ANULU ALU DOUE-SPRE-DECELI ADMINISTM’^™^* i._ 'A ACADEMIEI 22. JOUL 15 FE llARIU 1868. FENTKU AUSTRIA. . • ■ ■ FIOH» 10 VAL. AU6T. Articlele trăsnise și nepubhcate se voră arde. — Redactord respun^etoru Hu^euiu Carada. LU LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ------------ fENTRU ABONAMENTE, ANJKțlPBl și BECUMB A SE ADRESA ÎN BtTCUREBCt, LA ADMIN1STBATIUNEA ZIABCLET IN DISTRICTE LA CORESEONDINȚU DIABIULUl ți PBIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARBAB-BALLEOBAIN BUS DE l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. ANU-NClUBlLE LINIA de 36 LITERE. ...... 40 MANI 1NSERT1UNI ȘI RECLAME, LINIA . 2 LEI NOUl ATENEULUROMANU. - Confe- rința de. afâ Joui, a d-lui Cernătescu se amână. SSRVIT1U TELEGRAFICII AU PARIS, 25 Fevruariă. yiariulă laFrance și l'Etendard desmintu în modă categorica scirea dală de Curierulu rusii asupra unei alianțe închiăiată între Rusia și Prusia. L0ND0N, 25 Fevruariă. Derby s’a retrasă; regina a primită demisiunea. Uă depeșiă o- flciale comunică că generariulu Napier a a- vutu uă întrevedere cu imperatulu Teodoră ală Abisinlei; se speră uă soluțiune favorabile. --—xx--- (Serviciulă privată alu Monitorului). PARIS. 22 Fevruariă. — piarulă Patria desminte că guvernulu Franciei a notificată regelui Hanovrei în privința primirii ce a făcută emigrațiloră hanovresi și că regele ar fi declarată a avea convmcțiunea că ceea ce meditau ei ară (i cu totulu desplăcută guvernului francesă. YORK, 2î Fevruariă. — Johnson a desti- tuită pe ministrulă de resbelă Stanton și a numită pe generariulu Thomas în locu’i. Senatulă, în privința destituirii ministrului de resbelă, a decretată că președintele ma- re facultatea de a scote din serviciă pe mi- nislrulu de resbelă. LONDRA, 2 2 Fevruariă. — In camera co- muneloră, lordă Ttanley a declarată că En- glitera ară căta se’și recheme pe represin- tantele seă din Mexic, fiindu că Juares a în- treruptă relațiunile cu tdte puterile cari au recunoscută pe Maximilian. Bucuresci 26 Făurarii. Astă-^i Camera s’a ocupații cu mai multe proiecte remase din se- siunea trecută, privitore la căi de comunicare, și la percepere de noue taxe la unele comune urbane. Deputății cari ah vorbită eri în Cameră contra propunerii d’a seda ministeriulul unu votiî de încredere, aă basatu toți respingerea propu- nerii numai pe cuvâniulu, că prin- tr’unii asemene votu Camera ar pro- voca ună conflict între ambele corpuri ale Parlamentului. Un asemene vot, a ijisu d. Carp, și însu-șl d. Dum. Ghi- ca, ne pune cu cel-l-altă Cameră într’unG conflictu, ale cărui conse- cințe nu se potu prevedea. Prea bine; cine înse a provocată con- flictulu? Camera șâu Senatulă? D. Carp, cu 2, 3 ore nainte d’a ^ice eri în Cameră aceste cuvinte, a scrisă în Terra următoriele linie: „Ună conflictu se redică între uwdu din marele corpuri constituite ale Sta- din masive ca se Impodebescă salonulă cu vase și cu verdeață. Alergamă în t6te păr- țile dăhdu ordinele scumpei mele Mariane, pc care voiamă ă’o scutescă de ori-ce oste- nălă. Căndu sosi ora de a me țmbrâca, a- pergaiă la mătușa-mea, pe care o coafaiă și o gatiiă insa-mi. Ea era încă atătu de fru- mosâ, cu o talie și o turnură atătu de e- legantă, în cătu slăbiciunea sa dispărea sub valurile de gază care o încongiuraă, și ani- maiiunea plăcerii ce-mî dă ii colora ușure obradulă. Căndă me ve^u cu rochia