ANULU ALU uOUE-SE-D îLE. ADMINÎSTRATÎUNKA P^ÂGÎULO ITO ..— LZDACmW STRADA ACADEMIEI 22. VINERI 16, FEVRUAR1U 5 868 VOIESCE ȘI VEI PUTE anu ............leT N^rn 48 — $$ pe s£se ujnî.... „ ₉P 24 —- 2£ PE TR»Î LUMI. . . z . H n PE HA LUNA...... țp n UNU R8EMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FB. 20. PENTRU AUSTRIA. , » . . FIOR. 10 VAL. AU8T. LUMINEZ A-TE ȘI VEI FI FBNTBU ABONAMENTE, ANUNQIUrT ți RECLAME A SE ADRESA ÎN 3UCUREDCI, LA ADM1NI3TRATIUNKA ZIARULUI IN UÎ3TRICTE LA CORE8PONDINȚ1T DUBIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRASTIALLEGRAIN RUE DF. l’aNCIENNE COMEDIE NO/5* a N UN^i U R ILK Articlele trămise și nepublicate se vorfi ard®. — Redactorii respundetoru. îKugeniu Carada LINIA DE 30 LITERE. ...... 40 BANI 1N8ERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUl ADUNAREA ELECTIVĂ. Astă~dl, dupe o interpelațiune a- nunțată de d. Hăjdeă, în privința călcăriloră de lege ce (jice că s’ară fi făcută de ministerulu Culteloră, în privința Teatrului Națională, la •care d. Ministru a triști că va res- punde dupe trei d^e» conformă cu regulamentulă, și dupe o alta a- nunțată de d. Suciu, informă de cerero de lămurire, prin care voie- sce se întrebe - pe d. Ministru de lucrări Publice, ce ș’a făcută cu șo- seaua dintre Iași, podul ii leloai și Tîrgulă-Frumosă, Camera deputa- țiloră s’a retrasă spre a. lucra în secțiuni. Societatea studințiloră este convocată pen- tru de Duminecă (18) la orele 10 ante- meridiară. Acesta spre scimța celoră ce se interesezi. SERVIT1U TELEGRAFICA A LV R®M AM 1 ML LONDON, 26 Few. Lordulă Derby, pen- tru cause de sănătate, a demisionată. D’Israety este însărcinai cu formarea noului ca- binetu. Lordul Northcote este numit ministru de flnancie; Lordul Crauburn, ministru pentru Indii. WASHINGTON, 2 5 Fevr. Camera represen- tanțiloru a numită uă comisiune spre a se pronunția asupra propunerii pentru punerea în acusare a președintelui Johnson. La Hayti revoluțiunea este generale. ———————————.--------------------—4 Bucuresci Făurarii. Unfi incidinte regretabile s’a pro- dusă în ședința de erl a Camerei, cu ocasiunea desbateril unei propu- neri presintată anulu trecută și prin care se cerea reformarea acelei părți din legea rurale care privesce pă- menturile date bisericei. Camera a fostfi, putemă dice, unanimă a res- pinge acea propunere, ce tindea a lovi uă lege care, ori cătă de defec- tudsă ar fi, a fostă pusă deRevo- luțiunea dela 11 Fevruariă, suptă scutulă onorii naționale, a slăbi prin urmare credința în declarațiunile so- lemne ale națiunii romăne, a Iovi creditulă iei în întru și ’n afară. CățI-va deputațl, neînțelegendă că a veni ș’a lega c’uă asemene pro- punere uă causă, fiă cea mal dreptă, este a o compromite, aă stăruită a propune ună amendamentă prin care se cerea ca preoții de sate, cari îna- inte de legea rurale aă posedată case făcute de dînșil seă moscenire, se remăiă deplină stepănl p’acele oase. Cererea este dreptă, dară, o repețimă, modulă și momentulă în care s’a făcută eraă reă alese și, dacă n’amă cundsce și n’amă stima pe cel ce aă făcutu-o eri, amă crede că aveaă de scopă a lovi pe preoți pe cari păreaă al susțină. Camera a respinsă și acestă a- mendamentă, ș’a făcută prin ace- sta ună actă de înțelepciune, de legalitate. Remâne acumă a căuta mi^’- oculă d’a remedia, independinte legea rurale, reulă, nedreptatea ce s’a semnalată. Noi credemă că este mijlocii d’a o face printr’ună pro- iectă de lege deosebită. Legea ru- rale, dăndă bisericei pogdnele, gră- dina și casa preoțiloră, a făcutfi astă-felă pe comune proprietariă pe dînsele, fără se escepteze acele case ce suntă făcute de preoți ^eă pe cari le aveaă de moscenire. Uălege ce s’aru vota de corpurile legiuitb- rie, pdte obliga pe comune a lăsa acele case în stepănirea vechiloră loră posesori,* contra unei desbăgu- biri plătită de aceștia către comune, în modulu ’ prescrisă de art. 4 ală legii rurale. Astă-felă, făr’a se atin- ge acestă lege, se dă satisfacere u- nel drepte reclamări-. Renumitele desbaterl ale ce- loră trei ședințe ah Senatului nu s’afi publicată ăncă în Monitorii. Asemene întăr^iare este vătămătd- rie și pentru Senată, și pentru pu- blică și dd. Senatori suntă datoria cere îndreptare; el trebue s’o ceră cu atătă mai multă cu cătă se ^ice că ’ntîrdiarea provine din causă că la Senată discursurile se dafi mal ântâiă fiă cărui oratore spre a le re- vede. DD. Senatori înțelegi! serio- sitatea unul asemene scomotă, și d’acea-a le-îlă denunțiămă spre ală deminți. Asceptăudă publicarea desbate- riloră din Senatfi, se vorbiină as- tă-^I despre uă cestiune ce are în- semnătate și care se desbate adese, în convorbiri particiilarie, de cătra deputațl și de candidați la deputațiă. Independinția, este una din cele mal mari calități ale omului; ea este uă virtute. Acelu-a care nu are ună caracteră independinte, scade în dem- nitatea sea, ș’astă-felă perde tatu ce are omulă mal mare, mal sacru. Vedemă. cu fericire, cu mândriăcă de Vre doul ani simțimântulă inde- pendenței, Ală demnității, cumă (,li- cemu noi, se manifestă și se des- voltă necontenită, și titlulă acelu-a ee a provocată 6re cari critice și chiară glume, de „francțiune liberă și independinte" este una din cele mal bune dovedi a desvoltăril ce te la noi acostă virtute. Cu cătă însă ună simțimentă este mal fru- mosă, mal nobile și mal mare, cu atătă, mal cu se mă căndă începe a se desvolta, pînă se potă se-și găsescă adeveratulfi ecilibru, îm- pinge pe omă la escesă. Acestă escesă este cu atătă mal firescă la noi, cu cătă, trăițl lungă timpă suptă regimele despotismului, ne ’ngro- zimă de totă ce ar părea c’ar atinge independința individului, ș’ajungemă une-orî chiară pîn’a ne sfii d’a sus- ține principiele ndstre îndată ce ele ar fi și principiele guvernului. Spre a aduce ore-care lumină asupra a- cestel însemnate cestiunl, traducemu aci căte-va linie dintrunu articlu ală domnului A. de Moray, scrisă la 24 Decembre 1847, și pubricată în Revue des Deux Mondes la- nuariă 1848. „Disciplina partiteloră este uă tre- buință neapărată, despre care cel cari nu suntă în Camere nu potă se-șl dâ destulă semă. Uă Adunare se compune totă deuna de elemente forte diverse. Nu este nici uă ce- stiune care se nu provbce uă sută de păreri diferite, și cu tdte aceste nu suntă de cătă doue feluri de bile: albe și negre. ‘Este învederată însă că opiniunile nu suntă așia de otărîte, și dac’ar fi admise și bilele cenușie, buna credință, • precumă și timiditatea ar împlea urna. Frica, în voturile politice este adesea mal estremă de cătă curagiulti. „Ori-ce nuoă alesă sosesce la Ca- meră cu proiecte de independință, de nepărtinire, și peste cătă-va timpă (ș’acelă timpă se mesdră după drdpta judecată ce are, după curățenia ca- racterului seă) recundsce că ilusiu- nile lui suntă nepracticabile, și că mal nainte de tăte trebue se fiă din partita sea. „Acestă principiă este mal cu sdmă înțelesă într’uă țeră mal ve- chiă de cătu a ndstră în luptele par- lamentarie. „Ună membru ală parlamentului englesă plicea surî^endă: — „Ama audiții adese discursuri cari mii-aii schimbata opiniunea; dar nu-mii a- (Tucu aminte se fi audiții unuia sin- gura macara care se-mi fi schim- bata votuia.u „D. Casimir Pdrier, respun^ndă într’uă <^i unul deputată care, în- tr’uă ocasiune însemnată se refusa d’a vota în favdre-I, (jicendu-i că n’aprobă mesura propusă, îl ^ise: — „E! frumosă merită, domnule, d’a vota pentru mine căndă m’a- probl! Inimicii mei înceteză ore d’a mă combate căndă am