AMU ALU DDUE DECI!" ADî^CTîUTuîî^A PASAGIULU ROMANU No. L—, RED ACȚIUNE A STRADA ACADEMIEI 22. --- ------------------------------ - — V ■ —__ M RGURÎ, 21 FEVRUARÎU <368. VOIESCE ȘI VEI PUTE PE ANU................. El PE SlâSE LUX(. . . . . „ PE TW( LUNT........... ₙ PE FZA WNA............ M jCAFlT- NOUl * 24 — 12 — 5 — r 56 • 29 15 6 UNU KSEMPLARU 24 BANf PRNTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA........FIOR. 10 VAL. AU8T. Articlele trămise și nepublicate se voră ard3, • ctoră respuifoeloru Eugeniu Carada. lom n£za-te și vei fi PENTRU ABONAMENTE, ’ REGLA51 EA SE ADRESA IN LA ADUmilSTBATIUNEA ZIARVLVI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DUBIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAB-HALLEORAIN RUE DF. L ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ¹ .A N U NjQf p B I LU LINIA DE 30 LITERE...........40 BAN! 1NBERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI N0U1 SERVITIU TELEGRAFECU FRANCFORT, 2 Martie. Principele Napo- leone a sosite a^i la amia-^i. A foștii pii- mitu la gara căiel ferate de către consolele francese. Atătu plecarea căiți și scopulucă- tetorieî suntii âncă necunoscute. PARIS. țHarieleFraace, Etendard. Pa- trie demintii scomotele că Francia ar fi tră- misu uă notă Rusiei și Prusiei, precumu ș’a- celu-a despre uă epistolă a Principelui Ca- rol alii României către imperatorele Napoleone. către șefulă iei, D. G. Costa-Foru în contra guvernului, propunerea fi- nale, care era menită d’a curma lupta ș’a asicura biruința oposițiuniî, și care s’a și votată, a fostă palidă și chiară pucinu logică, pentru că dupe ordinea naturale a lucruriloră, des- baterile urmate în senul ă Senatului și discursurile pronunciate la adresa bancel ministeriale nu putea se aibă altii sfărșitu decătu punerea 'mini- striloră în acusațiuneₛ seă, celă mal pucină, ună votă de blamă moti- asupra Hnieloră de mal susă, ale generalI.Ș’apoIpentruceuna seă alta |rală, uă refprmă Ziariulul Presa, ■•© le suptfi=linia= din acesteputerî trebuia se sacrifice in- rămă. teresele țerel cănd nici una nu era nici rămu. AZh 20 Fevruariă, în ală doui- lea numără Z,oe: »ce câ dupe dum- neloru unii votii de blamu ministeriulul și chiarii darea lui in judecată ar fi unii faptu naționale. se disolve Senatulă, seă, „dacă me- sura nu i-a părută nimerită în îm- pregiurările de faclă, se se fi re- trasă de la putere, seă măcară se fi provocată demisiunea ministrului justiției," sâă, ca ministrulă justi- ției se facă „în Camera de joșii și în Senatu amendă onorabile, lucru ce s’ară fi putută lesne face cu ore care dibăcia. Se pbte ca anonimii politici de la Presa, se aibă și teoria și practica politicei dibăciei', și de sicură că dumnialoră, cu densa și printrînsa, aă făcută multă bine țerel și la gu- vernă ș’afară din guvernă ș’au con- tribuită puterieă la dobândirea bu- nuriloră ce avemă aZl; recunbscemă âncă ©'acestui guvernă îl lipsesce cu totulă acestă sciință și prin urmare maă de cătă se se dechiare doctori întrânsa și se reia cărma Statului. Acusarea însă ce facă și guvernu- lui și Senatului n’o credemă drep- tă, mo credemă nici chiară dibace căci pe puțini, pe