de bală, cu umerii și braciele g61e, amețită și sur- prinsă de propria mea imagine, ea me să- ruta cu atăta mândrie ca cumu mi-ar fi fostă muma, și, chiemăndă pe soțulă seă îndată : — Privesce pe Luisa, Danid; mal semă- na ca cu călugăriciora de alta dată? — Nu-i ai alesă tă toaleta, Mariano? Se vede negreșită guslulu teu Auăsta rece indiferință făcea uriă mare contrasă cu fragedulă orgoliă alu mătuși mele, in cată me simțiiă atinsă și respun- seiu, cu receală. . r— Găsesei celu puțină că me prinde? — Vrei se te admiră ? îmi respunseelu. Și pentru că ochii mi se umpleau de la- crămi, elu urmă camă încurcată: — Tble capetele coronate suntă astă-felă, ele ceră a fi lingușite . . . FOITA ROMANULUI. LUISA.¹’ . . Nu o credeamu și nici n’aveamă: curagiulă de a dori, nici trebuința d’a sci și d’a cu- nâsce. Tandresa sa însă nu se descuragiâ: ea oțărî a me amusa. — Noi trăimă ca scoicile I strigă ea in- tro dimindl,ă: sănătatea mea cu tdte acestea nu se îndreptă, și a ta suferă; voiă se schimbă atestă traiă și se caută a ne mai desfăta. Și iară a mai sta la îndoială, ea trimise chiaru intr’acea A vedâ No. de la 3—4, 5—6 7 și 9 12—13 Fevruariă. tulul și consecințe grave potu re- sulta din acestă conflictO, dacă mi- niștrii ar pune persbna loru mal presusu de interesele țerel." Acestă dovedesce că conflictulu era deja, și era redicatii de către Senată. Se esaminămfi, sâu mal dreptă se re- sumămă cestiunea. Ministru Justiției a respunsă în Cameră la interpelarea unul depu- tată Camera aplaudă pe Ministru. Senatulă îlă chiamă naintea lui și-lă mustră, îlu blameză. Nu este bre aci ună blamă, și ăncă nici tocmai ’ indirectă, ce Senatulă a dată maioritățil Camerei? Dară, ^ică dumneloră^ Senatulă are dreptulu d’a interpela, d’a apro- ba seă blama pe miniștrii. Așia este; combaterea însă nu este asupra drep- tului ci asupra modulul cu care Se- natulă a usată în acestă cestiune de dreptulu seă. Intențiunea d’a blama maiorita- tea Camerei eră nu numai pe mi- nistru se vede prin graba că apusă Senatulă d’a chiăma pe ministru naintea sea. Senatulă scia, și ’n sfîr- șitu ministrulă i-a dechiaratcă ces- tiunea curții de Casațiune, este în cercetarea Camerei, și âncă de urgin- ță, pentru ce dar corpul celă matoră-, dacă a voită a blama numai pe mi- nistru, âru nu și maioritatea Camerei, n’a ascepată al da acelă blamă cu o- casiunea presintării în Senatu a pro- iectului în nestiune? Pentru ce uă nerăbdare atătă de mare, atunci mai cu semă căndă ministeriulă 16-a spusă că provocă ună co.nflictă, 16-a dechiarată că nu elă va lua respunderea acelui conflict ș’a stă- ruită uă jumătate de oră în refu- sulă seă d’a respunde la interpela- rea ce i se făcea? Așia dară, atătă faptulu, cătă și cele ce sau clisă în desbatere, dovedescă curată că Se- natulă a provocată conflictulă cu voință și cu precugetafe, a voită a blama și ministeriulă întregă și ma- ioritatea Camerei. Faptulă uădată făcută putea ore Camera se nu dechiare categorică că are seă nu încredere în ministeriă ? Noi credemu că nu. Ministeriulă a atrasă atențiunea betrâniloră Senatori ș’asupra conflic- tului politică. Elă le-a adusă a- minte, acea lege atătă de elemen- natulă ș’a scote națiunea din criti- ca situațiune în care voia S’O pue corpulfii celă Matoră ? Dară, metisnârCi înde-!pune uă juridicțiune escepțională, care nu sele sele ciocniri cu păgânii, este