dreptate!" JURIDICȚIUNEA CONSULARA, in ROM AN J A. l) Șâpte ^Leci (le ani mai tărdiu, la anulu 1460, Vladu alu V, Domnu ală Țerrei Ro- mânesc!, a crezuții necesarii!. In interesulu națiune! sâle, a încheia unii noii tratatu cu Mohametîi aii! Il-a care supuse Byzanțiulu, și făcuse se se cutremure chreslinismulu. pentru a precisa și mal bine îndatoririle reciproce ale ambelorii părți. Iată Iratatulii: Art. 1. Turcii nici de cumO se se ame- stece în trebile țerrei Românesc! nici se stăpănAscă, nici se viă in ț6rră, ci numai un! singurii trămisu Imperiale se vie., ânsă și acesta cu învoirea Domntiscă. Trămisulii acesta, căletorindii de la Dunăre pîna la Tîr- guveștei, se fiă însocitii de unu omfi Dom- nescu și, prftmindîî tributulu se se Intdrcă iară-șt cu omeni domaesci pînă ia Giurgiu, unde numerându-se din nou banii în sumă de î 0,000 galbeni sultanini ai monetăriei nostre, se priimâscă adeverință de la dregă- torulu acelui locu. De la Giurgiu, trecându la Rușciucu se priim^scă și de acolo ade- verință pentru ca Țârra se remâie ne res- pundetdre, dacă s’aru întlmpla ea banii se se pâr^ă pe drumu. Art. 2. Țârra Român^scă se se guverne după legile ei, se aibă deplină putere de a face resbelu cu vecinii sef ori și cându va voi și să încheie legături de amicie cu dân- șii, și Domnulu se fiă stăpănu pe viața și mhrtea supușiloru sei. Art. 3. Căți Creștini s’aru turci tn Tur- cia, iarti după aceia trecândii în Țârra Ro- mân^scă ară lua iarăși legea creștinCscă se fiă cu totulu nesuperați și nereclamați. Art. 4. Căți Români aru merge în Tur- cia pentru trebile loru, se nu fiă superați pentru haraciii și pentru îmbrăcămintea lorii. Art. 5. Domnii se se alegă de către Mi- tropolitulii, Episcopii și boierii, Art. 6. Gândii vre unii mohame lânii arh avea vre unu proceșii cu vre unii românii procesulu lui se se trateze în divanulii dom- nescii după obiceiulii țhrrii și sentința ju- decății se aibă putere. Art. 7. Neguțătorii Turci, cari aru veni cu negoții, se vie cu scirea Domnului și cu aretare din ce locu suntii și fără întârziere se vendă sau se cumpere cu ridicata marfa prin orașe și se iasă nemijlocitu din țdrră, neflîndu-le ertatu a o cutreera spre a cum- pera și a vinde în deosebite locuri. Art. 8. Acești neguțători Turci se nu ai- bă voe a lua cu sine servitori Români, nici a avea locu deosebitu pentru rugăciunile lorii. Art. 9. Pentru nici unu felii de reclama- țiune se nu liberede firmanîi asupra vre u- nui indigenii, nici se nu ridice pe cine-va din țârră ca sâ’lii ducă la Constantinopoli sau Ia alții tribunalu din Turcia. Da tu în anulu 872. Duoi ani după încheierea acestui tratate, Mahometii II orbită de succesulu armatelorii sale și de terdrea ce inspirase Europei în- tregi a voitu a se amesteca în afacerile in- 1) A vedea No. de la 15Fevruarie. teriorte ală țdfrei Românesc!, în conlraven- țiunea art. 1, din disa Gapitulațiune și a tră- misii fn țârră ambasadori socreți, pe Secre- tarulti șeii chrestinii renegată, numită Ga- tobolin șl pe Chamus. unulu din cei mai mari dmeni ai Poi ții pentru a încela pe Vladu cu cuvinte rnăgulitdre a seduce la Gonstan- tinopole unde dă ascepta spăndurătdrea și a proclama ta lipsa sa pe fratele seă Draculu favoritulu luî Mahometu de Domnu alu Ro- mâniei. Vladu a înțelesu cursa ce ise pregatia și luându pe cei duoi ambasadori le a tăiată mănile și picidrele și în urmă i a pusă în ;ăpă. îndată după acăsla, pentru a resbuna amesleculu Padișahului în afacerile țărrii, a- duna cu cea mai mare grabnicie armata ce avea, merse dreptă la Dunăre, trecu acestă fluviu, se arun a cu furie și impetuositate asupra provinciiloră lui Mahometu. arse io- te orașele și casele și masarră totă ce gă- si în drumu-i.pină ia copilulă din lăgănă și după acăsta se întorse în țhrră. Mahometu temându-se de uă nouă inva- siune dede ordine a se aduna tdte puterile săle și chiară cavaleria și in primă-văra viitdre trecu în țăra Romănescă cu uă ar- mată Iotă atătă de mare ca aceia care o avusese la luarea Constantinopolelui cu deo- sebire că cea de acumă era mai bine e- quipată 1). Vlad, înștiințată de venirea lui Mohamet, se .retrase în munții din Prahova și acolo se angaja q luptă crâncenă. In fadă, însă, a avanlagiului numerică ce avea inamiculu Vladu usă de plenitudinea dreptiiriloru adie de suverană ală unui Stată independinte, drepturi recunoscute prin art. 3 alu trata- tului ce avea cu Mahoment și trămise ună Ambasadori") la Unguri pontau a le espune starea în care se aflau lucrurile și a le cere ajutoră. Reproducemu în extenso după Chalcon- dyle (tom. I. pag. 212) alocuțiunea amba- sadorelui Iu! Vladă V care dovedesce pînă la evidență absoluta independință de care se bucur România cotfformu tratateloră săle și tema ce avea Suveranulu ei in anulă 1462 de a nu o -vedea supusă dominațiunei mu- sulmane. „Cundsceți fdrte bine, 'Seniori Panonieni, „că țâra ndstră este alături cu a vdstră și „că unii și cei-l-alți locuimu ta lungulă „Dunării. Ați putută asemenea afla dacă nu „ me încelu (că marele Imperatore alu Mu- „ sulmaniloră cu uă putere neprețuită a nă- „vălită asupra ndstră. Decă darii va stri- „ca țera Romănescă fi o va reduce la „supunerea sea, fiți siguri că nu se va „opri la achsta, căci afacerile sele ară ajun- „ge la ună punctă, înaltă de mărire și pros- „perilate umană și atunci negreșitu ve va „ataca aseminea și veți îndura desoluțiunea „și furia armaleloră sale, neamice numelui „creștină, din care causă nu me îndouiescu „multe primejdii vi se pregătescu. „De aceia ocasiunea de faciă ve conjură „a ne da ajutoră, pentru ca împreună să „ne silimă (și cătă mai curându) a respinge „pe acestă adversariu comună afară dinho- „tarele și limitele udslre. Nu trebue se as- „ceptămă ca se ne cotrophscă și se pue țâra „năstră într’uă servitudine miserabilă avândă „cu sine pe junele frate alu Domnitorului „nostru pe care vrea se ni’lă dea de Principe. „Se ne punemă dară în posițiuue deadă „împedica, lucrândă astă-felă în cătulucru- „rile se nu se facă după dorința și inten- țiunea sea.;‘ Imunitățile și privilegierile României de peste Milcovu (Moldova) suntu garantate și recunoscute întruna modu mai tare prin Ca- pitulațiuni posteriore încheiate ta secolulu ală XVI $i prin care Moldova ’și a asigurată și reservatu naționalitatea, autonomia, precumu și independința complectă. 1) Chalcondyle lom. I. pag. 210. La anulă 1 497 Sultanulă Bajazit II-a a ceraiu ajutorulu domnului Bogdan ală Mol- dovei Într’uă espedițiune făcută contra Po- loniei. Bogdan a primită propunoree și ata- chiăiatu cu Bajazit II ună tratatu de reci- procitate despre care mai mulți autori vor-u bescu 1) dară testulă nu este reprodusă ni- căni. După succesulu armatelorii Otomane în alianța armatcioră romăne, Bajazit voindfl a recompensa pe Bogdan de serviciurile aduse în Zisa espedițiune, i-a trămisă mai multe daruri de valâre S). îndată după detronarea Iu! Bajazit, de că- tre fiulă seu Selim, cea d’ântâiu grijă a a- ceslui din urmă a fostă, în presința numc- roșilori) vrăjmași ce avea între cari se pre- nuinerau chiară frații sei, a conserva amicie lui Bogdan și astă-felă, la anului 1 513, re- noui cu domnulu Moldovei vechiulu tratată și încheia următârea capilulațiune dc reci- procitate : Art. 1. Porta recnnâsce pe Moldova de pământă liberă și nesupusă. ArL ’2.