t - ANULE ALU DOUE-SPRE-DECTLE. ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU RăMANU No â.- REDACTIUNBA STRADA ACADEMIEI 22. VOIESCE ȘI VEI PUTE FE 1KU..............LE! PE S£SB tWf. .... ₙ PE TRkT LUNI o .... |₉ FE UA LUNA........... « NOU! UNU BbEMULARU 24 BAwf PENTBU PABIS PE TK1MESTHU FB. 20. PBmBU AUSTBU.........FIOR. 10 VAL, AUST. CAUT. PIST. — 58 24 29 12 — 15 5—6 NULU Articlele trămise și nepublicate se vorfi arde. •+- Redactorii respun^etoru Eugcniu Carada. DUMINICA, 25 FEVRUARIU 186'3. LUMIN^ZA-TE ȘI VEI Fl PBNTBD ABONAMENTE, ^NCSpIUBl Șl BECLAM4. A SE ADRESA BSICOiiBeCl, LA ADMINIHTRATItTNEA E1ABOLEI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUÎ țl fBI» POSTA. - LA PARIS LA D. DARBASfALLEORAIN RUE DF. 1,‘aSCIENNE COMEJ1IB NO. 5. A N U N ț 1 0 Rl L K LINIA DE 30 LITERE..........40 BANI 1N6ERTIUNI țl RECLAME, LINIA . . 3 LEÎ NOD1 Domnii Membri ai Comitetului Societății Transilvania suntă invitați a se Întruni a- casa la subscrisulă Duminică 25 Fevruariă. la 1 oră după amia^a-^IL La ordinea ^ilei mai multe afaceri importante. Președintele Societății „Transilvania" A. Papiu Ilarianu. răpede/ care este bre sfatulă ce-I dă dupe tribuna adunării? — „Ministeriulă dacă va veni, „Totă acâsta este și impresiunea Memorialului diplomjatică, căruia i se anUnciă din Capitala turcă, că astă-di chiarii, c’uă propunere de Pbrta e mâl asicurată despre par- tea Rusiei, și că nu se âscâptă la complicări imediate pe fermii Du- neatârnare, -eu' voiu fi celu d’ântâiă care voi supscrie și voi J¹ ‘ i) Letopisețe; t, 3, p. 133 se. va con- rile făcute plinită, ce și șe s’au Cu tdte de ministeriu, ce sume s6ă Im- aă mai remasu de Îndepliniți!, făcutu cu cele Împlinite. acestea, pentru ca se fimu drepți cu desevâșire urmâză se facem u partea cul- pei fiă-căruî părtașii. Dâcă casierii tn genere aii foștii negligințî tntru a percepe amendele și conflscațiunile, nu este Insă mai pucinii adeveratfi, ce însă-și procedura criminale conținea germineze unei neregularitățî care urma neaperatu se tragă după sine acelă re- sultatfi daunosfi fiscului care e semnalați! tn vorbita circularii, și pe care d. ministru cu obicinuita sea dorință, de a Îndrepta reulii ori unde ’lfi arii descoperi, au voită se-lă curme uădată pentru totu dOnna. Procedura au prescrisă ca amendele și conflscațiunile se se urmărâscă și se se adună, in numele ministeriului publică, de către aginții fiscali De unde tnsă era se cunâscă aceștja tote copdemnațiunile pronunțate da instanțele ju- diciarie ? Funcțiunile loră suntu așia da parate de ale justiției. încătă nu esiste unii rșportă, nici ua comunicațiune tre aceste doue administrațiuni; fiă care se- nici Ip- lu- cuteză In parte fără de a șei și fără de a se preocupa d^ ce face cea-l-altăg căci nici uă lege, nici unu ppglementu de adminis- tra țiune publică țțu le au impușii ver-una atare obligațiune, așia dâră curțile și tribu- nalele aii totfi condemnatfi mereu la amende afi pronunciatii confiscațiuni șj Intru acâsta și-au Indepimitu datoria» Era urmăriți! percepțiunea acelora fiscațluni, șf intru acâsta nu ;datoriele lorii; căci cele mai casierii nu au amende șrco- au lipsiți! la de multe ori mesura de a numi comisiunile de constatare. respectând ii- totfi uadată și spiritule ge- nerale a legislațiunii. Procuroruli! nu este aginte comptabile, legea nu i-aii dati! drep- tulfi de a aduna bani și nici că pdte avâ uă atare Însușire de 6re-ce nu este ținută a da cauțiune solvabile care arii garanța con- tra unor mulsalver₍sațiuni eventuali. Circularia ndstră ținea sâma de fote aceste tmpregiu- rări, și uă esactă a iei aplicațiune nn ar fi lipsită de a aduâe resultatele pe cari le do- resce d. miuistru și noi Împreună cu dom- nia-sea. Lucru curiosO, d. ministru aii foști! așia aprâpe de regula din circularia ndstră și cu tote acestea nu ati nemeritu-o. Dom- nia-sea vomdti a face controlul u asupra pri- mirii baniloru mai eficace, dorință forte lo- gitimă și lăudabile, ordina d-loră președinți a tribunaleloru se aibă a comunica casiării- loră respectivi tâta sentințele cari arii pro- nuncia amende seu conflscațiuni. Cumii de nu au datu aeestă ordine procurorjiloru 1 Căci mesura ministeriale nu pre se Împacă cu spiritulfi procedural crimiaalî care aii în- credințați! esesuțiunea isentințeloru esclusive numai părțiloră