ANULU ALU DEC’*” ADM ITRATIUNEA PASAGIULU PrtMAMU fT^ADA A'ADEMI51 22. SALVATA, 2 4 Făv'KUâRiU lo«8. ** VEI PVTE voxes *e ș.. 40*- aPIT. o» ~H u . . 7 T.E1 N0U> 48 t j sase tosf. ...» , .» qj.i susă wsî,........g, » 5 n LUNA . .... A „ » UNU E8EMPLABU BANI PENTRU PARIS PE TMMEBTRU FR. 20. _ 8 — 28 — 15 — 6 Articlele trămise și nepublicate se voru arde. Re*» Ctoru respunțleloru Ehgemia ©arada. LUMNEZA-TE ȘI VEI Fi FBHSBD ABONAMEN ’ CBȘSUBlf ȘI RECLAME A KâBBKâWSBrai:’"^ : ' 3: BA ZIARULUI IN D1STBICTE LA ©OBESF0NDINȚI1 ■SAgJUtpI țJ PRIN POSTA. - LA PABIB LA D. DARRAS'BALLBGRAIN ROB OK LANCIENNE COMEDIE NO. 5. A N UN ț 1 V B 1LE PENTRU AUSTRIA........ Fio®. 10 VAL. AU8T; LINIA DE 30 LITERE............_ 40 BAnI 1N8EBT1UN1 ȘI BECLAMB, MN1A . • 2 LeT NOUl Domnii Membri ai Comitetului Societății Transilvania suntfi invitați a se întruni a- easâ la subscrisOlu Duminică 25 Fevruariă, -la i oră după amia^a-țji. La ordinea ^ilei mai multe afaceri importante. Președintele Societății „Transilvania" A. Papru Ilarianu. prbdudă următoriele cuvinte be dice rugămă cu multă stăruință a nu ce- c’ar fi traduse din Românulu. „Ru- lebrii aniversariulă căderii vechiului sia a luată în mână catisa naționa- Hamanu (serbarea de Crăciunu, Pu- ' rimu) care trebue se aibă locii Du- litățiloră șa dreptății?⁴ ATENEULC româno. Duminică 25 Fevruariă la 8 ore sera d. I. Heliadq R. va ține uă conferință despre cornerciulii vechi» și nuoă. -- _ - 1----------------—- --------- 23 Făuraru 6 Mărțișiorți La 12 lanuarifi 1868, țliariulu Terra scria, suptii titlu „Secretulu politicei actuale" următoriele linie. „Mal mulți emisari ruși, între cari se găsescu omeni însemnați, ne facă ondrea a nd visita suptă diferite preteste. „Aceste arme, pentru a trece din Rusia în Serbia, aă trebuită a stră- bate negreșită teritoriulă nostru șa- cesta nu s’a putută face de cătă cu consimțimântulîi ministeriuhu. ⁴⁴ piariulă Nord-Est întrebă acumă „cumă este cu putință că guvernulă de la Bucuresci se nu scie că lății cu arme aă trecută Prutulă, aă fostă de- puse la cutare și cutare proprietară, apoi transportate, unele la Ismail, altele la Brăila, altele la Călărași, trecându prin capitala României? „Cumă a făcută policia română spre a nu sci că de doue seu*7r^ luni, șepte seă optă oficiări supe- riori ruși, locuiau în Bucuresci suptă nume schimbate, și făceaă escur- siunl la Dunăre?⁴⁴ Dovezile de trădare, pe care fee Te^imau iei de la Terra, spre a face aceste denunțări Europei suntă: 1. „Uă remășiță care dateză din tim- pulă ocupațiunil ruse, și dare in zadară se totă reclamase pînd’n di- Ible acestea, acumă sa oferită cu cea măi curi^asdgraciositate. 2. Totă uă asemene priimire grăbită s’a fă- cută guvernului în cestiunea po- steloră, ș. c. 1“ Totă în No. de la 12 lanuariă, și totă în âbelă articlu, piariulă Ter- ra, țlicei „Se dice ci resultatulă va fi conchista Transilvaniei In No. de la 23 lanuariă dise: „Amă anunciatu că s’a ’ncredin- țată uă misiune d-Ioră Ion Canta- cuzinb și P. S. părintele Melhise- dec, pentru St. Petresburg. Publi- culă este îngrijată. S'â <^isă, și noi chiară amă qiisă, că guvernulă ur- meză uă politică rusă, și’ă fiă-care ții căte ună faptă nudă confirmă bănuielile ndstre. piariulă La France de la 25 Fe- vruariă țlice: „A ocupată multă spiritele tră- miterea la Petersburg de către gu- vernulă română a d-lul Cantacu- zino, însărcinată c’uă misiune. Uă epistolă ce priiinimă de la Bucu- resci desemnă ună caracteră din cele mal grave acestei misiuni. D. Cantacuzino ar fi însărcinată a so- licita adesiunea cabinetului rusu la proiectulă d a proclama independința asolută a României." piariulă Nord-Est, publică la rân- dulă seă uă corospondință în caro se spune că misiunea d-lul Cantacuzino ar fi a dobândi protecțiunea Rusiei la planulă ce are guvernulă Principate- lor ă d’a anesa Transilvania, Banatulă și Bucovina; Rusia l-a făgăduită a da U rendulă iei Besarabia. Totă a- ’ă țliariu citeză, și cele-l-alte re- Acusarea este gravă. In timpă de 20 de ani, furămfi acusați că voimu unirea acestorfi doue Princi- pate, libertatea, Domnă ereditară, șcl. Acumfi acusările se complic^. însă nu este unu singură omfi în Ro- mânia care se nu scie că tdte a- ceste suntu cele mai patente calom- nie; care se nu scie că nu este unu singură omu, nici chiaru la redac- țiunea Țerrei, a Presei — ș’aceloru- lalte țliarie vechi cari urmeză poli- tica țliariului Terra, precumu ș’a celorfi 8, 9 țliarie nupî cari ești pe tdtă septemăna căte unulfi, mal cu semă în România de peste Milcov, și din cari mai tdte suntu anonime,— care se nu scie dicemu, și’m mo- dula celă mal positivu, că tdte a- ceste suntfi neadeveruri Nu este nici unu omfi caro se nu scie că celtt pucinti nu D. Cantacuzino, băr- bații stimată de toți, ș’arpică intimă alu celdrii de la Presa și Țerra, ar putea priimi uă misiune care ar aduce vătămare națiunii sele. Pen- tru ce dar tdte aceste țliarie au scrisă cele d’ântâifi,. aceste patente ne- adeverurî și d’aci, prin țliarie, prin corespondințe și prin traduceri fâlșie a celorfi scrise în Românulu, s!ati mineca viitdre în 25 Fevruariă s. v. După părerea nostră celebrarea a- cestei vesele serbătore trebue se fiă amănată pînă ce va place bunului măi repețimă că suntemă gata a ne uni cu dumnialoru spre a cere de la amicii nostrii se demisionezel Totă ce le ceremă suntă numai doue lucruri. Inteiă se ie netedă și curată respunderea. Alfi douilea se se mărginâscă în lupta din înfru. ruindu in otărîrea sa, președintele Ierome David, a ridicată ședința. Nu ne îodouimu nict cumfi a crede că daca Camera ar fi fostfi consultată, decisiunea autoritară a președin- telui ar fi făcutfi se dispară ori ce pretestu de protestări. Darii trebue se adăogămu încă că reglementari nu=lfi obliga a face altu-felfi Se lovescă, și se lovescă pe guverna Dumnețleft de a converti la nisce ori cătfi de tare voru voi, cu arme leale simțiminte mal bune pe Hamanil de se pdte, de nu fiă și cu armele d-lul moderni. Ion Brătianu și Comp., a- Câță Niculescu seă ale d-lul Car- păsătoril cei mai crudl șî rafinați cari au fâcutti se curgă multe la- crime." Totă acesth tlianfi, totu în No. seu de a(^I dice în revista politică: „Afiămu că în curându se va subșterna Camerii unu proiecta de lege țintăndâ a. modifica legea [co- munală, într’atătiî în cătă fiă-care primară se fiă investită de dreptulu omnipotentă și absolută deaisgoni din comuna urbană saă rurală pe ori ce străină ce l-ar displace. A- cestu proiectă ascunde ună scopu de persecuțiune dibace în contra a- cestel secte religiose ce de unu ană de dile încua a devenită obiectulu celoru nțai neverșiunate maltrautăj i Se vede dar că ura religiosă, prm melin de la Echo Danubien, dară se n’amestece pe străină, se nu lo- vescă în cele mai mari interese ale țerei numai pentru setea ce au d’a lovi căți-va omeni. Ondrea ce ne facă prin asemene atacuri, atătă de neadeverate cătă suntu și ’nvierșiu- nate este pre mare pentru noi darii, pe calea pe care mergă, reulă ce facă națiunii române este mare căcț este m tote modurile periculosă. Adunarea Naționale a lucratîi a^I în secțiuni și ’n comitatele delega- țiloru. Mâne ședință publică. La ordinea ^ilel pensiuni și naturalisări. enie de cumfi a făcu tu. Darii ori și cumfi, s’o ațîțările recente s’a înrădăcinată astă- (• 1 V A XA.'i £ 1 felă încătă începe a degenera într ună respăndită în tdtă Europa aceste casări? Pentru ce unele din aceste acusărî au fostă aduse și la tribuna Adunării ca se pdtă apoi șe trecă în afară cu mal multă putere? Se’nsemnămă âncă și qele ce’n- cepă din nuou mal ântâiă a sș vorbi aci, spre a trece apol.