pbte esista de câtu in țerile musulmane, uu- vechia baladă națională despre „Co- drenuli! de la Movilăă." Acestă prețiosă monumentă de literatura ndstră poporariă, compusă pe la începutul!! seclulul XVII, pe căndă domnia în Moldova vodă A- lesandru ffiașfi, adjunse pînă la noi în gura poporului sub doue forme, ce se deosibescă mal cu semă prin • de legislațiunea loru nu derivă din dreptultt ‘ romanii și unde diferința moravurilorn și o- j biceiurilorii o fecâ necesariă. L Cestiunea juridicțiunei consulare a devenită » uă plagă care cu tocetulu este menită a mân- , • ca rărunchii națiune!. [ Opunerile și refusulu străiniioră de a se , supune Jegiloru țereî, au ajunsă une ori pî- următorulă variantă. Intr’una tărețulă (jice: „Domnule Măria iFa! „Tu pe Greci nu’î asculta, „Că eî vi6ța țî-oru scurta! „Grecu’i fiară dușmănosă, „Grecu’î limbă veninâsă „Ce petrunde pta la 6să!...“ căn- nă la scandalu, și totu rei și fiii sei vitregi se me. pentru ale lorii in acuse România Înaintea flă âncă la acelu gradă uă dală inamicii țâr- servii de aceste ar- parle scopuri, ca se Europei că nu se a- de civiljsațiune pen- tru a avea Gonstituțiunea liberală ce posedă. Este «Iară importantă, și din acestu punctă de vedere, ca, cu ua oră mai nainte, se În- In cea-l-altă formă, îu locă Grecă apare Turculă: „Turciri fiară dușmănosă, „Turcu’i limbă veninâsă „Ce pătrunde pîn’ la 6săl...“ 1) Prin urmare, Greculă celu de pra- voslavnică și Turculă ceiă maho- metană suntu absolutamente fotă una în ochii Românului. încătă avemă dreptulă de a mal repeta âncă uădată, cu uă convicțiune întărită și mal multă prin seria probeloră de mal susă, cumcă netoleranța p*ărințiloră noștri în respectulă Osmanlâiloră a fostă totă-d’a-una curată politică, eră nici de cum religibsă.. Ne așteptă acum Armenii. B. P. Hajdeu. JUR1D1CȚIUNEA CONSULARA, tn ROMANIA. Posițiunea anormală și escepțională .creată României de juridicțiunea Consulară este pu- să la ordinea ^ilei. Re ne fiă permisă a face slabele nostre I reflecțiunî asupra acestei cestiuni care crea- ză In România uă stare de lucruri ce vio- lâză dreptulu ginteloră și aduce turburarea și confesiunea. Simțimentulă naționalii este atinsă, sus- ceptibilitățile escitate, cursulu legiloru tmpe- dicatu, pentru că pe teritoriulu liberii alfi României libere suntii atâtea puteri publice câte Consulate se găsescă. Interesele indigeniloră, precumu și ale străiniloru, suntu destulii de garantate prin noua sistemă de legislațiune și de organi- sațiune sociale a României, sistemă dacă nu superioră, daru celu pucinu indentică cu a multoru din țârrile cele mai dvilisate ale Europei. 1) Alexandri, Poesii poporare; ediția 2-a pag. 90, 95, ceteze juridicțiunea consulară cu dlnsa, consecințele iei. Nu intrămă în esaminarea loru da Stătu și politice cari din nenorocire, pe Guvernulu și{ Împreună considerațiuni- aă autorisatu, de suptu re- gimulă căzută a tolera ac6stă stare de lu- cruri care,. dacă s’a agravată, culpa, au pbte fi atribuită de câtă lui numai. îndată după Incheiarea convențiuneî de la Paris, socotimă că ară fi fostă datoria sa principală a reclama de la puterile garante, pe basa gigului actă internațională care a ga- rantată imunitățile nostre, ca dd. Consuli și agințî politici se nu eserse In România alte funcțiuni și se nu aibă alte atribuțiuni de câtă acelea cari esersă și cari li se