forte puțini îl pdte amăgi. Senatulă;, — dumnialoră aă spu- su-o — a alunecată, de lauă ces- tiune speciale, în acusări de tendințe. Asemine acusărl nu suntă drepte, nu suntă tari, și prin urmare p’a- cestă terămă Senatulă era slabă. Senatulă, — dumnialoră aă spu- su-o — a dată uă soluțiune ce nu era nici rațională nici logică, prin urmare nu era tare p’acestă terămă. Senatulă nu pute da acumă ună ministeriă care se aibă maio- ritate în Cameră și se pbtă spedia, celă pucină lucrările cele mai ur- ginți și mal naționale. Ministeriulă la rândulă seă, nu pute se voiască disolverea Senatului, spre a împe- dica astu-feliă interesele naționale, ș’astă-felă și Ministeriulă și Sena- tulă aă fostă în acbstă ocasiune mal pucină dibaci în adevără, dară for- te înțelepți, și devotați intereseloră GUVERNULU Șl ACUSATORIIS0. Căndă considerămă combinarea eveniminteloră cari aă pregătită și întemeiată noua stare de lucruri în Romănia, fosele desastrubse prin cari aă trecută, și fluctuațiunile sociali și politice la cari a fostă espusă într’ună timpă de 18 ani; căndă comparămă nestatornicia și starea de decadință morală și intelectuală în care ne adusese regimele regula- juentulul organică, cu garanțiele de stabilitate ce ne oferă astă-Zî uă di- nastia ereditariă; căndă în fine cu- getămu asupra legiloră și princi- pieloră feudali cari constituiaă, a- cumă 20 de ani, elementele unei administrațiunl odibse, și asupra prin- cipieloră umanitarie de astă-dl, su- fletulă nostru este coprinsă de uă venerațiune mută și adoră în tăcere provedința divină, care în împregi u- rările cele mal critice, ne-a ferită de fote calamitățile. Ordinatorulă suverană ală destina- teloră omenescl a preșeZută totă- de-una la destinatele patriei ndstre. Sufletulă nostru din contra este co- prinsă de uă durere profundă căndă vedemă perversitatea cu care se des- figureză intențiunele cele mal cu- rate și ingratitudinea cu care se res- plătescă faptele și virtuțile aceloră bmenl cari, în miZ’loculă unei ac- tivități continue și unei vieți agi- tate, se luptă cu cea mal mare sin- ceritate pentru a realisa ună prin- cipiă nuoă, uă ideiă mare. Istoria atestă în destulă ce recompense aă avută asemene bmenl. Principiei© ce semenă acești bmenl fructifică cu timpulă, și numai generațiunele vii- fore culegă fructele loră cele salu- tarie. Geniulă apostolică ală lui Gerson, apbrăndă unitatea legiloră bisericii în contra egoismului indi- viduală ală papiloră și ală călugb- riloră, și susțiindă principiei© de e- citate în contra nedreptății, fii con- străndă se fugă în Austria ca se scape de persecuțiunea tiranică. Cu fote aceste principiele de morală e- nergică, respăndite în discursurile și operile sele, urma se germineze și ;se producă, prin efectulă loră mo- epoca enntimpurană. Acâsta este istoria tutuloră cugetăriloră celoră mari, destinate a descepta în senulă umanității uă nouă activitate pen- tru bine. Uă cugetare fecundă ger- minâză cu încetulă, și nu ajunge la maturitate de cătă cu timpulă. Mal de multe ori âncă cele d’ântâiă efecte ale iei presintă contradicțiunea cea mal mare, cu natura și tendința sea; pare că ea cată se se purifice