în unele diarie din țeră, de unde se transmită la cele din afară spre a reveni la tribuna Adu- nărel prin vocea unul deputată dre care, și astă-felă șe se pdtă scrie din riuou la foile străine că faptulă este adeveratu de vreme ce s’a ro- stită dupe tribuna Adunării și că majoritatea Camerei a sugrumată cuvântulu oratorelul, căci se cutre- mură de adeveru, mai cu semă căndă elu este susținută de d-nil Caițp și Câță Niculescu. Intre nouile șeii!, ce suntu âncă în ântâia fase, adică în cea verbale, se facemu adl cuno- scută cele următdre: ,. D-nil Ion Brătiapu, Q. A Ro- setti, căpitanu Pilat și Mehediuțeuu, au tormațu uă companiă ca șe ie moșie în arendă de la minișteriulu de financie, ^remâindu ca din urmă se le specule și se’mparță pro- fitulu cu cel trei d’ântâifi Acești trei ânsă mat dibaci au înșejatu pe Mehedințenu și I-afi luatu căscigulu prin anticipare „ cea-a ce afi făcutfi pe D. Mehedințeny a da demisiu- nea sea din Cameră, ca se nu mai ăibă a face cu asemene amăgitori. Totă în asemene cașuri a fostfi uă mare certă între dd. Ion Brătiauu și C A. Rosetți, și astu-fplu acumfi nu numai că sa ruptă, vechia florii amiciă darii âncă nici că mal vor- bescu amândoui. D’aci, și din alte asemene cause Miniștrii actuali voru demisiona și cei de da presa voru fi chiămațî a forma noulu Cabinetu. Se ’nsemnămfi âncă următoriulfl apelă, publicată ații, încadrată cu negruîn limba francese și romănă, în piariulă Echo Danufii^i: „APELU CATRA ISRAELIȚII DIN ROMANIA. „A vândă în vedere scărbosele per- secuțiunl, de cari israeliții suntu, a- cumfi victime în România, noi ÎI modă primejdiosă atacăndu și le- gile omenir'el și tractatele interna- ționale. Acestă ură nu cunosce nici marginile echităței nici limitele con- venințel și este forte de temută ca săr‘ nu ne confirme în credința vechiului proverbă: cine sapă giopa altuia ânteiu cade elă într’eiisa." Printr uă ciudată coiucidință, ații în Adunare d. Negură a cerută ca guvernulă se viă cătu mal curândă c’uă lege în privința Israelițiloru; și cea-a ce este și mal frumos, d. Cogăl- nicianu, coprinsu forte de căte-ya xjile d’unu simțimântă religiosă și orto- docșii forte ar^ătoră, anunciă totu ații ministrului culteloră, uă nouă, ferbinte și ortodocsă interpelare în privința sugrumării ce facă, (de mal mulți am) religiunil ortodocse, că- lugărițele catolice din I^șl și din Bucuresci. Legea, țlise adi D. Co- gălnicenu, legea ce? ne promite mi nistru despre organisarea instruc- țiune! publice pdte se’ntărțlie, pînă s’o voteze Camera, și qolcăintea sea credință religiosă nu-1 mal permite a- cumu se mai amăne acestă cestiune, mal multă de trei țiile, atătă adică, căt îlu obligă regulamentulu d’a ascepta pînă se respunțlă ministru. Și pentru ce tdte acestea ? Fiindă că, dice Pre 4, pentru prima oră, dupe uă luptă necontenită și fără ună mi- uutu de șiovăire în timpă de 20 de ani, partita roșie, cumu o numeecă, băr- bații politici de la Presa și de la Terra, venită la putere. Duin- neloră au guvernați! națiunea ne- contenită pentru ce dară se n’o gu- verne ș&cumu? de la 1848 partita ce este a^I la putere a criticată ne- contenită, ba âncă a resturnată ne- contenită și domni și căimăcămil, și ministerie. Pentru ce dar, dicu, în lim- bagiu forte xjhiară cel de la Presa, pentru ce acel cari au resturnată totu ș’aă criticată totă în timpă de 20 de ani, se jiu îndrepteze totă și pe deplină* în timpă de <₍lece luni de căndă suntă la putere ? josă dară, josă îndată acești revoluționai! și se re- vie cel cărora li se cuvine, prin dreptă de legitimitate de lene și de dibăcia, se profite de totă ce s’a făcută fără voia loră. Pre bine. Noi admitemă ș’acestă teoriă, și Ua afacere care a ocupată multă presa și lumea politică în Francia, acusațiunea de corupțiune și venalitate adresată dupe înăl- țimea tribunei de d. de Kerneguen, deputată din maioritate diarielorfi. Le Siecle și Opi- nion Naționale, a căroru direptori suntă dd. Havin și Gueroult a făcută mare scomotu. Acusatorele a ^isă, dupe uă epistolă din Berlin, publicata în țjiariulu la Finavce, ca Presa francese și speciale le Siecle și l’O- pinion Naționale, au fostfi primita de la Prusia, suptă titlu de subvențiune, spre a susține politica iei, celu d’ănteiu 600,000 de franci și celă, d’alu douilea 150,000 franci. Ună juriu de onore s’a constituită ca se judece faptele aretate de partea acusătore, și le a declarată falșe și calomniose. Vomă publica în No. viitoru verdictulO juriului. Pentru adi, relatăndă faptulă, publicămu aci dupe piariulă La France, incidintele ce a- căsta acusare a produsă în Camera francese, in ședința de la 2 4 Fevruariă. „In urma unui incidinte pe care trebue se lu arătămfi, ședința s’a închisă în mi^’- loculu unei mari agitațiuni. „Se vorbise multă, de eri înedei, despre afacerea Kerveguen. Se te3 e că aefe parte su :Ae fi de'putăndă trece înainte spre norlă. de livre sterling, ti celii mult» de fiindă-c'i toDmtd ai gel torturele cele fleci de mii. maî oribile îl așteptau în selbate?» ne m ti ■ a Frânc.-ilfi, se născu în Ț4ra cu profesorale și ^tettiHelele^ Romăn»! . pe ia 1728? Fără a îm-ieM, comunele simte cu tbte a^steote brățișa în totulă perceptele crești-Mc a construi scbta. și țwofesorete vine nismuluȚ și fără R respinge erășl în alte comumă spre a înveța pre copii. I' p Vmpulh aratului copii «fi vacațiunc tfe M e hi 2—3 sepțemânî; totfl astfi-felfi și strfngerei productelor^ temna, copiss » .ii liberi de Ia 3—4 „septămânî'. Cop' putem1 mflibne căle-va Eră, comptu te se totulu tradițiunile mosaic , elu făcu dâcâ publicistulu pune în liniă de Ungariă. l j însă ună maro pasă înainte, recu- noseAndă divinitatea JulCrist. „Molse tru acâsta în asemine comune instrucțiunea din anulă de pe urmă a studiului lord în devine sucesivă JOmgangs-skolehold) și pro- tbte luna lui îunifi și parte din luliu, nu și podurile de ferii și construcțiunea Uuu israelită yenețiană, rabinul u drumului de ferii la Giurgiu acei bani nu Lattes, 2) posedă în limb t ebraică unfi potu fi priviți ca unii împrumute, ci ca uă prețiosii manuscript despre istoria afacere industriale. Mai este de observații ca Evreiloru spanioli diu iinperiuliî O- » și Evaugeliulu sunt învățătorii noștri — i^icea elă,— eră Talmudului tre- bue respinsă, de vreme ce coprinde ,în sine blăstemurl contra lui Dum- ,ne^eă.“ Isbutindă a câștiga uă fesorele Învață pe copii întruă (n intruă comună, iar tn cea urmălbre In alta, dar nLi uă dată a< 6stă sucesiune nu pote se se facă după trei ^île de absință de la uă scblă; adică unii profesore nicî întrunii casii nu acele țonstructiuni se făcu cea maî mare tomană, compușii în anulă 1523 pe parte, nu cu capitaluri străine, ci cu anui- insula Candi t de cătră ună Elias păndi ideiele sele îmr’unu cercă mal tățile ce plătesce Statute romănu. Și dâcă Capsali. Acbstă operă ar puține- guvernuli! este îngagiati! a continua mai greșită, se arunce uă mare lumină seină de ucenici și setosă de a res- mulți ani cu plata anuilățiloră, nu putem» asupra destiiieloră judaismtllul îu fi acusați noi d’a mânca nisce capitaluri strai- țera Romănescă în secolil X V și XVI. ne, ci numai că în aceste operațiuni amfi Ceea ce vomă spune însă de uă foste prea naivi. camă dată noi din partene, < hiară Se mai adaogă in acel» articolO. că gu- mal nainte de a eunbsce cătu-șl de vernulii românii ar fi în ajunul d’a face unii puțină manuscriptulă în cestiune, nuoii împrumuți! în Engletera. Capitalurile este profunda convicțiune, că elă străine pote fi liniștite, căci decă România ară veni ii confirmi în modulă ir aveș nevoie d’unu