ANULE ALU DWE-SPRMm.E ' ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMANO Nu. t - 1 EDAGHUNEA STRADA ACADEMIEI 22. îf»M î’ VOTCSOE ȘT VEI PUTE CAF1T. rr: vk sâ :_. mjni . pr Troiî r.rșî. rR p*, trx.k . . UNU LSEMTLABC 24 BAM rSXTIlU PARIS PE tbimestbu fb. FENTBU AUSTRIA FIOR. 10 V*t. AFeT. «3 uiT ori 40 O 1 ” vii; țț ■: dorn respumjetorâ Eugeniu Ca rația LUM NiZA-TE Șl VSÎ Ft Wxtiu, AMâxxniifrKț AKexțiL’KÎ și nEtpjM SK Aijiirs* ÎN Fl < yKW ! IA IX1STK.11JUNK zum i.7t iV iMsiibcTL li* cmuîsrnyiHxri'f iiijyx LVf ți PHIN IMJATAț - LA PAUIS I.Ap. DAȘII UOIIALLEOIS^I BVI IIK l \XetEXNJ' COMEDIE XO. 5. ArXtrXt IfRItlî LIMA DE 80 LlTEf* ... . . 40 BasI IXSEBTICSI «I llELLAME, LINII • 2 LeT N0U1 Articlele Uămise și nepublicate se voră ard? Bucurcscl ’i . Mdnitorulft de Ia 8 Fevruariii con- vine unt! actă de mulțămire din par- tea guvernului și domnitorelul, d-luî Ion Stro6, din districtulîl Romana, pentru dăruia ce a fâcutâ comunei u uă casâ pentru scdlă, cu doue ca- mere de 4 și d. blică mită mobilate și în juru-I nnâ loca stenjenî Darulii este frumoșii Stroe merită mulțămirea pu- ce i s’a făcută. Casa cea dă- însă, devenitu-a îndată tem- piuit! instrucțiunii? Ministeriulti, Pre- fectulă judeciulul, consilielejudecia- ne și comunale, numit-ai! preotulti și profesorale cari se facă sewi- ci Ifi ce reclamă copiii? Suatemfl șicuri că da, și d’acea-a ne ’mplimmti datoria a atrage atențiunea d-lul mi- nistru aii! instrucțiunii publice asu- pra următ^rel epistole adresată Ia Ploiestorî, d-lul C A. Rosetti, datei 1868, Fevruariă 14 ■ । . „Domnule La anulă 1868, căndă erați Ministru de cu alO Culteloră, ați făcut ună apelă prin „Monito- riulă oficială" No. 79 din acelua-și anu, că- tră Proprietarii și arendașii din țâră, pentru clădirea scbleloru sătești, șl totă de uădată ați făgăduită că la Septembre 1-lă, acelua-șî ană, se trămitețî profesore sătescă la scbla cere va fi gata; sub-scrisulă am și respunsă domniiloru-vbstre printr’uă epistolă a mea, pe care ați șl plibLcatii-o d-v6s(ră prin „Monito- rul oficială" No. 90 din acelua-șl ană, pe care seblă am și gătitu-o âncă de atunci, întocmai după-cumă vam făgăduită, șl la care am și cheltuită peste șbpte mii lei, fără a cheltui sătenii nici -ună» ’bană >șl a« veamă mare bucurie dacă era șl făgădufaTa domniiloră-vbstre împlinită, ca se fi venită Profesore întrînsa spre tnvețătura copiiloră săteni. Via dară printracăsta, se ve rogă, se bi- ne-voiți se mlțl’lojțl la onor. d. ministru actuală, ca se bine-voiască a împlini fâgă- duiala d-vbstre, J căzi deși uram rugată, la â. Revizorii școlară de aici, dar n’am ve- ^utu nici ună Profesore, și prin urmare seb- Amll diSă, ^icemfi și susțineiml că toți proprietarii și mulțl ehiaru din arendatori, voru zidi scdle cu spesele lorfi și le vorft dărui co- munelorfi rurale; pentru acesta tre- bue însă ca consiliele comunala și judeșiane, supta-prefecții și prefecții se simpțiă cu căldură trebuința ins- trucțiunii publice și sd vorb&dă tu- torii proprietarilorfi cu acda vode bon- vingStdre că o ah totti-de-una și n t6te ocasiunile acel cari iubescfi și credfi cu tăriă Dacă a^I n’avemfi scdle în tbte comunele rurali', stă- ruimfi a susține că culpa este nu- mai a prefecților^ ș’a membrilorh consilielorfi judepiane și comunăle. Se voiască, se stării iască și le vomă avea îndată. Căndi! însă unii proprietarii! dă casa pentru scdlă și ea remăne închisă, atunci cel-l-alțl proprietari nu mal aii îndemni! d’a da. Se ne per miță darfi d. prefecții, dd. suptii-prefecțl și membrii con- siliului judecam! din Prahova, se 16 ădreșămfi plângerea nbstră c’afi ținutii închisă casa pentru scdlă, dă- ruită de d. Ci utilii, îu plasa Tîrșio- nilul;. se ne permiță asemene d-nu revispre scolariu se-I adresăm’! plân- gerea nbstră și se dequnciămă fap- ,tulh d-lul ministru, ca astfi-felfi ușile sepiei se ,se deschidă îndată și se intre copii sătianilorii spră a se lu- mina, ca se pbtă apoi se fiă omeni și Români adevbrațl.. DIARIULU „PRESA «Au NOUĂ, In ^ioa de duminică, 18. Făurară, .apăru ună nou țjiariiî supta titlu Presai cestu ^iariu Începe, cumă ficurămă noscutO âncă de cri, prin publicarea A- co- unei la șede și pin’ astă-^i deșArță. n Primiți, etc. i , , D. H. Hîrstu Cantilli din jad. Prahova, PJasa Tlrgsorulul. programe, tn care spune că „este uă vtrstă de maturitate, moderațiune și. înțelepciune politică, spre care trebue se țintOscă silin- țele tutoru Romani lorii. Acbstă verstă uă pregătesce mai cu sâmă Presai căndă scie a se mănțino la Înălțimea misiunii sale. Pre- sa, e instrucțiunea respindită fa tenulă po- porului, e lămurirea principielotă și aplica- rea loră; e formarea oplmunii prin cultura FOiTiâ ROMANULUI SALA ATENEULUI. nesocotită uă operă, din fra«ă reprodusă fide'.ă ar daru din care a se scbte siune ar fl uă crimă. care ua singură putea da uă ideiă uă singuri espre- In adeveru, cumă individului; în fine ei e progrcsulu morală, constată aslu-feljă capitalulă cu care începe, intelectuală și materiMu alu țereî. Acestu capitală fl pentru noi situațiunea „Intemeiăți p-aceste considerații; convinși Polⁱtⁱcâ s a căreia hilanțu voimb că România a intrată Intruă fa§e noue de desvoitareț! pătrunși importența studiiloru seribse pentru a mie ia rea principieloru, in aplicarea și ’nleme- ne amil decisă a crea unu organu de publicitate. " •Fondatorii și direptorii acestui nodorgană de publicitate suntă aeapăratu in versta ma- turității. ei aO negreșită calitățile trebintbre spre a putea respăndi instrucțiunea, lamuri principiele, arăta mofhdă cu care ele tre- bue se s’aplice și se se mtemeieze. ș) ₑcoor- dona — cumu spună Inșii în programa — elc- mentale noul, reorganisa societatea desbtațț restabili pacea și ordinea.