în miZloculă lupteloră felurite: ne- plăcută conțimpuraniloră, ea revarsă { bine-facerile el asupra posterității. Aceste reflesiunl se nu descuragiese pe bărbații cari represintă la noi principială democratică și cari se devoteză pentru justiția și adevâră; ele dm contra cată se-I încuragiese și se-I animeze. Dâca voimă ca se subsiste binele ce aspirămu a fonda, și ca se producă efecte durabile, se opunemă for^ie noul resistințel, se consacrămă vieța spre a consolida opera ndstră, ca se supra-viețuiască pentru fericirea posterității. După cumă acela (țâre sădesce ună teneră stejară n’are nici uă speranță de a-lă contempla în fotă. magnificința sea, nici de a ședea la umbra sea, totă astă-felă acela care întreprinde ceva în interesulă patriei sele nu trebue se ascepte a reculege fructele. Cată se se mulțămescă cu măngăiforea certitudine că binele ce face nu pere nici uădată. Cu fote aceste se ur- mărimă cu perseverință realisarea unul principiă, unei idei mari, ori cătă de neînvinse ar fi obstaclele ce întimpinămă în calea nbstră. Christu prevedea că sănta sea doctrină ar o- casiona dispute, resbele, resturnărî de imperie, și cu fote aceste elă nu încetă a realisa opera sea divină și salutariă. Adese ună medică, ca se scape vieța unul morbosu întrebuin- țeză medicamente multă mal dure- rdse decătă morbulă. Se cercetămă acumă ce crime a comisă guvernulă actuală, în cătă se merite, din partea unoră âmenl încriminări și acusațiunl nedrepte. Este bre uă crimă, dacă bărbații de la putere aă străbătută, căndă eraă simpli cetățianl, întunericulă ce în- cingea fruntea ipocritului ș’aă smul- să masca egoistului perfidă care, sub vălulă unul patriofismă calcu- lată, acoperea interese individuali? Noi credemă că au. Este bre uă crimă, dacă guvernulu actuală, spre a satisface opiniunea publică și le- gitimele aspirațiunl ale frațiloru noș- tri trans-Milcoveni, a presintată Ca- merei legislative ună proiectă de lege pentru transferirea la Iași și u- nulă pentru reorganisarea Curții de Casațiune ? Noi credemă că nu. Dacă guvernulu actuală, care este espresiunea fidelă a simpțiminteloru și principieloră ce profeseză Adu- narea naționale, se bucură de de- plina încredere chiară a acestei A- dunărî, și dacă actele și politica lui aă fostă aprobate de acestă Adu- nare prin două voturi solemnele, a- câsta pdte constitui uă crimă? Noi credemă că nu. In fine este uă crimă dacă națiunea s’a învrednicită a vedea, sub acestă guvernă, uă monedă naționale, faptă prin care se atestă puterea suveranității nbstre? Noi credemă că nu. Cari suntă 158 j n < f ’i. ' * ’ KQMANULU 21 FEBălRlU 1868 dară crimele acestui guvernă? De unde provine acea iritațiune pe care nimicii nu o pdte linisci acea dia- lectică C’iceroniană și acela nuoa și neauzită gena de a blama în sis- tema parlamentariă: novam et inaudi- tatwn genus vituperandi- Soluțiunea acestor cestiuni nu este anevoe de aflat. Pentru cela ce a studiata ănima ome- nescă, falsitatea actuale esplică în des tuia secretele falșitățil de altă dată. Astă-tjl ca și altă dată defectele cele mari ca și virtuțile cele mari sunta une ori de uă potrivă considerate. Omuia ce merită