‘ Legea creșlinâscă, care se ține în Moldova, nu va fi nici uă dată călcată saă turburată, ci âncă popdrulu va avea Ijbere bisericele sâle ca și înainte. Ari. 3. Pârta se îndatoresce a apera.pe Moldova de loți cei ce ară putea se o calce păZindmă în starea în care a fostă mai îna- inte, fără a i se face vre uă nelegiuire, sâă se sufere ca se i se fiică vre uă dată cea mai mică desbinare saă despărțire. Art. 4. Moldova va fi stăpinită și câr- muită dupe legile și așeZămintele sâle, fără se se amestice Pârta cătu de putină. Ari. 5. Domnii voră fi aleși de poporă și întăriți de Pârtă. Art. 6. Domnii voră fi cărmuitori ai totă pămtntulur Moldovei și voră putea avea în slăpînirea loru âste cu plata de la sine pă- mtnteni și âmeni străini. Art. 7. Moldovenii voră pytea cumpera și ține uă casă la Constantinopole pentru șe derea soliloră loră (Ambasadoriloră,) unde vorij putea face și uă biserică. Art. 8. Turcii nu voră putea cumpera nici stăpîni pământuri în Moldova, nici a se așe^a în țâră, nici a avea sâft a face geamii nici întrunu chipu. Art. 9. Domnulă împreună cu poporulă va îngriji a se trămite, pe iotă anulă, la Portă, 4000 galbeni turcești, 40 șoimi și 40 epe fătetâre. Aceste tâte cu nume de peșcheșă, adică dară. Art. 10. In vreme de oștire, Domnulă Moldovei va da ajutoră Porții cu oștirile sâle. In anulă 1529, pe timpulă campaniei con- tra Vienel, Soliman II a încheiată în tabăra sa de sub zidurile orașului Buda (Ofen) ună altă tratatu cu Petru Rareș, Domnu ală Mol- dovei prin mijlocirea logofătului Tăut, am- basadorele lui Rareș. 3) Acestu din urmă tratatu nu este de cătu uă desvoltare a angajamenteloră de mai nainte și ua nouă consacrare a drepturilor^ Mol- dovei cu uă singură modificare la art. 9 ală tratatului luî Bogdan prin care peșcheșulă s’a urcată la suma de 10,000 galbeni. Prin reproducerea In estenso a acestoră trei tratate și prin mica digresiune în do- meniulu istoriei, am voită a demonstra că pri- vilegiurile și imunitățile Românită, nu e- mană din concesiuni voluntarii ale Turciei, stăpînă (voimu a vorbi de Stată quo ante bellum Crimeei) a le mănține și a le reserva. Aceste privilegiuri și imunități au fostă și suntu patrimoniulă legitimă și inviolabilă ală națiunei române. Prin tratatele sâu capilulațiunile mai susă reproduse, România ’și-a conservată faculta- 1) Hamer. tom. 4. pag. 145. 2) Mouradja d’Ohson VIII. 4 45. 3) In privința datei și Suveraniloru cari aă încheiată acestu tratatu este divergință de opiniune între istoricii români, Urechiă, «antemir și Nicolae Costin și autorii străini cari aă scrisă istoria Turciei, Muradgea d’Ohs- son, Hamer, Chalcondyle. Dacă menționamâ data și Suveranii după autorii străini, causa este că Congresulă de la Paris a făcută totă astă-felă. î *î R3MANULU î 1 6 FERRARlU 1868 tai de a fece resbeta și pace cu eele-l-aUe ' 9upâ flnitulă tragică alu luptei de la Mo- șira reacțlunile din Croația ta progresiunile luturi, aceia de a regula relațiunile sâle tai haciu, Ungaria învinsă de armele tai e- ta cari se desVoltaÎnainteaotSfflorănoștri, mă Puterile străine și ta -fine «dreptulă de a fi Ve i prada cruzimi oră învingctoriului, iaimi- rețină’ de la acâsta și in privința acțiune! xepresintaîfî oficială, .ceia ce constitue ele-,cuiul celui maî neîmpăcată ate creștinismului, slaviloră din Ungaria .de sa®,, a -.omăni- mentulu esențială și caracteristică ală inde- suptă a rarul domnire fanatismulă osmaniloru loru din Transilvania și Sârbiloru din pendințeî și suveranității unui Stată. a comisă cete mai mari cruzimi eomlra vieții Aceste drepturi și imunități, le aă eser- și averii creștiniloră Uîigarieî și aă stricată «stată țâra Româaâscă șl Moldova< ceia ce tdte instituțiunile acestui Stată. Maî multă ce constată pri® tratatele următdre ce ele de ună seclu a suferită Ungaria aedsta a- Ungaria de amedia-di, cari strigă în foiele loră publice, și asemene delfiniloră marei făcu adese atenți pe căpitanii naiei statului la aă încheiată cu alte Puteri în urma capitu- lațimniloră loră cu înalta Pdrtă. Tratatulă lui Mircea Ungariei din 1396. Tratatulă de alianță Cor vin din 1 448. Tratatulă de alianță cu alG alu Sigismundă ală lui lui lonia, Ungaria și Moldova din Danii IV. cu Dană cu Po- 1 498. Tratatulă Ici Ștefan Suveranulă Moldovei, ou Polonia la 1518. Tratatulă lui Petru Rareșiă cu Sigismund, din 1527. Ună Stată dară, care aegula relațiunile sale cu se guvernă singură prin ritate și prin legile sale pesare. Icânele despre vandalismii comiș! în Un- garia în atâta timpu, despre miseria în care devenise țâră" și poporă, imaginile tutoră a- cestoră atrocități Ce ne-a păstrată istoria, uâ furtună înfricoșiată. (Va umra). STAREA INTERESELORU NOȘTRI Maniera ndstră nu este d’a trage clopotulă are dreptulii de a Puterile străine și propria sea auto- este unii Stătu su- de ală studie¹ iră, maHou semă căndă genulă studieloră -cere mal multă memoi ' de cătu ihte igință, cumă est® istoria, Statistica și altefe. Me- toda d-lul Zaba, nu numai că pre- sintă avantagiulă d’a fi lesne înțe- lesă și aplicată, dară pote face chiară memoria cea mal ingrată totă atătă de ageră ca și cea mal vastă, pre- sintăndă imaginațiunel ună tabloă ore cumă viă în care vede ordi- ac stă urbe, pentru substitutulă Procurorii* Jiu Tribunalelui Polițiaiî, Profesorii și peh- teu totă poporulă în genere, relativă la ir- cidi tele din 25. Decembre, anulă trecută 1867, venimă a vâ ruga se blne-voițj a publica în interesulă adevărului, următoriulă respunsă la adresa Redactorelui acelui diariă. Primiți, d-le Redactare, asicurarea destin- sei ndstre considerațiuni. revoltă anima omenâsca împlându-o de spaimă întruă dungă, ori caie ar fi nenorocirea ce și fiori. Ungaria se legăna atunci între viâță ni s’ar întâmpla, căci cunoscemă pe vecinii și mârte și era aprâpe de mormânlă. Puterea noștri și scimu din esperiință de secle că turcâscă era atunci gigantică și temută de trasulă clopotului ar fi indarnu, nici unulă toți pentru espedițiunile ei ce nu cruțiau ni- mar veni în apărarea nâstră cândă ar vedâ mică. Ungurii âncă din origine și pe tim- că ne arde edificiulă naționalității sâu acela verană, Drepturile sale suntu acelâși ca ale ori cărui altă Stată Cestiunea tribunului nu pdte ridica Româ- niei suveranitatea sea. Usulă de a plăti tri- bulu ’lă găsimă tn vechime mai la tdte po- pdrele. „Cândă ună Stată slabă reclamă și obți- „ne protecțiunea unui altă Stătu mai tare, „ miij’locindu plata uquÎ tribută, dară reser- „vându-șî dreptulă .de a se guverna dupe „voința sea, este ună simplu tratată depro- „țeț'țlule care nu vatămă nici cumă suve= „rafiitatea și care nu diferă de tratatele or- ₜdinare 1). Alianța p'dte fi neegală, cu tdte acestea Mircea l-iu și cei bălți domni, reservândă țgreî Românesc! și Moldovei suveranitatea sa, ea trebue a fi considerată ca ună. Stată in- dependinte care negociâză cu cele-l-alte Pu- teri sub autoritatea dreptului ginteloră. In privința acestoră alianțe neegale, -Aris- tote a ^isă: „se dă celui mai puternică mai „multă ondre și celui slabă mai multă a- „jutoră.