“ se’Iă facemfi în pucinole cuvinte ce urniră “ Astă-felă procede- în adeverii ori ce bună comediante., La ibndulă Joru Insă acei de la carii comerciantele cerc credltulâ indis- pensabile pentru ori ce întreprindere, aii dreptă a cere de la densulu se le spue de este ună comerciante nuou seă vechili; la casulă d’ânteiu, au dreptă al cere modesliă, restrîngere in întreprinderea sea, la casulă ală douilea fi ceru neapărată se țe arate bilanciulă vechiloru sele întreprinderi; și căndă asociațiunea este anbnlmâ, se cere ca consi- ₐ Hulă superiore se fiă compusă de bmeni bine cunos.’uțî. cari se pbtă da credită casei co- Gumă se face dară ,cună aitamene organă apare cu totulă anonimă? casemene bărbați se presinta in facla națiunii cu vjsiera lăsată? Luăndă asupfălc, in cunoscințiă de causă, uă misiune atătă de mare, și ’ncepăndă prin a critica și Camera, și guvernulu și tdte par- tele, trecute și presinți, cumă bre crcdfi că ne voru face a lepăda totă spre a urma ne- cunoscutulă ? Dlariulă ^dr -a, $ice în No seb de Marți, cu mare eleganță și cu Cea mal aristocra- tică fînețiă. „Cătă pentru colbrea politică a acestui (Jiar|ă, scimă deja cea-a ce nu este. „Elă nu aparține la nici una din colbrele curcubeului politică din România, și noulu jurnală qe pare orga nulă unui consiliu su- periorii di revisiuM, că âr fi instituita asupra tutării partiteloru reservându-și dreptulă de critică șl de aprobare, dupe timpii ș| lmpregi^rări.u — Pe ce temei dară fondataril poultil ^iiriă, voiescă c’uă națiune, maî cu Sbipa căndă ajunge, cumă spună bnșiî, la praguld maturitâji; c’uâ na- țiune, dupo ce a firucută,—totd dup» propria dumnialoră dechlarare, — prin felurite lupte, „cari aă datu resultatutniloră, triumfulii institiiuțiumloră libere", s’ascnlte și se urmeze sfaturile unul consilia de revi- siune anonimul Bărbații politic! de la Presa, seă, cumă, ^ică cri de la Țdrra, consi'.iulă de revisiune politică șl anoțnlmă, începe a ne vorbi In mo- dulă următoră- București, 18 Fu^uariu. „Incepăndă acestu £lariu avemă datoria a face aceia ce face fiă-care bună comerciantă căndu începe uă întreprindere houe. Elă face ună bilanță de activulă și pasivulă seă, și ' r— r 'irîwf———aga——MW—KHir-T T ~Wr,-.-T7gST» -W^.TTVU» merciale. Comercjanții de la Pre.sa se con- stitue în societate anonimă, ^u capitalulă actuale ală societății și ceră se-lă specule, far’ a ne spune ce capitală aducă, căți ac- ționari aă șl de cine se compune amsrliulâ supeiloră alb asociațiunii. Societatea anonimă începe apoi bilanclulă averii nostre sociale în modulă următară- „După multe și îndelungate lupte parla- mentare și frămîntături de iotă felulă prin care a trecută țâra acâsta de căndă are ubu sistemă de guvernă constituțională, pentru prima dră astăzi amă ajunsă a vedea uă cameră cu uă majoritate compactă și de- cisă a menținea , la putere șl a da totă sprl- jinulă seă tuturor^ actelcră guvernului sub a căruia auspi:H s’a alesă." Aci după ce spună, în modă elegante dară fbrte clară, c’alegerile «’aă făcută acumă în modă putină conformă cu adeveratele principie de libertate și de constituțlonalismă, adaogă că „însuși fectulă, că are țâra în fine uă- cameră cu uă maioritate bine de- finită, a fostă considerată ca ună adeverată progresă în vleța nbstră constituțională, în comparațlune cu starea de lucruri de mal nainte, unde cu puclne și rari escepțlunl, majoritățile șe făoeaă după considerațiuni de persâne sâă după- importanța cestiuni- loru ce se trataă, și cele mai de multe ori, după raportulă în care se găsbă acele ceș- Uunl cu interesele private ale onor, re- presintanți al națiunii.u Bilanțiulă ac! constată ună pasif pentru fostele guverne ș’ună pasif durerosă", degră- dătoră, că ;î Jice că nu se căuta de cătă intere* sele personale, și pentru prima Oră ună astif, în favbrea guvernului actuale, adecă uă maioritate compactă și decisă a da spri- jinulă tutoră actaloră acestui guvernă, După ce insă, după dechiararea societății polj- tice anonime, trecusemă acestă faptă bjne- făcătoriir fn aCtivulă „situațiuniî politice ac- tuale a țcfcî," deterămă mai ta/vale peste urmâtbrea dechiarare: .„Are elu în Cameră ua majoritate de a- ccle care voteză tară a cerceta, totă ce i su- pune înainte dc cătră șefii sei politici? Din neferl ire trebue sv respundemă chiară de pe acuma Întrunii modu negativă; căci abstrac- țiune tacbndă de accn fracțiune care se nu- mcsce liberă și independinte, și cale a in.epută a face flile amare partittdnăroșă, fracțiune despră care vomă vorbi In specială intrunulă din numerile viitorto; dară apoi chiară in sbnulă rosiloră ortodosși, nu este nici de cumă acea disciplină, acea supunere absolută la direcțiunea ce le vine de ta gil- vernă, care suntu indispensabile, căndă c vorba de a avea acea unitate de acjuue care singură pbte se ducă Ia s opă în împreju- rări ca acele actuale. Considerațiunlle de per- sbnc jOcă âncă ună mare rolă și în parti- dulă roșu pură, proiectele se discută și se amendhză pib multă, după cumă ni se spu- ne, tn întrunirile pregătitbre ale partidului, și m fine Inițiativa, cele mal de multe orî, pornesce nu de ta guvernă ci de la partidă." Care din aceste doue părjale bilan iulul este adbvărată l dupe dumnbloir, negreșit că cea din urmă Situațiunca dar este rea, fbrte rea. Depu- tății aptuali aă uă’origină ilegale; majoritatea nudă guvernului sprijinului ce este neapărată, „indispensabile căndă este vorba d»a avb a- cca unitate de acțiune care singură pbte sa ducă la scopă, î»? impregiurărl ca cele actuale;* viciulă celă mare, acelu-a ală consider ăriloră perșonale, (adică persbna și interesulă) jbcă și m acbstă Cameră rolulă destrugătorlă ce'lă juca în camerele trecute deci, este învederată că considerăndă mai cu Hmă „împregiurări delicate, serlbsa, ca cele actuale," situațiunca este rea, fbrte rea, so- cietatea este tn perlolu. Ministeriulă aptuale, precumă. constată bilanciulă anonimei so- cîetăți politice este fbrte incapabile și „riscă celă mal puținii ași sflrși carie- ra suptă riseteie și f uerăturele națiunii/ Remediulă dară este reclamată imperiosă și de urgințiă. Acelă remedlă nu pdtefl altulă de cătă schimbarea ministeriuluf și disolve- rea acestei Camere rebele, personale, ș’a cărea-a origine este pătată. Cina însă va compune noulu cabinetă? Partita de la Țâra? Nu. căci c'4 de la Presa n’aă voită a se fatru- ni cu densa. Partita de la Presai Dară ea este anonima și $ice că „nu voiesce se par- vie.