împrumute, negreșite celu mal strălucită factulă toleran- că nu s’ar adresa la acele capitaluri cari ’i țel religibse, ce a gustatu-o totă a împusiî condițiuni de peste 16 la sulă, d’auna în Muntenia acea speciă căndii capitalurile indigene nu cerii de la de Jidovi, pe cari străbunii noștri, lesauruli! public» mai multii de 8 la sută. în considerați unea venirii loră din Din norocire însă Statuii! romănu. chiaru Occidinte și a usulul tradiționalii ală pentru trebuințele straordinare are resurse limbel spanible, ÎI distingeaă de toți straordinare ale sâle profirii și nrin urmare cel-l’alțl israelițl prin epitetulu de mare de Ioc!! nevoie d’a alerga la unu împru- „Franci." muții nici afară nici în intru. Con unicat). ^Monitor iu}i ISTORIA TOLERANTEI RELIGIOS .ti^hnib- IN- ROMÂNIA. । ’) iiil^wjub ifaT •. vin. .lUDAÎSMilLU LA ROMANI. § 2- JUDAISMULU SPANIOLI]. Spania a fostă alternativâmente paradisul ă și infernulu nemulul e- vreesuă. Sub dominațiunea Arabi- loră îu pmvinciele meridionale ale peninsulei pireneice, Israelițil s’aă bucurată, întrună int**rvală de cinci sbă șbse secoll, de uă putere po- litică atătă de întinsă, precumă nn avuseseră, p<)te, nici chiară stră- moșii loră din Palestina sun scep- trulă lui Davidă și ală lui Sdo- monă; de> aci însă, îndată după că- derea califaturiloră mauresce de la Toledo, de la Cordova și de la Sa- ragosa sub loviturele < reștiniloru, totă urgia cerului, prin organulă rege- lui Ferdinandă poreclită celu cato- lică și ală ministrului seă, teribilulă cardinală Ximenes, se lăsă cu Htă- ta violință asupra elementului israe- lită, în cătă numai în anulu 1492 optă sute mii de Evrei au fostă si- liți a părăsi încăntătorele regiuni ale Esperideloră) câutâudă refugiă în al- te țere mai puțină famtice, afară de vruă patru-^ecl de mii, remașl în Spania cu condițiunea de a îmbră țișa lumina Evangeliuțul. 2). Respinși succesivamente din Fran- cia, din Italia, din Germania, din cuiburile cele ilustre ale civilisațiu- nil occidîntale, Evreii spanioli aă aflată uă primire cordială, dintre tbte (erele creștine, numai pe două țer- murl fbrte depărtate unulă de altulă, pe litoratulă Niderlandesă și pe ma- lurile Dunării, adecă la acele două popbre, ale căroru toleranță religib- să, emanată dintr’unu decretă pro- vidențială nu s’a desmințitîî nici uă dată în cursă de vecurl; căci în a- deveru, unde bre se adăpostia hu- ghenoțil dirpă revocarea edictului de Nantes și Voltaire cându premedita vre-ună noă fulgeră contra bigo- tismului, dacă nu totă în flegmati- ca Olandă? iăr în privința Româ- nilor ă, o probeză totalitatea studiu- lui nostru de față. - . | B I i'.' II lj A vede No. de la 28 lanuariu, 4, 6, 8, 10. 13, 15, 17, 20 și 23 fevruariu. Ne va adjunge a constata aci nu- mai atîta că pe la 1573, sub vodă Alesandru Mircea, ună Evreă spa- niolă, fără a se boteza și fără a\șl schimba măcară numele, Șaină fiiulă lui losifă, cunoscăndu bine limba slavdnă, reuși a se redică pînă la tr6pta de unulă dintre secretarii dom- nesci 3); cea-a ce, de sigură, nu se va găsi nicăiri în istoria Franciei s4ă Angliei, unde Jidovii eraă atunci legalmente considerați ca nesce do- bitoce necuvîntătdre: „comme les animaux." 4) Ditr Țerâ Romănescă Frânei! se respăndiră cu timpulă de ’ncolo de Milcovă, de unde însă scia sei res- pingă totă-d’a-una, prin uă concu- rență comercială frauduldsă, dacă nu chiară prin calomniă, rivalitatea Evreiloră poloni, despre cari va fi întinsă decumă era pe atunci mica comunitate israelită spaniolă din Mun- tenia, acestil Luther altt judaismulul s’a transportată pe la 1750 în Po- onia, fee era în toți timpii ca ună imensă oceanfl de ovreime. Astă- dată însă Frânculă nostru uă păți reft. Calomniată de cătră talmudistt, elă fusese întemnițată șj apoi for- ată a fugi în Germania, unde muri a Offenbach în ducatulă de Hessen- Jarmstadt, lăsăndu interesantei sele secte semi-creștine numele de „fran- kiștl.“ 1) Grăbiți de a adjunge cătu mai curendă la conclusiune, ne vomă opri aci în privința judaismului spa- niolă, mulțămindu-ne de a fi pro- bată cu istoria în mănă, cumcă a- cel, ce esercitaseră în contra’I uă netoleranță religiosă, aă fostă, ca se uu dicernu că mal suntă âncă și astă-^I, numai ddră Jidovii din Po- lonia, frați al loră de sănge și co- religionari de credință, împrotiva cărora plângerile Frânciloră ar tre- bui se fiă mal-mal totă atătă de ar- mare ca și ale nbstre proprie... B. P. Hfgdeiî. pbte se tină lulfi acesta, curniii se va fesorele casa maî multă, de trei scble de fe- La una din aceste scdle, după vedea mai josfi, iși are și pro- sa de locuință; iar căndu face tecțiun! la scblele fără de stabilitate pentru profesore, elfi Iși arc ospiralitatea pre la lo- cuitori. Construcțiunea casei pentru scblă și pro- fesorale respectivii este esecutată dupuă unii sciutu planii. Având» In vedere condițiunelc de igienă, scotele danese sătesci aii întindere de 240 picibre catrale și uă nălțime de 8 futi și sunt» precedate de uă anti-cameră, mare ca uă 7,„ parte din mărimea casei de scblă. Pe lângă flă-care scblă se află căte uă piață pentru gimnastică in mărime de 1600—2400 picibre catrate. Lângă scblă se află casa înve- țătoreluî, compusa din trei apartamente și cu loci! de ajuns» pentru necesități casnice. Scblele poporarie danese scop» mai mult» teoretic», instrucțiune» acestor» scble grâdină și alte urmăresc» un» și de acea-a și este mai mult» locul fi vale. Meier, 1790. ricescl și rânduiti de a vorbi mal 11 Colonelulă rusesciî Audi ei ii carele visitase România pe la după ce flice că cărțile bise- ale Frâncilorti din Iași suntă scrise în limba spaniolă cu litere e- braice, mal adauge apoi: „După o- „piniunea tuturora, acești Jidovi sunt „mal dnesti decătd acel din Po- „lonia.“5) Astăzi nu esistă în tbtă Moldova unii singurii Evreu spa- niolii, deși nu l-a gonită de acolo aetoleranța religidsă a Romăniloru, ci numai și numai persecuțiunea mercantilă din partea israielițiloră D-le Redactare alu pariului, ROMANULU. In numele binelui publicu, care Ilu ap?.- raț! cu atăla zelb, viii acumii a vă anunța, că noi locuitorii stradei Berzii, ce arnii avut» nenorocirea a avfe casele nbstre In vale de la Spitalul» Militarii, suntem» inundați, apa ne-aii intrate In case, altele s’aii surpat», tbtă comunicațiunea este întreruptă, și acest» reu provine din astuparea unui canal» prin care se scurgiaii apale de pe slrade. Acâstă astupare s’a operat» în primăvâra trecută fără a se considera protestările nbstre ce arnii făcutu atunci, preve^endu reuliî, și fără a se lua alte mesuri pentru apărarea nbstră. Amii reclamat» la onor. Municipalitate și la d-nu Ministru, darii nici onor. Părinți ai orașiului, nici Ministeriulu n’a luat» mesuri energice, ci nu mai se veijură ordine și con- tra-ordine; brii noi suferimii acumu de apă, șjj în urmă ₒ de aerul» infectata ce are se bântue tbtă suburbia Nu ne remăne acumii de cătu a alerga la puternicul!! concurau alu d-vbstre, ală o- piniunei publice și ’n urmă la Dumnezeii. Vă rugăm» d-le Redactore, se luați par- tea slabilorti și a multor» săraci cari îș! formală. Profesorale in scblele sătesci în- vață pe copii lecturea și scrierea mecanică, pe lâng aceste te mai comunică și noțiuni elementari» despre natură, istoria și geogra- fia patriei. Pe alocure copiii se deprind» a lecta nu numai cărți imprimate, darii și ma- nuscrise, și uădată cu principiile religiunei creștine, ei invața și musica, și cu preferin- ța pe acea biser câscă. Amil arătate mai susil, că prim disposițiunele regali funcțiunea de dascăl» a bisericei este alipită cătră cea de Invetore, și