“ pulu colonisârii loru în Panonia de atunci (Ungaria de acumu) erau unu poporă fără ceva însemnătate mare etnografică, și în de- cursulă timpului se mâncări unii pe alții în resbelele civile ce erumpeaă adese la alege- rea regiloru sâu la suirea acestora pe tronu;— in fine suptă domnirea Sultaniloru turcesc!, decimați de sabia osmaniluru și adâncă scă- petațî în puterea Joră etnografică, Ungurii li- sați de sine, isolați, erab prea slabi a se mesura cu colosulu turcescu și a frânge ca- tenele Ungariei aservite. Fără dre-care amică sâu mântuirea Ungariei era cu neputință Aci se Înșiră că cu tn periclu, eliberarea nu se putea cugeta, ajutoriulu armeloru auslriace etc. s’a eliberată Ungaria, se amin- tescă meritele Serbiloră la regenerarea Un- pariei și apoi se continuă: ^/lu Introducerea limbei unguresc! în tdte afacerile publice S’a pusă elementulă ungu- rescă la guvernulă Statului Ungariei și a es- chisă de acolo pre semințiile de alte limbe. Din timpulă acestu-a se începe morbulă Un- garie! și pe tdtă $iua, pe totă anulă id di- mensiuni mai mari și mai considerabili. Es- periințele di® acestă timpă voră fi convinsă despre aedsta și pe compatrioții mei, cărora le scrib aceste șiruri, țiace în interesulă ală credinței ndstre. Din contra, istoria po- sede mulțime de cașuri, în cari dlnșii tocmai aă cercată înadînsă se ni le derăme aceste edificie, și de multe ori înș-ine noi i-am prinsă in flagranți. Dară nu voimă se rechiămămă acum în memoriă acele fapte triste ale trecutului, pre- lungite în altă formă pînă în presentă, ci vomă constata numai că dacă trecemă în revistă interesele ndstre naționali umilă după altulă, apoi aedsta n’o facemă ca se causămă mputări frațiloră Magiari (precumă s’a în- datinată a splica (jiaristica loiu) ci 6 facemă numai pentru orientarea ndstră propriă, sci- îndă bine ca numai de la noi atârna dela- turarea periclului, stingerea focului. Gu fra- ții magiari n’avemu nimica astă dată; faptele loră de suntă nedrepte ’șl voră resbuna ele de sine. Se începemă cu interesele ndstre, e bine se le avemă pururea în vedere, se le stu- diămă șl restudiâmu. Intre acestea piinemă nea și loculfi ce anume ocupă fiă care faptă istorică, spre esemplu. Acostă metodă mal oferă ancă a- vantagiulă a da obiceiulă coordină- ril și clasificării atătă de necesarie în ori ce ramă ală studieloră. Cu tdte că șederea d-lul Zaba în capitale nu se va prelungi mal multă de două lune, totuși acestă’ timpă este suficiinte celoră ce voră voi a profita d’uă ocaaiuue atâtă de frumdsă, optă lețiunl ajungăndă pen- tru a înveța metoda. D. Zaba propune a se forma cer- curi de ddmne și domni unde va preda tecțiunue sele. Acea-așI pro- punere o face scdleloră și pensio- nateloră de domnișdre. Cererile se voră adresa d-lul Za- ba Hotelii Otetelisianu No. 17. * D-le .Redacta i alA <),iariulul ECOULU DANUBIAN! Cu tâte că este uă degradare, nu pen- tru atâția cetațiani, dară chiară pentru ună singură cetățiană română onestă a se pe- gorl In- arenă cu unu venetică desbrăcată de ori-ce simțimente, trădătoră ală legiloră os- pitalității, cu unu minciunosă publică, voindă a desminți nerușinarile publicate în fruntea citatului numeru alu (Jiariailuî d-sele, rela- tivă la incidintele de ia Bârladă din 2 5 De- cembre 1867, și cu tote că pentru asemine temeritate, celă mai nemerită respunsă ar fi fostă disprețuitOrea tăcere, totu-și, putân- du-se ca atari calomnie, demne numai de autoriulă loră. abusândă atătă de miserabile și contra libertății Presei, se pună de pucină la îndouială pe nescari onesci și mai alesă presa străină legalitatea și onbrea autoritățiloră cătu-și omeni despre și in- a locuiri ântâiă: limbați (Va urma). M. M. LA CESTIUNEA NAȚIONALITAȚ1LORU IN UNGARIA. (Ună cuvântă sinceră ală unui Sârbă Ungaria cătră concetițianii sei Paulă Zivkovic.) maghiari, din de Foederis Dicamus aequas leges. Virg. Aeneid. lib, XI. v. 32. IN BENEFICIULU Societătiloru de învetătura. Se va da uă splendidă serată în sala A- Suptă ciclu de cestiunea acestă titlu citimă în „Zkfl,“ ună articli interesanți, cari atingendu cea mai importante pentru noi, ii împărtășimă și noi în următoriulă estrasă: „Dualismulă a pusă pe conducătorii un- guriloră la guveinulă Statului Ungariei și nu preste multă va ae sune ora în care ei voră frânge sâă nu voră frânge toiagulă asupra vieței politice și națiunali a altoră seminție din Ungaria. Cestiunea națiunahtățiloru • în Ungâtia este împreunată cu greutăți fbrte multe și nodordse. In ora decidere! unei astu- felă de cestiuni nu va fi de prisosă a as- culta și atari voci, cari n'aă fostă ehiâmate a. vorbi despre acesta de pe tribuna parla- mentului din Pesta. Mai multă causă aă Un- gurii de cătă cele-l-alle seminție ale Unga- riei, se dorâscă, ca cestiunea națiunaiilățiloră se o deslege in mteresulu bine înțelesă ală țerei, și chiară pentru acea-a mă adreseză cătră ei cu cuvintele, cari voră urma în decursulă acestui tratată. Tinând.u-mă de se- minția Serbiloră, ’mi voiă începe împărtăși- rile cu cumpănirea cestiunei naționalitățiloră din punlă de vedere sârbă, și voiă propune luerulă ce represintă, sine ira et studio, însă francă și sinceră, îmi voiă basa pro- punerea. pe fapte arătate în deplinulă loră adeverii, de 6re-ce chiară fiindu că cestiunea bine înțelesă alu elementului magiară și ală fiă-cărei seminție din Ungaria, ca cestiunea de limbă se se deslege și se se reguleze prin uă lege, care se corespundă pretensiuniloră naționalitățiloră respective, și se pună ca- petă nemulțămiriloru î® acâstă privință. Com- patrioții mei Unguri, către cari vorbescă, suntă dedați a promite naționalitățiloră, în presa de a fi apucat® ae facă nescari stricăciuni con- âncă una din acele convorbiri literar ie, prin care d. V. A. Vrechiă răpi ună auditoru la- comă d’alu au^i. de căte ori vocea sea se redică de la catedra Ateneului; de se va găndi că d, Millo în Barbu lăutaru, d’a- tăte ori aurită și totă dâuna c’uă plăcere crescândă, va face âră se s’audă ca ună re- sunetă ce se perde în depărtare, vocea be- trânuluî șl galnică lăutară, ce plânge filele gloriei lui; căndă va sci că are a audi pe d-ra Ninizza Alexandrescu, acea artistă ro- mană care debutantul pe teatrele cele mai însemnate din Italia, își sciu atrage aproba- rea și aplausele poporului artistă; căndă va sci că d. Rosemberg, care totă dâuna cu- lese aplausele auditorului seu, va cănta ârăși uă ariă strălucită; căndă w sci, că are a vedea uă comedia încântătare, Ndptea unei stele, jucată de artiști ca d-nii Pascaly și St. Velescu, d’uă artistă ca d-na 'Pascaly; căndă va sci, în fine, că este âncă și for- meculă necunoscutului, uă speranță, numele d-nei Luisa Urechii ce figurâză pe afișă, 01 atunci, nu neudouimă că aeestă publică, ad- miratoru ală frumosului, susțiltoră alu sim= siderabilî: nici popoiruiu ffa venitii cu topire și ciomage spre a plânge mOrtea părintelui Vărnavă. Beclarămă asemine de minciună zi- cerea că interogații ar fi respunsă d-lui pro- curore runcită Trei lădiani. generală că Polițaiulu lâ-ar fi po- se sa dâ la escese, etc sute și mai bine de cetațiani Ber- aă aretă acelă incidinte In adeve- cumu se recere, causa e că ministeriulă un- țimmteloră alese, va veni, va veni țime. Programa acestei serate, acestui de flori alese, îlă publicămă mai în mul- buchetu la vale de care va fi aci vorba este multe greutaj, uă înțelegere este uă necesitate imperativă, însă și cu cugete ascunse se împreunată cu de ambe părțile Fără franaheță turbură sinco- Tilalea și co’nțelegerea se îngreunezi. Așia dară la Ipcrul 1). Wattel. Droit des gens. de a ungurisa pre prin acesta se vor ti reacțjunl, cari vorii de furtune orisonulu cele-l-alte naționalități, provoca nemulțumiri și Întuneca cu politică ală Ungariei ^i alu Unguriloră. Sub rată nu prosperâză plantele. nori plini venitoruluî ceră ino- înainte de inaugurarea dualismului desle- garea cestiunei naționalitățiloră era Împreu- nată cu multe greutăți. Dualismulă cu ege- monia Unguriloră aă ațițiată pe cele-l’alte naționalități, aă provocată nemulțămiri și reacțiuni, eari aă îngreuiată deslegarea ces- tiunei naționalitățiloră mai multă de cătă ori căndă. Exemplu sunt odiosa. Nu voiă ta- guru wa respunsă încă Incuviințândă sinb- dele în cari