cuvine in cele-l-alte Staturi chieștine și autonome. Prin uă fatală indiferință, ca se nu ^icemu mai multă, guvernulă de atunci n’a ințelesu posițiunea ce ne a creată Europa și misiu- nea năstră, și astu-felu a compromisă pri- vilegiurile și imunitățile ce bravura străbu- niloru ni le-au transmisă intacte. Astă-di, suptă unu ministeriă adeverată liberale și pe cându avemă pe tonulu lui Ștefan celă Mare și Mihaiu Viteazulă ună principe dintruă familie ilustră și ale căruia înalte virtuți și devotamentă, cu care a îm- brățișiatu causa României, suntă în genere cunoscute, avemă ferma convicțiune că di- ficultățile ce nască din juridicțiunea consulară voru fi înlăturate conformă principiiloru drep- tului gințiloră, și mai cu sâmă conformă autonomiei și drepturiloră ab-antiquo ale Ro- mâniloru. Cu alâtu maî multă avemă acâstă convic- țiune, pentru că pare că provedința a voită a reserva fericirea de a restitui României drepturile sele de țârră suverană și creștină unui Hohenzollern, ală căruia strebunu Fre- derich Comite de Hohenzollern, Mare rugă- toră alu ordinului Teutonică 1) aliată alu Domnului Română, Mircea 1-iă, Și ₐ altoru Principi creștini s’a bătută contra lui Baia- zit 1-iă, în anulă Î39O, alături cu armata română, pentru independința Crucei amenin- 1) Vertot, istoria cavaleriloru ospitalieri de St. Jean de Jârusalem, Hamer. di. Suntu momente in care pară Îngreuiată de plenitudinea ănimei mele. — Pentru că afecțiunea ce-țî inspiră Hu-țî maî e de ajunsă................Vrei se-ți spună pentru ce-mi săruți manele cu frăgeșie, pen- tru ce plângi fără rațiune, pe candu uă altă gândire, totu aceiași, se află In anima ta, și același! nume ți vine pe buze ? — Nu, scumpă mătușica, strigaiă, nu vedu tn mine de cătu cea-a ce-țî spună tn fiă- care-di, — Pentru că iubesc? fără se-ți inchipu- escî, draga mea. Dar eă, a doua ta mumă, suntu datdre și potă a te lumina. Nu e 6re nici uă ființă în lumea aresta a carii pre- sență te râpesre, a carii voce te turbură ? Căndu vedi acea ființă, nu-ți pare că t6te lucru- rile ți se Inminesu printr’insa ? nu visezi tu bre a nu o părăsi nici uă dată și a o audi dicându-țî că esci frumosă ? N’ai voi bre se încânți numai pe acea ființă? EI bine! dra- na' aresta « amorulă. — Nu, strigaiu eă, nu’mî vorbi astu-felă. Nu voiu se te Credă! — Pentru ce te turburi astă-feln, dră- guță, și vțcî se fugi de mine, rușinbsă și roșită la față? Pentru că amorului i place misterulă, și te simpțî rănită, cându eu te luminesă’‘ elă ocupa atătu de încetă inima. tn cătu nu scii ce simpțimântti tc agită; a- poî unu cuvântă, o privire tțî arată că viâ- ța-țî e dominată, că ea e coprinsă de ace- iași gândire care numai încetâsă; atunci o- mulă iubesce. Dară tu vrei se me lași, și facia ta alterată ’mi spune, dragă copilă, că afecțiunea mea nu S’a tncelatu. Liniscesce-te și lasă tandreței mele gn.ja de a veghia la fericirea ta. Mergi de te culcă, drăguță, și vomu maî vorbi de acâsța dupe căte-va ore de repaosă. Intra iu tn camera mea amețită și confun- dată, ne îndresnindu a me resema pe aceste vorbe, căci fiă care cuvântă alu ei me făcea se tremură! Ce lumină funestă tmî descoperea ea! Nu gîndâmu neîncetată la d. de Blairac, nu găsâmu numele luî pe busele mele; desrep- tându-me o altă imagine se Înălța Înainte-mi, ne Întreruptă, adorată; o singură voce numai me făcea se tresară, se me