disprețu este une ori de uă potrivă stimata cași o- mulu virtuoșii, a cărui superioritate ofuscă pe unele suflete mici. Nu vedeind chiară astă-^I cătă de o- didsă este în âuima unul omă cul- pabile virtutea cea mal curată, și cumă este încuragiată și protegiata unu orna perversă și fără principie, pe căndă celu onestă și cu princi- pie statornice este persecutată și de- lăturată? In’ toți timpii ambițiunea, ipocrisia, spiritulă de partidă, aă Conspirată în contra virtuții, fran- cheții și devotamentului. aervă fote no ilele avantagie ale u- ¹ nul poporti, Lariinile sele, avuția sea, esistmța sea. Devotamentula sincera nu constă numai în a oferi ^averea și sângele nostru pe altarula pa- triei ; tota cetăț4nula cată se fiă sol- data. Acesta devotamentâ constă în, a combate periclele păcii, egoismula tota dăuna gata a sacrifica onor ea publică intereselorfi particulare. Este mal lesne de a ridica uă armată de soldați sp.e a învinge unfl inemica străinti, de cătă uă armată de ce- tățeni spre a ataca viciurî naționali. Termin amu articlula nostru, ru- gândfl pe nobilii acusatorl se ab- jure sistema periculdsă de a totă a- cusa; și acesta sunta datori a o face în interesulă consolidării noilor a nd- stre instituțiuni, a cărora sinceră a- plicațiune este reclamată imperiosa și simpțită de națiunea întregă. Uă asemenea sistemă de oposițiune duce mal de multe ori la consecințe triste și șterge din sufletulă națiunii no- bilele aspirațiunl, concepute cu a-. • , x. v . i- cale prin oferte de casatorii făcute de pa- tăta intusiasmu pentru reahsarea u- . . / .. . , • ... . . .. c • -x xt x- rrntele fetei catra june, oferta primita de nul Vlltora mal fericita.^ Națiunea jᵤₙₑ țₙ contra voinței tatălui seă, ofertă care nostră, care n’a ajunsfl ancă la a- ₐ avută de consecință luarea fetei din casa bir® ta aee®» punctă, pentru că ia Români religiunea a fostă naționale și națiunea reîi- giâsă; cu alte cuvinte aft fostă și sântă slrînsă leg. te una de altă. N’a trecutu âncă duoî sâă trei ani de la punerea In lucrare a codiceluî, și reulă a începută a se simți. Minister iu lu acesta alu justiției, prin care se făcu cererile de dis- pensă prescrise de ari J 50 maî susu citată a fostă pusă in posițiune a aprecia maî bine de cătă ori cine reulă și repejunea cu care se propagă tn societate. In adeveră s’a ve^ută casulă unde Omeni betrănî, căsătoriți căte de doue ori, avendă căte dece și-au apoi 5 și 6 copii, cari după unii traiă de ani țjecuți numai ta a deua căsătorie lăsată femeia legitimă spre a se însoci cu sora aceștia, cu cumnata loru, (prin nea cu case i»a onorată Săntiiulă; din in- mtele asup”,? sccpvjyl acssteî e- formari Insă scie că cei-ltă adresa la ori ee ură, la Magasinul D-lui Constantin Petreseu BU-ria Lipscanii h Trand.nfirulu albă. căniă ©u beciS le desup’u, ș" ide- ctirile ei. Amatorii se potă pre- ia ia proprietara ce șade îa e- tagiulu de sus®, la d Gg. Cbi- rițescu advocat strada waiova No. 58. Aceste eaae se vîntă și ohav. nicâ, ©umu și prăvălia de • ia a vi₈ g>ENTRU SAMANATULU DE ■ POMI, legum® de grădini, Tri- foi și alte seiiaițe în modal® celă mai bună și moj eftinu, a se a- dresa la d-nu Drabant₃ eaîea Spirea 31, mai nainte de Casarmie cea no®. Aseminc și pentru »șs$area de fa. brică de scrobială din Cartofi. CiASELE năstre părintești -^mahalaua Biserica Eni, suntu do ^resa la proprietara ce șade î» tr’- din No. 94. 