de acea-a musică eclesiastică se învață de copii însuși în biserică supt» ma- nuducerea Invețătorelui și tot» uădată a das- călului bisericei. Cătu însă privesce me- merg» la scblă, de călii câte doue ^i’e In septămână. Invețăloriulu sătesc» prin unele comune, mai are Ancă uă ocupațiune adițională,, care consta in a repeți pe copii și copilele, aii terminate acum» cursulî! obligatoriu. In timpulfi de iarnă, căndu omenii sunt» liberi de tbte ocupațiunile agricole, invâțătoriute în fiă care di, diminiața pentru bopii și după nmiada pentru copite, face căte uă ora dc lecțiunff căndu copii, ce a» suportat» nu- mită confirmațiune, facîi “uă repetițiunâ asu- pra tutorii materielor», trecute în scb’ă. Trebue Insă s’o mărturiRimfi, că lecțiuni de felul» acesta esistii fbrte pucine, din causă, că învățătorii sunt» prea ocupați du lecția- oile obligatorie și chiar» nici sunt» salariați pentru acâsia. Relativ» la' scblele danese popularie tre- bue a mai observa și acea-a, că învățătorii sătesci sunt» obligați prin statutele lorii, dc a se întruni in filele de serbători și a ține conferințe pedagogice, unde fiă care învăță- tori» îșl comunică observați unite sate asu- pra diferitelor» punte din instrucțiunea po- pulariă. Aceste observațiun! bine specificate și espuse întrunii mod» dupe putință maî esactu, se., publică intruă fbiă jiudețiană, și tot» ele servesc» de basă la diferitele sis- teme de reformare a scbtelorii. Din ceje vorbite despre scblele sătesci da- nese vedem», că aceste scale sunlu res- pandite în tote unghiurile Danemarcei, că învățătorii larii suntă și dascălii bi- tericiloru, că scblele popularie aii de scopu instruirea și nu educarea popo- rului și că programele cu tăie obiectele lorii, tindă numai la a instrui pe por ăi 2. Seminariele danese. Noui acum» am țjisti, că seminariele scble normate danese, destinate pentru po- safi îbr- pierdu casele, sănetatea, pbte și viâță, și veniți in ajutorul»- nostru. se Afară de unu gradu de onesti- tate, Francii se deosibescă de cei- lalți Jidovi prin uă dosă mal mică de f jnatismă, ținându-se mal cu pre- ferință de legea lui Moyse propriu- flisă, adecă de învățătura vechiului Pestamentu, decătă de ciudatele co- mentarii ale Talmudului. Doveda cea mal positivă îu :icestă privință este, că tocmai din sinulă Evreiloră spanioli din Țera Romănescă a eșitu unica sectă israelită, care ibrmeză uă doctrină intermediară între mo- saisrnu și creștinismă, ba âncă se pbte ^Jice că se împacă mal lesne cu Evaugeliulu decătQ cu Biblia. lacovQ losifu Frank, șeii mal bine Primiți, etc. I. Riga. Bucuresci 22 Fevruariu 1868. SCOLELE POPORARIE. 2) Beugnot Les Juifs d'Occident; Pa- 1) Borfinzus^ierum Hunqaricaes, lib 4 sec. 5, ed. 1581 p. 718, sub anul» 1496- 2) Luzzatto Notice sur Abou-Jousouf Hasdai Ibn-Schaprout; Paris 1852, p. 9,. nota. 3) Venelfn, op, cit., p. 205. 4) Mcrltn, Repertoire de Jurispru- depee; articol»: Juifs. 2) Beugnot Les Juifs d'Occident; Pa- 5₍ Opisanie bczakovskiia zemli (des- ris, 1824.— Depping, Les Jufs dans le srierra țeWl de Oczakov); Petersburg, J794 moyen-âge. In 8, p. 58. tbda propunere! obiectelor» de studiu în seb- lele poporarie este de observat», că scblele poporarje danese cedâsă în multe celorii ger- mane, și profesorii scbtelorfi danese, având» de manuale cărțile autorisate de ministeriu. ei învață pre copii cunoștințele, prescrise de program», în mod» cateclieticu, și, nelăsândîî pe copii a recita materiele de studiu, îl facil a și te Impropria prin desele convorbiri a- supra lor». Astu-felii se întâmplă cu ins- trucțiunea, căndii ea âste mănuită numai de guvernil și are mte ger» prfe oficial». De la 1856 sau înființatii pe lângă une- le scble sătesci danese și câte uă scblă rea- lă, unde copiii scbtelorii sătesci, după ter- minarea cursului obligatoriu continuă ins- trucțiunea lorii mai departe. In aceste seb- le, copiii de capacitate învață, pe lângă cu- noscutele scbleî sătesci, și caligrafia, desem- nulu, gimnastică In nisce margine mai în- tinse și alte cunoștințe, privitbre pe viâță SCOALELE POPORARIE SĂTESCI IN DANEMARCA. (A vedă No. de eri). Conform» disposițiuneloru generale, rela- tive Ia scblele poporarie danese, și în spe- cial» la principiul», ea nici unu Danesă se nu remănă fără instrucțiune, scblă sătâ- scă nu este mai departe de fie-care copiii! de cătu ‘/₄ de milă. 2) îndată ce se ob- serva, ca în timp» de unu anii numeruli! copiilor» trece peste 100, atunci direcțiunea județână te mesuri, de a se construi uă altă scblă stil dp a se construi In același local ua In nu casă separată, cu profesorale ei a parte, locurile 1 să, unde numerulu locuitoriloru este satisfăcătorii! spre a intreținea uă casnică. Aceste scble se întreținu totă cutiele scolarie și la casii de neajunsQ ajută din casa comună a scbtelorii. Scblele poporarie, avândii în vedere, 1) Ve^i disertațiunea lui Czacki despre Evrei, polonesce, In Dziela, t. 3, Poznan, 1845, p. 191 nota 235; și Peter Beer, Histoire des sectes religieuses desJuifs; Brtinn, 1823. 2) Mila danesă egatesă mai c» uă jJostă româna. din se că copiii suntii toți fii de săteni și că ei potu aduce unu mare folosii de la etatea de 10 ani casei părințiloriî Ibru, mai având» în vedere și acea-a, că același învețătoriu sătesc» pentru copii este și învețetoriul sătesc pentru copite 1) aii distribuite timpulu de prelegeri astii-felfl, în cătii suntii satisfăcute de uădată ambele condițiuni. Orele de prelegeri în lunete de iarnă suntii 5 și în cele de vară, de la 1 Marte pînă la finele lui Octombre suntii 6, afară de orele pentru gimnastică, In aceste ore de prelegeri este în continuu ocupat» numai profesorale, erii copiii se sucedu. In anele scble profesorale sacrifică unele țjile a septămânei pentru instrucțiunea copiilor», brii cele-l-alte penfru a copilelor» ; în altele tasă învețătoriulu în orele de diminâță ocupă la studiu pe copii, brii în iele după anuali pe copite. Astu-felii, că o giumătate de sep- temână Invâțătoriultî se ocupă cu copiii, brii cea-l-alta cu copilele Pe lângă aceste tre- bue a maî adauge și acea-a că primă-vâra 1) Bine înțelegând u-se. că Invețetorulu să- tesc» este și persbnă căsătorită. marea învățăturilor» sătesci, iși au începu l« uădată cu pele AntâiO reforme a scolelorti popularie. Celii Antei» seminarie Iși datesă fondarea pe la 1791; âră astă-^î Danemarca numeri In totulu cinci seminar». Unul» in Selanda, altul» in Fionia și trei In lullandia de nordii; șl cate cinci seminarie se află in sate și înlruă depărtare Însemnată de o» rașie. Pe la tbte seminariele danese, afară de una, profesorale primă și tot» uădată Inspec- torate seminarielloru este păstoriulu comunei, unde se află seminariulu; așia că ambele fonc- țiun! sunt» unite, și pentru acâsta căndu pastorale aspiră la uă comună cu unii se- minariu, el ti trebue se Intruniască și con- dUiunile de a fi și bunii profesore. Admi- nistratiunea seminarieloru danese se esecuță Întrunii modii colectivii; și pe lângă consi- liul» profesoralii a llă cărui seminariii, și care este are locu se minări u piscopulu mari» administratoriute directii a lui, mai pentru administrați unea fiă cărui și uă comisiune, compusă din e- eprehiei, din prefect» și din pri- Programul» seminarieloru, dupe care se formesă loți învățător» sătesc! a scotelor» po- pularie danese, conține dque scriere de o- biecte. Unele din acest» obiecte sunt» obli- gatorie și necesarie pentru fiă care semina- r:stu, caadu elu votesce a depune esameml; cete halte insă suntii facultative și ne obi- gătbrie. Intre obiectele din programutu se- minarioloru, ce aii caracteriulu