“ Cine dară? „Ună altă partită, care nu va fi nici dreptă nici stenga-, nici centru nici chiară fracțiunea libară și independinte." floricele crescu pe ea. Cea d’ăntelă ce cu SERATA FTKTBC «THEFICWLU aOCIfT‘T(V08D Î>B IKVETATUBA.---- Invețătura pentru celă ce n’o avea, ms- trucțiunea pentru celă ce abian putea îngâ- na numele, este diua strălucită ce se discui- tă din valurile tenebrbse ale nopții, este lu- câferulu luminosu ce resarc și orientază pe mărlnariulu rătecitd ce se legăna fără bu- solă pe tălasurile unei mări negre și fără margini, este, tn Gne, uă veselă de sei- bătbre ce ’mprăsciă cugetările sumbre ale flileloră de mâhnire. Uă frumăsă și strălucită serbătbre fu și serata dată la Ateneu, în 18 curentă pentru ajutare la învețetură. Se ghicise de mai nainte, după programă cine arangiase astă serată; ș’acCsta fu d’ajunsă pen- tru ca marea sală a ateneului se fiă pră ttrimptă pentru a putea conținea pe toți a- cei-a ce ară fi voită se asiste la astă serbare. Sala era araugiată cu acelă gustă alesă de care tdtă lumea era încântată la deschi- derea societăței literarii, (1 Augustă 1867) arangiare păstrată de atunci, căci e consfin- țită de admirațiunea tututoră. Uă scenă se redica dinaintea tronului (multe șl felurite scene se jbcă pe dinaintea tronuriloră 1) ea îorma ună mică salonă bine aranglatu. Se- rata fii deschisă de imnulă ateneului. 9. V. A. Urechiă se urcă apoi la cateoră. însorită de mă- guiitoriulu preludiu ală aplauseloră publi- cului, Dară aci se ne permiță șl d. Ure- chiă șl publiculu a face uă lacună în darea nbstră de sbmă, A da sema despre convor- birea d-lui Urechiă este a atinge cmă mână amă putea noi esprime Intruă simplă dare de sbmă, în ce modă domnu Vas Ure- chiă făcu uă convorbire dia cele maî spi- rituale, din cele bine inspirate, din cele mal profunde chiară, pe singurulă ©uventă ba- nală, pe singuiulu- verbă a ședea i Gumă amu putea noi esprime, prin alte cuvinte de cătu acele de cari se servi oratorețe, că din cuvbntulu a ședea prin deducțiunea cea mal logică, elă defini caracterele și tendințele tutor popbrele- și după în.elesulă acestui cuventă la diferitele epoce ale istoriei romane ca- racterulu șl faptele Romănilord ja acele di- ferite epoce? Cumu amă putea esprime sem- timentele, simpțibililatea, cugetările poetice, profunde ce sciu găsi în cuvțntulă a șe- dea ș’acâsta prin raționamentulă cblă mal solidă ?i mal plină de finețe seducătbre ? Cumă amă putea esprime prin uă rece le- lațiune, că cuvăntulu a ședea servi d-lul Urechiă pentru a biciui c’ua energiă și c’unu spiritu pe cari nu Ie putemă lăuda în des- tulă, pe seculari și implacabilii inimici din afară ai României șl mai multă âncă pe ini- mici? din întru, mai primejdioși pe ini- micii familiei, ajbuniloru moravuri; lenea, șe- derea generale, sbă șederea afară de căminul familiei, de iubirea conjugală și de mângă- lările copii’oră sei '< Cumă am pute. în fine, relata prin propiiele abstre cuvinte tbte acele frumusețe preserate ca uâ pulba- re de diimanlă în tbtă convorbirea domnului Urechiă? IVacefe cerândă, ânc’uă dată ertarea publicului, fițcemu lacuna și trecemu înainte. Calea ne este frumbșă, fragete șj dulci legemă este romanța cântată de d-na Urechiă ună zefiră mble și armonisă cută se se deschidă astă flore. Vocea Urechiă este dulce șl limpede; notele Luiza a fă- d-nei date c’uă espresiune adeverată șl atjngâtore esă rotunde și curate ca ună șiră sonoră de mârgăritariă. Romanț, nouă și romănbscă, este demnă de acea-a ee o cântă, prin fer- meculă musicei și cuvintelor a lei. Dară ună tărafă de lăutari se abde, elă apare cu Qarbu Lăutaru fa frunte. Etă-lă Întocmai cumă îlă descriu cel cedă aă cu- noscută lâ Iași căndă apunea din gloria sea. Mâhnirea fi aduce reamintirea ^ileloru lui de fericire; Je recapitulbză cuă simpțiJiitate ș’ună naturală ce inveselesce său restrînge ănima spectatorelui, după amintirile vesele sâă trista ale belrănului lăutară, care la urmă 16 ramasă bună de la gloria și de la cobzișibra lui; lășă loculă celoră cari ’i aă eșllă îna- inte, cari aă adusă din țeri clvilisate artea loru și nouă plăceri. Durerea și resemnarea lui se concentră în aste versuri, atătă de a- tigetbre: Eă mă ducă, mă prăpădeecăᵥ Ca ună cântecă betrănescă. Am aplaudată cu toții cu ânipja și cu spiritulu pe d. M’llo. Pînă căndu frate-Ardelene. Romanță nouă, cuvintele de d. Urechiă. Acestu titlu, acestă ântaib versă ală nouri romanțe are mari șl du idee taine pentru ănima română. Pînă căndu frate-Ardelene ? Care e Ore respunsulă ce se comunicădin animă în animă, ca unu echo ce se repete de 10 mi tane de ori și care este gata a eșl întrună înflori- tură ștrigătă de resbunare de pe buza fiă- cărui Română? Se'lă spunerau? Nn: căci care este Romănulu care nudă simpte clo- cotind în fundul sufletului lui?