3 — 3$ Pelre Antoncsc i. tara acestui Hotelă dăanna Elena vîn$ire ohaviiică. Manta la Moșia sub-semnutului de) ᵥᵤ,“ la Î$v6re din Piaiulu Telăjenuluî dache Doarogeanu ce șade în mă- districtulu Prahova; său la sub-sem-, halaua Oțetari ulița teiloru No. 38, natulă autori$ată fiindu de dutnneî — - — _ _ Doritorii de a le ins» A. Odobesco. B IA Damă gerniHUă cumoe ’.ndu •--'limba franeasă, geimi.uă f di- ferite ouvrage doresce a intra saă ck ®nstitntriță stau ca damă dc com- painiă într’uă familiă care aru plec» St» voiaj. Doritorii sa vor adresa vis- ă vis părta Șerban Vodă Strada ger- mană îm eassla lui Ștefan Boscu. într’altreiloa etagiu No. 95 3 — 3$ OK 1NCH1R1ATU și VlNțiARE doue per ichl c»se cu doue e- tagiuri, suburbii Mihaifi-Vodă str. Mihaiă-Vodă, No. 57. Doritorii se voră adresa la D-ns Vasiliu, totu la numita proprietate. cumpere se voru adresa la 1). Hor 3- 7 ____________________________________||UOI CAI BBE ANGAGIAT UA MAȘINA din nașe* ■ 'pentru bătută PORUMBU. Do- de vâu$are Doritorii se voru a- ritorii se voru adresa la d-nu Nae dresa strada Brezoiauu, No. 17. No. 83 m irî și tineri, albi din nașcere rasă englesă suntu Pârvulescu Arendașulu Moșiei Băr- 101 cănescl, districtulu Prahova. No. 91.6— 2$. | 3—2^. întru acăstă. Gheorghe Manta. No 88. 8 — 3$ Frații Nicolae C. și Ion Banov, No. 71 6—2<# I ||E VINțJARE, Semînță de Tu- ■ ' tună Turccscu Inigea în Bucu- DE ARENDAT Moșia Cepturași rescî la subt-însemnatulu strada Ga- Plaiu și Disirictu Buzcu cu pur . brovenl No. 25 și în Pitesc! la Ma ■ tea de munți Siriulul fânețe arături gasinulă D-luî Andrei Sueter și Live$i dc Pruni și alte calități. Natan Almosnino. Moșia Jîvescl Comuna Tărlesci dis. ’ No. 89. 15—2$. DE 1NCHIR1ATU, de I» Sîntulă Gheorghie uă case cu doue e- taje, în ulița Stirvel-Vodă vÎB-ă-vis de intrarea grădini Cișmegiu (Șla teru) compusă de 14 camere, cuine 2pivnițe, grajdiu de 4 cai, șopron de 2 trăsnrl Doritorii se voru a- DE INCH1RIATU. Casele mele din mahalaoa Sf. Sava în care șade D-nu Rosetti se dau cu chi- rie de la Sf. Gheorgie viitoră. Do- ritorii se voru adresa la proprieta- rulu în tăte $ilele pănă la ora 11 de diminăța la d Grigore Fiorescu, Strada Fiorescu No. 7, Cișmegiu ^lAnulâeă SE ÎNCHIRIATE de la Sf Ghe- orghie viitoriă casele din strada Belvedere!, în fața bisericei Sf. Ilie N'i. 44, avîndu susu șase camere, uă bucătăriă, ș’uă pivniță, jo s o pră- PRAVALIA în care este mag*' sinulu d lui Gligore Boursan str văliă de cărcimS ©u doue ochiuri Colți, No 16, este de închirfatu douo odăi în d >să ș’uă pivuîță uă bă de la Sf. Ghcorghie viitoriă pe ter- 11 F fii |GALBENI sunt de dat 8 """"" "Eu dobândă, cu ipotecă. Strada Spirea No. 16, vis-â-vis de sta- bile . 1'jIu de ar&ileria din dealulu Spireî. No. 90 5—2$ BURSA VIENEI 2 Martin. Vis. KB. Metalice......... . 56 10 Naționale....... 58 70 Lose............... . 65 90 Creditul u...... . 83 20 Acțiu. bănceî 708 --- London 188 80 Argintă......... 