ANULU ALU DCUZ-SPRE-DE/LE. ADMINISTRATIUNIA PASAGIULU RLi^N Nu. L — -?AC.r LNKA STRADA ACADEMIEI 22. 2? FEVIldAHlU 1868. VOI^E E Șî VEI FUTE cauți ; r- r- ixn ...... t.r.î xpvT 48 — -/ sârewKÎ. - • • „ ₙ 26 — 29 * k ' r P fim WKI............, >: £ ’’ fa ntf mu • • ...» » $ yffv UseJm-ahi» 24 baM 4:6X161; pakis^B tkla(f»tru,/RjS'® P .KTBD aVSTBHA- . . a • FIOR- 1® VAL- AUȘT. Adelele trămîse și ne publicate se voruard3s F ib ciorii respunjetoru Eugeniu Carada> £UM>NEZA-TE ȘI VEI FI -------------**■---- flINTRU A»OKAMF'-Ț': EXCRCIUrI țl RECLAm/ A SE ADRESA ÎX B SCI, LA AI ISTEAT1CX8A ziabvlvi IX DISTRICTE LA COREgroNDlSflI MARlVLtlf țl RMX roBTA. - LA PARIS LA D DARRAS-HALL'ROR«ix RUp M L^^i:NXk COMSIțE Xp. 5. A X U X V I C R 1 L 6 blNU DE 30 LITERE............40 BANI ^NȘBRTLUNl Șl RECLAME, LINIA . . £ LEÎ NOUI SiSRVITIU TELEGRAFICI) AHI HOMA.VIL.*!. PARIS, 4 Martiu. In desbaterea proiectu- lui despre continginte, în Camera legislativă D. Picard a cerutii guvernului osplicarî asu- pra pasagiului raportului comisiunii in care se (Jice că este neaperată uă armată de 800 mii Omeni spre a garanta securitatea și chiaru autonomia Franciei. D. Rouher a respunsu că relayunile diplomatice ate Franciei cu puterile europeane, dau uă convingere adlncă că pacea nu va fi turburată; și ca norii cari acumfl căte-va luni păreau c’acoperă orison- tele s'au risipiți! cu totulu. Etendard. ^ice că, Francia și Rusia in presințja situațiunii deplorabile ce refu- gipi cratiani aii făcutu Greciei, voru oțărî a nu mai transporta pe contininte nici unu noii refugitd, _ * _ .... _ KU-Zili_____L__l'WMM. Riiciirpgcî !² ^ar,u'“ nilMHPkU 5 Mărțițiorfi Proclamarea independințel Româ- niei, ce mai ăntei unele fol din Bu- curesci, în unire cu altele din Wie- ua și din Paris, anunțiaft că erașe se facă la 11—23 Fevruariu, s’a strămutată acumu pentru cjioa de 2 Mai, <^i aniversari#, <,licu acele iote, a intrării Principelui Carolă în Bucuresci. Data este falșiă ca și soi- rea, inse nu face uimicu. pianele austro-maghiare, și unele din Pa- ris plicii că misiunea d. D. Bră- tianu la Paris și cea de la Pe- tresburg a d-lui Ion Cantacozino, preocupă fdrte lumea politică. A doua misiune, dupe soirile ce aă acele foie, are ună carapteră din cele mai grave. D. Cantacozino ar fi însărcinați! a solicita adeșiu- nea cabinetului rusescă la procla- marea îndependiuței asolute a Ro- mâniei. Circonstanțele, ^ică acele foie, se credă în Bucuresci fdrte fa- vorabile; reșultatulă celă mai gravă ar fi se se provoce uă ocupațiu- ue turcesc#; ingerinția Porțel ar da ună pretestă spre a reclama și în- gerinția altora puteri, ș’astă-felă pu- terile europeane voră primi faptulă împlinită și voră cliiezeșui îudepen- dinția României precumă au che- zesuită altă dată p’acea-a a Belgiei. piariulă la Patrie spune ăncă că „unu convoiă de 2,500 de puscî venim iii din Iași a trecută de ou- rendu prin Bucuresci, de unde a fostă apoi transportată în Bulgaria prin Călărași. Dece lăiji cu revol- vere ară fi fostă asemenea întro- se în Bucuresci în noptea de la 29 lanuariă; ele au fostă depuse într’uă casă, sicură, din care patru suntă âncă în acea casă; eră cele-l-alte șese sau pornită în Bulgaria. A- venir Naționale (jice: „Casa nu pre a fostă sicură de vreme ce se scie ce se petrece întrensa, Corespondinția (Jianului Nord- Est spune, dup’uâ foie romănă, „că guvernulă Principateloru ar fi dată de curândă ună ordină, —r ordină care nu se dă de cătu în cașuri iminiute d’uă ocupațiuue străină — a se face mtagrafiă de starea gra- sduriloră ce suntă în Bucuresci și n jură, și de câți vai pote con- ține fiă nCare, “ Asemene scire le eunoscu toți Ro- mânii căci le aă citită, într’ună modă sâă într’altulu, în unele din foile din Bucuresci și din Iași, 16 aă aurită în parte chiară dupe tribuna Adu- nării; le ’nregistrămu dară aci nu- mai spre a putea fiă care se nțe- legă mal bine totă c6 aude și ce citesca în unele (jiare. Lumina uă dată făcută și bine făcută nu ne te- ISTORIA TOLERANTEI RELIGIOSE IN ROMÂNIA. •) vin. JudaismtdH la Români. Nu credeină, ca pe totă fâcia pământului se fi esistatu căndă-va vre uă altă naționalitate atătă de universalmente persecutată, atătă de universahnente desprețuită, atătă de universalmente urîciosă, precumă a fostă mai în toți timpii și mal în tote locurile vagabănda posteritate a lui Israelă, a Cărui-a istoriă se pare a fi uă lungă demonstrațiune a unei urgie fatale și misteridse. De cele mai multe ort acestă ne- îmblândită goiiă contra Evreiloră avea ună caracteră religiosă în tdtă puterea cuvântului, mal cu semă în senulu poporeloră creștine, ală că- rora fanatismă îșl făcea uă plăcere de a’i confunda la ună locu cu ris- tignitoriî lut Cristu, ultându că Su- blimulă Mântuitoru ală omenirii ne poruneesce numai a erta. eră nici decuaiă a ne resbuna asupra' uci- gașilonl sei. România formâză una dintre cele doue-trel escepțiunl isolate din a- câstă regulă generală: străbunii nos- tril aă acordați! totă deuna Israeli- țiloră sâă mal bine ^icândă diferi- teloră confesiuni judaice, mai multă sâu thal pucină abătute de la le- gea primordială a lui Moise, întoc- mai acel-așl toleranță, de care se bucuraă la‘ noi tote culturile etero- docse, creștine și nșerestine. Dorindă a arunca aci uă ra^A de lumină asupra acestei cestiuni pînă acumă atătă de obscure, noi suntemu datori, mai ’nainte de tote, de a