de obligătbrc sunte: 1, Catichismulu și pînă la unu gradă bre care cunbscerea bibliei; 2, limba și gra- matica danesă; 3, Matematica elementarii și calculul» practic»; 4, Pedagogia; 5, Geogra- fia și istoria universală pe scurte; 6, Geo- grafia și istoria danesă mai detailate; 7, Gim- nastica; 8, Cântările bisericești; 9, Musica ai! cântarea din vibra și organ». Studiile ne obligătbrie pentru seminariști sunt»: 1, sica și istoria naturală cu aplicațiuni la vi^ța casnică și meseriele danese; 2, Desemnuliî si 3, în unele seminarii limba germană. Pșnta ca elevii seminarieloru se bine realisa scopul», pentru care aici, și pentru ca seminariștii prinde încă din scblă, atatu i propun obiectelbru, cătu și în purii ROMANULU 24 FEtanARTO f*68 171 cu copii, de acea-a pe lângă fiă-care semi- nariă esistă căte uă scdlă populariă de Stată, unde elevii anului do pe urmă a seminarie- loră suptă manuducerea unui profesore facă ap’iicațiuni practice. Dupe terminarea cursului de trei ani a flă- cărui seminaristă urm&ă csamenulă definitivă care dă fiă-căruî seminarist unu atestată cu una din notele: cu dislincțiune capabilă, fbrte capa- bilă, capabilă și necapabilfi. Cele doue note d’ănteiu li prescriu seminaristului dreptulă la profesorală; âră cele de peurmă îlă facă numai adiuntă, și anume în rasulfl ânteiă pentru doui ani, șj în aiu douilea penltu patru. După împlinirea unuia din aceste doue termine, adiantulă capetă ună certificată de la consiliulă profesorală sătescă, care îi con- stată activitatea și meritulă lui de înveță- tura. Acestu certificată este îndreptată di- recțiuneî județene cu uă spplică din partea adiuntului, care apoi îi mi jocesce de la mi- nisteriu dreptulă de învețălorfi definitivă. Totu în atestalulfi din seminariu se menționâsa și acea-a, dacă seminaristulu pdte fi și dascălă de biserică, precumă și organistă; și acâsta ii mai prescrie unu drepții, relativă la bi- serică, și’î mal* adaogă și midibcele de în- treținere. ¹ Pimirea în seminariu se face dupe ună esameiau și în acestă esamenu suntă admi- sibili toți tinerii, ce aă uă etate numai mică de 18 ani și nu mai mare de 23 și în a- ceste scdle se dă preferință copiiloră de să teni. Seminariele tn Danemarca nu suntu uni- cile surse pentru învețătorii sătesci; din con- tra aici, unde de la învețătoriulă sătescă nu se cere educațiunea poporului, cl instruirea lui, este admisă fiă care tenăru, și numai esamenulii de seminaristă este condițlunea nedispensabile pentru învâțătoriulu satescă. In 1857 S’au luată uă disposițiune noue pen- Eca și datele, de care disptaemfi, relative j listei? acestoră colegiu, la scdlele popularie danese. Și din cele es-|nuoi, coldrea galbenă, puse, nuoî vedemu, că instrucțiunea popu-j lărie în Danemarca are de scopu de a iu priva de bine-facerile iei pe nici ună indi- vidă. se caută prin diferite mi jdee de ares- păndj instrucțiunea populariă printre tdle|cla- sele societății. Aici e de observată și acea-a că instrucțiunea populariă danese are unu caractere pre oficială și totă acea-a, ce osistă în rezpectulă instrucțiunei popularie, dato- res.:e silințeloru și mesuriloră guvernului. Pe tengă aceste sedlc popularie în Danemarca de și* aă ajunsă a respăndi instrucțiunea prin poporu, nu pote se jcă, că ele S’aă tmpli- legiulu alu 4-lea. D. Dimitrie Popescu sarionu colărea gallienă suburbia Precupeții- slergându-se din din se colegiului alu 4-lea, unde mele de Malache Popescu, colegiulu ală 2-lea pentru suburbia, st. scote din figurdză cu co- Vi- lista nu- și se înscrie în Adunare si ală nitO teta în acâstă tura dm oopularie datoria loru și se potu asemăna privire cu scdle de asemene na- Germania. Nuoî am disă că scbiele prin instrucțiune trebue se aducă pe poporă, și scdlele danese, inslruindulă numai, nu aă realisatu încă tendințele pe- dagogiei de astă-dî și nici n’aă ajunsă în posițiune, de a se stale, unde acestu derne se realisâsă. pute asemăna cu acele ideală a pedagogiei mo- I. G. Enăcianu. PARTEA COMUNALE CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI' ȘEDINȚA VI. Mercuri 7 Fevruariu, sera, 1868. D. C. — C — Vi. - P. Presenți; fanaiotu, primarulu, Lapati, consiliară-ajutorfi, Hernia idem, Buescu idem — N. Manolescu. idem, — Anton Stoianovici, consiliaiîj.i — B, Protopopescu^ idem, — T. Mehedințianu idem. — N. Pancu, idem, I . i i< ।... i iTll : (1 !< / tru esuminarea tineriloru neseminaristî. as- piranți la postulă de învețătoră sătescă. — Am spusă, că tn Danemarca suntu numaî 5 seminarii, și prin urmare aspiranții la a de- pune esamenulii semînarialfi erau dm necesă obligați de a cheltui, ducându-se pe la lo- curile seminariiloră, ca se depună esame- nulă. Ministeriulă, ca se facilese depunerea aceloră esamlne, și se vină în ajutoriulă ce- loru lipsiți, au regulată, ca la unu scurtă timpă se se constitue, despre funcționarea cărora ministeriulă publică prin foile oficiale. — I, Mai tino viei, idem, i Spesele, din care danese, suntă pe de pi talului, destinată cărui seminal iă încă se Întrețină seminariele ua parte procentele ca- pentru întreținerea fiă de la fondarea lui âră Absenți s D. Gr. Serrurie, consiliară-ajutorfi, — G. Petrescu idem, — Gr Lahovari consiliară — D. Culoglu, idem, — Dr. latropolu. idem. — Eug. Carada, cu motiv. Ședința se deschide la 8 ore sdra. D. primară anunță că la ordinea jlei, ca cestiuni mai urgjnți, Suntu mai multe recla- mațiuni primite la primăriă în privința lis- teloră electorali pentru corpurile legislative pe te pe de alta, plata anuală de căte 10 taleri, luată de la fiă care elevă ai seminariului, precumă și câte 5 taleri, impuși fiă cărui tenăru. ce voiesce a depune esamenulu se- ininarialu. Pe lângă aceste trebue a mai a- dăoga, că guvernulu pentru întreținerea se- minarieloriî, pe tengă fondulă fiă cărui se- minariu, mai face din economiile bugetarie agiutdie spre suplinirea neajunsurilor^. Suma, ce guvernulfi danesă cheltuiesce cu întreți- nerea tutuloru seininarieloru nu trece peste 70 mii de taleri, și numârulu du mijocu a semiNanstiloră nu se Urcă pes^e 250; a- cesci elevi se întreținu cu cheltuiala propria, și numai cei seraci primescă miei ajuldre din sumele seminariale. In fiă care seminariu nu suntu mai multu de 4 saă 5 profesori, cari sunlii totu de- una d’inlre studenții facultății de litere, și din acescia celu mai in etate este și inspec- torele scolei. Salariulu profesonloru este egalii cu salariulu profesoriloru adiun^i din scolele secundarie, și anume 600 de taleri pe anu pentru 30 ore de ocupațiune pe seplemană. Acestă salariă se măresce la fiă care trei ani cu cate 100 de taleri pinacăndu ajunge la 1000. Dacă însă inspeclorele este și păs- tore, atunci elă pe teugă renumerariulu de păstore. primesce ună adaosu de 400—600 de talări, și In casă de necesă ’i se acorda și unfi adiuntă pentru obligațiunile numai eclesiastice care se numesce capelan u și pri- mesce unii renumerariă de 400 taleri. Din cele espuse vedemfi <ă, „seminariele „danese aă de siopu mai multă de a in- „strui pe stminarisci, de catu de a’i forma, „și acâsta este esprimata prin programulă „seminarialu și esternatulă elevlloră; și tătâ „formațiunea seminaristiloru pentru funcțiu- „nea de profesore sătescu constă numai tn- „Irunu simplu esercițiu, făcută de semina- „risci In sefiia sătiască, alipită pe lăngă fiă „care seminariu. Pe lângă aceste trebue a- „mai adauge ca în decomunu instrucțiunea „șeminarială, se află suplu adminislrațiunea „ protestante.