roșescu de bu- curie cându ’mî adresa uă vorbă amicală, și ochii meî se umplâă de lacrămi la cea maî mică imputate a acestei voci scumpe. Iu- bâmă pe tutorele meu cu acelu amoru zu- grăvită de Mariana? Nu nu, era imposibili și uumaî acâsta imaginațiune neregulată cq’mi imputa unchiulu meu putea se me încele și se-mi inspire aresta temă rușinbsă și nebu- nă! Acestă simpțimântu esclusivu și pasio- nată, era alu unei recunoscințe esaltate, o trebuință de frăgeșie pentru cele doue ființe bune care îngrijise de' copilăria mea, care me luase și me Încălzise la sînulu loră! ’Și trebuia se blasfemu acâsta sântă tan- dreță, se nesocotescu adevăratele mele im- presiunî, nu, nu; iubâmu cu o afecțiune per- misă pe tutorele și pe scumpa mea mătușe! Miașu fi dală.cu bucurie viâța mea Maria- nei? Miașu fi dată junețea și lungulă meu viitoru pentru a-î lua suferințele sale? Gu tote aceste bune rațiuni, dormiiu Insă reu, și îndată ce me des’-eptaiă, simpțiiă trebuința de a vedea pe Mariana și de a o strînge tn brațe. Pentru conștiințele susceptibile, chiarii cându o tndouială se perde, Iasă Insă urmă. Astu-felu, de cându Mariana crețjuscfi ci- tită în inima mea, și numise amoiu cea-a ce nu era de cătă tandrețe, presența tuto- relui meu tmi făcea reu. și căndu nu era față, tote silințele ce-rpî punâmu a nu me mai gândi la densulu aducâu resuilatu con- trariu. Me supăramă chiară pe temerile care me punâfi tn mișcare, care’mî causau acele roșirî, acele bătăi de inimă contra cărora me amețâmu prin veselia mea silită, prin bavardagiulu meă; înbulzâmu cu visite fa- milia Blairac, strebătâmu parculu, ajungâmu cu grâbire lingă Isabela *și nu găsâmu ni- micu se-î ^icu. Incuragiamu curtea ce-mi fă- făcea fratele seu, și cându ajungiamă a’mi eși din mine, atunci” venea obosâla și des- curagiarea. Nu eramu fericită și liniscită de cătă cu¹ Mariana; confiența și mtngăierile- sale tmîre- corâu inima. Atunci tratamă de nebunie acea contențiune de spirită capabile de a-mî per- de totă repaosuli! Me simpțiamă liniscită sub ochii sei, loială sub săruturile eî. 0! scumpa femee 1 Cătu tmi făcea de bine, dupe ce’mi făcuse atâta reu! Intruă ^i cându ședâmă lingă densa, au- ijirămu că umblă cine-vă pe terasă. — Cine bre vorbesce cu Danielă ? imî ^isâ ea- Luisot uităte pe ferâstră, nu e bred. de Blairac ? Me uitaifi și’lă ve^uiă tntradeveră vor- bindu cu vivacitate. Tutorele meu, care-mî venea in față tiu asculta cu ună aeră gravă, apoi începea iară a umbla. Amendoi apucară prin alee, și-i perduiă din vedere. Puțină dupe acea-a unchiulă meu reapăru singură, umblândă cu pași mari, oprindu-se, reluăndă acelașu mersă, ca ună omu absorbită in gin- dfrea sea. (Va urma.! A. Gehnevray^ RQMAîroUJ Î5 reWJARfO î «6» • 139 țață de islamlsmil și prin urmare pentru perarea drep'airiloTu de suveranitate ale Ro- znâniei. Aceste drepturi afl foetu recunoscu- te unii anh ma« tânjii chiaru de Sultanulu Baâazetil prin cea d’ânteiu citulațiune care n’a itutu fi de câtu consecința infailibilă a alianței în cestiune. Raporturile politice ce esistă între Româ- nia și Turcia suntâ stabilite și regulate de capitulațiuni și tratate vechi, pe căndu âncă raporturile celoru-l-alte puteri europeane cu sublima portă nu erați regulate. Aceste ca- pitulațiuni aii fostu din nuou recunoscute so- lemnele și garaatate prin tratatulu de la Pa- ris din 1856 și