distinge cu stăruință trei fase cu totulă deosebite în istoria Israe- lițiloră pe țermil Dunării, fără nici ună nudă de legătură una cu alta, și anume judaismulă primitivă, ju- daismulă spaniolă, judaismulă po- lonă . ■ₐM" b»' Judaismidu primitivă. Se pretinde, ctimfi -că îrhperatulă Traian âr fi găsită deja în Dacia stabilimente d'e evrei, în¹ cătă d-nu Vaillant nu S’a sfiită a esplica nu- mele tărgușorulut Adjud din Mol- dova prin etimologia Ad-Judaeos, adică coloniă jidovescă, 1) ceea ce sar pute aplica fotă hșa de bine că- tre orașulu Alud din Transilvania, iar Sasulă Haner, mergendă și mal departe cu escentricitatea unei filo- logie reă înțelese, deduce numele tergului Tălmaciu din cuvîntulă Tal- mud, 2) uitândă din zăpăcelă că Mișna, primulă monumentă alu tal- mudismului, este cu multă poste- ribsă cuceririi Daciei. Nu este mal pucină contraria re- guleloră unei critice rigurbse de a căuta memoria judaismulul primi- tivă în numerosele localități fbrte 1) A vede No. de la 28 lanuariu. 4 6 8, 10, 13, 15, 17 și 20 Fevruariă. 1) La Românie, charta Daciei. 2) Historia eedesiarum Transilvani- carum., lib. 2, p. 38. memă de nimică căci poporulă ro- mână îșl cunosce acumu calea și căndă va ifi bine luminată nimică nu’lă va putea face se s’abată din- trensa, acumă mai cu semă căndu este sicură de- desbinările sâle. I. ’• f,. flî u. antice, cunoscute din vechime în gura poporului română suptă nu- mele de Jidovi, precumă uă ce- tate de lângă Câmpu-lungâ, lină munte de lângă Zlatna, mai multe burguri transilvane; menționata în documentele unguresc! suptă forma deSidovâr, 1) sătulă Jidovscița din- tr'unu crisovă muntenesc din 1429,2) și altele. Derivațiuuea cea mal pro- babilă a tuturorti acestoră denumiri vine nu de la Evrei, ci din numele Suziduva, comună mai mul tor ă lo- calități din epoca independințel da- cice, și carele, din causa consonan- ței între s și z, trebuia naturalmente se se prescurteze cu timpulă, de’n- tâiu în Szidaw și apoi în Jidova. Cu tote astea, noi nu voimu a tăgădui esistința Israelițiloi ă pe țer- mil Dunării rhâl nainte de cuceri- rea lui Traian, du atătă mai multă că noue înși-ne ui se întemplase de a descoperi în districtulă Hotinulul, celă mal nordică ală Besarabiei, uă monetă jidovescă din dalele lui Ma- coveă; nu eredemă însă a fi po- sibilă, seă cehV pucină oportună, de a aprofunda, de uă carnă dată, mal cu semă aci, întinderea și nor- ma situațiunii Evreiloră în Dacia, în acelă periodă semi-fabulosu din i- storia naționalității nbstre. Prima mențiune positivă, sigură, lămurită, despre contactulă Româ- niloră cu judaismulă, ba încă nu- mai peste Dunăre, adecă în așa nu- mită provincia a lui Aurelianu, noi o găsimă în prețibsa relațiune a ra- binului Beniamină de Tudela. ca- rele visită fruntăriele Macedoniei îna- inte de anulă 1170, lâsandu-ne ur- mătorulă curiosti pasagiă! „De ’ncolo de riulă Sperchio Se „începe Valachia, al căriia locuitori, „așezați pe munți, îșl daă numele „de ValachI.. Iu iuțelă el se ase- amănă căpribreloră, fâcendă mereă „incursiuni în Grecia pentru predă „și hoțiă. NeminI nu cuteză a’i îu- „fruuta în resbelă și nici ună rege „n’a fostă în stare de a’i birui. El „nu se pre țină de legea crești- „nbscă, daă copiiloră nume Ebrai- „ce și numescă pe Evrei frați, cea-a „ce îndemnă pe unii de a le atri- „bui o origină israelită. Cândă a- „pucă pe ună Evreu, îlă despbiă, „dar nu’lă ucidă, precumă suntă „deprinși a ucide pe Greci..." 3) Lăsândă la uă parte glumeța ab- surditate dg a (jice, că Românii se tragă din Israelifi, de vreme, ce, a- se menea puritaniloru englesl, el o- biclnuiaă adesea-orî, chiară în se- eolulă XVII, nestq numi luatei din veehiulă Testamentu, precumă, de esemplu, îu familia princiară a Mo- vilesciloră vedemă ună Ieremia, unu Simeon, unu Gabrielă și până unu Moise; lăsândă la. uă parte acestă porțiune de totă ridicolă din nara- țiunea lui Beniamină de Tudela, noi ne vomă mulțămi de a cons- tata numai strălucita mărturiă a nai- vului rabină despre estrema tole- ranță a străbuniloră noștri pentru religiunea Evreiloră. „Frate" este una din cele douâ vorbe, prin cari debută istoria limbel române. „Torna frate," -adecă „în- tbree-te, frate," strigau în seclulu VI, suntă acumu uă miiă trel-sute de ani, voluntarii români din armata .c".’- a . .iuiui 1) Archiv des Vereins, t. 2, p. 154. Jb Vendin, op. cit. p. 56, 3) Ve^î testulu ebraicii tn „Arnhiva isro- ncV t. 2, p. 25. grecă îu fbculu unei bătălie 1) A- cestă esclamațiime, conservată în cro- nica bizantină a lui Teofanu, e cea d’ânteiă revelațiuue a giftiulul ro- mănescă. D'atuncî și pînă astă-di cuvântulu „frate" este acela, ce re- suiiă mal desă decătă orl-și-vare al- tulu în gura Românului: „ascultă, frate," (licemă uof unii cătră alții, chiaru atunci căndă ne’ntâlnimă pen- tru prima oră, fără a ne inai fi cu- noscută vre uădată. Beniamină de Tudela atestă, cumcă străbunii noștri, ducândă uă viâță pe jumătate sel- bateeă în munții Macedoniei, acori dau pînă și Evreiloră acestă dulce epitetă de „frate." tocmai în acelă seclu, în care Francesii și Englesil, ce ne aruncă astă-ijl în obrază a- cusațiunea de netolerauță religiosă, credeafl că nu este destulă ea re- gele rse iâ pelea Jidovului, ci mal trebuia âncă ca subalternii se’I mal ie și mațele: „ut quos rex excOria- verat, comes ^visceraret.