“ anulă curentă 1868 Consiliulă esamină aceste reclamațiuni și asupră-le decisiunile următăre: D. loan D. Constantinescu, tn urma ce- rerii ce i S’a făcută după reclamațiunea sea de mai nainte, probăndă că are censulă ce- rută de lege spre a figura intre alegetorii din colegiulă 3-lea se înscrie în acestă co- legiu, în culărea nâgră, suburbia Oborulfi- Vechiui D. Petre țoinescu, domiciliată in subur- bia Crezzulescu colorea roșiă, în urma cere- rii ce i s’a fă utu asemenea, probăndă prin presin tarea în drepții, profesiune urma alu diplomii tăie că este licențiatii se înscrie in colegiulu 3-lea ca liberale conformă aliniatului din arliclului 5 din legea electorale. D. Ghiță Nkuleșju din suburbia Bărbă- tescu-nuou, coldrea albastră, după cererea ce i s’a făcută în urma reclamațiunii sfele. pro- băndu că este contribuabilă, se înscrie în colegiulă ală 4-lea. D. nuoă, D. Vodă, D. loan Andreiă din suburbia st. loan- colOrea roșiă, se înscrie asemenea. Othon I. Corneli din suburbia Șerban- coldrea roșiă, asemenea. loniță lemnlescu din suburbia Amza 2-lea pentru Senată, după dreptulă ce este probată că are. D. Dimitrie Popp din suburbia st. Nico- lae dm Șelari, probăndă că are censulă ce- rută de lege spre a fi alegetoră în cole- giulă alfi 3-lea, se înscrie în lista acestui colegiă. Dbpă reclamațiunea d-loru V. Hernia, M. Paul și Agomemnon St. Stoianovici, cari ceră a se înscrie în colegiulă alu 3-lea doue- ^eci cetățianî din suburbia Curtea-Vechiă ce au censulă cerută de lege spre a face parte din jsulu colegiu,, și după încredințarea dată de d. primară că consultăndu rolurile de contribuțiuni ale ministeriului financeloră, a găsită pe acești cetățiani trecuți cu censulă aretată de reclamanți, Consiliulu admite în- scrierea loră în listai colegiului alu 3-lea anume. D. Anghel lasilescu, — Anton Colciu — Andrei Stelescu. — Anastase Toncin. — Cost. I, Sorescu, — Cost. Gheorghiu, — Christache Teodorescu Costache Ilie, ■*— Dragomir Dumitru, — Dumitru Marinescu, — Dumitru Nicolau — Dincă lonescu — Ghiță Petrescu — Ion Dumitru, — Ion Penovici. — Marin lonescu, — Marin Constantin, H 1W il 1 'oh î U » irt d jtoli i — Petrache Gheorghescu, — Răducanu P. Gheorghescu și — Tache Michail. D. C. Esarcu. suburbia Batiștea, după ce- rerea sea și după încredințarea dată de d. P. Buescu, unulă din consiliari, că se află in condițiunile între alegetorii tru Adunare și înscrie în lista din alu 3-lea. cerute de lege spre a figura din colegiulă alu ală 2-lea pentru acestoră colegie, 2-lea pen- Senatii, se scoțând u-se Numele d-lui C. A. Rusescu, după cere- colegiulă 3 coldrea Roșiă, se trece în co- 16rea Galbenă, suburbea Batiștea, acelapî co- legiă, după a sea cerere. D. Alexandru B. Știrbei se- înscrie In co- legiulă f pentru Adunare și 1 pentru Senat». D. N. Tfernoveanu, fiindu înscrisă în co- legiulu 4-lea in a cărui listă jee că nu se vede trecută, reclamațiunea sea remănea fără nicî ună efectu. D. locotenentă Fănuță din suburbea Radu- Vodă probândfi lege spre a face pentru Adunare înscrie în listele. că are censulu cerutu de parte din colegiulu 2-lea și 2-lea pentru Senatu, se acestoră colegie. D. Apostol Chițescu din suburbea St. Vi- sarionii, se înscrie In colegiulă 4-leaî D. Z. Dumilrescu din suburbea Popa-Dîr- vașă coldrea Galbenă, probăndă că are cen- sulu cerută de lege spre a figura în cole- giulă 2-lea pentru Adunare și 2-lea pentru Senată. se înscrie în listele .acestoră colegie. D. Niță Sachelarie din suburbea Sârbii a fi înscrisă în lista colegiului III, consiliu chipzuesce a se invita reclamantulă se viă pină la 11 ale curentei a. proba censulă d-sâle. % Asupra reclamațiunii d lui Tkoraa Țigara, care cere a fi scosu din colegiulu III și trecută în î pentru Adunare și 2=Ic® pen- tru Senată. consiliulă chipzuiesce asemenea. Cătă pentru cererea re face de ase rec- tifica în liste numele fratelui d-sâte d Teo- dosie Țigara, consiliulă va a visa atunci căndu se va presența la dânsulă d. reclamantă. Asupra reclamațiunii d-luî Dimitrie Ghica prin care cero a se șterge din listele elec- torali. D. doctoru Cheresteni pentru că nu a obținută natmalisațiunea, consiliulfi clilp- zuiesce a se invita a. arăta daca este seă nu Asupra reclamațiunii care cere a fi înscrisă Cheresteni se împământeniți!. viă a d-lui Jon Vlachide, in colegiulu 3-lea ca piobâpdu asemenea, se Înscrie liste. D. Nicolae Lupu din suburbea se înscrie în colegiulu 4-lea. in aceleași Popa-Chițu D. llariu G. Ludianu din suburbea bise- rica-D6mnei, se înscrie ibîdem. D. G. A. Burelli, architeclu și la scdla de bele-arți, se înscrie în ală 3-lea suburbea Pitaru-Moșă, profesore Colegiulîi conformii alineatului dm urma alu articolului 5 din legea electorale D. G. Niculescu din suburbea Icdna, se înscrie în cologiulă 3-lea unde a probată că are dreptulă a. vota. nrwj inft DD. Dim. N. Germani și 'Menelas N. ber- mani, listele că au D. dupe a d-loru cerere, se stergă din colegieldră 1 ale acestui judecau, fiindu Cerutîi a fi înscriși în judeciulă Buzeu. Michailu Pascaly, artisîQ dramaticii, din suburbea Bîserica-Ddmnei se înscrie în lista colegiului 3-lea ca profesiune liberale. D. Simeon Brătășeanu din suburbea Popa- Rusu, coldrea Galbenă, probăndă cu diplo- ma de licențiată îd dreptu că are profesiu- ne liberală, se înscrie in colegiulu 3-lea. D. Albă, figura cestă D. Alecu Boteanu din suburbea Biserica- avândă censulu cerută do lege spre a în colegiulă 3-leâ, se înscrie în a- colegiă. I. G. Valentineanu se trece din cold- profesiune liberale, consiliulu avândă In ve- dere ca reclamatulu se int^mei&jă în cere- rea sa pe cuvântulu că, are profesiune, de jurnalistă, căci a colaborate la Perșeveranța de sub redacțiunea diano, din partea căruia presintă rațiune despre acâsta și că dirige jurnalulă d-lui Can- uă decla- fdia Tea- trufii din care presintă doue exemplare ale numeriioră 1 și 4 din anulă trecută; con- siderândă că spre a constata că a fostă co- aboratoră la ună jurnală, nu e destulă nu- mai declarațiunea redactorelui jurnalului, ci reclamatulu trebuia se presinte și articli sub semnătura d-sale în acelă jurnală, cea-a ce d. Vlachid n’a făcută; considerăndă că fdia Teatrulă, pe care reclamantulă jee că o di- rige, coprinde în frontispiciulă seă ca di- rectorii responsabile numele de; Idn Ro~ manescu, și că acestă nume este altulă de cătă alu d-luî reclamantă; considerăndă că, de și reclamantulă jco cumă că numele de Romanescu este traducțtunea din grecesce a- celui de Vlachid, sub care e cunoscută, și este identică cu celă fee d-sa părtă, însă d-lui n’a probată acesta de ajunsă: pentru aceste considerațiuni, consiliulă respinge ce- rerea. înscrie însă pe d. Vlachid în cole- giulă IV, unde are dreptulă a vota ca con- tribuabilă ală Statului. D. Primară supune consiliului petițiunea' d-lui Vasile lonescu, unulă din perceptorii Comunei, care arătândă că, este ajunsă în etatea betrinețeloră și slab de vederi, de- clară că voiesce a se regula la pensiuuei și cere a fi recompensată pentru profitulă colărea Galbenă se înscrie în colegiulă 4-lea, unde, după conlribuțiunea ce plătesce, se cu- vine a figura. In cătu privesce înscrierea sea și In lista alegetoriloră consiliului comunală, se i se are re 1, ca neavendă censulă ce- rută de lege, nu păte fi înscrisă în acea listă; 2-lea ca și însuși de ar avă censulă, Con- siliulă nu mai este tn dreptă acumă a’i pri- mi reclamațiunea, n prefectura de Ilfovă care este însărcinată de lege a publica lista definitivă D- Andreii!