116 95 Argi. în mărf. 114 75 Ducațî.......... 5 59 NUMIREA PRODUCTELOR OALATI BRAILA O1UBOID. COBABIE Șl VAp6be. GA BB loiU Grâu ciacâru cal. L cluia lei eărnău arnăută „ II. I- U. ghircă 255 — 295 250- 255 280 — 235 305-310 Secară.. Porumbă Or$ă..... Ovăsfi ..... Meiă „...f Rapiță ... 310 — 206- 132 225- 230 160-165 Corăbii sosite încărcate ,, „ d șerte ■■ ,, pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapore sosite.......... „ pornite.............. Șlepuri pornite și în- căreate la Bulina...... Văleni, timpu frumosu. Mărgini ni, nour, linisce. Pfoeci, timpă frumos 9 gr. plus. Vsaluiă, inorat, cald, linisce Huși, timp radi , senin Leova, cerulă acoperită, cald 7 gr •BBBggBEiawrik qriTKJTW B BB'BETTR«» RO«-<>«» a CE 2 Marti® Cahul, nouru. caldă. Bolgradu, timpă nourosfi, umedă Calafatu, neguros, gr supra zero Reni, uour, apele eres cu Găesci. nouru plus 15 gr. R lassy, noră, vîntu slabu, S. pl Berlad, noră, cald, 12 gr. 12. 5 gr Urzicenî, noră, vîntă slabă, cald. Giurgiu, timpu frumosă, cald 12 gr R. Surată, sen.n, apele mici Tîrgovisce, nouru, plus 12 gr. R Pitosci, uoră, caldu, 8 gr C. Lungă, noță, caldu, 8 grad. Argeșiă, noră și ume$ălă Slatina, senin, timpă fumosă 15. gr Caracal®, senin, timp® frumos, 4 5 gr Bechetă, senin, timp frumos® 115 gr. T. frumos, nară, plus 6 gr Botoșani, noră, plus 8 gr. R Scverin, noră, plus li gr. Mihailenî, ndptea îngbiață $iua se top Folticeni, nor, zapada se top. pl. 2 gr Piatra, senin, calm, plus 4 gr. I PROPIETATEA mea ce uă posedamu de Jaanul 1849 cu actulu No. 201 și care să numește berăria Milștain din Mah Dobro- tăsa No. 64 în puterea mensionatului aetu, a sentinței pronunțată de jud. llfovu secțiu- nea I, în $iua de 3 Fevruarie treeîndu ăr în posesia mea, ca adevăratulu «ăă pro prietaru ce amă -'fostă pe nedrepte despro- prietărită; cU onore viu a vă face cunoscută că cine ar fi doritoru să o ea cu chirie de la sf. Gheorghe viitoră să să adresefie la sub semnatulce domicilia$ă ir mah Radu Vodă No. 16 dinstrada bucură 1868. Februariu 6. Ferdinand Miuhlstein din mah Radu Vo- dă No 37, prim procuratore G. Andreeecu. fiii •i® fI PULBERE FB RO-MANGANICtJ os BURIN DU BUISSON. Apn ba eprin Academiade Medicină din Paris. E ite de ajunsd uâ mică quantitate din t ra ies & pulbere int’run pacharli c!i apă, a opț ne; > numai de cătfi uă apă minerală fe- rug n6 A, gasdsă fdrte plăcută, cane se bea la i nai 1 semplă, sau cu vinii amesticată. Aci ita este d uă eflicacitate constantă contra I PILULE DE JODURUDE FERU ȘI MANGANESIU de BURIN DU BUISSON. Aprobate prin Academia de Medecină din Paris. Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca superidre a pilulilorG de protojodur de ferfl semple, elle sunt completa inalterabile acoperite d’uă lectură balsamo-resindsâ f6rte ușurică, profltăndfi de propietățile speciale ale jodti-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre que elle consti- tue una medicamenta escellent in affecțiunile limfatice, scrofuldse și numite tuberculdse, cancerdse și sifilitice. Palidele culori, sărăcimea de sănge, irre- gularitațile menstruațiunel amenorhea, dis- pară rapida la a loră