^2) ' Nu mal puțină interesante suntă cuvintele rabinului israelită despre obiceiulă bandițiloră Români de a ucide pe Greci, pe vândă îu pri- vința Evreiloră el se mărginiaă nu- mai cu predă. „Capulă plecată, nu’lii taie sabia," «fice ună proverbă străbună, de la care părinții noștri nu s’aă abătută nici uădată. Grecii se luptaă, și etâ de ce Romănulă, iritată prin resistință, le da cu furiă lovitura de mârte; Jidovulu se țâra cu umilință la picibrele celui mal tare, și Românului i se făcea milă de atâta ticăloșiă. Astă-felu. în fru- m6sa canțonetă a lui Alexandri, Herșpu Boccegiulă scapă sănâtosă din mănele hoțilorii din codrulă Herțel, strigăndu-le: „Noi suntemă omeni buni cu friki,u pe căndă ună creștină, Grecă sâă chiară Romănă, ar fi căzută mortă cu sabia în mănă... B. P. Hâjdeii^ id tjk -• ¹ ¹ a vb ■ v’. \ i! O 4»! -4 ■ i QIARIULU „PRESSA“ b . ■ s6u ¹ j;in tin Mipo PARTITA CEA NOUĂ. (A vedt No. de eri.) Cumu aii putută vede toți, antâiulii nu- merii alu noului ilarii! Pressa a fostO tn întregulC seă putemil dice. unu ataci) din cele maî tari, contra guvernului ș’a partitei din «are facemii parte. Partita este roșie, adică văpsită Jn sânge, esclusivistă, adi- că atătâ de interesată și lacomă în cătii se crtdă că va putea esclude de la mesa aaționale, uă mare parte a țerei, că va putea suprime uă generațiune tntregă. c’ar fi cu putință ca uă societate se ’ndure asemene suprimări ce nu polii aduce de călii cea-a ce aduce ori ce trunchiare. Guvernulii este roșiuᵣ violatorii! alu li- bertății, călcătorii! alii tutori! principieloru celorii mari, incapabile și în ajund d'a-și șftrși cariera, elu și partita din care a eșiti! „tn rtsetele și fluerăturele națiunii Majoritatea Camerei. C’uă origină ilegale, condusă de interese personale eru ou de principie și de interesele generale, și lipsită de capa- citatea, de iuleligința și tactulu politici! de care are neapărata trebuință uă Cameră care ar voi „se desemne unui guverne căile pe care ea voiesce se fiă condusă națiunea." t Scopuli! celu mai de oăpeteniă alu nou- lui diariu flindu dări! acelu-a d’a areta na- țiunii starea «ea rea în care se află, avemi! datoria a da S6ma publicului despre bitan- I) Thtirtmahn. Untersuchungen ueber die Gesch. der vestii eh. Voelker; Leipzig, a. I 774„ pi 3 41. 2) Cattaneo, Memar^de economiapne- blica^ Milano, 1860, t. I, p. 3 7. ciulo situațiunii, astii-felâ precumii ih! ar^kă noua companiă politică anonimă. In bilanciului stării actuale de lucruri, despre care delerămu gri sOmă , vedu- rămii că Presta constată că „ț6ra de căndu are unii regime constituționale avu multe și ■ndelungate lupte parlamentarie și frămen- tări de toîu felulu; ea mai nainte majorită- țile Camerei si! făceai! după considerațimu, de personc, și cele mai de multe ori, după raportulu In care se găseai! cestiunile ce se tratau cil interesele private ale onor, re- presintanți ai bațiunii. Acesta Hindi! starea luerurjlorfl în trecutiî, asociațiunca anonima adaogă că era gata a erta faptele cele iele ale guvernului și origina cea rea a Camerei pe următoriulu raționământii: „Astădi avemi! la guverni! omeni cari se bucură de Inlitega și deplina încredere a șe- fului Statului: acești bărbați, tarii negreșitu prin intoligioța capacitatea și de vota montul ii lord către Tronii și constituțiune, merită a- cestă Încredere, afl- isbutitfi a face uă maio- ritato recrutată tn senulu pârlitului lord, și acestă maioritate, chiard de nu aru voi se usese la rlndulu iei în facia Domnilord Mi- niștrii decătd numai de una din acele trei calități menționate mai susd. adecă de unii perfectd devotameotd pentru a urma pe ca- lea ce li se va areta de cătră călăusii na- țiunei, totuși nd vedenii! de nkăirea nici unu o'jstaclii pentru ca trebile se m6rgă bi-» ne, și se vedemd in fine și noi tolroducdn du-se acea stabilitate și acea aplicare a unui ordinii de idei Orc care tn guvernă, de care amd fostu pînă acuma atătă. de însetați.a „Din nenorocire acea-a ce am vedutupînă acuma nu e tocmai de bund augurd pentru acea-a ce ne este încă reservatu a vedfe; și faptele îndeplinite ptnă.aslă-^i nu afl cores- punsfl la. prevederile nbstre. Partiduld care este acuma la putere și care se numesce roșiii, avea o minunată ocasiune pentru a se afirmă, a arflta că este unii partidă cu e- lemente de vitalitate, capabilă de a se sus- ținea; ne temflmii multă se nu culflgă din acbstă încercare dreptă fructă a ostenelilor^ sale decătd und certificată de impotență din partea națiuneu Unu partidă politică care este, ca stenga nbstră, de natura sea esclu- sjvistu tn celă mai Înaltă gradă, care a foplă pînă acuma totfl d’auna în minoritate și a făcutu totă d’auna oposițiune la toți și la tbte, căndu ajunge de uădată la puterea la care a ajunsă partiduld roșiă astăzi, nu pbteeși victoriosu din uă asemenea încercare, decătă făcflndd mai bine decătd toți predecesorii sei, decătd toți bmenii și de cătd tbte partidele cari ad guvernate pînă acnma țbra acâsta.“ După pbliticii anonimi de la Presa, de căndu „țâra are unu regime constituționale ea avu multe și ’ndelungate lupte pailameh- tarie, și frământări de totd felulu.