Convențiunea din 18 58 în- cheiată intre Turcia și marele puteri euro- peane. Asemenea ele au fostu In mat multe rân- duri recunoscute și garantate de sublima P6r- tă chiaru prin tractate ce a încheiata cu Ru- sia. Ne vomu mărgini a cita tratatulu de la Kutsciuk Kainardji din anulu 1 77 4 prin ca- re titlulu de „ Suveranii“ este formalii acor- data principilora Români, precumă șl art. V. alu tratatului de la Andrianopoli din 1829 care suna estu-feia: „Principatele Moldaviei și Valachiei, fiindu „puse în urma unei capitulațiuni supta su- „zeranitatea Sublimei Porți, vor conserva td- „le privilegierile și imunitățile ce li s’au „fostu acordata seu prin capitulațiunile loru „sâu prin tratatele Încheiate intre abele im- „periuri sea prin hatișerifuri din diferite ₚ timpuri?⁴ Acelora cari s’ar Încerca a invoca alte tra- tate ce Turcia a Încheiata, atâta cu Rusia căta și cu alte puteri, tratate cari ah alte- rata profundu regimele de independință alu României și a turburate raporturile acestei —”-------------——=----------------------------- din urmă cu sublima P6rti te om M ntf prâcipiuia e. meaterâ. de drepta, ®ă publica sea privată, după, care obliga!,janjîe conven- ționale între duo! sea mai mulți couiradanț! u pote vătăma drepturile și imunitățile wam ala treilea, tdes tiers) Represin fanții puteriloru amice au avuta negreșita în vedere acestu principiu la con- gresuia de la Paris și de acea-a n’ah ți- nuta nici una comptu de aceste din urmă tratate și s’au referilu la capitulațiunile pro- prii ale Romănilord, încheiate cu Turcia și la actele ulteridre cari le aa consacrata, Mulți inamici ai drepturiloiu nâstre și chiaru Turcia în sânulu Congresului de la Paris, a voita a pune In dubiu'esistința tra- tateloru române. De și astă-di aceste tratate sunta recunoscute solemneia, totuși credemh de trebuință, spre a pute procede mai re- gulata, a le reproduce în astenso, luându-le din isvdrele cele mai autentice chiaru ale autoritara străini și aslu-felu a pute deduce dintr’tnsele basele pe cari voimu a înt uneia aserțiunile ndstre. Așia la anulu 1391,1) MirceaI-ru Domnb aia țeriî Românesc! încheia, cu Baiazit l-iu. următoriuia tratata de reciprocitate. 2) Art. 1. Din marea nPstră condescendință In voi mu, ca Principat u lu Valachiei, de cu- rându supusa de nebiruibila putere a neîn- vinsei ndstre împărății, împreună cu suve- ranulu seu se se cârmuiască după propriile sdle legi și ca Voivodulu Valachiei se aibă deplină putere de a face resbelu cu vecinii sei și de a incheia legături de amiciă cu dânșii, ori și căndu va voi și prin urmare 1) Muradjea d’Ohson, 2) Colson. tom. III. pag. 438. se fia stepând peste viața i mPrtea supu- încheia cu suver^’ilu iei unu rb sei. ciprocilate .și, astu-felia a pute Art. 2. Câți creștini ar primi religia lui tirile sâle pentru a se opune Mohamet și j» urmă, trecândă din locurile Sigismund. supuse Imperăției năstre-, în Valachia, ar în Propunerea lui Mircea l-hă tratata de re- concentra os- armatei lui fosta pri- Colegiulu I-ih din judeelulu Teleormană Dâmbovița și Tutova este convocată tu dina de 16 Martiu viitorii, ca se ategă pe de- putății alu cărora locă s’a declarată vacant în Adunare. Colegiulă alu Il-le electorate pentru sena- tori de la județele Ilfovă, Sucâva și Botoșani, brățișa âra-șî chrestinismulu, se fiă prețu- mită cu bucurie de Majazit I-iă și istoria