- Popescu din suburbia Gorgani se înscrie în colegiulu alu 3-lea, pentru tare e probată că are censulu cerutu de lege. D. Michailu Drusescu, probăndfi că are cepsulă cerutu de lege spre a figura intre rea d-sfele, se rectifică, fiindă greșită în lista colegiului alu 3-lea și se înscrie la colOrea nOgra, suburbia Vergului. D. Costache Vasilescu, din suburbia Răs- vanu, coldrea roșiă', se înscrie în colegiulu ală 2-lea pantru Adunare și ală 2-lea pen- tru Senată, scoțendurse din lista colegiului ală 3-lea. D. Constantin Const. Lecca din suburbia Amza, coldrea galbenă probăndă că este con- trionabilă, se înscrie in colegiulu ală 4-lea. D. colonelă Dimitrie Niculescu, din su- burbia s-ta Catherina, colOrea Albastră se înscrie între eligibili la Senată ca colonelă de trei ani, după cumă a probată. D. D. Lauriană, fliulă se înscrie în lista colegiului alu 3-lea, suburbia Lucaci ca pro- fesore, conformă alineatului din urmă ală arliclului 5 din lege. D. Toma Diinitriu din suburbia Michai- Voda, probăndă că are censulu cerută de lege spre a face parte din colegiulă alu 2-lea penîrn Adunare și alu 2-lea pentru Senatu, se înscrie în lista acestoră colegie. D. Gr. G. Suțu, avendu venitulă cerută de lege spre a face parte și din colegiulă 1 pentru Senată se înscrie și in acestă colegiă. D. maiorii Alexandru Budișteanu, probăndă cu unu certificată ală ministeriulul lucrări- loru publice că este ingineră, se înscrie in rea Albastră în cea de Roșă, suburbea Cre- țulescu, totă în lista colegiului 3-lea după cerere, fiindu că și-a schimbată domiciliulă. Preotulu Al. Brătășeanu, ca profesoră se înscrie In colegiulă 3-lea, sub. St. George- vechiu, col. Roșiă. D. Dim. Bîlcescu; din suburbea Batiștea se înscrie și în lista colegiului 2-lea pentru Senată. D. Sava N. Șoimescu ca doctoru în sci- ințele politico-administrative să legiulu 3-lea suburbea biserica Galbenă. D. Eugeniu Topoloveanu, Popa-Herea, colărea Roșiă, ca înscrie in colegiulă 3-lea. D. 0. lonescu din sub. St. lorea Albastră se înscrie tn înscrie în co- lenii coldrea din suburbea pensionarii se Spifidon, colegiulu co- III, unde a probată că are dreptu a vota. D. Lazară Șabechi se va invita a veni se probeze că este pămănteanu și ca are cen- sulu cerută de lege spre a face parte din colegiele electorali pentru deputațî și penlru senatori, in ale înscrisă. D. Alexandru Armeni, colorea căror ii liste a cerută a fi I. Stanițescu din suburbea Galbenă, probăndă că are censulu cerută de lege spre a din col. III, se înscrie în lista legiă. Asupra reclamațiuniloră d-loru face parte acestui co- Țdn Soti- colegiulu alfi 3-lea ca profesiune liberale, rescu; funcționari! la regia tutunurilorfi. suburbia Manea-Brutaru, coldrea Verde Dimitrie Popescu, din suburbea Manea- „ « , , . . Brutarulil. După cererea d-lui P. Buescu întemeiata „. ., „ „ , . , _ Th. Zimde, funcționaro la comisiunea de pe articlulu 38 din legea electorale, d-nu galbenu Ghiță Dertman se înscrie în colegiulu alu Al. Euslratiu. funcționară la prefectura 2-lea pentru Adunare și ală 2-lea pentru poliției, și alegetorii din colegiulă ală 2-lex pentru A« dunăre și 2-lea pentru Sonată., se înscrie ini Senată în care are dreptulă a face parte. D. George A. Janim din suburbia Arme- ni, colorea Galbenă, 'probăndă că este con- tribuabilă alu Statului, se înscrie tn cole- giulă a]u 4-lea după a sa cerere. D. Gr. Gărcinovă din suburbea Oțetari, fliudu înscrisă în colegiulă 2 pentru Adu- nare se înscrie și în colegiulă 2-lea pentru Senatu pentru care se cere același censu. I D. D. Manole advocată, fiindă înscrisă în Ang. Albă. Cari Georgescu au giului IV, reclamanții aproba du cerutu a consilinlu din suburbea Biserica- fi înscriși în lista cale- chipzuiesce a se invita se viiă pina la 1 1 ale curentei cuintanțe sâu avertismente ale perceptorii oră finapciali că anualii ce a făcută comunei in cândă era comisarii la oboru, ideia sa, s’a înființați! venitulB nițeloru cu cari se inlesnesce anulii 1851 și cându dupe din taxa ba- vinderea ce- realeloră în tîrgurile oborului, precumă se constată din adresa No. 47 27. Consiliulă municipală din anulă 1855, către ministerulă de Interne. Totu uă dată se pune în vederea con- siliului. 1 - Certificatulă d-lui președinte ală Curții de Gompturi, No. 167, care constată ciți ani a servită Comunei d. lonescu pînă la 24 Octombre 1857. 2 Actulu care constata că numitulu are etatea de 51 ani. Consiliulă recunosce d-lui Vasile lonescu dreptulu la pensiune din casa comunală pen- tru ună termină de servițiă, adică la lei 3 6 bani 66 pe lună, a treilea parte din tetă ce a avută în celă din urmă postă, cari i se voru respunde, cu îuceputu de la 1 Martiă viitoră, după ce se va regula definitivă bud- getulă Comunei pe anulă curentă. D. Serrurie. se abține. In loculă d-lui lonescu, ca perceptorii co- munalu in colorea Verde d. mandă pe d. Ilie Danielescu, și garanțiă. D. Buescu tntrfibă ce felă depusă acelă domnu. primară reco- care a depușii de garantă a în in D. Primară respunde că. garanția constă bonuri rurali aduse de recomandatulă. Consiliulu numesce pe d. Ilie Danielescu jsulă postă. Se supune aprobării consiliului plănulă de aliniere proiectată pentru calea Șerban-Vodă, pîna la barieră pe -lărgime-de 6 10 și 15 stînjmi. Consiliulă aprobă acestu pianu.. Se supune asemenea planulă de aliniere proiectată pentru strada Frațiloră, pe lărgi- me de 6 stanjini. Consiliulfi llu aprobă. Ședința se ardică la 10 ore trecute. TEATRU ROMĂNC. SalaBossel Astăzi Sâmbătă la 24 F^vruariu, în beneficiulti d-lul Felbariad se va avei LlbUlUUlC diu . . 4 I'T'țrvrxn suma In VERDE co- medie îa 2 acte.— Intre acte d-nu contribuabili. Asupra reclamațiunii d-lui Al. Dimitrescu M i 1 1 O Va juca pe CHIRA NAS- din suburbia Cișmeaoa-Mavrogheni, cari cere TASIA, canțonetă comică. 17? ROMANHIU 2 4 FEBRUARIE IR 6? a AE INCHIRIATU, Casa din Ba-1 sus în total sau în parte din case înde șade d. GeAiralu steriadă le .. părta grădinii Ciș- Con’olu Ebgleș® cu . 6 î» Aperi, ... .ș-..A avît a u. grajdiă de 4 cal, șoprom de 3 tră-1 Doritorii se voră adresa ia propri- ritoriî de le lua e J R' pentru vinuri din hanu Fiii} ,-a D Co'* , J : ; ueu- se âdreăa la proprietarul® lorii, în| podu Mogoțoei. 6-* Casele din au- emi, 3 pivnițe, puță; se închi- riata d« ia Sf. Gheorgh e viitoră Doritorii se voru indirepta la N. Dauilopolu în Lipscani No. 21. No. 98. ________8—24- E INCHIRIATU- Casele No. 4, diu strada Umbrii cu vedere pe strada Magoșâî 5 odăi de stă- pâni 4 odăi de slngi grajdiu, șo- pronă, pivniță. A se adresa, la Ca pitană Gramont, fn casele d'alăturc ale lui C. Neculcseu Drugănescu i- etara ce locuesce tn mahalaua Bre- i^oiano, No. 26 No. 100. 6—24- j |E ÎNCHIRIAT și de vîmjar: * "casele D-nei Efrusina ToncovicI dupe strada Carol I No. 8 s . ar V loru No 33ₛ În .t6te filele, dimi- neța pănă la orele 9 ăru dupe i>- miaijl de la 3 — 7. No 86 5—64. No. 85 6 — 34, No. 99 3 — 24. OE INCHIRIATU, dc la 23 A priliă anulă corentă etagiulu do h" ÎNCHID! :.T Șl VIN^ARE Casele din suburbia Bstiscc str. Dionisie cu . No. 32 cu tote depen- dințele loră suntu dc închiriată dc la Sf. Gheorghie anulu corentă po unulă său mai mulți ani. Suntă de vîuijare atîtă acestea eîtu și iele de alăturea cu No. 30, în care șade d-nu Constandin Budișteanu. Do- DE INCHIRIATU Birtul® din Ulița Covacii No. 7, de ia St. Gheorgie viitoră cu pivnița încăpă- t6re do 14 buți de vină. Dorito- rii se voră adresa la Proprietară. No 57. 3—34 Dk ÎNCHIRIAT, pe trei ani cele mul joafl însemnate: 1. în hanu Șerban-Vodă. 2 o Prăvălie No. 2 ală- turi cu pârta hanului. 4-a Unu locă virană din strada Germană îu rind j cu otehi Concordia, 5-a O Pivniță BURBAi VIENEI 4 Marti® Metalice Naționale Lose., Creditul® Acțiu. băuceî London....... Argintă -.... Argi. în mărf. Durați....... KU. KB. ,~^r . 