“ In totfl acestă timpu de lupte și frământări de totd felulu, guvernulă n’a fostu in mana partitei roșie, dară mai totfl dâuna în acea-a a ce- lord de la Presa sâîi a amicilord ici po- litici. Pentru ce dard n’au îndreptate acejă red t Se flă bre causa că țâra nu este aptă de regimclc constituționale 't Nu credemO că cei dc la Presa cugetă astu-feiii despre țâra lorii. Pentru ce dard. Ancă uădată, n’ad îndreptată reulu ? Și dacă nu Pai! putută îndrepta în atâția ani pentru câ acusă atătu de amarii guvernulă actuale că n’a făcutiv în 10 luni cea-a ce dumnelord n’au putută face tn mai mulți ani ? Da.-a dcchiară că țera „a fostu pin acumii atătu de însetată de stabilitate și d’ună ordină de ideie ore care tn guvernă/ pentru ce acusă cu atăta tn- verșiunare guvernulă actuale că n’a isbutitfi a face elu in țjece luni cea-a ce dumnâlorip toți n’aă fâ:utu In cursă de ani întregi? Și pentru ce numai partita ce. este a^î te putere avu minunata ocasiune d’a s’afirma, ș.c. I. și partita celorii de la Presa n’a a- vutfl nici uădată asemene ocasiuni ? Pentru . « . tv ■' ' ce numai aresta partita sc culâga unu cer- tificată de impotență, pentru că „în dece luni n’a vindecată, și Ancă pe deplină, tbte relele ce ani îndelungi aii bântuită țâra și cei de la Presa se fiă aclamați de națiune ca potențî. pentru c’aă guvernată țâra mai multă timpii fir¹» curma reulii ? Și pentrb ce numai partita roșie se fiă datbre, — și 166 WUN1M 23 î';' ,- — -------- —————--------------—— âncă suptă osbnda d’a fi resțilrnată in rtse-| Ble și fluerăturele națiunii.—, „da faceflMî’ „Proiect clică ca de la . cuta pre multă 14 : trenrrilal is- în privința’miî plinită in multe priviri .«datoria sa către po-lgK e, ci c p re- bine de cătu toțî bmcnR și de cătă tbte ț r-j par tei și inițiali^ oele de titele cari au guvernat^ piij’acHinu, țfira ?- cbsta?" Pentru ce ea se aibă datorie mai mari de cătă tbte cele-l-alte, și pentru ce iei numai se i secuvie riselele șj fluerălurele națiunii, și âncă pentru rele ce suntu mosce- nite și pe cari nu le a putută sterpi In dece luni? Politicii anonimi de Presa ne spună că singura causă pentru care voiescă a da pornesce nu de la guvernă k la^ partită. “ Și dac ar II așia, pentru >rt£; ti al -’l pârlită ce cei ci de de la esprinjatfi îi b&&ră, care air vopistolă celu d’âi pi că n tudiatâ medi di în Fiți biae liniscitu, domnulă ideia ce amă celu d’ânter: inii am fostă atria ifieă? meu, ca nu >n car relativă la mstrucțhne. Prim tbte ii : reiem ti chWu la mordlnMi Sw -■ cu greă se pbte cate -aă c— din copilăria seu se nu I invețaW p • dințată cleru lui. teugă mecanismulă de a scrie și lecta, și 3). Pentru ;ă scblele report rie se ot 't" sese, trebue se se observe: a) Ca îs»w.; -rii se fie Omeni cu bună conduită, se dispună de cunoștințele necesarie și se cunbseă du- privilegiulă fiuerătureloru numai actuale, este că „partita acesta a cumă totă dtima în minoritate oposițiune la toți și la tote.“ guvernului fostă pîn’a- ș’a facutu Așia daru fiindu ca fostă totă dăuna in inoritate ea trebue fluerată pentru tbte re- 4ele cate au făcută majoritățile trecute. Starea lucruriloră a fostă ?ea; acăsta o spună inșii acusatorii nostrii; partita nbstra a ^riticatu dară pea-a ce era rpu;, se fiă dară fluerată fiindu ca criticată ș’acumă n’a îndreptată totă și pe> deplină in cursă de ijece luni de căndu pentru prima ora. a venită la putere Acbsta Pressa, ne acusă de esclusivisiufl, de des- polismă și de servilismă? Ce felă? A veni deputății, in întruniri țwrticWre, ș’a desbatc cu miniștri proiectele de iegu, ș’ale desbale âncă multu, cu pasiune chiaru este unu reă pentru Aici de la Presai Efl bine, noi admi- temă și ancă aplaudămă acbsta sistema. Gu vernu • care ese din partita nbstra nu se crede infailibile, ca cei de îa Presa; elu din contra admite ba âncă provbca desbaterile. Elu, și numai elu tn acăsta țâră, a disu re- presintanțiloru națiunii prin discursulu Tro- nului, ca „se desrmne ei căile pe care voiesce voiu fi eu acela care voiu veni se hrăpescă fiă ora cui, cea-a ce li aparține; credă că n’ați avută .nici ua dată țasiunea a ve plîn- ge de juine, chiară intru a ve fi contestată vru uă data c’ați creată scbla de medicină ce avemă aslâ-dî In teră Primiți ele. (Semnată) N. Crezulescu. 1 1868, Februariu 21. D-le Redactare alu diarivlm ROMANULU Represintantă și apăratofă neobosită alu bre. ᵥse fiă ,dreptatea și consiliuln supremă de va judeca lucrurile și Polilit ii anonimi de lanciulă loră. ne părtinirea cu care la Presa, promite că omenii 2 la Presat ^icO in bi- nisce noțiuni generale despre veritățile ere- pre putință mai bine pedagogia; b) Se fie seine, despre calculele aritmetice, ba forte asigurați materialmente și se aiba uă posi- desă se potă găsi și de aceia, carii dispună țiune mat nedependinlă și c) Se se facă du- de cunoștințele elementarie, privitbre pre geo- pre putință mai multe scble, conformă iu grafia și istoria patriei. De aceia, adăogimă, loculu și populațiunea. In fine, că nu este nici unu unghiu în acbsta mică 4). Pentru ca scblele popularie se dpvină țâră, unde se nu esiste căte uă seblă de; în adeveră popularie, e de necesă, ca aceste se mărgă guvernulă.” Aceste desbateri nu mariloră principii de naționalitate, libertate Impudică în nimică. cumu credă cei de la și egalitate, ve rogu se bine voiți a insera Presa, inițiativa guvernului; elă oare nu- în stimabilulu d-vostră diariă, care este vo- mai o eserc'tă întrună modă contrariu ace-1 cea fidelă a acestoru princii, articolulă de lui-a cu care o esercitaă guvernele trecute; facia, și cu acâstă ocasiune primiți ve rogă o esercită întrună modă liberale și demo- espresiunea