interesate, adică ministeriu- lui publici! și părții civili, fiă-căruia în cei-a ce’lu privesce. Pe de altă parte, a supune ministeriulu publici! la control ulii președin- telui, de și indirecte numai prin conironta- rea codicelui cu matca acelui d’ântâîa cu a- dresele celui din urmă, nu este acâsta âre a depune! alături până ia âre-care punții inde- pendința de la magjstra,tftira șețjătâliă și a ne rechiăma 6re-cumîi pre procurorii reglemen- tarii ? Controlulfi naturale a procuroriiloru de lângă tribunalile dc simpla polițiă și corec- ționalâ stă scrisfi în art. 175 și 194 și custă în raporturile acestoru funcționarii că- tră capulu loru ierarchicii, mînisteriulu pu- blicu de lângă curtea apelativă. Mjnistruld justiției, pentru ca se centralise^e sciința de amendele și confiscațrunifo pronunciate ta ju- risdicțiunile diferitelori! curți u’aru avfe de cătfi se câră raporturi analoge lunari® de la fiă-care procurore-jgenerale și se le transmi- tă colegului seu de la flnancie. Gontrolulu prescrisfi prin circularia ministeriale ingreuâ- ^ă, fură multă utilitate, lucrările grefei trî-ț bunalului, fără a descărca pe acea-a parche- tului care, pe lângă obligațiunea ce i se im- INVETAMENTULUL yț _ . trecute cu ocasiunea inii oelării ce d-nu Eraclide a făcutu în Cămeși d-lui Ministru alti Instrucțiunii publice as ra n ■ primirii de direcțiunile instituteloru catolice din Iași și Buresci, â preoțfloru ortodocși pentru a Inveța religiunea ortodocsă pe fii- cele române ce învață Iu acele institute, sa pusă tostiunea dâcă guVernulă in urma con- stituțiunii, cu tâte prescripțiunile posițive și juste ale, legii instrucțiunii, mai pdte inter- veni tn vre ună modă âre-care in instruc- țiunea privata. Nu viu astă-fli se discută Intru câtă acei d-ni deputați ce susțineati ca guvernulă nu se pâte amesteca Intru nimică în acâstă ces- tiune, se acordă cU prescripțiunilâ^arlicolu- lui 23 ală Constitiițiunii, care țjice: „Liber- „tatea Învățământului este, garantată intru „câtă esercițiulă ei nu ară atinge bunele „moravuri sâă ordinea publică." Voiu atrage Insă, cu totu dinadinsulti, atențiunea Manda- tariloru națiunii asupra posițiunii lie 's’ar crea prin asemenea teorii instrucțiunii private. La noi unde pucini aă ajunsă se se pă- trundă de greaua misiune ce, și iaă asupri- te, Insărcinându-șe cu instrucțiunea copiiloTîi, și unde ideia de speculă predomină, din ne- norocire încă' la mulți, ideia sacrii misiuni de luminători șl educatori ai tinerimei ar fi a se încuragia și mai multă nisce asemi- nea institutori și institutrice, tn marea loră negligință și indiferință ca se nu dică mai multă, ce aă de a se sili se corespundă În- crederii¹ ce au avută părinții, căndă le ai! confiată pe fiii șt fiicele loru. Ară fi a ve- dea și mai multă de cumă vedemă și au- dimu, din nenorocire astădi, plângerile pă- rințiloră ca se perde timpulti copiiloru, și mai cu sâmă fiicelori! loră, după cumfi amu arătâlfi tatrunti altă articlă, intitulata „In- strucțiunea femeei, publicată în Romamdu de Ia 10, lanuariă anulă curentă. Arii fi a se lăsa mai jumetate din junimea, maț cu sâmă femenină. In voia capriciurilory și in- diferinții unora din institute private. Se nu mi se clică ce, bune și cari ’și sita tea misiunea lorii, dâmnele directrice de Că vâri! fi și directri- ințelegă cu totă serio- și că prin umare,.»- Geia ce nu amu pututu înțelege Insă, a foștii tocmai mesurele luate pentru venitoră. „Se trămite procuroriloră căte ună codice cu matcă de unde pre de uă parte însuși d-lorfi se libereze chitanțe de priimirea ba- ni loră, âră pre de alta se însemne în tul- pină banii pi uimiți, ca astă-felă se se pdtă controla; și pentru ca acestu controlti se flă și mai eficace, d-nii președinți ai tribunale- lorfi suntă obligați ca, de căte ori voră tră- mite spre esecutare procurorului verfi-uă sen- tință ce prevede amende, se notifice în a- celași timpă și casierului generale respectivă, care dupe art. 193 din codicile de procedură criminale este obligată a urmări împlinirea amendelorfi." Dupe acâstă circulariă cine este în dreptfi și obligată a urmări împlinirea a- mendelorti și a confiscațiunilorfi, procurorulă sâu casierulu generale? Nu s’ară părea, că casierii suntti obligați a urmări împlini- rea, osebită că aă se se oprâscă la nume- rătâre procurorii fiindă in drepții