— Ș’apol s’a- scultămu pe |rtista nbstră, pe adevărata nb- stră artistă Ninizza Alesandrescu Aria este eroică cași subiectulă. ș’acestă caracteră este cu atătă mal tare marcată cândă re- vine după unu pasagiă durerosă ca acelă căndă poelulă ^ice: — Destule suferinței — S’ascultămă, căci ce putere pbte mișca mai adlncu în ănima Română șlmpțimăntulu de mândrie naționale .indignată de cătă cânte- culă artistei? Vocea’I este puteri:ă spresiu- nea ce dă cântului mai presusă da ori ce laudă, pasagiele de escuțlunea ce mai dificile se streebră printr’uă plbie de note distinte și resunătbre. Ce metodă admirabilei câtă iscusințăl Amatorulu încântată simpte aă la- crimă fierbinte arjcndu’I plMpa, căndă artistă cându cuă espresiune sfișietbre: — Destule suferințe—; elă ridică uapul cu măridriă. simp- te uă furtună bubuindă în sufletulă lui cîndă uă voce energică și resbeinică cântă: Spuneți Unguriloru cine E stepând pe Munții vernil CăndO artista sfîrși romanța, a doua după cerere, ună cutremură prelungită bră de aplause 11 spuse și admirați unea publicului, și ce este in ânima Românului. D. Rosemberg, care are uă frumosâ voce cântă îndestulă de bine pentru ună diletan- te romanța Luisa Miler. Luna de miere, romanță francesă, plină de frăgezime de candOre și de melancolie fu cântată de d-na Luisa Urechii. Tbte cali- tățile romanței fură împodobite de uă voce dulce, de ună cântă plin de spresiune, ca- Ițtățl atătă de bine esprese in faciă și iu to- tă persbna d-neî Urochiă, în cătă acâsta nu contribui puțină a atrage cele mar simpati- ce și mal sincere aplause. D-ra Niuizza Alesindresou cântă- ună cân- tecă, uă lamentare durerbsă Copila mdrtă, de favoritulă compozitorii D^nizettL Nu este eroismă, nu este indignare; ș^umă suntă suspinele unei mame pe corpulă rece ală copilei sele, sfășiarelâ unei' ânime ce se a* runcă pentru a eși din peptă ș’i reînsufleți uă mică ființă, unu âng«ru adorată. Este nerăbdarea rătecită a mamei care pănd.sze tremurând, care cere uă vorbă de pe nisce buze palide, uă convulsiune măcară a buzei puiu- lui, d’atăte ori lipită de a seal Ecă slmpți- mentele, bcă impresiuni'e, bcă emoțiunile ce a produse căntulă d-reî Ninizza Alesindrescu, șl pentru a le putea produce, ori-cine înțe- lege câtă iscusință, câtă măiestrie cătă opre- siune trebue. Serata se sfârși prin fruntașa comediă în- trună actă, Ndptea unei stele, fbrte bine jucată de d-nii Pascaly, Velescu și de d-na Pascaly. D. Pascaly mai- cu semă. se distinse creâtidu ună țipă adeverată și originală, i- mitândă cuă fidelitate remarcabile pe nobi- lulă englesă, țbpenă, tăcută, cu tbte miș- cările meeurate; în faciă, tn mișcări, In portă, în cuvinte, in manii, pînă In celă mai mică amănuntă d. Pascaly era personagiulă conce- pută de autore. ROMANULU £2 FERRAR1U IR68 ă, cei de la Presa voră putea c pune; și'cătă maî curtudîi acea pajlitâ, cei, dupe noî și dupe cbi de ia CA’a este i- deale, socaglatea este salvată3 de nu, sco- dr* ce sub⁻' . ura ra: re- ’ . . are asu- pra ce lucru se se discute. nu jțotE avea dfâ ifec® d© stă a tecrer dila Jmoneîa național j. Primiți, domnule prefectă, ajicirarea ose- lesă cto căt" pr-sințî, nr* to rn"™’to”®?-u. reMiv& la aedstă sofemmlfete, puhl consiliului anonimii de Presa, care nu voiesce se fi d® cătă acelu-a d’a asista solverea societății romane revisiune de la parvie, nu pdlo rinjindfi la di- D. Cogălnicenu, luăndă cuventulă. anunță . că va interpela atunci d-sa pe guvernă totă 11 itei considerațiunî. în cestiunea scbleloră catolice. {Va urma . ADUNAREA DEPUTAȚIL0R0. Ședința de la 21 Fevruariă. Intercalarea anunțată de d. C. Niculescu Câță s’a făcută adi după dechiararea minis- trului că va respunde. D. C. Niculescu în discursulă seu a fostă întreruptă de d. Pre- ședinte alu camerei și c tămâia la ordine. Adunarea in unanimitate a cerută a trece la ordinea 4ilei ș’a nu se trece cele BUCOVINA. , mOKUmEhTULU LUI ARON PUBNULU Si FUNDAȚHJNEA PtJMNULEANA. Căndă se înduioșâză prăvedinla de sufe- rințele secularie ale unu! poporă întorsu pe calea virtuții, căndă vdesce ea se-lă măn- tuâscă din pericolele ce-lă amerință, și se-lu redice pe uă trâptă mai naltă de buna-stare spirituală și materială: Atunci cu prisosință revarsă ea din spiritulu seă în unii bărbați aleși ai poporului aceluia, îi în^estrâză. cu însușietățile necesarie unui profetu și apo- stolă ală binelui publică, le impune nobila și sfânta misiune, de a sta neobosiți la po- stulă seă și d’a lucra fără pregetă, cu sa- crifieie de repaosă, de pace, de comoditate la regenerarea poporului prin desceptare și prin luminare. Unulă dintre cei aleși de provedință pen- tru salvarea poporului română și în specială pentru regenerarea Româniioru din Bucovina, a fostă Aron Pumnulu. Cine dintre cei vii sufletesce nu Cundsce dre intmîplările din viâța acestui bărbatu rară, carele compună uă pagină glortosă în istoria națională? Cine nu-i scie activitatea lui literariă și apostolică națională, carea ii asicurâza stima eternă și nemurirea? Cine nu i-a volută caracteiulă lui celu blândăl atrăgetoră și tare ca diamantulă, pre care nici boale cumplite, nici suferințe amare și grele nu i-aă putu înfrânge? Cine dintre cu- roscătorii lui nu-și aduce aminte, cu. câtă însuflețire, cu cătă convingere răpitore și fără de nici uă pretensiune semâță propagă elă desceplarea națională, zelu spre cultură, nâ- suința spre solidaritate frățâscă, învăpăiare pentru moralitate întru tdte, ca temelia bi- nelui publică, și prudință ageră întru urmă- rirea scopuriloru mai nalte? Cine nu i-acu- noscută tendința lui cea nobilă, de -a crea însuși din mi j’tocele sele proprii ajutore pen- tru studinți sermanî. și îndemnările lui cele înduplicătbre pentru înființarea de fundațiunj pentru studii mai nalte? In scurtă cine tre noi nu i-a cunoscută virtuțile lui cele neperitdrie pentru eternitate? Acestă bărbată rară, atestă apostolă sin- ceră ală binelui și ală naționalității române acumă mai bine de ună ană de dhe nu se mai află trupește în mij’loculu nostru ; spiritulă lui însă planâză ca unu geniu feriloriă de i-mmg 22 FF"MAnro «?«? 