sentimenteloră mele distinse. „Ei dară voiescă se prindă rădăcini a- dinci în opiniunea publi a si se dovedbscă că suntu singurulă partită capabilă de a conduce țbra la ună viitoră mai fericită tre- bue se guverneze fără clica, se facă si fi- aance, și politica, șbadministrațiune, și jus- tiție mai bună de câtă a făcută vro ună guvernă pîna acuma, se dea poporului o ins- trucțiune mai buna și mai solida de cată a- oeea care i s’a dată pînă acuma în fine se se înconjbre și se ocupe funcțiunile statului de omeni mai probi și mai capabili de cată toți căți aă fostu pînă acuma Acesta o cere natura lucrului și precedintele pârlitului; căci ■cine critică necontenită faptele* și metehnele altora și vorbesce totă dețină în numelena- •țiune! întregi, căndă i se dă cârma in mână și nu știe ce se facă cu ea? riscă celu mai putină de ași sfîrși cariera sub rlsetele și cratică dră nu în modulă aristocratică și des- potică In locă d’a impune națiunii șijrepre- sintanțiloră ișî, ideiele sele, după noi gu- vernulă trebue.se facă un schimb de ideiă cu na- țiunea; el voiesce a fi susținut și urmat în deplină cunoscința de lucru, ș’a fi susținut cu mintea și cu Este destulă a tace cunoscută numai a- ceste idei spre a se cunbsce adoverulă (An- cillon J Suntă polemică și mai fluerătutile națiune!. Pentiu ce bre, noi, șl numai noi, nu tre- bue se ptindemă rădăcini în opiniunea pu- blică de cătă vărsăndă necontenită și ’n tote cornulă abondințu asupra națiunii, și toțț cei-l-alți, și mai cu semă cei de la Pressa, se aibă rădăcini, far a fi supuși la nici uă condițiune? Pretindă cei dela Pressa drep- tulă d’a guverna țăra..d’ă avb rădăcini, pe temeiulă hasceiii sbă ală Vectilmei * Cei de la Pressa, ni’aă criticată Șiₜ denșit tăie gu- vernele precedinte? Dacă nu le-aă criticată, aă tolerată reulu; dacă le-aă criticată, se dovedbscă șî dinșii cau făcută mai bine: și chiară acumu nu critică guvernulă actuale, și âncă ⁱce critică’. Astu-felu dară critica dumnialoră actuale dovedesce că se chiezeșiues u că au se facă mai bine, în tbte mai bine, îndată ce voră isbuti a resturna ministeriulă actuale, ș’aî lua locală. De este așia, s’o dechiare, și le promitemă că vomu cere îndată și cu stăruință retragerea de la guvernă loru noștri! și revenirea la putere Ion Gbica, Ion Strată, ș’a tutoru domniiloră d« la Presa, de nu copii și copile. câte-va luni de cândă s’a ivjtă uă în lumea medicală din Bucuresci, particulară intre medicii spitaleloră scble se se Întrețină de comune, care voru Fondarea scbleloru danese poporarie se urcă av^ 9* administrațiunea loru directă. Eră căt pre la începutulu secuiului presintă și ele pentru guvernă, elu va avă asupra scblelor datorescă cu fondârea loră lui Frideric- VI, P°pularie numai controlulă supremă, și Va care a emancipată și pre țeranii danesi. Pîna disposițiunilee generali, unde se va de- la dbnsulă instrucțiunea poporariă în Dâne-1termina numai direcțiunea, ce este a se da marca se afla jn posițiunea cea mai rea, și acestoru scble. Comunele cu profesorii loră căți-va călugeri catolici înființase pre ici pre cole scdle particularie, unde copiii învețaă credo, Ave Maria, și alte rugăciuni în limba latină. Elevii acestoru scdle umblau pre strade înveliți în nisce capișdne lungi, care acope- reau totu corpulu loră, afară de mâna dreptă, pre care o întindeau la trecetorî, spre a le cere pomană. ȘI reibrmațiunea în Danemarca n’a putută aduce altă folosă, de cătă a îm- pedicată acestă modă de viață, a eleviloru, anima representanțiloru națiunii; și căndu'Eforiei Lupta s’a începută cu transformarea esle divergință de opiniuni, desbaterea, fiă actualei scble de medecină in Facultate; aă cea mai aprinsă, înlătura acea divergință; da- fostă idei pentru și contra, unele personale ca insă vine une casă seriosu și desbaterea altele de principiă. Daca asculta cineva pe caduce unitatea intre suverană și deputați, partisanii acestoră opiniuni, și daca nu cu- a amiti- a d-loru amitiloră este așia atunci ce valOrc are critica dumnialoră și cu care scopă o facă t Ș’apoi, tn aceste țlece luni nu s’a făcută bre îmbunătățiri in tbte ramurile adminislrațiunii ? Tîlhăriele cari băn- tuiaă țera nu s’aă Împuținată, și âncă forte multă ? Focurile cari în toți anii ardeau a- verile voră aplida aceste mesure la fiă-care seblă și voru determina mai de ăprbpe mesurele ce suntă de luată pentru progresarea aces- toră instituțiuni. 11 Și pentru ca se vedemă, cumă s’aă ese- cutată aceste disposițiuni regale, noi se con- tinuămă cu espunerea istoriei scbleloru da- nese și se observamu totă acea, ce privesce ; pe scblele popularie, propriă dise. I Ca disposițiuni generale, privitbre pe a- și a fa ută, ca copiii seraci se se ducă la ceste scdle se pbte socoti. păstori dascălii bisericiloru, spre a-și căpeta 1). Că nici ună copilu nu pbte se-și in- uă mică instrucțiune. Mai pre urmă diferi- l^pă instrucțiunea mai nainte ue șbpte ani, Ițele scdle poporarie, care mai esistaă, aii în- dar după împlinirea acestui anii a etăleî, cepute a-și procura învețătorii sei dintre acei iM* copiii fără distincțiune de secsă, posi- atunci în partita nbstră guvernulă său face noscea cestiunea în detaliă, ară crede că am- apelfi la națiune, căndă crede că represin- bele părți aveau dreptate; chiară presa nbs- tanțiî iei syntu amăgiți, seu se retragei căci tră n’a putută resolva acâstă cestiune Jeli- nu voiesce |Cu nici unăprețăse fiă susținut cată; în tine lupta continua pe unu terămă de bmenî fără convingeri, uu voiesce asta la gu- sterilă, și consecutivă se născu ura perso- vern cum^iccei de la Presa c’au statdânșii, nalâ între bărbați luminați. Astă-felă se for- adică cu maiorități cari se făceau dupe con- mară duoă partide opuse, una pentru Facul- sirierări- de persbne și după interese private. | tate, alta contra acestei instituțiuni, in con- dițiunile prevăzute de lege, și dintruă po- Jlemică reă înțejbsă, resultă uă concurență D-le Redactare alu pariului ROMANULU. Ide pasiuni., in Ipculă unei facultăți prin Domnule, Ați avută bunatatea de a insera tn nu- merulă de eri, douo scrisori ce v’amă adre- sată, vift a ve ruga a publica astă-di și res- runsulă co domnulu N. 6rezulcscu, Îmi face bmenilbră n’ău încetată în aceste £ece luni? Contractele nu s’aă eșecutată cu mai multă esactitate și proprietarii și arendatarii n*aă fostă mai mulțămip de cătu tn anii precedinți. In administrațlunc și ’n justiția nu este acumă mai multă moralitate și drep- tate de cătă în anii trecuți ? Finan iele nu suntă mai prospere? Nu se piătescă și func- ționarii. șl mandatele si bonurile rurale cu mai mare esaotjtate nu s’aă urcată cu 20 se va cita fapte, pînă dovedi contrarie, noi elevi ai gimnasieioră și studenți ai univer- țiune socială și religiune trebue se’și ince- sitățiloră, carii din diferite cause părăseau |Pa instrucțiunea, lăsindu-o într’uă seblă pu- continuarea cursului. Aceste persbne fără nici!blică au particulariă. Este permisă dupre uă preparațiune pentru invețători sătesci, pre-[disposițiunile danese și instrucțiwea casnică, cumă și modulă de salariarea loră de către!daru suntă obligați părinții, ca se’și aducă săteni cu produi te în natură au fostă ata- tea cause, că scblele poporarie danese nu puteaă nici întrună modu progresa și aduce resultatele dorite. | Șj cu totă concursulă regiloră din secu- lulu XVI, XVII și alu XVIII scblele popo- rarie danese au avută aceiași sbrtâ cu seb- Ible nbstre, de suptă principii preesistenți. Ună rege publica decrete pentru înființarea , Ide scble și altulă le suspenda, aă le lăsa lirea principului de naționalitate și realisarea ,, , , „ „ „ „ în neghgența. Frideric IV înființase scble po- Facultațn: numai astă-feln amă primită sa concursă.. De la fncepntulă polemicei amu urmărită lupta pe terâmulă națională, voiamă stabi- participii din partida pentru facultate, fiindu onbre a’mi adresa. Dacă am eșitu din tăcerea 1^ ₘₐj pᵣₑₛᵤₛ(j de ori-ee dorința, amu avută cb am păstrată atăta timpă și dacă acumă ₐₘj pₑ ₐcₑjₐ ᵥₑdₑₐ țârra mea pros- amă arătată acbstă susceptibilitate este nu- pₑᵣândă. și la ori-ce cestiune de principiă iai pentru respectulu ce păstreză pbntru fₐgUță abnegație de persbna și inlere- omnulă Crezulescu. Suntă abia căte-va luni ₈ᵤₕᵢ ₘₑᵢᵢ ₘₐₗₑᵣialu; faptele stau de faciă, căndă am fostu calomniată dș gezeta careLj pOțu jₐ trebuință respuude adversariloru a publicată scrisbrea d-lui Crezules.u In a- ₘₑj pasionați. Pe acestu terămu amu deschisă cbslă gazetă ^a publicații și uă petițiune i®-1polemica, amu continuată, și totă astă-felă ălită de mai mulți neguțători, care înșelați țj^tată. Cu tbte acestea, unii din mem- e calomniatorii mei, au adresată președirt- ₚₐᵣₜᵢdₑî dᵢₙ ₐc₆ₘᵢᵢ ₚₐᵣₜₑ> ,ₘî ₐâ telui consiliului de miniștri, uă petiție afir- reproșată că amu ruptu solidaritatea, și am lăndă între altele că scbla actuală de me- J tᵣₑcᵤțu întruă partida opusă credinței și icină a existată înainte de sosirea mea în țară | pᵣiₙcjpeloru d-loru Amiculă domnului Crezulescu care a pu- Domnule Redactare, nu potu sa răspundă ilieatu scrisbrea d-sale, prin interpretarea eu nimică mai lealii și mal demnă la acu- ată acelei scrisori, confirmă calomnieleseri-1sarea cernii facă, de câtă a ruga pe d-nu se in mele nului gura și valbrele publice la 100? Pînă nu ni nu se voră presința credemă că ’n este uă mare îmbunătățire; și cătă esdusivismă, desfidemă pe ori cine teze anllme persouele cele onorabile pabile cari ar fi fostu respinse de numai de cătă pre copii la esaminulu pu- blică, unde giuriulă esaminatoriă decide, da- ;ă copilulă pbte ași continua acasă instruc- țiunea, aă a publice, spre tisfăcătdrie. ține registru fi înscrisă a primi o Profesorale de copiii, în una dio scdlele instrucțiune mai sa- locală cu păstorete ce aă ajunsă în e- acelașă ^iară, abrităndă astu-felă nu- Dr. A. Vlădescu se bine voiască a publica calomniatoriloru sub onorabilitatea dom- Wgrama partidei din care amă făcută par- ii}. Crezulescu, căruia ’i datorimă sin- te, programa ce amă formulata-o la venirea porarie prin proprietățile sele și făcuse, ca acestu esemplu se fie imitată și de alți pro- prietari ; vine însă Christian VI, care dupe insistintele boeriloră danesi, aă fostă nece- sitată se restabilbscă sclavia sătemiloru, sdrua= cinată de Frideric IV, și uă dadă cu acbsta dbse uă lovitură mortală scbleloru popora- rie esistende. Și tbtă istoria scbleloiră popo- rarie din Danemarca pîna la Frideric VI, se resumbsă în doue alternative, ca ce unu rege făcea pentru scblele poporarie, celă-altă strica. Frideric VI, dupre cumu am disă, punbndu capetu multora obstacole a mstrucțiunei po- porului, între care și sclaviei, elu a stabi- lită cele ânteiă base solide, pentru nisce a- semine instituțiuni. Elu -a înființată cele ân- tbiu senținarii pentru formarea