de a priimi banii și de a da adeverințe de pri- se notifice președintele casiăruluî; uăsentin- mire? Sâu vorfi primi în districte și unii și ță care nu este încă definitiaă. și nici ese- alții ? Procurorulu adunându banii ce va face cuforiă? „quo bono ? casierulu nu o pâte cu ei: i va înainta casierului districtuale sâă pune de a țme codicele de primirea bani- lorQ, totu-și va fi datorie se stea In cores- pondință și cu casiării districtuali pentru e- secuțiunea art. 193 cod proc. crim- In fi- ne, vomu presinta uă ultim observațiunâi Sentințele tribunaliiorii nu se esecută cumfi se pronunță, căci ele suntu supuse la apelu și la casațiune. Este darfi întrebare, ce are trecuta, sâu de va păși la esecuțiune, calcă legea, șj urmețla se adaste uă a doua no- emfi de câtu se dămii fiicele ndstre în a- cele institute; căci. la acâsta voii! respunde că mai multe considerațiuni sb opufiti Ace- stei argUmentațiuni, considerațiuni cAri, la prima vedere, parii nelnsemnătfire, dâH cari șî-aii valârea loru In vieța practică. Așiasunt părinți cari arii preferi ca Institutele unde ’și vorii da copilele se fiă câți! se va putea mai aprOpe de locuința lori! ca uă dată a- șe^ate întrunii internați! se nu Ie schimbe din iaternatu In internatii, și uă mulțime de alte considerațiuni ce ară fl lungii a le enu- mera aci. Deră, In fine, se presupunemii că tote aceste ©oiiisiderațiuni suntu învinse de dorința de a da copii loră Întrunii bunii internatfi unde vorfi fi siguri că copilei® lorii voru găsi ua instrucțiune sanătdsă și mora- raiă esempkră. Se nasce InSă Întrebarea: a- celu unu sâii duoe internate cari ard cores- punde Intru fote cerințsloru unui bunii in- stitutu, vorii putea ele se coprindă pre to- te fiicele ndstre? Fi-vbrii ele atâtii de spa- cidse și putea-vorfi ele se dea aceași Îngri- jire esempară la uriti numeru estraordinaru de mare? respunsulfi nu pdte fl Indoiosu, că nu Ce voru face dâră părinții¹ ale cărorii copile nu vorii fi avuții norocirea se fi foștii priimite tn acele institute? Voru fi siliți, ne- greșitii, se le așe^e In cele-l-aîte institute, unde se-și pâr^ă timpulii, dâcă nu și mo- rala și senătalea, căci se pOte găsi și de a- semenea institute. De ce dâră Întrunii asemenea casu se du dămii Ministrblui Instrucțiune! publice drep- tulu se suspende sâii se închidă acele insti- tute. cumu prescriă și legea actuală a in- strucțiunii publice, care la art. 410 «jlice: ministeriului justiției? Și apoi cumu s’arj! Im- tfoeațiune, din partea cui? a președintelui? păca dreptulu procurorilori! de a priimi banii dar apoi acâsta îndată ce s’au pronunciat" și de a da adeverințe cu testulă articluluî sentința și s’au înaintată procurorului, nici 193 care ijice curați! și lămuritji, că numai casierii aii acâstă cădere? Căndfi acești! ar- ticlu, la alinea I tncredmțâză procuroriforu esețuțiunea scutințelorti întru cătu privesce penalitatea, ș apoi Ia alinea II face uă es- cepțiune In privința amendelori! și a confîs- cațiuniforij, de sine se invedarâzăᵥ că ijegui- cș mai scie de sorta ulteriâre a procesului; Cându că prpcurorulu generale trămite sen- tința procurorului de tribunale spre esecu- țiune căndu aii rernasii definitivă și nesus- ceptibile de reformațiunș. Adăsta-va casie- rulă uă notiheațiune de Ia procurorii! ? atunci la ce i-aii mai serviți! acea a președintelui ? G. P. Bacaloglu. » » acele scâle, in cari se na. perde timpulu cupiiloră, șeii' în cari se va altera morala sâu senătatea loru; se voru suspenda sâu închide.K căcii inchicjîndă uă scâlă rea, a- vemă celă pucinii șansa de a se înființa uă alta bună tn loculă șefi , pe când fi ne pa- tândii disolva pe cele rele, nu se votii de- schide, său forte cu gfeă, altele, căci fiindă mai multe fi micii tn desvoltarea institute numerulu eleveloru va fiă-care spre a li se putea da cuviincfosă. ROMANTLU 25 FEBRUARIE 1R6S 175 Dâcă to «ele 4®^ Ptaă «oi amă vorbită t i multă de tasfitatefe de fete, causa este,- că bac patfe rge ș . : ■. ccriî asti-Z» aă tacepraf® a s® pme pe ade-¹ versta cale t" desvoltare, pe :ându fetele nu pută tâte merge In scâlele puNsce, și -de senatori din pfeaMă Tecur^ae^ ca»- vocat® patru Zii de 24 WărîM vântavă, a se Împlini atâ în S^utu. C iulft ah V-ka p : deputați din judecfhlu Bolgradu, este coăvo<3lă in filele de la 16 pînă la 18 Martiă viitoră