163 ----—— -------__ ■ , - ■ ------ ---------— ᵣ , . „ . - —- rele, âc asupra țerișâwT năstrc, feffi sîmp; țimmtek lu” cele de tatii nobile vta și se intârescii în safe șj mff de ănimî alese, ce necontenită bată și nazuesefi ta diirepțiunea cronță de nise® patriot adteverațîi și îndru- mată și susținuta cu atâta înțelepciune și prudință de Aron Pumnulă!—Cându unu bărbații §e lupta tdtă vj^a sa nu pentru in- teresele sfile particulare, ci susține cu tărie și cu sacrificic pe cele publice, pe cele ge- nerale, .cându unu 6mu se face apostolulu, ba chiară martfrulă unoră idei salutarie, ală u- noru principie eterne, cându elfi nu viaza pentru sine, ci pentru binele și mîntuirea tuturora, atunci acelă bărbatu nu este unii simplu muritorii, clu este ună trămisă ală providințeî, bărbatulă poporului intregă, o- mulii comunii. Toți aceia, care urmeză. pe aslâ-felii de bărbați in întreprinderile și in lucrările loru, nu-î asculta numai simplu pe dlnșii, ci se acomodâză și se supună vocii providinții, care ’șî i-a alesă de organe. Po- porală, care venerăză pe alari bărbați, nu se Închină loru, ci ideiloră și principieloru, cpuseloru ce le aă susținută și le au apă- rată ei, și simpțimentele loru celoru nobile și frumose, de cari au fostă ei pătrunși. — Uă țâra, unu poporă care nu dă luptâtori- loră pentru idei mintuitărie onărea cuvenită care amintirea loru nu o țină de sfîntă, a- celă poporu dă dovedi nu numai ca n’a pri- cepută pe conducetorii, pe profesii sei, ci tocă că n’a fostă demnă de îngrijirea și de sacrificiile loru. Atare poporă se condamnă Însu-și de viă la mbrte, pentru că n'aă pri- cepută și pentru că nu onorăză vi6ța în cei morți trupesce, dară vii in eternă suflelesce. Dejudecăndu-ne după cele premise, sun- temă 6re noi, Românii Bucoveni marală morii, ori vii?... Se nu cugetamu multu la respunsă, ci se afirmămă îndată cu cuteza- re că dai noi suntemă vii âncă, căci nu nu- mai că amă pricepută pe toți bine voitorii, pe toți bine-făcetorii noștri, și in specială pe nemuritoriulă Pumnulă, pe apostolulă naționalității române, ală propășirii în cul- tură și In moralităte, ci âncă năzuimă întru urmărirea și deținerea ideiloră lui salutarie.— Dovadă pentru acăsta este fapta, că comite- iuiă societății literarie din Bucovina în prima sea ședința la mortea lui A Pumnulă ade- decisu în unanimitate; ca se’î se redice unu monumentă mormlntală și se inființeze uă fundămune Pumnutenă pentru sprijinirea ti neriloru săraci la studii mai înalte: ca toți foștii lui invățăței și stimători, și toți stu- dinții gimnasiului cernăuțean din îndemnuri proprie în repețite rînduri și-au rostită dorința fierbinte pentru Înființarea fondăciuni câtă mai curândă. Elă dară că tineri și betrâni, învățaței și simpli stimători suntu uniți în reverința pen- tru ideiele susținute de dinsulă! și prin ce alta ară fi Românii în stare, se-șî manifes- teze mai nimerită stima și reverința sea față cu Pumnul, de cătu numai piin înființarea astoru doue monumente? Celă de la mormîntu simplu, dară cuviinciusă, se. arate fiă cărui călatoriu loculă sacru, unde păusază osemintele acestui bărbatu multă prețuită; cea-l-altă fondăciunea, adecă, se fiă unu isvo.ru nese- cată de mijlbce, prin carile. se se cultive tineri însuflețiți de chiămarea, de a pfeur- ma mai departe opera începută de Pumnul, de a se face și ei în cercurile sale de ac- tivitate apostoli sinceri și geloși ai naționa- lității române ai sporirii în cultură și în mo- ralitate. Dacă nu s’a dată pînă acumu nici romă- niloru bucovineni, nici celoru de prin cele- 1-alte provincie romăne ocasiunea de a-și îm- plini uă datorință sănlă în memoria luî Pum- nulu, causa a zăcută in împregi urări le triste și nefavoritofe "ale anului trecută. In astă anu însă, după repețite cereri din mai multe părți, ne luamă libertatea de a face apelă căldurosă nu numai la toți învățățeii lui ci și la toți stimatorii lui, la toți Românii a- deverați de pretutindine, ca se viiă întraju- toriu cu obolulu seă spre realisarea ideiloră amintite mai susă.— Prin contribuirile loru Românii voru dovedi sîrnpță 4e solidaritate și de recunoscință pentru marile merite ale bărbatului nostru comună: ei voru arata că suntu Înțeleși cu causa susținută de Pum- nulu, că dorescă, că voescu ca ea se triumfe cătă mai curândă. Suntemă de totă șicuri că fiă-care Ro- țriâmă cu sitopță, ort- de udde ar fi el-, se va grăbi ciunti mai tare, ca se tispaiă pe aRarinK lin mmuMi jertfit sea, și d® aceia ragăniu pe ori-eme, se biae-voiască a adresa’ conlrita irite, sale d’® dreptaW prin.cu- legetori la comitetulfi societății pentru litera- tura și cultura romană ia Bucovina, de carele se va îngriji redicarea monumentului mor- mtntală, și se va administra fundațiunea Pum- nuleană. — Lista contribuitoriloră se va pu- blica în „Foia Societății" precumu și raportu- rile de administrarea baniloru incurși. Rugămu âncă pe onoratele redacțiuni ale tutoru feiloră romăne ca reproducându a-' pekdu nostru se bine-voiască a deschide liste de contribuire în cerculu amiciloru și ală cu- noscuțiloră sei.