învățătorilor a sătesci și în 1806 a publicată unu regu- lamentă pentru înființarea de scoli, pre nisce carte de medicină căci profesorii scble! de de 12 ani, afară de ună moșitulă (pentru rnbșej, în limba Română, sa ⁱⁿ F^ră, și în care amu statuată, numai Medicină in timpă manuală de artă șî unulă de anato- mie și mică chirurgie (peutra bărbieri), waă scrisă nici uă carte nici uă lucrare sciințî- fică maă făcută, șî astă-^i încă elevi șiretă siliți se studiese în uvrage streine, pemtru desvbltarea cunoștinței oră loru principii, la care d-loră au aderată prin suptu- semnături, și astu-felă va cunbsce lumea me- dicală și publiculă în genere, daca suntă eu acela, care amu deviată câtă’ș! de puțină de la principiei® pentru care m’am devotată, ori daca au, suntă d=loră aceia, care aă ruptă solidaritatea, și aă trecută cu nepăsare pes- te prîucipiele ce au statuată în programa base nuoi, în Selanda, Falster. Și dupe șbpte la 1814 s’a ivită trei care celu ânteiă privea Fionia, Lalanda și ani de încercare pre decrete regale, din pre silele rurale. Bine-voiți, ve rogă, domnule Redactare, i nbstra, fflumci ca se ajungă unde ’și propu- a primi încredințarea deosebitelor^ mele con-1 sese. Eă urmărCmă ună principiă, pe cândă siderațiuni. Davila. mare parte din d-loru plecaă de la uă idee personală. Și astă-felă ne-amă separată, con- ală douilea pre cele urbane, și ală treilea ta specială pre scblele poporarie din Copen- haga. Aceste decrete cu timpulă au fostu alterate, dar în specială acelă privitoru pre scblele din Copenhaga aă fostă inlocuit prin unu altă decretă, ivită pre la 1844. Ecăîn pucine vorbe principiile acestoră decrete: 1). Educațiunea poporului este uă obliga- țiune pre cătă a Statului, totu pre atăta și a individeloru societăței, și de acea fle-care jtrariu legiloră fisice care „Polii de părinte se se ocupe cu educațiunea copiiloru Grăbescu a ve respunde la scrisbrea d-v.,lₙᵤₘₑ qo^trariu se atragă, și de acelafu nu-i dasera că dacă epistola ce vam adresată lai ₘₑ gg respingă, dară conformă legiloră mo- totulu pentru ce ci- și ca- partila 31 Ianuarie, comunicată de mine unui cercă i ᵣₐjj admită de cătu principiu cu sei. Statulă însă, pentru fericirea supușiloru sei va, lua mesuri energice, pa de acumă nbstră seă de guvernă. Noi susținemficănu in partita nbstr* jste esclusibismulu pa nu noi amu respinsă pe cine-va, ti din contra că noi și numai noi deschidefiră ușile șî lă- samu libertatea asolută fiă-cărui omă a intra ^ăcâ ii .cMwin^ț ᵣ₃ₖ- 'îțmin ( de ami i, a, putută lua de aci calea publici- S tațiiț, n’a putută însă pentru acbstă dobendi ua altă importanță de cătă acea-a de a ve face- plăcerea ce mi-ați esprimat’o după pri- mirea eu, s luÎL’-lktă- tip’ ‘h"- Regretu₍ domnulă meă, că apTeciațiunilel personaje ale. unej gazete, de care nu suntă de locă respundetoră, V’aăi, 'putută face a a vedea tn epistola ^mea âliă sensă de cătă acela pe cane inșive i l’ați recunoscută. Ore principiu,- justiție cu justiție.” Dr. M. P- Trandajlrescili 1868 Fevruarle 20. nici ună individă se nu remănă lipsită cunoștințele elementarie. Cine nu șe va pune la asemine mesure de bună voe, va primi educațiunea necesitată. de su- 2). Rpiigiunea- este fericirea cea mai mare so6lele poporarie. SCOALELE POPORARIE IN DANEMAR(â. Danemarca astă-țjî se pbte măndri naintea multora State și mai mari-, că ea ș’a im- a omului, și uă dată cu lulu principală a fie-căria mai nainte de tbte trebue distinctă atențiune asupra acbsta fonda men- societăți. De acea se se înlbrcă uă propunere! religiu- nei în scdlele poporarie, și religiunea trebue se stea nu numai în capulă fie-căria pro- tatea de șbpte ani, și carii își facă instruc- țiunea în scblele publice aă cele private și despre acesta raportezi,, pre responsabilitatea loră guvernului. 2) . După terminarea instrucțiune!, copiii primescu confirmațiunea^ care nu pbte se’și aibă lo:ulă mai nainte de 13 ani a elăței copilului, daru nici mai târ E INCHIRIATU și VIN^ARE | |E INCHIRIATU, de la Sîntuhl H-^Gheorghie uă cas® cu doue e- In județul# Teleoimnnsî orașulîi de diminăța ia d. Gngore Florescu, | Turnu-Măgurele. Doue locuri în o- Strada Florescu No. 7, Cișmegiu | ᵣₐș5 cₐᵣi însumddă stînjînl cusdrațl BE ViNZARE. O mașină de tre- 576 ți bine închise împrejură cn erată cn locomobila el de fa- ulneî și clădite pe dînsele uă pe- E VîNZARE. O mașină de tre- 576 ți bine închise împrejură cu dbue perechi oase cu cîte donc taje, în ulița Stirveî-Vodă viș-ă-vis etage cu mal multe încăperi, strada de intrarea grădini Cișmegiu (Șla - Sfiuțiloru, No, 70, certdrea roșie. teru) compusă do 14 camere, cuine Doritorii se voru adresa chiură 2 pivnițe, gr.jdiă de 4 cai, șopron jn acestu locală S Prodăneseu do 2 trăsuri. Doritorii se voru a- brica Iul Clăi ton și moșia ce amu reche de case făcute de 3 ani cu îu comuna^ Prebenicu mare din dis- 9 încăperi și anume; 1 salon mare tiictu Vl-ișca plasa Glavacibgulul în de baluri, 7 odăi, uă cuhnie, 2 depărtare dc trei poștie de Giurgiu pivnițe, lungime® loră 2^ stînjeni, și du doue pește ș jumătete de Bu-, ce se numesc# și hrube eu alte 2 curețti, prin aedstă moșie frece dru- încăperi atașate de dînsa, cu gră- BURSA VI£NEI 4 ^lartiă. FL- KB. Metalice........ . h7 45 Naționale....... . 5« Lose. ...... . 65 65 .Creditul#....... • 82 Acțin. brtnceî 706 --- Londou 186 w Argintă...... 117 ---’ Argi. îu înărf. 