vremă se ne stabilimă direc- țiunea învețămîntului. învățătorii vegeteZă, Invețământulă e de perilă. Se vorbimă pe scurtă: Caracteristica sî- tuațiunei ndstre e de uă parte nedreptățile, de cea-l-altă plânsă și tânguire, (Albina). METODA MNEUMONICA POLONA a d-lui Zaba. Avemă suptă ochi uă circulariă care anunciă publicului capitalei că d. Zaba, rea vândă a ședea mal multă de două lune în capitale, oferă le- țiu nile sele celoră cari voră se pro- fite de avantagiele ce oferă metoda sea. Memoria nu este piedeca cea mal mică ce opresce cursulă răpe- Ni se trimite spre pubficare a- dreșa de mal la vale. Mulțămimă cererea, pentru că este a mul mare numărU de cunoscințl și onorabili cetățianl, cari ati dreptulU cu d-loni dară totu-șl nu ne putemă ojîri a esprime părerea ndstră de răii pentru spresiunile mal multti de cătă viollnțl ce ’ntrebuințeză și cari mărturisimii că scadă din gra- vitatea desmințirel. rata sea .lumină prin declararea publicată prin Afonitoriulu Oficiale No. 1, anulă curentă, Romănvlu din ... lanuariă și al tu giariă. Capulă serviciului telegrafică âncă și aă făcută datoria cu demnitate în cea-a celă privia. Reportul ă d-lui procurore generală ce credemă că se va publica curându, âncă te va desminți ca autoritate legale, pînă căndă justiția va înflige pedâpsă infamelui calom- nia toretai. Cetățenii urbei Bârladului: A. Hăncu institutore, Popescu profesori, Adamescu. lacob Fâtu, L. Hârgescu, Montany, S. Neagoe, Gr. lonescu, V. Gervescu, Căm- ptoîanu, G. Albu, D. Gavrillu, Teodorim, Georgiu Tataru, Constantin Niculau, I. D. Brânză T. Petrini, A. Ciobanu, G. Petre, G. Mirgociu, Mu Boriu, P. Zontre, Basiliu, G. lonescu, I. Codrânu, G. Albu, T. Tătarii, C. Panaltă, I. Pancu, S. Savinu, Alexandra Toma, Idn I. Brânză, D. Clodianu, N. Ma- tbeiă, I. Chiranușu, M. toheorghiu, Milea Brânțjescu, I. Vasillu, Moțocu, G. Cibuchi, I. Constantin, I. P. Petrovici.' Mai urmâză a 92 iscălituri nedescifrabile. Berlad, 1868 Fevruariă 7. D-lui Redactore alu pariului ROMANULU. Prin ună articlu publicată în fruntea pa- riului Ecoulu Danubian No. -84, anulă curente, vâ^ândă uă aprețiare cu totulă ne- adeverată și injuribsă pentru autoritățile din PARTEA COMUNALE CONSILIULU MUNICIfALU DIN BUCURESCI. Ședința IV. Mercurl 21 Ian. 1868. PresențI: D. Const. Panaiot, primarulă, — C. Lapati, consiliată ajutoră, — Gr. Serrurie, idem, — P. Buescu, idem, —V. Hernia, idem, ■■— N. Manolescu, idem, — Ant. Stoianovid, consiliată, —* Dum. Culoglu, idem, — B. Protopopescu, idem; I ea ROMANULU 16 FEBRUARIE 1868 I 43 Absenți: orisă d. primară a pune se sa facă D. G. Petrescu, consiliară ajutoră, — Gr. Lahovary, consiliară, — T. Mehedințianu, idem, — Dr. latropolu, idem, — Eug. Carada, idem, — N. Panou, idem, — I. MartinovicI, idem, motivat. Ședința se deschide lă 11 ore de dimineță. S® pune în vederea masiliulul re- clamațiunea d-lul Nicolae Froniu, prin care cere a fi înscrisă între a- legătoril din colegială IlI-le fiindă focalului actuală uă repargițmne u- șidră ea se nu ufe o elevii nici i a- '■fem consiliului Ja pră ia arătt. ții li 12 bre spre tată și de celă mal mare interesă, rafortn’u d-loră curatori al bissri- concuranță. că plătesce Statalul uă contribuțiun® care trece peste lei 80 pe ană. Consiliulă, considerăndă că d-nu Froniu are censulă cerută de lege spre a face parte din colegiulu ală Hl-le electorale, înscrie pe numitulă în Z^su^¹ colegiă în sub. Silivestru, și chipzuiesce ca —- daca d-sa va fi trecută în colegiulă IV-le—*se se scdtă din lista acestui colegiă -Se supune consiliului reclamațiunia d-lui I. D. Constantinsccu prin care aretăndă că este cetățiană și pro- prietară pe strada pece-Mese No. 13 cere a fi înscrisă în listele electorali în colegiulă unde se cuvine, căci acumă nu se vede trecută în aceste liste. ¹ Consiliulă chipzuesce a se cere reclamantelul se aducă acte proba- tor® dreptului ce preiinde spre a se putea decide asupra reclamațiel sele. 8e supuneconsiliulul reclamațiunea d-lul Nicolae Nițulescu din strada Leon-Vodă No. 20, prin care, are- tăndă că posede titlulă*de doctoră și este profesore de cursulă supe- rioră în Seminariulă Centrale, cere a fi înscrisă în lista electorale. Consiliulă, considerăndă că reda- mantulă a probată că posede titlulă de doctoră în fîlosofiă, îlă înscrie în colegiulă IlI-le, unde are dreptulă a fi trecută după lege. Se supune consiliului reclamațiu- nea d-lul Barbu Constantinescu din strada LucacI No. 12, prin care face aceiași cerere ce a făcută d. Nițu- lescu avândă aceleași titluri cași nu- mitulă. Consiliulu, considerăndă că d-nu Barbu Costantinescu a probată că posede titlulă de doctoră în fîlosofiă, îlă înscrie în colegiulă IH-le în a ¹ cărui listă are dreptulă a figura după lege. Se supune consiliului reolamațiu- uea d-lul colonelă D. Costa-Foru, cerăndă a fi înscrisă între alegă- tori ca pensionară și ca cetățiană cu venită de 800 galbeni pe ană. Consiliulă, considerăndă că re- clamantulă are censulă cerută spre a face parte în colegiulă I pentru Adunare și II-lea pentru Senată, îlă înscrie în listele acestoră cole- gie. Eră daca d. Costa-Foru voiesce a fi înscrisă și între eligibili la Se- ' nată cu venitulă de 800 galbeni, remăne a proba acestă venită con- formă legii, și apoi i se va satis- face cererea. Se supune Consiliului adresa d-lul inștitutoră ală scălel sucursale No. 2 de băețl din călărea albastră prin care ar6tă că localulă acelei seta® nu se compune decătă dintrmă sin= gură încăpere, care și ea este în condițiunile cele mal rele și vătă- ' mătere sănetățil, și cere ca de la 23 Apriliă viitoră se se ia cu chi- nă uă casă cumă trebue pentru acea sttolă. Consiliulă, atătă pentru motivele arătate de d. institutoră cătă și pen- tru că sucursalele nu trebuiescă a fi în același locă cu sctola princi- pale, ci aiurea spre a fi mal cu a- prupiare copiiloră ce frecuentă sctola, decide ca se se ie de acumă dis= posițiuni spre a se închiria uă casă în condițiunile cerute în care se se mute Zisa scolă sucursale de la 23 Apriliă viitoră. Pînă atunci, seau- stitutoi ’ ă. Se pune în vederea Consiliului 1-iă cererea d-nel A. Nițescu, direc- tdrea sedlel de fete No. 7, de a i se mal trimite trei stănjinl de lemne trebuincidse pentru încălzirea sale- loră acelei sc61el pînă la finele ier- neț 2-16, adresa dᵣlul institutorii ală scdleî sucursale a 2-a de băețl din culdrea galbenă, prin care mal cere âncă ună stânjină lemne; 3-a a- dresa d-lul institutoră superiori ală scdlel primare de băețl din acea-șl culbre, cerendă âncă patru stănjinl lemne de incălțlită spre a pute eși din 6rnă. D. Manolescu este de părere a nu se mal da nici ună lemnă la sedle, căci cantitatea ce li s’a dată a fostă de ajunsă pentru totă tim- < el Albe de pe calea Mogoșdiel prin care propună a se vinde loculă li- beră ală acestei biserice situată pa Zisa cale lângă vasele ce aă fostă proprietate a reposatulul Anghela- che SamurcașI, și care are uă lăr- gime de 4 jum. stănjinl la fațadă, și ca din banii ce se va prinde pe dînsulă, se se facă atătă bisericei câtă și clădirfloră el reparațiunile de cari -aă necesitate, și cari nu s’ar pute face altă-felă, biserica neavând fonduri disponibile. Se pune în vederea consiliul și planulă Zisului locă precumă și ac- P. Primar^, Gr P. Serrurie decătă a da preferința pariului Der 2 case cu Arcului. 