— Asemene rugămu și pe toți amicii noștri de pretutidene, ca se sprijinOscă apelulu nostru prin îndemnările sâle căldu- rose și bine-voitOre. — Astă-felă htfmaî, cu- răndu vomă fi în stare,, de a anunciă publi- cului romănă atătă redicarea monumentului mormîntală cătă și înființarea Fundațiuneî Pumuulene. Comitetulu Șocietății. {Din f6ra soyietații ipentru cultura și liter itura ro- iriănft în Bucovina) PARÎEâ COMUNALE. PRIMARUL# COMUNEÎ BUCURESCI. Prin înaltulu decretă domnesefi cu Nb„ 208, din 9 Fevruariă cu- rentă, colegiulă ală II-Ie electorale pentru senatorulă județului Ilfovă, este convocată în clina de 9 Martiă viitoră, ca se alegă pe senatorulă seă în loculă d-lul colonelă Hara- lambie care a demisionată. Subsemnatulă primară ală comu- nei Bucuresci în urmarea adresei cu No. 2707, ce am primită de la d. Ministru din Intru, invită printr’a- cesta pe toți dd alegători al disu- lul colegiă înscriși în listele defini- tive ale anului corentă 1868 ce suntă deja publicate după lege, ca se vie la Ospelulă Comunală în diua de 9 Martin la 10 ore de diminetă spre a procede la alegerea senato- rului, conformă legii electorali. Primară, C. Panaiot. No. 1768, Fevruariă 20. D. președinte ală comitetului per- manentă de. Ilfovă, mî a comuni- cată, prin adresa cu No. 207, că coinisiunea cerută de art. 7 din le- gea de expropriere este convocată în <^iua de 19 ale curentei pentru efectuarea lucrăriloră privi tor e la lo- curile din capitală, ce simtă supu- se exproprierel în trebuința con- strucțiunei drumului de foră de la Bucuresci la Giurgiă; și fiindă-că art. 9 din citata lege prescrie", în- tre altele, și urmâforea disposițiune: „Coinisiunea primesce, în cursă de dice dile întrege, observațiunile și reclamațiunile interesațiloră, și ’i chiamă de căte orl găsesce de cu- viință; eră după espirarea acestui termenă, ea formuleză părerea sea.“ Subscrisul^ publică acesta spre sciința tutuloră ca, persdnele inte- resate ce voră avea a face recla- mațiunl saă observări in acostă ces- tiune, se se presinte la acea autori- tate în termenulă de 10 viile pres- crisă prin citatulă art. și care în- cepe. de la data convocării sele, ce s’a aretată mal susă. Primară, O. Panaiot. No. 1646, Fevruariă 16, 1808. Pentru închirierea chiliîloră bise- ricei Pantelimon, în numără de 16 pe termenă de ună ană, doul seă trei, și cu începere dela 23 Apri- liă viitoră, după condițiunile date de d-nii curatori respectivi, sa de- cisă a se ține licitațiune în localulu primării la 14 din viiforea lună Martin. I Se-publică ac6sti” spre Sciința ttr- tuloră. ca ee vwă voi a uia ct ’ chilii se se pre-' silite la primări® ta aretată ^i, la 12 ore spre concurență. p. Primară, N. Manolescu. No. 1671 Fevruariă 17, 1868. La 15 din viitorea lună Martiă decisă a se ține licitațiune în localulu primării pentru închirierea a 17 chilii ale bisericei Popa-Chițu, pe termenă de ună ană seă trei și cu începută de la 23 Apriliă vii- toră. . Acesta se publică spre sciința tu- tuloră, ca doritorii cari voră 'voi a cu chiriă fisele chilii, se se presinte la primărie în aretata <^i la 12 ore, spre concurență. p. Primară N. Manolesci^ No^ 1667, Fevruariă 17, 1868. Pentru închirierea ecareteloră mal josă însemnate proprietăți ale bise- ricilor ă Amza și sf. Ionică Moldo- veni, sa decisă a se ține licitațiune în localulă primăriei la 12 din vii- tdrea lună Martie, cu începută de la 23 Aprilie viitoră și pe termenă de trei ani. Acesta se publică spre sciința tu- tuloră, ca doritorii ce voră voi a lua cu chirie disele proprietăți se se presinte la primărie, în aretata ^i, la 12 ore spre concurență. p. Primară, N. Manolescu. N9. 1642, Fevruariă 16, 1868. Ecaretele bisericei Am^a suntu : 1. Oasele mari, șepte încăperi susă cu bucătărie și odae de slugi, pre- cumă și cu pivniță sub dânsele. 2. Apartamentulă de lengă pdrta bisericei în două odăi cu bucătărie și magazie. 3. Cârciuma din strada Lăminil cu odaia el și pivniță de desuptă. 4. Prăvălia de vărărie ou odaia el în aceiași stradă. 5. Prăvălia ce astă-^I se află tîm- plărie, cu două odăi în facia stra- del și Ună în dosulă loră cn cuhnie. 6. Prăvălia de bărbierie cu odaia el și cuhnie fote în facia aceliașl strade. 7. Uă odae în curtea bisericii, în dosulă cârciumii. 8. Uă odae totă în curtea bise- ricii lengă casile părintelui Gheorghe. La biserica sf. I6n Moldoveni. 9. Prăvălia din colță de cârciu- mă cu trei odăi și pivniță. 10. Bărbieria d’alăturl cu cârciu- ma. de mal susă, cu odaia el. 11. Prăvălia de la sf. Gheorghe Nuoă strada Pătrașcu-Vodă No. 10 cu pivniță de desuptă cu ună e- tajă d’așupra cu două încăperi și bucătărie. Fiindă că la 23 din viiforea lună, Apriliă anulă curentă expiră ter-j menulă închirierii unora din localele' scoleloră primare din capitală adică toftină din tote iliariele politice. 1. Pentru scola primară de băeți Pentru abonamente a se adresa: eu 4 clase în centrulă colorii de Leopoldstadt, obere Augarten- Roșiu. 2. Ideină de fete. 3. Idem doue îu centrulă culorii de Galben. 4. Idemă sucursala IV de băeți cu o clasă în oolbrea Verde. 5. Idemă de fete din Galbenă. 6. Idehiă numai pentru 2 clase ale scblel primare de băeți din co- forea galbenă. Și fiindă că de la arătatulă timpă înainte trebue a se închiria alte lo- cale pentru fisele spele pe termenă de ună ană s4ă trei ani; sub-scrisulă publică acesta spre sciința tuturoră ca dd. Proprietari, he voră avea case de închiriată și cari voră cre- de, că încăperile d-loră potă cores- punde cu ^lisa trebuință, se se pre- sinte la Primărie celă multă până la 15 Martiă viitoru cu propuneri înscrisă de. preciulă chirii, numerulu și mărimea încăperilor^, strada și numerulă casei.. p. Primară Gr. P. Serrurie No 551, 1868, lanuariă 19. Pentru reședința uficiariloră de starea civile din circomscripțiunea 1, 2 și 4 situate în colorile: roșiă, galbenă și albastră și pentru can- celariele legiuniloră de G-uarda ci- vică din aceste circomscripțiunl, Pri- măria are necesitate a închiria trei case, pe timpă de ună ană s’aă trei cu începutulă de la 23 Apriliă viitoră 1868 înainte. Aceste case se ceră a fi în cen- trală coloriloră; roșid, galbena si albastra, compusă fiă care casă de c te 5 camere între care la fiă-care căte ună salonă, că te uă cameră pen- tru servitori și tote situate pe strade pavate. D-nil proprietari, cari aă de în- chiriată asemenea case pentru nu- mitele localuri, suntă rugați a face cunoscută Primării înscrisă, aretăndă și premiulă kiriel anuale celă multă pînă în cjiua de 15 Martiă viitoră, spre a se lua în urmă cuvenitele na- suri pentru închiăiarea contractului. p. Primară. Petrescu. No. 1069. 