58 65 65 82 706 186 117 114 5 80 75 58 NUMIREA PRODUCTELOR Grâu ciacăru cal î. chila loi „ 1, n ’• ,, eărnău „ L , — ,, n. „ - „ arnăutu ghircă ............ Secară ........... ,.cț-.,-.- Porumbă Or^u.......................... Ovăsu............... ......... Mei®.......................... Rapiță ....................... . frarbM vlădica, strada Fitaret®. 7-a calu viran® saă livedea din su- burbia Bărvătcscu nou. 8-a L---An sterp® d n suburbii-. S-tu Elefterie. 9-a Unu locă sterpă. în [»61olo mi- tropolii, numita gi idină în partea dreptă despre Flăuiînda. Doritorii se voru adresa la sub- scriaulu ce locnesce în suburbia Sf George nou. strada Lipscanii No. 81 loan G. Faladu. rescl la D-nu Nicolae Ș.lănic®u«. De vînțtare’ casa mea diu 2 ucu- rosM Strada Verde No. 4. Dorito- rii se V. adresa la D-nu Nicolae Slăuicenu Strada Știrvei® Vodă vis. a via de pasage. Locotenent Colonelă, Slănicănn No. 17. 8—64. | }E ARENDAD, dc la Sf. Gheor- ■•"ghe viitoră, moșia Mărăcini Gre- cului din Dietrictu Râmnicu-Sărată 1,800 pog6ne avîndă 2 Mori. Do- »E ÎNCHIRIAT de acumă saă de la sf. George, o casă, din suburbia popa Cosma, aceiași stradă sub No 9, are 10 camere cu sa- lonă, osebită cămară, cuhnie, grajd dc șase caî, șopron® de două tră- suri, podu pentru fină, pivnița mare magazii bune pentru lemne, podă pentru uscată rufele koteță de zid curte pavata și grădiniță forte a- ao potă adresa la Dimitrie Mareșă anulă n p tari în Otelul Ce dc Aw ialea mogoșoei vis-a-vis dă de Visterte, dimindța pănă Ia 10. ore, sau Ia D-nu George Stanules- ca epitropulu minorilor® Marcș u- lița Herăsti ău în dosul biserici albe - I bE ARENDĂTU pe 8 saă 5 ani I **eu începere dc la Sf. Gbeorghe corcutu, Moșia Dudesca din distr- Brăila c’uă însemnată totindere de pămîntă și la distanța de 8 și ju- mătate postie de schela Brăilei. A se adresa la proprietarul® iei, ca- sele Costache Nicolescu Drugănescu calea mogoșdei Biserica ,lbă No. 79. 5 — 2. ritoriî se voru adresa la RâmnicKprdpe de calea mogoșSi. Doritorii etOW A NU». GALAȚI. BRAILA GIUKGIU COKAR1E Șl VAPORE. GA BR.| G1U 250 - 255 Corăbii sosite încărcate 230---235 M „ deșerte . 255---295 305-310 „ pornite încărcate 810--- --- 225-230 * 1 ,, ,, deșerte. • 206- --- 160-165 Vapdre sosite............... t82--- --- „ pornite .............. Șlepuri pornite și în- cărcate ta Sulina....... Anu 1868 ți IMNAS1 .CA săi nli’at® pentra timpul® de A. în ew le D-.’-ij Margbiolița Nan, pepdduiu M ș6ei vis-ă-vis d® Episcopie. Orc asereiți: sunt: Dimiaâța de 1» 8 ii stea de la 6 9 îu tote filele, tru fete de 3 ori pe septămîuă . nea, mercurea și vinerea sepăratu, Frcțulu l galb. pe Rină. G. M ■. nu profosoie de gimnastică î 1 Liceul® Mateiu-Basarabu. 2JUB-SEMNATULU are ouâre a “anuneia că SCOL A DE SCRIMA 6500§3360Să se caută de luată cu dobîndă, ci garanțtă imobiliară valdrea întreită A se adresa 1* Administrația Ro- ■ mânu. I No. tOt 4—34 <»»gSE«.~WAT>-MC.HiCE 4 Martiu Adjud, timp ploios, apa Trotuș. mare. Calafat, timp senin, vînt 8 O gr. 12. Câmpină, senin, căldura 5 gr. R. Focșani, variabil, vînt N. W. pl. 3 gr. R C. de Argișu, timp senin șt caldă. Pitești, sore, vînt tare, cald 5 gr. C Lungă, sire, vînt tare, cald 5 gr lassy, minus t p. rece inourat, vînt N. Găești, noru, plus 10 gr. R. Seveniu, senin, vint forte, N. 4 gr. pl. T. Jiu, cald, timpu frumos®. Vaslui, vînt tare, nor, frig pucină nins. Huși, senin, moină, vîntă. Leova, senin, vîntă forte* Buscu timp senin, căldură Tecuci, nor, vjut N. 4 gr. plus Botoșani, 2 gr. pl, vînt N. W. Reni senin liniscită, puțin frigu. Bacău, timp variabil, pucină zăpada. Bârlad, nourii, caldă, 7 grade Ploeștî, nour, linisce 4 gr. R. Văleni, ploatîn fulgi dc zăpadă timp fr. Mărgineni, cerul amestecat, liniș. frig. Târgovisce, timp frumos, 5 gr. plus Mi^ilu, senin, apele mici Măgurele, senin, caldu 8 grade. Urijicenî, nor, vînt, Ialomița Sarata deb R. Sarat, senin, vînt variabil T. Frumos, «anin, vînt tare, 6 gr. pl, MihăilenI, W rece, viscol cu ninsore. Craiova, timp noros, tj gr plus Dorohoiu, 2 gr. mieus, vînt N b 'iiti n .t>w 16 1 1'1 lil HI I •7 Tjdi" ii Lini IINAaEA CU GAZ FLUID A ORAȘULUI BUCURESCI Caetultî de însărcinări fiindu terminata abia in ședința de la 26 Noembre curenta, se prelungesce licitația până la 2 Manii viitoriu 1868 (14 Martiti st. noii) pmtai ad- judecam acestei Întreprinderi. Concessionarulu va construi cu a sea cheltnelă pe unii locti ce-i se va da de Orașu usinele și tdte accesoriele necesarie pentru producerea gasului. Elfi va face toții cu a sea cheltuelă lucrările de canalisare, punerea conductelorii și tuturoră accesorilorii, pe uă lungime dc 100,000 metri. b T6te lucrările voră trebui terminate precum ii urmeză: 65,000 metri de canalisare, usinele și tote trebuinciosele, voru fi puse în stare de a funcționa celă mai târziii 18 luni dupe inchiăiarea contractului, celo-alte 35,000 metre vonl fi gate, celil mai târziii eâncl ani dupe data convențiunil. „ Intreprin^etorulu va fi datorii în acestu timpii a executa îndată ori ce lucrări de ca- nalisare pentru strade șeii edificie publice, ce’i se voră cere de Orașiîi peste perimetrulii însemnatu până la uă sumă fixată în sumisiune, înse cheltuelele voru privi pe Orașiu. Orașulii se obligă pentru 4000, becuri de găsii, însă, 2,000 cett pucinîi se vorii a- șeza pe percursulîi celorii d’âutâiu 65,000 metri de canalisare, și 2,000 atâtii pe cele alte 35,000 metri de canalisare, la eare mal este obligată mtreprin^etorulă, câtă și pen- ru cele ce se vorii mai stabili în acești cinci ard cu cheltuia Orașului pentru strate seîi edificie publice desemnate de Comună. Laternele cu consolele lorii și t6te aparatele pentru aceste 4,000 becuri voru fi date de Intreprin^etoru, Luminarea se va împărți în trei categorii: becuri ar^ândîi 200 litre pe oră, becdenrl 140 și becuri de 100 litre. Numărulă fiă-cărora va fi fixată de Comună. Cele-lalte condițiuni ze potu vedea m caetulă de însărcinări la casa Comunală. Concurenții se voră presința în ^iua fixată cu oferte sigilate și garanțiă 50,000 franci în numerariu șeii în hypotecă în valdre îndoită. Ofertele trebue se arate prețurile pentru metruld cubu de gasă, suma de metri de canalisare, ce oferesce concesionarulu a mal construi în cei cinci ani cu cheltnelă Co- munei peste perimetrulii fixată, întinderea terâmului necesariu usinei și condițiunea cu care la expirarea termenului voră deveni proprietate a Comunei lucrările făcute. No. Primarii, C. PANAIOT. No 72 12-3. Kecomandti Onorabilului Publicu depositulă meă cehi mai mare, de ?6se feluri dc pălării: precum de pâslă, mătase, posta vii. pana- ma paie și de imitație de panama pentru bărbați dame și copii cu prețurile cele mai moderate. En gros și en detail. SIGMUND PRAGER, Bucuri sei, Stradla Carol® I No 4 și 23 ■V W G'u pogOnu .6® în totulu, hă inoșiă dc | câmp®, pe apa lalomițeî, cu apropiere de Oltclniță și Călărași, învecinată cu sate mari ă cc Inertă pe dânsa, mărimea 150 stînjcnî t lato (masă); șt apripe 6,000 lungu, sil® în pogâne peste 600^ remase pe scijiii propri- j- etății- In platii se priimesce și obligațiuni rurale L Doritorii sc voru adresa în Bucuresci la | d-luî Ștefan lănidi bancherul®, strada ger L mană No. 21 No 45 4—2«J ' LA /GASINULU DIM. STAICOVITS Au -i.ii HTiunii AIAlilW'l'-: Nil Se ascepta pentru post mai multe me^elfcuri de Mare (Havaricale) filr No 61 10 — 34 | gE ÎNCHIRIAT de la sf Gheorghe, apartamentul® de sub® ® "alu cascleră din podu tnogoșoi în fața piețil Ministerialul de Financie, șapte încăperi su»n, pivniță, bneăfărio jos®, grajd® șo- pron® in apropiere dc proprietarii , < ‘ Vasiliă Bresianu. ^îUR SEMNAT L încunoștinț<ț