inclg- aceea-a și către ndstre. Dâca trebue se ne intdreemă acumă ochi; sivă, ca se alegă pe deputății ceruți dă art. institutele ce dau crescere fliceloră 48 din legea electorale. asemenea amu Zisă se danul ierului Instrucțiunii dreptulă, ce îhî legea actuală, de a disolva institutele vale, după ce se va constata Intrunu positivă ca se perde timpulă sâu se Minis- dă și priva- modfl altera Delegații, aleși de susă Zisuiă ntflegiă se voră întruni In Z*ua de 28 Martiă viitoriă la reședința judeciului, și voru alege pe de- putatulă loru. > morala și sănătatea copiiloru, cu acâsta nu- voiescu se se desfiin’eze libertatea înveță- mentului, dăndâ uă puteri) absolută Ministru lut asupra acesturii institute private, dâra credu că trebue se-i împunemă datoria dșa observa cu scrupulositate cumii se da instruc- țiunea și educațiunea în aceste așezăminte. Nu sciu ce va fl coprinZ^ndă în atestă privință, legea ce d-nu Ministru, conformii art. 23 din Constituțiune, a promisă a adu ce în Cameră, eu însă atragă din nod aten- țiunea dd. deputați și senatori asupra instruc- țiunii private și le amintescu că, după mine disposițiunile 'relative la acâstă cestiune, co- prinse tn actuala lege a instrucțiunii, suntu fârte juste și conforme cu libertatea în- vețământului:, în adeverii, ea lasă, de. uă parte, cu totulu libarâ instrucțiunea privată, putându fi primară, secundară și specială, și nu cere de cătO ca progama scâlelori! pri- mare private se fiă conformă cu aceea-a a scbleloru primare publice, lăsândrt pe acea-a a invețeturilorti secundare și speciale cu to- tulu la discrețiunea și buna voință a instî- tutoriloru privați; de altă parte însă ea pre- vede mesuri eficace spre a pune capeți! a- busuriloru sâu inditorinții de cari se facil culpabile maî cu sâmă unelâ din dâmnele directricH private, și despre cari amu vor- bită mai susu, preveZ^ndu în același! timpu și modulă cumă se. se constate aceste abu- suri sâă negligințe și cumă se se procâdă la suspendarea seă închiderea unora aseme- mea scolLHSU9*H| Termină cu speranța că onor, represin- tanți aî țârrii, în înțelepciunea loru, voră găsi miZ’loculă, de a împăca principiulă li- bertății învețământolui cu interesulă ce a- vemă toți ca institutele private se 'nu fiă lăsate la simpla discrețiune a Fondatoriloră loră; căci dâcă astă-Zi cândă ele suntă pu- se suptă privegherea directă a ministrului Instrucțiunii și încă ne vină de tote părțile plângsri că se perde timpulă copiiloră în deșertă, ce voru deveni mâine căndu voră sci câ uimeui nu mai are dreptulă se-i ob- serveze dâcă nu se învață nimică sâă dâcă moralitatea le va fi camă echivocă. VQmcyLU BMCIQCU Se vorbea- în glămă anulă tre- cută d’uă societate de admirare mutuale, cmnă pe atunci cândă se represintară dramele naționale Dom- nița Roxanda, Resvan Vodă și Vor- niculu Bueioeil. tJri cătă de bizară dră bună acea societate, căci ce pdte fi mal frumosă de cătă uă admi- rare sinceră între neâce Spirite dis- tinse? Dară val? ea qu mai esiste și cuvântulă admirare s’ar putea în- locui cu duvântulă dară nu e; prea tristă-; se’lă tăcemd. Pucină cătă dăinui acea societate, totu-șlla adăpostulă iei, publiculă putu jude- ca fără pasiune, putu gusta fără nici uă patimă, frumusețele prese- rate în aste drame naționali Vor- niculă Buciocu avu cele mal multe represintări și totă dăuna <^ină suc- cesă crescântă. Nu vomă areta a- cumă frumusețele acestei drame, căci spațială nerestrînge, ș’apol ele suntu âncă destulă de prdspete în memo- ria publicului, și pe mulți îl au- Zirămti cerăndă represintareâ iei și în stagiunea aedsta Astă legiuită și frumdsă dorință va fi îu fine satis- făcută: Vomiculii Buciocu. se va represinta Marți, 27 curentă, și nu- mele d-hil Millo ce figurdză pe a- fîșulă acelei represintări, ne sppne de va avea ună sucesh । nai mare decătă anulă trecută, de se aduce ună ajutoră însemnată care se’l creeze nouă drepturi la admi- rarea publicului. Pe Marți dară? E fdrte multă pentru celă care asceptă, însă e fdrte pucină pentru act ră. Fiă ca ca- racterulă națională ală dramei se ușiureze sarcina aptorilpră români. Prin urmare rrâre" mea personală de in- dividă și mai....tete ut toncvauaiu. nebanuită â astă-Zi de nimeni pentru cea mai mică necuviință, reclamândă uă impertosă satisfa- cere de calomnia ce mi se fece prin acelu ’ Z*arto