1868 Februăriă 7. Dcclarațiunile de căsătorie făcute înain- tea ofceriului de stare sivile din circum- scripțiunea II-a, de la 5—12 Fevruariu 1868. D. Marin Vasile, zidară, din su- burbia Dichiu cu d-ra Anica Mu- șat Tonciu din același cuartieră. UÂ NOUĂ FOIĂ POLITICĂ. De la anulă nuoă 1868 apare suptă titlulă Der~ Osten uă fdiă sep- temănală politică, a căril țintă este a se înțelege cu popbrele Austriei și mal cu s4mă a se ocupa multă cu circomstanțile grave -ale Oriinte- lul. Acesta e de ajunsă penfou a caracterisa publiculă care trebue se se interesese de acestă foiă. F6ia Der O sten este uă precjbsă com- pletare a (Jiaristiseî vienese, și în realitate Wiena este între tote ca- pitalele europene, mal potrivită spre a fi loculă unde va apărea uă foiă, pare va da informări despre starea politică, economică și sociale a re- săritulul Europei. Acestă foiă este fundată de unu Română și d’acea-a se și ocupă cu multă zelă de Gestiunile ce atingă pe Români. Nu vomă sci fiice uă mal bună recomandațiune Romăni- loră și străiniloră -ce locuiescă în România, carii dorescă a se abona la ună (jiariă germană, bine redac- tată și de celu mal mare interesă, decâtă a da preferința (țiariuluî Der Osten. Acestu i^iariă este și celă mal strasse, No. 54. Pe ună ană 6u .portă cu totă 10 fiorini. Pe uă jumătate de ană 5 fiorini. Pe 3 luni 2 fiorini și 50 creițarl% SOCIETATEA ROMĂNĂ DE GIMNASTICA PICHERY. SCRIMA Șl DARE LA SEMNU Pasagiulă Română, d’așupra Cofetăriei. Comitetulu provisoriu invită pe toți ama- torii cari ară voi a lua parte la consolidarea și prosperarea acestei prime societăți Romă- ne, care ara de scopu desvoltarea corpului, necesara senatățu, și deprinderea la arme, țjilele și orele de esercițifi pentru membri suntfi Marța. Juoia și Sâmbăta de la ora 4—6 după amia-^i gimnastica și de la 7—9 Tl- ru și scrimă* Vilele ade-l-alte suntu re- servate pentru lecțiuni particulara de gim- nastica, scrimă etc. —Acostă gimnastică fiind cu totulă medicală și aplicabila la ambele sera, comitetulu invită pe toți părinții dc familie cari voescii a se ocupa de educația- nea, corpului copiilorti lorii, a se adresa pen- ru acosta la conaitetu. BIBLIOGRAFI A A eșită de suptă țipară SCOLA NOULUI SISTEMU MONETARII, pECIMALU, METRICU. (Legea din 14 Aprilifi 1867). Introducere. — Le ulii nuofi și sub-mul- tiplulu seu. — Scrierea, enunciarea și cal= tularea ieiloru nuoi după sistemulfi țjeci- malfi. — Transformarea fracțiilorii comune (dramuri, rupi, fialme) In decimale. — Apli- carea acestoru regule. — Transformarea lei- lorfi vechi In cei nuoi și vice-versa. — Es- plicarea basei acestoril transformări (de unlft resultă aceliî 10 și aceln 27). — Tabelede transformarea după cursurile diferitelorii piețe din țâră, Bucuresci, Galați, Basarabia etc. (capeici) in lei nuoi și bani de MINA D. MJNOVITS. ESPLICAREA POLITELORU PE ARTICOLI dupe CODULU COMERCIALII ROMANU conțiindd La soluțiunea făcută articoliloru și din jurisprudințele francese cele mai .con- stante: fiindu procedată și de unu FORMULĂRII ASUPRA P0LIȚEL0RU Uvragiu destinată pentru dd. comercianțî, magistrați și advocați. de Mihailă T. Stătescu. Advocată și ex președinte de tribunalu. Recomandâmfi aceste cărți atătă de nea- părate ori cărui cetățianu acumfi mai cu sămă căndă sistema monetară decimală este adoptată în România, și căndfi unfi corinte puteiicu conduce pe Români spre industrie și comercifi, temeliele avuției naționale. APELU. Obținendă permisiunea de a ținea ună curs de declamâțiune pentru domnișifire la Con- seivatoriulă Română din Bucuresci, me. gră- bescă a încunosciința pe D-și6rele ce voră dori de a profita de acestă studiu, se bine voiască a veni spre a se înscrie la Gonser- vatoriu de la 1-lfi Fevruariă pînă la l-iu. Martie, căndfi se va deschide menționatuhl cursă. Clasa aefista va fi cu totulă separată de a celui-1-altu secsă. - Maria Flechtenmacher. SECEREI? Stas W ■■ I ■ Cm Q^eoj-ghe 1868 înainte, uă casă avendă șese odăi MARI pentru stepănl, odăi pentru slugi și atenanțe, fote în bu- nă stare și c’uă posițiune centrale.— Proprietarulîî unei asemenea casă este rugată a se adresa la domnu C. A. ROSETTI. Doritorii ce voiescfi a lua eu arenda pe moșia Herestreu lângă Bucuresci, venitu- rile unei mori cu patru pietre, a heleșcen- lui (pescele, ghiața, stuhulu, dreptulă dc al- bită pân^e, veniturile cărciumei și a po- dului pentru trecerea peste ezeturi; se voră presanta la domiciliulă domnului Paulă Cei- chezu strada Auriile No. 3 In față cu bise- rica Olari. A eșitu suptă țipară și se află de vânzare la tote librăriele UNITATEA LATINA stu CAUSA ROMANA. IN PRQCESULC NAȚI.ONAIJTĂpLORC Diu puululu de vedere ISTORIG'U, JUlODlClț ȘI POLITICU. DE V. MANlUt Titlulă acestei broșiure atătă cătu și nu- mele ce o supsemnfiză, o recomanda îndestulă atențiunei tutoru Romănilorfi. Prețulă este 1 l/i sfanți. 164 22 iw INCHTRIATU. Cm din Ba-’ sa» otel «aS în parte din casa tistea, unde șade d. Generalii steriadă de la p6rta grădinii Ci?- Consolă Englesă ca 16 încăperi, grajdiS de 4 cal, șopron de 3 tră- suri, 3 pivnițe, puțu; se Închi- riata de ia Sf. Gheorghie viitoră. Doritorii se voră îndrepta la N. Danilopoln In Lipscan* No. 2L No. 98. 8—2). mcgiului avludă grajdifi și șoprcnu Doritorii se voră adresa la propri- etara ee locuescc în mahalaua Bre- toiano, No. 26 No. 100. 6 — 2^. | JE ÎNCHIRIAT și do vini} ’ ■ ^casele D-nei Efnisina Toncoricl* dopa strada Carol I No. 8 DE INCHIBIATU Casele No. 4, din strada Umbrii cu vedere pe strada Magoș6î 5 odăi de stă- pâni 4 odăi de slugi grajd», șo- pronuj pivniță. A ao adresa, la Că- pitan® Gramont, în casele d’algfar® ale lui C. Neoulescu Drugănescu No. 99. 