întrebuințare, și DD. medici sunt siguri a găsi in trfnsele uă medicațiune energică a fortifla temperamen- tele slobe și a combate ftisia. Depouia generala la Buccuraci, in phar- macica la Cerbultt de aur adl Adolf Plbcker, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konyă; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, la Tatucheski H DRAGEURT ' de Ui TATU de FERU și de OKGOESIii de BURIN DU BUISSON Aprob; le prin Academia deMedecinădin Paris. Man janesiulli se găsește In sânge In lolu d'auu; d’impreună cu ferulh, medici cel mal inalțl plasați regardăijă drageurile de laltatu de fer i și manganesiu cu multii mal active ca pe i 'rageurile semple de lactattt de ferii și mangt nesiu cu multfi mal active ca pe dra- geuril ■. semple de lactatfi de ferii. Acestea la tbte maladiile doiudse a sărăcimel sănge lui ANIW1U IMPORTANT a esit de sub-preae ALMANAHU pal! da culdre, sufferințele stomachulul. per- H pentru Birouri și Cancelariri. Preciulu 3 No. 60. 2$ Doritorii se voru । * piste drum de Passagintur Român; la lassy, ' J de Konya; la Crajova, la D. Pobl, la Galatz, ; la.TATUCHESKI. ndța; in prețu se primeecu bonuri Rurale. Ghiculescn. [bbLĂCTĂTEmSW^ PASTILLESDIGESTIVES DEBURINouBtlSSON 4- * - ANUNC1U- Casele mele din Tur- nu-SeverinuluI, mobilate sumă se află, afară de Tablouri sunt de vîn$are. Deponlfi generala la BuccurescI, in phar- macica la Cerbnlh de aur adl Adolf Plecker. | alte imensulfi avantagiti a nu provoca cons- #1 tipa țiuinl și a conține manganesiu pecorele cel mal savanți medici din Franța ăllti con- sideră ca indispensabilii la trotamentulii prin fervginâse. rE palida culdre, sufferințele stomachulul. per- jo der le »lbe, menstruațiunile dificile, sârâci- ; i me; d<> sănge, și convine oW cu s’emă per- O sântloi/ă care nu potă mirtul preparatele or- ? din tre de fertt. AcAsta are piste tbte celle No. 51 6—2$. arăta la «ub-Bcrisitlă în g® lepoulfl generalh la Buc^r^ci in phar- tăte $ilale de fa 9 pănă lă 11 ore dimi- v l; f piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Sony a ; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz, an pk w; Cu o colecție de date Istorice. Române. S'î forte interesante, celă mai imensă Calendară « * 1 -.1 1 ai f HmrmiiH X ¹ - 6—2d. No. No 61 No. F. WERTHE1M et C-IE. de Case. GUARANA Vasiliă Bresianu. 10 — 3$ | BE ÎNCHIRIAT de la sf Gheorghe, npnrtamentulB de Misă alu easeleru din podu mogoșăi în fața pielii Ministeriului d® Financie, șapte încăperi sus®, pivniță, bucătărie jt>săₛ grejdu șo- prouu în apropiere de proprietar® ^^UB-SEMNAT. L încunoștință$ă Onor. Publică, că posedă cu- ‘-’noștînța de a da lecțiunl surdo-muțiloru în limba sa Elenă și cine are necesitate d’nn «semene» profesor®, se ve adresa că- tre Dnmndlui D. Ducevici din Braila. _____ B B Krnsobergis No. 72. 