3 odăi în N. 1253. încăperii® după strada curtea bisericii. Febră ariă 13. pulă frigurosă. D. Protopopescu este de opiniu- ne a se mai da celără ce aă ce- rută âncă căte ună stănjină pînă la finele iernel. Consiliulă adoptă opiniunea fl-lul Protopopescu Se supune aprobării Consiliului budg-etulă bisericei Popa-Rusu pe anulă corentă 1868. Consiliulă aprobă acestă budgetă în țifra de 5,813 lei vechi s6ă lei nuoî 2152 baăl 96 atătu la venită cătă și la spese cu observațiunea făcută de primăriă ca la venită se se adauge și chiria unei case ce se Zi°e a remasă neînchiriată din Ziua căndă acestă casă se va reînchiria pînă la 26 Oct. 1868. Se pune în vederea Consiliului referatulă d-lul Gr. SeiTUrie. con- siliară-ajutort prin care ar4tă că, conformă votului Consiliului din șe- dința de la 2 lanuariă curentă, cer- cetăndă compturile bisericei Bra- dului din suburbia Boteanu pe tim- pulă de la 23 Apriliă 1865 pînă la 15 luniă 1867, cătă interesele acestei biserice aă fostă administrate de dd, Costache Butculescu și I6n Culoglu, nu numai le-a găsită în fotă regula, dară multe alocațiunl de la venituri a veZutu că suntă sume de bani oferite de unulă din curatori d. C. Butculescu. Consiliulă, în baȘa încredințării dată de d. Serrurie, aprobă Z^l® compturî, și fiindă că pentru tim- pulă pentru care suntă date aceste compturî biserica din împrejurări n’a avută budgete aprobate în re- gulă, Consiliulă decide a se tri- mite domnului ministru de Interne Zisei® compturî ca se le încuviin- țeze și d-sea spre a se împlini astă- felă cea-a ce legea prescrie pentru budgetele bisericelorft comunei. Se supune consiliului petițiunea d-lul loan Speri architectulă de a i se da ună certificată oare sei ser- ve întru obținerea naturalisațiunil ce are a solicita de la corpurile le- giuitere. Consiliulă decide ca Primăria se de d-lul Speri cerutulă certificată. Se pune în vederea consiliului reclamațiunea mal multorfi cetățeni din suburbea letonei prin care ceră, în interesulă hygienel publice, a se opri îmormîntările și de la biserica din acea suburbe, precumă și a se stârpi laculu d’acolo. Consiliulă decide ca de la 1 lu- niă viitoră 1868, se fiă oprite îm- mormentâriie la biserica letonei. Cătă pentru stărpirea lacului și însănătoșirea terămulul pe care este formată acestă Iacă, Consiliulă nu- i mesce uă comisiune compusă de dd. N. Rdttă, N. Maxențian și C. Toncoviceanu, inginerii din servi- ciulă Comunei, cari se siuaie^e ces- tiunea, se delibereze asuprăl și se supuiă consiliului ună proiectă și ună devisă. tulă de prețuire făcută prin experțl în fața locului în presența domnu- lui Hernia, consiliară-ajutoră, a co- misarului municipală și a d-lul con- ductoră de architectură loan Speri din ssrviciulă comunei, actă prin care se arată că loculă în cestiune prețuiesce 85 galbeni ună stânjenă de fațadă. Consiliulă, considerândîT motive- le pentru cari se cere ven^area a- cestui locă; considerând0 eă acestă locă nu produce nici ună venită bisericei, considerăndă ci de nu sar vinde loculă, sar putea compromi- te atătă edificiulă bisericei cătă și cele-l-alte construcțiunl dependințe de dînsa cari aă nevoiă de repa- rațiune și cari nu se potă Îmbună- ;ăți din lipsă de bani; Consiliulă încuviinț^ă propune- rea de a se vinde loculă prin lici- ațiune ținută la Primăriă, după ce însă se va aproba aefetă chipzuire și de cătră d. ministru de Interne conformă legii. Se supune aprobării consiliului proiectulă de condițiunl pentru în-’ chirierea prăvăliei cu uă cameră a el din fața căii Șerban-Vodă a bi- sericei Sf. loan-nuoă, pentru trei ani începuțl de la 23 Apriliă 1868. Consiliulă aprobă acestă proiect. Se supune aprobării consiliului proiectulă de condițiunl pentru re- închirirea a două prăvălii ale bise- ncel Bradului din suburbea Botea- nu pe termină de trei ani de la 23 Apnliă 1868. Consiliul aprobă aceste condițiunl. D. Primară, conformă votului din ședința de la 15 Septembriă trecut pune în vederea consiliului lista de coșaril ce se află acumă în brașă, exercităndă meseria de curătitorl de coșuri de pe case, și inttebă daca consiliulă voiesce a se chiăma a- cestt coșarl la Primărie spre a se înscrie într’ună registru după cum se propusese în menționata ședință, D. Manolescu Zice că acestă me- seriă fiindă liberă ci tdte cele-l-alte nu vede trebuința de a se chiăma la Primăriă coșaril crișl în registru; e d-sea. a se publica spre a fi îns- destulă, după lista de nume- le și locuința loră ca sei pdtă o- rășanil află cu înlesnire. Consiliulă adoptă opiniunea d-lul Manolescu. Ședința se. ardică la 1¹/₂ oră. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Pentru închirierea ecareturiloră mal însemnate proprietăți ale bise- ricei Popa-Rusu cu începere de la St. George viitoră pe termenă de ună ană s’aă trei s’a decisă a se ține licitațiune în localulă primăriei la 8 din viităria lună Martie. Se publică acesta spre scimța ta- taior ă ca doritorii ce voră voi a n- chiria Zisulă ecaretă se se presinte Pentru reședința oficiariloră de starea civile din circomscripțiunea 1, 2 și 4 situate în colorile: roșiă, galbenă și albastră și pentru can- celariele legiuniloră de Guarda ci- vică din aceste circomscripțiunl, Pri- măria are necesitate a închiria trei case, pe timpă de ună ană s’aă trei cu începutul u de la 23 Apriliă viitoră 1868 înainte. Aceste case se ceră a fi în cen- trulă coloriloră; galben și albastra, compusă fiă care casă de c te J camere între care la fiă-care căte ună salonu, căte uă cameră pen- tru servitori și tdte situate pe strade pavate. D-nii proprietari, cari aă de în- chiriată asemenea case pentru nu- i mitele localuri, suntă rugați a face cunoscută Primării înscrisă, aretăndă și premială kiriel anuale celă multă pînă în Ziua de 15 Martiă viitoru, spre a se lua în urmă qu venitele mă- suri pentru închiăiarea contractului. P* No. 1069, Fiindă că Primară, Petrescu. 1868 Februăriă 7. la 23 din viitdrea lună Apriliă anulă curentă expiră ter- menulă închirierii unora din localele scdleloră primare din capitală adică 1. Pentru scdla primară de băețl eu 4 clase în centrală colorii de Roșiă. 2. Idemă de fete. 3. Idem doue în centrală culorii de Galben. 4. Idemă sucursala IV de băețl cu o clasă în coldrea Verie. 5. Idemă de fete din Galbenă. 6. Idemă numai pentru 2 clase ale scdlel primare de băețl din co- forea galbenă. Și fiindă că de la arătatulă timpă înainte trebue a se închiria alte lo- cale pentru Zisele scdle pe termenă de ună ană s6ă trei ani; sub-scrisulă publică acesta spre sciința tuturoră ca dd. Proprietari, ce voră avea case de închiriată și cari voră cre- de că încăperile d-loră potă cores- punde cu Zisa trebuință, s© se pre- sinte la Primărie celă multă până la 15 Martiă viitoră cu propuneri înscrisă de preciulă chirii, numerulă și mărimea încăperiloră, strada numerulă casei. p. Primară Gr. P. Serrurie No. 551, 1868, lanuariă 19. UĂ NOUĂ FOIĂ POLITICĂ. Și De la anulă nuoă 1868 apare suptă titlulă Der Osten uă fdiă sep- temănală politică, a căril țintă este a se înțelege cu popdrele Austriei și mal cu semă a se ocupa multă cu circomstanțile grave ale Oriinte- lul. Acesta e de ajunsă pentru a caracterisa publiculă care trebue se se interesese de acostă fdiă. F<5ia Der Osten este uă precidsă com- pletare a țliaristisei vienese și în realitate iena este între tdte ca- pitalele europene, mal potrivită spre a fi loculă unde va apărea uă fdiă, care va da informări despre starea politică, economică și sociale a re- săritulul Europei. Acestă foiă este fundată de ună Română și d’acea-a se și ocupă cu multă zelă de Gestiunile ce atingă pe Români. Nu vomă sci face uă mal bună recomandațiune Romăni- loră și str/ftniloră ce loeuiescă în România, carii dorescă a se abona la ună Ziariă germană, bine redac- Osten. Acestă ZiarlQ este ceiă mal eftintt din fote Z^Gele politice. Pentru abonamente a se adresa: Leopoldstadt, obere Augarten- strasse, No. 54. Pe ună ană cu portă cu totă 10 fiorini. Pe uă jumătate de ană 5 fiorini. Pe 3 luni 2 fiorini și 50 creițarl. A VIS U. Comitetulh provjsoriiț aia SOCIETAȚEI RO- MANE de Gimnastică, Scrimă și Tirh , rhga pe to[î mombrit seî, se bine-voiască a se În- truni Duminecă 18 curentii, ia amâțjî tn lo- calul societăței spre a procede la alegerea comitatului definitivii și votarea budgetului. ATHNEULU ROMANU Duminică 18 FevmarîH 1868. SERATA MUSICALAS1 L1TERARIA în beneficluhi societăți lorii OE INVETATUHA Partea I. 1. IMNULU ATENEULUI, cuvintele de d-nu V. A. U. Musica de d-nu Flehtenmaher. 