și egre cade tn prevesiunile art. 294 și 29 7 din codicile penale vină Ie basea , art. 22 și 60 din procedura¹ Zisului codă a face d-lui primă^procurore- a Trib, de Ilfov , acâstă plângere și presintandu ca corpă a delictului de calomnie jurnaluiu citată, facă rugăminte se tane-voiasca a regula in vederea celoră legiuite de art. 6> din aceiași pro- cedura tragerea in cercetare la-d. jndecâtoră de instrucție de la acelu Tribunală a redac- torelui acelui Ziar$ S. Garmelin domiciliată în Bucuresci Strada Germană No 4 pentru a-și da comptă de faptulu arătată și de care mu se pote apăra ââ nu este culpabile, căci prin introducerea calomniei în revista ^iariuîui seă, după ncsce scrisori neadeverate și-a luată respunderea asupră’i; și apoi după terminarea insti.uețiuniir va hinh-voi a regula înaintarea procesului în cercQtaiea juriului conformă art. 2 4 din Constituțiune pentru a-și lua cu- venita penalitate! Domiciliulu meă este îp orașulă Berladă, ! județufă Tutova, despărțirea III, casa No. 73 3. In parte civilă ’mi rest^rvă dreptulă a me constitui tn urmă. 1868, Fevruariă 3. Țemistocli Fulger. 13,051 din anulă expirată, pentru aducerea mal josă însemnatei can- tități de piatră de carieră trebuin- cidsă la payarea sistematică a stra- deloră Lipscanii, Nouă, Bărăția și Carolă 1 (curtea-veche)ᵣ aeputân- du-se efectua din causă că* la Zioa fixată nu s’a presențată de cătă nu mal ună singură concurentă. Sub-sorisulă pe d’uă parte amă amînafă acestă licitațiune la 22 Marte viitoră, eră pe d’alta publică aces- La 18 Martiă viitoră se Va ține licitațiune în sala ședințeloră mării pentru vânzarea unul virani, proprietatea bisericii din strada Mogpșoea, și care Pri- locu Albe locă în întindere de -cinci stânjinl în fa- cîa stradel Mogoșdia, se învecinesee cu casele foste ale reposatulul An- gheladbe Samurcașă. Doritorii se voră presintă la Pri- măriă în aretata Zi 1» 12 ore spre ta spre sciința tutuloră, ca, cel ce marⁱa ar™ ore spre voră avea probe de asemenea pia- a ⁸e fioitațiunea și adjudicațiu- tră și voră dori te se angajia cu a- -oea asiipru-^eelttl-a ce va oferi prețiu ducerea și predarea acestei cantități¹ mal avantagiosă pentru biserică, de piatră, sfe viă la Primăriă în a- rătata la Mre> pregătiți cu gaianțil valabile pentrp concurență. 1,16,000 petre cubice cioplite regu- lată y av4ndă pe tdtel fețe- le dimensiunea de 2(>cen- p. Primară, N. Manolescu. No. 1749, Fv^jruariă 20, J 8681 Pentru închirierea unei prăvălii timetre decărciumă cu trăi odăi, pivniță și 56,000 avtadti diJpurte, W Sunta afară, pe șos4oa Fi- niensiuoile de 30 cenți- lantropil și "trei Chilii în curtea bl- metre în lungime și 15 sericei Gișmâoa Mavroghenf, cu în- n Grigoriu Stef&nespi Monitorulu publică astă-Zi ună ^iariă ală consiliului de miniștri, prin care se otărasce a se da postiile cu brevete, și decide a se line licitațiune pentru acâsta In trei rânduri la 15 ^ile de intervală: Cea dănteiă va fl de la 1 5— 1 8 Martiă, a doua de la 1 — 4 Apriliu, și la căte-va triete a treia de la 15—18 aceiași lună, din reședințele principali de dis- PLĂNQERE Prin revista intertoeă a unui ^iariu adre- sați! în persdna mea „d-lui Fulger substitute “ care pârtă titlulu l’Echo Danubien, impri- matii in doue dialecte francesă și românii No. 84, cu data 26 lanuariă 1 868, la care nici Uădată n’am foștii abonatii și prin care se reproduce faptulu întâmplată tn acestă orașiă Bârlad, în săra de 25 Decembre anulu trecută, me vedă calomniată de instfgatore a unui delictu criminală jn modulă celu maț PARTEA COMUNALE PRIMARUL# COMUNEI BUCURESCI. Legiuirea în vig6re, obligă pe toți comerciantii, Industriașii și al- ții, cari se servescii în afacerile d-lorti, cu mesuri, se aibă aceste masuri în totă deuna drepte. Spre aoeștti fine, s’a luatu disposițiunile ce fee practică de la Instituirea Mu- nicipalității, ca fiă-ctire comercianta și Industriașii, se viă uădată pen-nu la ospelulă comunale, cu măsurile și trăsurile de greutăți ce le are, ca se le verifice și piarceze. In basa dară, a âccstel legiuiri, snpăemnatulu Primarii ală Comunei Bucuresci, învitu și estimpă pe toți d-nii cetățianl din capitale, ca se viă la comptoaruln întreprinzătorului respectivă, anume Petre Dimitriu, care se află sufy ospelulil comunala, cu tdte măsurile ce le întrebaințeză, spre a le verifida și marca