12 — 3. ffi la Tatucheski Recomandu Onorabilului Publicu depositulîi meii cehi mai mare, de șfise feluri de pălării' precum de pâslă, mătase, posta vii. pana- ma paie și de imitație de panama pentru bărbați dame și copii cu prețurile cele mai moderate. En gros și en detail. SlGMUND PRAGER. Bucuresci, Strada Carolă I No 4 și 23 Cu pogonu sen îu totală, uă moșiă de câmpă, pe apa lalomițef, cu apropiere de Oltelniță și Călărași, învecinată cu sate mari ce lucră$ă pe dânsa, mărimea 150 st'njenî lata (masă); și aprdpe 6,009 lungu, său în pogăne peste 600, remase pe săma propri- etății. In plată se priimesee și obligațiuni rurale. Doritorii se vor! adresa în Bucuresci la d-lui Ștefan lănidi bancherulu, strada ger- mană No. 21 No. 45 4—2$ și pesie totfi a fortifla temperamentulA slabii I și limfatica. Palidele culori, perderile albe, ! irregularitatea menstruațiunel, amenorhea sau su ppressiunea regulel incete$fi 16te fdrle 4 rapidC la Întrebuințarea iortt, fără deose- bire și chear căndb aceste diverse maladii fum complicate cu sufferințe de siomacl; ■ ca digestiunl lungi anâvoidse și durerâse lei său lei nuoi 1 șt 11 Bani. Precumă și Almanahu Portativă pe 1868 cu un mo- netară alu noiloră. monede naționale, meto- dulu celu mai simplu și inlesnitoră, și o gea- nalogie nouă pe 1868 a Snveraniloru Eu- ropei complectă. Preciulu 60 parale său 55 Bani. De vîn $are la t6te Librăriile. U M&GASNVILtl DIM. STAICOVITS Au sosii STHIDii MARINATE Se asceptă pentru post mal multe medeiicurl de Ilare (Havaricaie) PA8T1LLE DIGK8T1VK DE LACTATE DE SODA. Șl DE MESIA Dc BURIN DU BUISSON PAanMctoM Laureati ds la AcademtA imperială d» Mediană din Parii AceatA eaccilenta medicamenta este prescrisă de cel mal din tic medici din Francia in contra deran- geamentnlul de foncțiunl digestive alle stomachulul, și alle intestin dona adica : Gastrită, Gastralgiă, di- gestiune lungii laboriosă sau dnrerdsă, rîgăialâ și Haturile stomachulul fi alle intestinilor!!, vărsare după cină, inapitență și slăbirea corpului, Gâlbe- □area și maladii le ficatului și alle rânichilort Deponlfl generalii in BuccurescI, in pharmaciea D. Adolf Plecker, la Cerbultl de aur peste drum de Passagiulfi Român. Tdte personele care voru ave de vîn^are antichități și mal alesă Romane, Grecesc!, By- zantine, Germane, Francese, Orientale Române, laponeze, Chinezeșci, anume Tablouri și Sta- tue de meșteri buni, Medalii, Bijutăril vechi, Ornamente, Stofe, Porțelanuri, Bronzuri vechi, Sculpturi în lemne șeii în piatră, Mobile, stilu Ludovicii alfi XVI și alu. XVIU, precum; și din epoca primululul Imperiii Arme și Armuri veche din ori ee țeră, în scurtu ori ce curio- sitățl antice, afară de acesta și Chihlibarfi Românescu lucratu și ne-lucratu, se potă adresa la sub-semnatulu, care găsînd bune și putîndu-se învoi în prețu, doresce a cumpăra aseme- nea obiecte. -— Persbnele din districte se potă adresa prin scrisori; • GEORGE COST. PHILLPESCU, Strada Biserica Amsel No. 1, Unde primesce de la 10 pînă la 11 ore dimineța, în tote t^i- lele afară de Serbători și Duminice. CâSSEDIFER sicure în contra focului ș’a sparger.iî pentru conserva- rea de banii și documente, singure premiate la Esposi- țiune din Paris, avem în Depou în Bucuresci la D-lor APREL & 0 ", STRADA COVACI No I j 100,000 F-ci acelui care va deschide brăsca n6 trăS? fără cheia el. Priimim în plată și Obligațiuni Ruraleț române, ca unu cureți avantagios pentru cumpărătorii 10—2$. Prepsrație a Farmaciștilorh E. A. I. Prinșului Napoleon. OKirnAULT Șl