2. Scurtă convorbire Llteraria de dornou A. Urechiă. V. 3. Partea Ii. Romanță nouă, cântată de d-na LUISA Urechiă. 4. BARBU LAUTARU, canțonetă de d-nu Alesandri, esecutată de d. M. MILLO. 5. 6. 7. 8. A. V. „Pină căndu FRATE ARDELENE?" Ro- manșă nouă, cuvintele de d-nu V. A. U. cântată de d-ra NINI7J6A W. ALESAN- DRESCU. ROMEO ȘI JULIETA, arie cântată de d-nu Rosemberg. LUNA DE MIERE, Romanță Franceză, cân- Jiată de ddmna L. A. Urechiă. „COPILA MOARTA“ musica de Donizetti, cântată de d-ra N, V. Alesandrescu. Piano va fi ținută de d-nu Gurgiulo, profe- sorele Conservatorului. Partea III. NOAPTEA UNEI STELLE Comedie totrunti acttt de te Teatru ae Vaudeville. Rolurile voră fi jucate de d-niî M. Pas- cal y, St. Velescu și de d-na Mat. Pascaly. TnceputulO la 8 ore «Ara f6rte precisfi. Prețurile locuriloril suntu: IN CERCU, 12 sfanți, locuiti 1-iO 5. sfanți, locuiti alii 2-le 2 sfanți.— Bilete de vânzare: La d. V. A. Urechiă, la Ospel. Hugues, la librăria Socec. Doritorii ce voieseă a lua cu arenda* pe moșia Horestreu lăngă Bucuresci, venitu- rile unei mori cu patru pietre, a heleșteu- lui (pestele, ghiața, stubulu, dreptulfi de al* biții pânje, veniturile circiumei și a po- dului pentru trecerea peste ezeturi; se vorii presența la domiciliuId domnului Paulă Cei- chezb strada Auiilie No. 3 tn față cu bise- rica Olari. r" a» r® cu chⁱrⁱâ SE CERE âiiaᵣgtfₑ 1868 înainte, uă casă avândă șese odăi MARI pentru stepănl, odăi pentru slugi și atenanțe, fote în bu- nă stare și cmă posițiune centrale.— Proprietarulă unei asemenea casă este rugată a se adresa la domnu C. A. ROSETH. 1 4 4 ROMANULU 16 FEBRUARIE 186? TEATRU CEL MARE DUMINICA 18 FEBRUAR 1868 Dupe cererea generală cea maî din urmă representațiă de ADIO cu progrăm cu totulfi nuofi din câm- pulff Fisiceî și Chimiei șl prin contri- buirea atătu a celoră 12 renumiți ARABI câtă și al d-luî S. EPSTEIN junior care s'au întrecută înaintea maî maltoru capete coronate ale Europei subtă titlu.: ©SÂNIMT LA MOAHTE SAU TASUA CAHIUII aiel, Austriei, Prusiei, Eavarieî, Tur- ciei, Persiei, ®tc. etc. etc. D. Sigmnnd Epstein va tăia ca- puifi servitorului cu secura saă sa- bia, îlu va presinta pe unn taleru spre vedere, ori cine va pateu veni pe scenă spre a se con inge de a- prâpe, ee invită d-ni" profesori și mediei ca se aibă oeasiane a se convinge chiară din esammare a sân- gelui eă faptulă s’a eseutată. La finele se va esplica publicului chi- pnl cum se face aedstă tăere de capă. Galerie 10 sf. Stală I. 7 sf. Stalul U 4 sf. Galeria 1 și jum e i ÎNCEPUTUL LA 7^ ORE. Biletele so găsescă la Casa T©a- traiul în t6to filele. No 82. D |ȚE VÂNZARE. O mașină de tre-'576 și bine închise împrejură cu^tagiarî, suburbia Mihaiu-Vodă str. tori*se potă cdresa la sub scrisulă erată cu locomobila eî de fa- | alacî și clădite pe (Unsele uă pe-‘ Mihaiă-Vodă, No. 57. _________________ brica Huă Clăi ton și moșia ce amu j rcche de case făcute de 3 anî ca, voru adresa la Dua Zoc Vasiiiu în comuna Prcbenicu mare din dh- 9 încăperi și anume: 1 salon mare Doritorii se esecutată de d. Dr. SIGMUND EP^ E ÎNCHIRIAT. Doue Bolți din strada Germană de sub casa cu No- 10 de la Sf. Gheorghic viitoră. Doritorii se voră adresa la propie- tariu loru ce locueșce ehiaru d'a- supra Bolțiloră. No. 81. 6—2}. . Societatea Dramatică Română J. ‘ JUE INCHIRIATU casa No. 18, Caragialy-—D. Dragnlicî. D-nu J.l ■ "strada Verde, suburbia Popa- trictu VLașca plasa Glavaciogului în depărtare de trei poștie de Giurgiu și de doue poște ș jumătete de Bu- curești, prin acăstă moșie trece dru- mul Alexandriei și are pe dînsa casa Elsinfi mare de xidă, magazii și al- tele. Doritorii de ale cumpăra să se adresele la sub-semna4ulă în co- muna maî susă numită T. Colfescu, No U- STEÎN surnumitu FERMECATO- ’ aragialy înfr® acte va cânta Coriștii ₍ Coame; ^ece încUperf, grajdifi, șo- .. Prețurile locurilorfi: Legea Be-[pronă și pimniță. Doritdriî s® vor auar și Bele-etage 3 galb. Logea I adresa la proprietara ce șadeîntr’-J Turnu-Măgurele. Doue locuri î» o rangulu UI 1 și jum. galb. Lojede'îusa A. Odobesco. ; rașu cari însumdijă stînjinî cuadrațî RUL NORDULUI cunoscută și re- unmitu ca uniculu artistă în speci- alitatea sa la curțile Angliei, Rus- DE VÎNpARE OHAVNICA. — In județulK Tsîeormanu orașul® de baluri, 7 odăî, uă cuhnie, 2 pivnițe, lungimea loru 22 stînjenî, ce se numescă și hrube cu alte. 2 încăperi atașate de dînsa, cu gră- dină bună și înpodobită cu felurimi do pomî roditori și neroditorl din eolu maî bună neamu ; iaru în miij locul® grădineî ridicată, măgură și făcută paviliobu pe dînsa, — Dori- torii de a le campera se voră a- dresa la proprietarul® loru Dimi- trre Caraolaaăce șAde cu locuința tot în același orașu Turnu-Măgurelo. 115 INCHIRIATU și VINpARE ®-^doue perechi case cn doue e- totu Ia nnmita proprietate. strada Etrestreu 67, în tdte filele dimninăța și sera. C Dendrino. ȚIISiCKWKl^ POKTUBt KOM AlXsIKl Anu 1868 BURSA VIENEI 25 Februarie. FL. KR. Metalice....*.... . 59 20 Naționale....... . 59 65 Lose............... . 66 60 Creditul®....... . 85 50 Acțiu. bănceî 718 --- London......... 191 70 Argintă......... 116 45 Argi. în mărf. 114 25 Ducațî........... 5 58 NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI BRAILA GIURGIU. CORABIE Șl VAPOBE. GA BR.Iorc Grâă » si ciacârii cal. I. chila lei » eărnău » II Secară.... Porumbă Or$ă Ovăsu. Meiu..... Rupiță .. ,, H. II arnăutQ ghircă 255—295 310- 206- 182 250-255 280—235 305—310 225—230 160-165 Corăbii sosite încărcate „ „ deșerte .. „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapăre sosite.......... „ pornite............. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina...... No. 61 de Case Vasiiiu Bresianu. 10 — 3$ ^^UB-SiSUNATuL îneunoștințd^ă Onor. Publică, că posedă cu- ^^noștința de a da lecțiunî surdo-muțiloră în limba sa Elenă, și cine are necesitate d’un esemenea profesoră, se ve adresa că- tre Itamndluî D. Ducevici din Braila. B. B. Krasobergis PULBERE | Moșiile mele Dumbruvița și Mormanulfi ■ | I 'E RO “ I^I A N G A NI CU I din districtulă Mehedinți jumătate oră de I ? DB BURIN DU BUISSON. DE ÎNCHIRIAT de la sf. Gheorghe, apartamentulu de susă alu easeleră din podu mogoșâi în fața piețiî Ministcriuluî de Financie, șapte încăperi susă, pivniță, bucătărie josă, grajdă șo- pronu în apropiere de proprietară, 1 Severină, suută de dată cu arendă pe ter- I menă de 5 anî de la sf. Ghorgho înainte, A- I semenea se dă în tăere șl pădurea după Mo- I B șîa Dumbruvița în sumă de 800 pogăne S g Apn ba e prin Academiade Medicină din Paris, a totu pe cursă de 5 anî, saă maî mnlțî Do- ritorii se potă arăta la subscrisulă în capi- tală, ulița sfinții No. 58, în tote filele de la 9—11 ore dimineața. Gbiculescu. ANUNCIU. Casele mele din Tur- nu-Severinuluî, mobilate »umă se află, afară de Tablouri sunt de vin^are. Doritorii se voru arăta la sub scrisulă în tdte filele de la 9 pănă la 11 ore dimi- ndța; in prețu se primescu bonuri Rurale. 