cu tim- brulă anului curentă 1868, plă- tindti tacsa legiuită de căte 30 pa- rale pentru ună timbru, după con- tractulă încheiată între Municipali- tate și d-lul. Pentru acâstă verificare și mar- care se pune ună termonă de a- cuAnl pînă la 15 Martiă viitor u 1868. Ounosdându că cel ce voră contravepi acestei disposițiunl, se voră supună la penalitate după lege. p. Primară, N. Mandlescu. No. 1702. Fevruariă 19, 1868 IO I < " ' ’I centimetre în lățime. cepută de la 23 Apriliă viitoră pe 1,850 metri liniari bordure pen-,termenă de trei ani, după oondi- tru trotdre avândă fiă caie țjᵤₙi]ₑ a fi sdrobitu dc furiăsele gldte, am oprită și împrăștiată acele glote din urmarea loru rebelă și am restabilită ordinea împreună cu d. polițafu și cei-l-alți, trimețindu Ia a- 1 estul ă poliției pe mai mulți din faplași și cari astă-Zi -arestați, se află în cercetarea d-lui judecâtoră de instrucție; și câ redac- torele acelui Ziariă S. Garmelin |fară a cu- nosee cumuMmi facă 'și mi-am făcută datoria de funcționaro mai afesh la-acuh! faptă, vine ași lua răspunderea pe nisce scrisori ne a- deverate de’mi aruheă în publică în fotă țâra și pbte și in străinătate calomnia cea mai mare, demnă numai de jmmalulă seu d’ua crimă preveZută și pedepsită de art. 81 din DD. fabricanți de lumînărl de seă din capitală, prin a înșile inițiativă declară Primării că se supună' și d-loră disposițiunel luate de Primă- ria, în cea ce privesce imbricarea pa- nii, adecă în viitoră se se vân^ă și luminările cu cumpene în fa^a cum- perătoriloră, plătindu-se cu prețulă ce se va anunța în prăvălia în care se vândă. Sub-semnatulă facă prmtr’acâsta cunoscută tuturoră locuitoriloră din acâstă comună, că cu începută de la 1 Marte viitoră luminările de sșă, se voră vinde în ori-ce canti- tate pnn cântărire cu cumpene și se voră plăti cu preciulă ce ven- Zetoril loră suntu obligați a avea anunciatfi în prăvălia în care vin- de, spre-a lipsi bămuela care de multe ori a fostă dreptă, că publi- culă 4: înșelată -asupr» canti- tății ce plătea.’ p. Primară N. Mainolescu. No. 1,77^6. 1868 Februariă 21. a ’SiCASA.ttl Personale cari ah FELULU BILE- SUMA ADUNA- Suma bine voita a da TELORU. TA. FELțțLU UHELTUJE- cheltuite concursulă d-loru 1-Ger cu. 3 Locu II.! 1 Galeria. !----- -- .---: a3 LELORU. Lei vechi Parale. întru desfacerea O _____ । Sfanți. Lei vechi parale, i I- biletelor u. h-1 ! •» § . d V • Rechizitele dupre ade- D. D. I. Codrescu verinția Rechizitore- „ „ -C. ESsarift lui teatruluiRomană, „ „ Caruzzi . . Andreiu..... 243 10 Petrache mașinistulii „ „ S.Mihah । pentru întocmirea sce- „ Sooeck. nei, idem dupe ade- „ „ Gr. N. Mânu verințiă. ... „ „ C. Ciocârlan 3793 M. Vasblut pentru chi- „ „ L Petrescu 70 95 161 49 1686 72 20 ria a 100 scaune câ- 20 „ „ I. Rturânu • te uă jumetate sfanțu ,, n G. Bucholtzer Oferiți mai unulu...... „ „ T, Bilciurscu multu de A. Pozzana pentru lu- 128 către unele minarea lampeloru cu 112 persone. gazu în scenă 72 „ „ Georgescu G. Moldovânu, pentru 27 „ „ I. C. Tacită împărțirea aflșeloră „ „ V-T. Cusenu ---L 1 „ii, Cheltuieli merunte . 82 30 Suina Totală în lei 3’865j2‘0 Suma totală In lei 665' 20 RESUMATA. încasați peste totă 3865 ScâZenduse cheltuelilo 665 untă în profitulă societâțloră 3200 lei vechi NBi 1) Pe lângă biletele vlndute s’a irfai distribuită gratuitaminle* pe la unele re- dacțiuni, artiști, actori ect. 15 bilete cercu, 28 locu I. și 13 locp II, după cereri. 2) Tipografia C. A. Rosetti făcută afișele șl biletele gratisă. V 'X. Urechiă. —-—•—--— \---------”<5* ------ —-------- LECȚIUNI DEsMUStCA VOCALE BEL-CANTO. dorimă- Se ne mhp-dea șj o lecțiunc de altă ,, categoria de cală musicale: ea, sperămu, ascultatu , J , • . va areta multora dommșăre și domne; cumu Kne Qiindu iubitorii de musică, a Duminica în 18 Fevruariu^la concerțulă A . V ’ ■ 4 + r t , 1 _ . , . J „ TVr/ .1 ⁰⁴ ⁿu este o Radere, în țm nâstra ca, țgneului pe d-ra Ninizza w/„Alesandrescu, 1 v • . . . . .. -L emeta se lucreze, Se se deprmZa a cassci- va simpli ua deosebită mulțămire aflândii că Licita ți u nea ce a foștii publicată prin înființarea Primării eu No. d-nei^ este olărită a da in familii onorabile- la dămne sâu domnișăre, lecțiuni de frtfmb- sa sea arta. Decisiunea d-rei Ninizza W. Alesandrescu, ga pănea famjlipi, presinte in viitoriu. Pentru condițiuiii a se adresa strada Pi-, tară Mpșiu, No_ 10 in-tote filele de la 3 — 7 ore. îl® ROMANULU ?5 FEBRUARIU IR6? DE ANGAGIÂT UA MAȘINA de 2 trăsuri, Doritorii se voru a- pentru bătuta PORUMBII. Do- dresa la proprietarulu loră A. Bo- ritoriî se voră adresa a d-nu Nae iaroîa, aceiași ulița Ne. 36. PC • tu Ar ndașulă M> i ibăr-' cănescî, diatrictulu Prahova. No. 73. 