114 76 Ducațî........... 5 58 NUMIREA PRODUCTELOR Grâă ciacîră cal r. chiUjuî eărnău H. (. GALAȚI GIURGIU COBAB1E Șl VAPăllE. BR. G1U 255 — 295 Anii 1888 250- 255 280 —23B 305-310 Corăbii sosite încărcate n „ d' șerte .. pornite încărcate „ deșerte.. „ aruăut# Secară. , Porumbă Or4u .... Ovăsă --.-a Meii .---... Rupiță -.... gblrcă 310 206 13«-. 225—280 160-165 Vap6rc sosite........ „ pornite............. Șlepuri pornite ți în cărcatp In Sulina ■dinii bună ți înpodobitS en f,lvrv_ 'începerea de la «f Gheorghe anulă de pomi truditori ți nerodito: ; din | corentă, a se adresa la D-na Elena celu maî ițunu neemu; saiu î >4’ Bâbeanu, strada Mfflgoșdî loculă grădinei ridicafft saăgură ți No 53 3—34 ‘făcută pavilionă pe dînsa. — Dori-i«\E ARENDATU MoțirVi4 i h rii de a le cuinpera se voru a Mjᵤdₑțᵤ Brăila se dă cu arendă dresa Ja propnctarulu loru Dimi- dₑ Sf> Gbeorghie viitoră- Dori trie Caraolsnăce șăde cu locuința teferi se potă cdresa la sub scrisulu in aceiași orașu Turnu-Măgurete I strada Hcrestreu 67, în tdte 4ilcle | |E VINpAR®, Semînță de Tu- dimniuățs și săra. ■ "tună TnnwwS Tni^« î„ Rnmi. । OTERIE. Ung Piane de Tem- • Jpier et Fila m lemn& de Pali- tunu Turcescu Inigea iu Bucu- rescl la subt-însemnatulă strada Ga- broveni No. 25 și în Pitesc! la Ma- gssinulă DJui Andrei Sustvr. Natan Almosnino. No. 39. 15-24. I WE ARENDAT pe 3 saă 5 ani ■'Moșia Kioibășești ce ’i 4i°e ț® । Kikinețu din dis 1 rietulă Brăila cu Adjud, timp ploios, apa Țrotuș marc. Calafat, timp senin, vînt S O gr. 12. Câmpină, senin, căldura 5 gr.. R. Focșani, variabil, vîut N. W. pl. 3 gr. R C. de Argișu, timp senin și caldă. Pitești sâre, vînt tare, cald 5 gr. C Lungă,, sdre, vînt tare, cald 5 gr lassy, minus 1 p. rece inourat, vint N. Găeștî, noră, plus 10 gr. R. €1. Dendrino. sandru,. s’a pusă la Loterie. Una sută numere a 1 galben No. Dori- torii potă sc’lă va4ă la Magasinulu D-luT Brcul, Piața Tealruh I unde se potă lua și bileturî. Prin unul din Jurnale se va ațțpnța 4'ua trageri. No. 80. 6 .34 IÎN ITANO puțiuă intrebuinț.fă • este de vân4arr, în casa Dom nulul Scr.rlatu Padadopolu, ulița Stele» No No 103. f ÎNU Apartamentă compusă ■-șapte camere cuhnie, ș' piv: ți precumu și doue Mag.șsi j >su odăi și Cuhnie suntă de încisina®, în strada Caldurari Cana galbenă, informație ehiaru acolea. c ÎNGĂLBENI sunt de dat a t "v ’ Vcₙ dobândă, cu ipotecă. Strada Spirea No. 16, vis-ă-vis da sta- bilementulii de artileria din dealulu Spiroî. No. 90 5—24 DUOI CAI miri și tineri, alM din nașcere rasă engiesă suntă de vân4«re Doritorii se voru a- dresa strada Brezoiauu, No. 17. qbseuva «m ejteo »» ow^oca- a ce 4 Marti# Tecupî, uor, vînt N. 4 gr. plus Botoșani, 2 gr. pl, vînt N. W. Reni senin liniscită, puțin frigă. Bacău, timp variabil, pucină zăpada. Bărlad, nourfi, caldă, 7 grade Ploești, nour, linisce 4 gr. K. Văleni, ploat în fulgi de zăpadă timp fr. Mărgineni, cerul amestecat, liniș. frig. TArgoviscc, timp frumos, 5 gr. plus Craiova, timp noros, 6 gr plus Dorohoifi, 2 gr. mieus, vînt N. W. Sevenin, senin, viut forte, N. 4 gr. pl. Mi4ilu, senin, apele mici T Jiu, cald, timpă frumosu. Vaslui, vînt tare, nor, frig pucină nins. Huși, senin, moină, vfntă. Leova, senin, vîntă forte. Buseă timp senin, căldură Măgurele, senin, caldă 8 grade. Ur4iccnl, nor, vînt, Ialomița Sarata deb R. Barat, senin, vînt variabil T. Frumos, sanin, vînt tare, 6 gr. pl, Mihăiieni, W rece, viscol cu ninsâre. PILULE DE JODURUDE FERU ȘI MANGANESIU oe BURIN DU BUISSON. Aprobate prin Academia de Medecinădin Paris. Grații ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca superiâre a pilulilor# de protojodur de ier# semple, cile sunt complet# inalterabile acoperite d’uă lectură balsamo-resinâsă fdrte ușurică, prolitănți# de propietățile speciale ale jodrt-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre que elle consu- ne un# medicamenta escelleut iu aflecțiunlle limfatice, scrofuldse și numite tuberciilâse, c^ncerose și sifilitice. Palidele culori, sărăcimea de sânge, irre- guiaritațilc menstruațiunei amenorhea, dis- par# rapid# la a lor# Întrebuințare, și DD. modici sunt siguri a găsi iu trtusele uă medicațlune energică a fortifia temperamen- tele sloba și a combate ftisia. Depoul# geuărai# la Buaturesct, in phar- j macica la Cerbul# de aur adl Adolf Pleckbr, ■piste drum de Passagintur Român j la lassy, de Konya ; la Criymia, la D. Pohl ; la Galatz, I la Tatuch^svk PULBERE I'IRO-MANGANICU | db BURIN DU BUISSON. j Apr ba eprin Academia de Medicină din Paris, s F ite de ajuns# uă mică qusutitate din T f l ra »s fi pulbere int’ruu pachar# c# apă, a $ ? opț ne; numai de cât# uă apă minerală fe- | rug nă A, gasâsă fârte plăcută, cane se bea ffl x la ua: ă sempin, sen cu vin# amesticală. 1 At^ sta este d’uă eficacitate constantă contra y a pal da culăre, sufferințele stomacbulul, por- t der le «Jbo, menstriiațiunile dificile, sărăci- Ț mei d< sânge, și convine mal cu s’emă per- T î sdn do # care nu pol# mistui preparatele or- ? din ire de fer#. Acăsta arc piste tâte celle < al te inmnsul# avantagifl a nu provoca cons- J | tip? țiunl și a conține manganesiu peo i cel -nai! savanți medici din Franța ăllft «i sidt.râ ca indispensabil# la tratamentul# prin ® | feȚt’ginăee. y î Depoul# general# la Bw^uresci, in phar- t macica la Cerbul# de aur adl Adolf Plbckbr, | :oreie con ȘIROPULU OE Q6INQUIMA FERUGINOSU os cmuiAii/r și