1 Eite de ajunsă uă mică quantitate din 3 l’ca :es a pulbere int’run pacharft cil apă, a s opț nei: numai de căiti uâ apă minerală fe- ' rug ,nâ A, gasdsă ffirte plăcută, cane se bea g la maiă semplă, sau cu vinfi amesticată. Ac^ sta este d'uă efficacitale constantă contra palida cutere, sufferințete stomachuial, per- der le Ube, menstruațiunile dificile,, sârâci- me: d<। sânge, și convine mal cu s’emâ per- * Ghieulescu. P Iu feregindie. Depoulfi generalii la Buccuresci, in phar- macica Ia Cerbulfi de aur adi Adolf Plecker, 4 piste drum de Passagintur Român; la lassy, | J de Konya; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, | Ș la Tatuchbski. | No. 51 6—2ua trageri. No 80. 6—3^ i I INU Apartamentă compusă de șapte camere cuhnie, și pivniță; precumu și doue Magasiî j isu cu odăi și Cuhnie suntu de închiriată, în strada Caldnrari Cana galbenă, informație ehiaru acolea. No. 78. 3-2djud, seșinu frigă Teeucig, senin geru 17 gr. minus Vasluiu, noră geră vîntă Huși, Ceață și geră Leova, noră frigă 10 gr. Cvhulu, noră frigă «•■BsgBSBj.WȚijijțcjrwji—MiKXjRwattoCoți « o'hî CASSEMFER aicure în contra focului ș’a spargere! pentru conserva- rea de banii și documente, singure premiate laEsposi- țiune din Paris, avem în Depou în Bucurescî la D-lor ÂPPEL & C IE, STRADĂ COVACI N° I î©0,000 F-cî acelui care va dsacMdlo brdscn n6stră fără cheia eî. Priimim în plată și Obligațiuni Rurale române, cu unu cursă avantagios pentru cumpărătorii F WERTHE1M el C-IE Bolgrad, noră frig 8 gr. Argeșiu nor geru ninsâre C. Lungă, noră cald 3 gr Găeșci, noră plus 6 gr. Tîrgoviltea, senin plat 3 gr Giurgiu, noră caldă 2 gr lașy, nor 3 gr. minus Slatina ) Caracal) noră vîut S. frig 5 gr Bekețu ) Vîlcea, senin frigă Severin, noră vînt N. plus 7 gr. Dorohoiă, vint plus 7 gr. T. Frumos plde plus 3 gr Mi$;Iu, geră vînt nor apele micî 25 Februarlu Piatra, sinin minus 2 vînt mare Bacău norii vînt tare plus 12 gr Folticeni, se topește zăpada vînt tare De Vânzare în OrașulQ Turnu-Măgurele. O prăvăliă cu două odăî în dosulă eî și case d’asupra prim- niți cu boltă dedesuptu avîndă în dreptulă eî drășî 2 odăî. Alte 2 prăvălii alături cumu și deosebită în curte alte 8 încăperi în 2 etaje avîndu și dînaCÎc pimniță dedesuptu; t6te aceste se află situate în fața pieței celei mari. Clădite îu anulă 1865 și 67. Doritorii de ale cumpăra să se adresele la D-nu Ilie Nieolits proprietarulu loră ce se află cu șederea în Turnu. No. 10—2$. SI ROPULU DE QUINQUINA FERU8FN0SU DB OHUIAH-T și O, Pharmaclstl A. S. I. Prințului Napoleon in Paris. Acestă (siropă) medicamentă noă care se presintâ in truă formă limpede, plăcută d’ună gustă deli- ciosă, reunind assoțiațlunea a doă substanțe celle mal estimate din materia medicală, a serâ quin- quina ună medicamentă escellentă tonică, și ferulfi un fi elementă principală allă sângelui nostru. Siropulă de quinqulnă feruginosă se aplică en celiă mal bună succesu, in iote cașurile unde este trebuință a reconstitui sângele, șl a reda corpului principiile seale alterate, sau perdute. Palidei-1 culori la tinerele damicelle anemice și defeate, 6 dispară fdrte lesne și rapidă suptă influența acestei escellente preparațiunl care ■ ușurfi$A desvol tarea pubertății la alle mal Înalte trepte. Snppressiunea sau iregularitatea menstruațiunel, re’ele stomac- kulul, perderea apetenței, digestiunilt încete sau penibile, lympbatismulă, sărăcimea de sânge scro- phulile, convalescența friguniloră grave sau per- nicidse, sunt numai de cătă tămăduite, «au modi- ficate prin siropulă de quinquina feruginosă care este prescrisă de către ehtatea de medici lin kur.et' intrăgă. Ved! analysele făcute de ce! mal dinăț $ din viena și Paris. Depoulă generală in Bnccureșcî la D. Adolf I Plecker, peste drum de Passagiulă Român, in I pharmaciea la Cerbulfi de aur; inlassy, von Konya. I Graines de Trefle et de Luzerne ^t: AL GOLEAI AX J DRAGEURi I de LAI TATU de FERU și DE MANGANESIU p de BURIN DU BUISSON. > Aprob» le prin Academia de Medecină din Paris j Mac țanesiultl se găsește In sănge In totă . d'aun: d'impre ună cu ferulfi, medici cel maî I inalțl plasați regapd6$ă drageurile de laltată de fer l și mangauesiu cu multă mal active ș ca pe drageurile semple de lactatfi de ferfi și * * * ♦ mangi nesiu cu multii mal active ca pe dra- geurih semple de lactată de ferii. Acestea la tete maladiile doiuOse a sârâcimel sânge lui ANUNOinJ ^PORTANT i • 1 a esit de sub-nurese ALMANAHU ®IM Pi M 4 4 și peste totfi a fortifia temperamentalii slabă și limfatică. Palidele culori, perderile albe, iregularitatea menstruațiunel, amenorhea sau suppressiunea regulel incetefifi tete fărte 4 rapidă la Întrebuințarea lorfi, fără deose- bire Și sb®ar căndfi aceste diverse maladii sunt complicate cu sufferințe de stomach ca (MgesSunI lungi anăvoiâse și durerâse. Depoul ti genera® la Buccuresci, in phar- macica la Cerbulfi de aur adi Adolf Plecker, piste drum de Passagimtar Ronafim; la lassy, de Konva; la Crajova, la D. Pohl; la Galatz, la TATUCHBfKI. 4 Cu o colecție de date Istorice Române R forte, interesante, celă mai imensă Calendari pentru Birouri și Cancelariri. Pieciulu 3 leî său lei nuoî 1 șt 11 Bani. Precumu și Almanahu Portativii pe 1868 cu un mo- s monede naționale, meto- S netaru alu noilorii j„».« --7“_________r „• ® dulii celu maî simplu șt inlesnitoru, și o gea- 4 - nalogie nouă pe 1868 a Siweraniloru Eu- 4 J ropet complectă. J Preciulă 60 parale sdu 55 Banî. De vîn lalta)₉ Icre negre moi prospete, tescuite, de Chefal și Stiucâ. — Stacoji (de Constan- tinopoî), Măsline negre dulci și sârate; Minâtârci de Rusia. CaracaU(â nouâ, Halva de AndriânoQdole cu ni^ s de trandafiri, Vanilie și apa de flori. Curmale barbarine pe ramura lor, Struguri da Malaga, Im ieriaii Pru ne de Bordo, Ananas conservata in cutii canditu în bucâ(L Bulcia^â de diferite fructe de Ita ia si Grecia Pesme^i de post de diferite soiuri, Smochine Alecsandrine. Cleiu de Inu de Brașov de nucâ si susan, Unt-de- lemn de Niza si Grecia precum si Compot cu ocaua si in flacoane de diferite fructe. Sub eemnații trage atețiunea Onorabililoru eăi Cliențl că va fi totu cu ace ași încredere, cu care iau onoratii și în trecut®, Pe care cel cc ara avuta ocasie a se îd- credința atîttt prin superioritatea articolilorG cîtu și prețurile cele mal moderate serviciuliî promptQ și onestO. HLEANU et 1ONESCU Articole trebuinciOse Casi penrtu post IOÂN AMELESffl Calea MogoșOe vis4-vis de Paiața Anunciă respectuos, pe înalta nobilime și onor, public, că pe lln^ă celelalte articole ce posedă, se găsește a* sortat și cu următor ele articole pentru post, precum*. Halva de Andrianopolu iu cutii de diferite mărimi, Caracatiță, Mănătărci, Melci de Transilvania, Icre de Chefal, de Stiucă și icre negre de Taigan, Măsline dulci, Uleia de Brașov și Unt-de*lemnuri franțu- zești de Luca și grecesc, Homarul, entiere și Homarii ă Thuile, Raliat de Șira cu diferite mirosuri, Churmaie pe ramuri in buchete și cu ocaua. Struguri de Malaga și Prune d’ente calități Imperiale, Smo- chine și Stafide la cutie, etc. — Promițând tot-d’uă-dată pe lingă preturi moderate, serviciul promt și ouest. Se recomandă încă domnitor Agricultori,, că au sosii și se află de vlmțare semință de huțern de cea mai nă calitate și de Tutun turcesc Iaca. IO AX ANGfflJELESfiV: Tipografia G. A. Rosetti, Strada Academiei, No. 22.