10—3Z- No. 91. 6- 2<). FJE VINZARE. O mașină de tre- ierată cu locomobiit el de fa- TUB INCHή T. Dau >lțî din fvrica lut Claitoia șt moșia ce amu 1 "strada Germană de sub e»sa cu îₙ ₑ{,ₘᵤₙₐ Prebenicn mm din dis- No. 10 de la Sf. Gheorghie viitorii. trictu Vlașca plasa ©îavacisgtilul fîn Doritorii se voru adresa la propie- depărtare de trei poștie de Giurgiu tariu lor# ce locueșce chiaru da- ș, do doue poște și jumătete de Bn- supra Bolților#. ¹ cureștî, prin acăstă moșie trece dru- No. 81. 6 —- 2 J ₘᵤj A!®saniârieî și are pe diusa case ■ hE INCHIRIATU, de la SîntaSfi Hanu »ar® da xidă, magazii și “!• ■-PGheorghie uă caso cu doue e- tele. Doritorii do ale cumpăra aă taje, în ulița Stirveî-Vodă vis-h-vis se adresele la sub-semnatuln în co- de Intrarea grădini Cișmegiu (Șla-' ciunc —' —------------- eru) compusă de 14 camere, cuine 2 pivnițe, grajdiă de 4 eaî, șopron No muna maî »nsu numită T. Colfescu. 7$ |>E VINpARE OHAVNICA. —¹ • -adG'Sbi -'ele ' 1 ' ofu Turnu Măgurele. Doue locuri în o-' rașfl cari însum^ stfnjiaî euadrațî 576 și bine îuehiae ’ Jtapfejurfi cA ulucî și clădite pe dînsele uă pe- reche de case făcute de 3 ani cu 9 încăperi și «nume: 1 s don mare de baluri, 7 odăi, uă cuhnie, 2 pivnițe, lungimea loru 22 stînjenî, ce se nnmescă și hrube cu alte 2 încăperi atașate de dînsa, cu gră- dină bună și înpodobită cu felurimi de pomi roditori și neroditori din celu mai bunii nesmu ; iară în mi^ loculu grădinei ridicată măgură și făcutu paviiiouu pe diusa. — Dori- torii de a le cutnpera se voru a dresa la proprietarulu loru Dimi- trie Camohnăce șăde ca loonința tot în aceiași orașu Turnn-Măgurelo vnqiA pE 8etr.^ț& de Tu- Turcescu Inigea îu Buou- trescî la subt-însmeatarlă strada Ga- broveni No. 25 și în Pitesc! ia Ma gasinulă D-luî Audreî Suster. Natan Aitnosnino. No. 89. 15—2<Ș. C nUOI CAI mari și tinerî, albi “ ' din nașcere rasă ©nglesă, suntu de vânzare Doritorii se voră a- dresa strada Brezoiauu, No. 17. ăhE ARENDAT Moșia"Cepturași " Plaiu și Disirictu Bumu cu par tea de mnnțî Siriuluî ftnețe arături și Live^î de Prunî și alte calități. Moșia Jivescî Comuna Tărlesci die. Prahova Livezi de Fândță și ară- his-S, ae arend^Zi de la Sf. Ghe-1 ritoriî se voru adresa la Proprie- ■rgie v® >rfi. Doritorii se v ru ». tara acestui Eotelâ domn» E.®na dresa ouesci No. la proprietarulu loru ce io-; Mante la Moșia sub semnatului de ¹ la IZvâre din Plaiulă Telăjenulnî în strada Florescu No 7 Grigore C rescu. 97 3 —6Z- Eforia bisericii crețiu LESCILOR. ^Apartameutiil ca tuluî de susă despre pasagiu ocu patu d® D. Autou Gugiu, se închi- riată de Sa Sf. GUheorgWiB ctitorii. Doritorii se voru înfățișa la cance- laria Eforiei în curtea Bisericei, în t6te ^Ide la ori ce oră. No 105. 3—3Z. HOTELULU numită de Bucii - rescî din Orașul# PloeșdT se în- chiriată pe treî seu pe ciucî auî din > »> O- » 206- --- 305---310 ,, pornite încărcate Mărgineni, timp frumos, cald, noru. Tîrgovisce, tdtă Z’ua no,> pL 8r- Bacău, c lu dura 6 gr. K. apele mici. CreditulO........ 82 eărnăă „ L । --- 132-- 225---230 „ „ deșerte.. Vălenî, timp# fromos. Bârlad, timpu noru, vînt, N. 10 gr. B. Brăila, p H s 2 gr. R. senin, Șiretul mar» Acțiu. bănceî 706 --- » » »> u. „ 160-165 Vapdrc sosite............... Ploeecî, timp noros, cald, zero grade. Slatina) Folticehi î, plus, 4 gr. R senin, linisee London......... 186 80 „ araăută ghircă............ Șlepuri pornite și în- Calarașî, timp noros, vînt, N. V. Caracal) nor fără vînt, 5 gr. frig, Roman, iinus 4 gr. R. vîntul 8. W. Argintă......... 117 --- Secară. ..........-.................. cărcate la Sulina Focșani, timp nor.», vînt slab, N. W. Becbrt) T. Ocna, eăld 5 gr. R. anla mic . Argi. fnmărf. 114 75 Porumbă .............................. Măgurele, vînt tare, căldura 9 grade. Pitescî, ndptea puțină zapadă 4 gr. R. R. Vîlce timpul frumoșii, puțină plde Ducațî........... 