan I6nidi bancherulă, strada ger- mană No. 21. No. 45. 4—2$. CASSEDEFER uieure în contra focului ș’a spargere! pentru conserva- rea dc banii și documente, singure premiate la Esposi- țiune din Pariu, avem fn Depou în Bucuresci la D-lor âPPEL4C [E, STRADA COVACI N° I 100,000 F-ei acelui care va deschide brdsca u6 tiă fără cheia ci, Priimim în plată și Obligațiuni Rurale române, cu ună cursă avantagios pentru cumpărătorii de Case. F. WERTHEIM et C-IE. LA MAGASINULU »IM, STAIC IVI T 3 Aii sosit HTKIIIII MARIWATH NB. Se asceptă pentru post mal multe lețlelic ri dle Mare (Havaricale)ₒ Wî;V*S De Vânzare în OrașulQ Turnu-Măgurele. O prăvălia cu două odăi în dosulă ei și cane d’asupra prim- niți cu boltă dedosuptu avîndu în dreptulă ei erăși 2 odăi. Alto 2 prăvălii alături cumu și deosebită în curte alte 8 încăperi în 2 etaje avîndu și dînsele pimniță dedesuptă; tdte aceste se află situate în fața pieței celei mari. Clădite în anulă 1865 și 67. Doritorii dc ale cumpăra să se adrese$e la D-nu Ilic Nieolits proprietarulu loră cc sc află cu șederea în Turnu. No 10—2$. MACISM IM MMM 1 Iii (dleu Mogo^oei vinawi» fle PmM ^omneac, in co^iu. Anunciă D-k>r uA gricultorî că au sosit sămîuță de Luțernâ. adevărat franțesă și de cea mai bună calitate și sămînțe de Tutun 'Turcesc Iaca LA MA ASINU FILEANU & IO: Strada Germană in eolfu «pre Hotetu de Europa. Sub-semnațiI recomandămu Onorabilului Publica, că ne-au so- sită din nou STRIDII prospete, MELCI de Transilvania, Curmale barbarine pe ramura loru și Nougat de Genova. Filkanu et lone^cu. Tipografia C. a. Rugiți, Strada Academiei, No. 22»