3 —2<) DE INCH1RIATU, de la 23 A priliă anulă cor*ntă etaginlă .ie No. 85 6 — 3^, f |E ÎNCHIRIAT Șl VINpARE * * Case le din suburbia Bafte® str Dioniaie cu No. 32 cu fete âepen- dințele lor® cuntă de închiriată de la Sf. Gheorghie nnulfi corectă po unulă să® mai mulți ani Suntă de vînflar® atit^ acestea cită șirele de alăturea eu No. 30, îu care șade d nu Constandio Bmlișteanu» Do- ritorii de a Ie lua s 5 mpaț' ai se adresa 1» proprietarele Iotă, îu suburbia Postăvari strada Vînători- loră No 33, în tdte filele, dimi- ndța pănă la orele 9 dră dupe a- iniaiJI de la 3——î No, 83_______________5- 6^. f tE INCHlRTATU, BÎrtuîă din l*Ulița Covacii No. 7, de la St. Gheorgie viitoră cp pivnița incăpfi tdro de 14 buți de rină DorWe ni se voră adrosn la Proprietară JNo 57. . 3—34 FIE ÎNCHIRIAT, pe trei ani cele " ’m ii josă însemnate: 1. in bsnu Șethan-Vodă 2 o Prăvălie Nn 2 ală turi eu pdrta hanului. 4 a Un® loeă virauu diu strada Germană îu rindd eu otelu Concordia 5-n O Pivniță pentru vinuri din ha”U Fflipescn podu Mogoș6ei. 6-n Casele, din su- burbea vlădica, strada Filaretu. 7-a Locală virană saă livedea din su- burbia Bărvătescu nou. 8 a Loculă. sterpă d n suburbii S-tu Elefteric. 9-a Ună loeu sterpii în pălele mi- trOpoWȚ, numjth grldină în ^4țtîr»n dreptă despre Flămînda. Doritorii se voru adresa la sub- scrisulă ce loenesce în suburbia Sf George noă. strada Lipscanii No. 81 loan G- Palsda. No. 17 8—69 Rapiță..................... .. GirBair». PILULE DE JODURU DE FERU ȘI MANGANESIU n« BURLN DU BUI80ON, Aprobate prin Academia de Medecină din Paris.! Grațiă ajutorului a mangapesiulul, aceste pilule sunt considerate d® tre toți medici ca superiâre a pilulilorfi de protojodur de feră semple, elle sunt completă inalterabile acoperite d’uă lectură balsamo-resinâsă fârte j ușurică, profităndă de propietățile speciale । ale jodă-ferși manganesiulul. j Este pentru diversele titre que elie consii- i tue ună medicamentă escellent in affecțiunile ¹ limfatice, scrofulâse și rramfe tubercufese. cancerâsc și siffl'itice. Palidele culori, sârăpimea de sănge, irre- ț gularitațile menstruațiunel amenorhea, dis- ' pară rapidă la a loră întrebuințare, și DD. medici suni siguri a găsi in trlnsele uă j medicațiune energică a fortifia temperamen- । iele slobe și a combate ftisia. Depoulă generală la Buccuruci, in pbar- i macica la Cerbulă de aur adl Adolf Plbckbr, piste drum de Passagintur Român; la iMty, de Konya; la Crajova, la D. Pom.; Îs Galați la Tatuchbski. ZLODHB HJ KU CB >1 CORABIE Șl VAf6rL- Corăbii le încărcate „ „ d•șerte ,, pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapăre sosite............ „ pornite............... Șlepuri pornite și în cărcate la Bulina....... g pali da ouidre, sufferințele stomachulul. per- I der le tlbe, menstruațiunile dificile, sferăci- mei.dti săpge, și convine mal cu e’emă per- dele con- sân jlodi care nu potO mistui preparatele or- din ire de ferO. Acâsta are piste tbte celle alt* imensuie avantagiă a nu provoca cons- tip« țiu al și a conține manganesiu pecoi cel naV savanți medici din Franța Alia c sideră ca indispensabilă latrotamentnlli prin PULBERE I I RO-MANGANICtJ DB BURIN DU BUISSON. Ape ba eprin Academia de Medicină din Paris. E ite de ajunsa uă mică quantitate din t’ra S pulbere int’run pacharfi ca apă, a opț ne; numai de călB uă apă minerală fe- rug ud A gasdsă forte plăcută, cane se bea la i na: ă semplă, seu cu vină amesticatâ. Ac^ tta este d’uă efficacitate constantă contra fwginâse. Depomia generala la ^occuresci, in phar- macica la Cerbulfi de aur adl Adolf Pvbckbr, piste drum Șfe pissagintur Român; la lassy, de Konya ; la țrgjwa, Ia D. P®Ht; la Galah, la Tatucheskî BR Gir Anu 1368 Mihăileni, n-are zăpad , vîntă de W Găcscî, noră, plus 10 gr. B. Argeșă, neră, vîntă N Adjudă, plâe, vîntă, W. Mi^ilă, puțină căldură apele mici T. Ocna, nour, caldă, apele miei. Măgurele, vîntă tare, căldura 9 gr. laesy, pl. 7 gr. R. înorat, timp lîniș Giurgiă, esld 10 gr. R. ceru zouroe Tărgovisces, tdtă ijiua nour, 8 gr. R C. Lung, timp nourosă, la 12 ore a plo. Pitești, timp variabil, puțină ploie. Văleni, timpă frumosă, caldă. Mărgincn”, nor, vîotu variabilă a ploat Ploesci, nor, pu'.in vînt, cald 9 gr. R. Reni, timp nourosti, căldură. Unjicenl, nour, a ploat Ialomița debor Slatina, seni», fără vfată 13 gr R. Caracală, senin fără vîntă 13 gr. R Bechetă, senin fără vînt 13 gr. R Cămpiua, noră, vîntă, puțină zăpadă Vuslniă, noră, cald liniscită. Huși, timpii senin și m6le. Le -va. noră, căldura 9 gr F Cabulă, cerulă acoperită caldă Fălticeni, zero zăpadă cu pldie. Roman, plur 5 gr. R. vînt, plde cu zăp Piatra, plus 2 gr. R. nor, M. W. Botoșani, plus 4 gr. R. vînt din N W ■Calafată, senin, vînt. S- E. gr 12. 3 Martin Severii), nor, vîut N. plus b Brăila, plno- 3 gr R. moină, ’ . nu gr R. lillisoș». £IROB li No 12. 12—3 Recomande Onorabilului Publici deposituM mefi cele mal mare, de șese feluri de pălării: precum de pâslă, mătase, postavO. pana- ma paie și de imitație de panama pentru bărbați dame și copii cu prețurile cele mai moderate. En gros și en detaiL SIGMUND PPAGER. Bucunsrf, Strad* Corolă I No 4 și 23 SIROPULU DE QHNQUIH FE8UDIN0SU DB GRIIIAULT și O, Pharmacistl A S. I. Prințului Napoleon in Paris. Acestti (siropfi) medicamenta noii care se presintă in truă formă limpede, plăcută d’unO gusta deti- closa, reunind assoțiațiunea a doă substanțe celle mal estimate din materia medicală, a serâ quin- quina una medicamenta escellenta tonica, și fertilă ună elementa principala alia sângelui nostru. Siropuia de qulnquinâ feruginosă se aplică en cella mal buna succesa, in fete cașurile unde este trebuință a reconstitui sângele, și a reda corpul’:* principiile seale alterate, san perdute. Pălim: culori la tinerele damicelle anemice și