5 58 OrZă...................................... Găeștî, nor, minus, 9 gr. C. Lung, „ „ „ 4 gr. R. It 1 ’M! I .jH Ovăsă.................................... Urzicenî, noru, &ig, vînt, aîomița de» Severin, bură, linisee, plus 9 gr R. l # .n J al MeiS..................................... Galați, timp noros, vînt, N. W. cald 8 gr ISuaeO, senin, vînt tare, S. W, frig. Crsiova, senin, vînt, 2 gr, sub-zero. Dorobiu, plus 4 gr. R. vînt W. lassy, minus, 3 gr. R nor, vînt, N. T fromos, nor, vîntu tare, plus 3 gr. R Raniță.................................. • > D^POT: AU GOURMAND PHOSPHATO DE FERU DU LBRAS iiarmaceutu, doctor» in sciieite. DE PEPSIN GRIMAULT SI C\ PHARMACIANI LA PARIS (liarhilui s a fipsatu precum urmezâ ion' > e tb m i BUCURESCI INJECȚIUNE SI CAPSULE / . WOTSbWa»,iMIIIll MMM . - - . »A MAGASINU FILEANU & IONESCU 1 Pentru anunțiurî co s® publică nale mal susO. G ut u r a ia 10 . Catarul a, G r i p cetești Îndată cu întrebuințarea acestui_____ᵣ - . , - cari suferă de set m 8 găsesc# un element# sigură de vindecare. •■,(!' 1 l‘U> 1 a, tușea, In- și r o p ă, și cei Se recomandă asemenea bolnavilor sJ întrebuințeze și pastilele lui G ri mault ai O. Acestă escelentă bonbonă se compune de două subs- tanțe torte potolitore și cu totul# nesupăratoce, ne con- țiind opium. * I I rj<’ . ■ "1 dl6’1 Lei Noui Bani «GETM.E de M £f MEDICAMENTE FRANCESE RENUMITE III Preparate de GRIMAULT și G*, Pharmaciani A. S. I. principele Napolew V, rue fie in FeuiUatlt, a t*ari9. DArF'OWI. GKI«5aRAL I»HJNTBU AMBELE PRINCIPATK IU BUCVB-ESCt LA D. A. PI.EOREJR vtș a-vta de Faaaage,—Filele la fi F RISDORFEK aj In Iași la d. Ghonya. Calați”!» d. Catucheski. Craiova la d Pohl. Brăila la d. Șermeili l PE1R1 UNTULU k FICATU de REȘCE SIROPU DE HREANU IODAT GRIMAULT Si C\ PHARM ACI ANI LA PARIS ADMINISTRATIUNEA i i nu Nu ecsistă nici un# medicament# femiginoafi mal însemnata de cât# Phosphatuld de fer» licuidA alin lui Ler&s, doctorii In științe. Astfl-fel# In cAtO tote celebri- tățile medicale din lume, l’a& adoptat# c’o rlvnA cum nu s’a mal v&Jut# essempln 1n annalelc sciințel. Fețele palide, durerile de stomac#, digestiunile aae- voifise, anemie, c©mvaiesclațile grele, etatea critici, perderile albe, neregnlaj-Hate» soro- cului la dame, frigurile primejdiOse, sângele stricata, lympbatlsmulA sunt tămăduite »6# modi- ficate cu mare iuțAla prin Întrebuințarea acestei compo- sițiunl recunnoâcuta conservatorul# prin escelință alto sănătății, preservativulll celto mal sigură In contra epide- miilor și declarata superiorii tuturor ferrugindselor cun- noscute și In spitalurl și deaccademil. Numai elto singurii convine stomacurilor delicate și nu provdcă consti patrii Elto și numai elto singură nu 'negrește gura și dinții^ Celto mal puternică curflțitorO vegetală cunnos- c»tă, celto mal demnă urmași# alto untului de ficată de pesce si celto mal însemnat# modificator# alto umedelilor este, dupăpSrerea tururor Facultăților, Siro- pul# de Hrean# lodat# alltt D. D. Grimault și C\ nharmacianil A.S. I. principele Napoleon. Cereți prospec- tul ii acestui escelinte medicamentă 1 veți vedea Ini trswto approtoațiunile cele mal onorabile alle celor mal mari medici din Paris. Intrebuințați-lfl si veți fi sigurt d’a tămădui, s6ă cellă piscină d’a modifica, celle mal grave vătămări dl® peptăț d’a distruge in copii D vftstră, fiă călii de tineri și de delicațl, germenul# vătămărilor lymphatice și scrofutose, umflătura ghindurilor va dispărea, păltciunea, moliciunea cărnurilor și slăbiciunea conslituțiunil se vor# sehimbă 1n sănătate, vigăre si poftă de mftncare. PersAnnele mari cart a# unii vicin o acrime 1n sAnge, o Mlă de pele, buboae, măncăriml provenite s6ă din moștenire, seă 14 ori 18 ori 22 ori 25$ ®e 24 și 25 ori.... 30$ de 28 și 29 ori . ... 353 de 32 ori și înainte.. 40g 45g 50g ¹ * pe mal multe Iun® se faă# învoiri și reduceri și pₑ₈t₀ cₑțₑ tnsem ■'qimnj altoit aei mb v- Struda Germană in colțu spre Holelu de Europa, Sub-semnații recomandămu Onorabilului Publică, că n^-au so situ din nou STRIDII prospete, MELCI de Transilvania, Curmale barbari ne pe ramura loru și Nougat de Genova. FiUeanu et lonescu. LA MAGASINU IO AN ANGHELESCU. Dulea dogo^dei visavis de Paiului Domnesc^ in eolliu. Anunciă D-lor Agricultori că au sosit sămîuță de Luțernâ adevărat franțesă și de cea mai bună calitate și sămînțe de Tutun Turcesc Iaca t Tipografia G. a. Rosettl, Strada Academiei, No. 22.