este facia jSenfru a ne spune că Suveranulă / Turciei, asicurăndu-și amiciâ omăniei a pro-; suntă convocate pentru ^iua de 9 Martiă vii- toriă. ca se ategă pe senatorele cerutu după ari. 68 și 70 din Constituțiune. tindeni nesuperați și nereclamați. Art. 3. Câți (Finire Valachi voră trece fn coprinsuia Imperăției nostre pentru pro-MUaW ma> multu de aliancia sea cu Mircea priite loru interese, se Qă nesuperați de haraciă și se fiă necercetați pentru înbrăcă- mintea tară. Art. 4. Domnii chrestinî se- se alâga de către Mitropolitu și de către boiări. An. 5. Era pentru acâstă mare a nășiră condescendință și pentru ca am înscrisă a- câstă {âră în lista celoru-I’alte țeri supuse protecțiunei ndslre, va fi șj ea îndatorită a da la vistieria nostra Imperătiască, pe anu 3000 bani roșii de țâră în 300 lei argintă l-iu în copchistele făcute, alătu de elă, cătu și de succesorii sei, pînă la căderea Impe- riului Grecu. 4 Va urma). M. M. de ai mohetăriei nâstre. Datu în Nicopoli în anulă 805 In luna lui Rebiul-Ebbel și s’a trecută în condicile (chiu- tucurile) Imperiale. Toți autorii cari au scrisu istoria Impe- riului Turciei se unescu a su cu _________________________________ odăi și Cuhnie suntă dc închinate, UE ARENDATU Moșia Vi4ireni în strada Caldiirari Cana galbenă, județu Brăila se dă cu arendă informație chiară acolea S Prodăncscu Locotenent Colonelă, Slănicdnu * rașă cari însurată stînjini cuadrați se potn adresa la Dimitrie Mareșă No. 79. 5—2 3—2«? de b> Sf Gheorghie viitoru- Dori- No. 78. ita tve t g-oHTcnaLunu «OMÂtwrEi. Anu 1868________OIINKKWATIIJINtl V1JETMS»n«©■LaBCS-B25 Februariă NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI, BRAILA GIURGIU. CORABIE ȘI VAP0BE. GA BR. GIU Ploescl, senin i gr». Bolgrad, noru frig 8 gr. Piatra, smin minus 2 vînt mare •* BURSA VIENET Grâu ciacâră cal. L chila lei Corăbii sosite încărcate Câmpina, senin 3 gr- Argeșiu nor geru niusdre Bacău noră vînt tare plus 12 gr 25 Februariu M »> »» O. „ --- ,, „ deșerte Văleni, timpu frumosă reco U. Lungă, noră cald 3 gr Folticeni, se topește zăpada vînt tare. FL. KR. „ eărnău „ , --- „ pornite încărcate Mâigineni, vîntă tare geru Găeșci, noru plus 6 gr. 1 . 1 11 Metalice.......... 5.9 20 „ „ n- » - „ „ deșerte.. Ci'lefatu senin geră supra zero 6 Tîrgoviitee, senin plut 3 gr | *<■ ■. " i 1 Naționale ...... 59 55 „ arnăută ghircă............ Vapdre sosite............... Berladă, timpu norosă vîntă ger 8 gr. Giurgiu, noră caldă 2 gr, । 1 Lose................ 66 60 Secară.................................... 255 --- 295 „ pornite............... Reni,, senin frig 14 gr. lașy, nor 3 gr. minus Credîtulu .. 85 50 Or4u ......t........................... 310--- aQ m 0 0 *0 Șlepuri pornite și în- Focșani, noră 7 gr. frig apele mic! Slatina ) Acțiu. bănceî 718 --- Ovăsu...................................... 206- --- io ce r-» co c© cărcate ia Sulina.,...... Ocna, 8 gr. frig senin vîntă Caracal) noră vînt S. frig 5 gr London......... 191 70 Meiu....................................... 132--- --- OM CO CQ »-i [>djud, seșină frigă Beketu ) Argintă......... 116 45 Rupiță ............................... 1 1 • 1 I Tecucig, senin geru 17 gr. minus Vîleea, senin frigă Argi. în mărf. 114 25 OO iQ iO O Vasluiu, noră geră vîntă Severin, noră vînt N. plus 7 gr. Dueați........... 5 58 tO CO 0 04 CP Huși, Ceață • și geru Dorohoiă, vint plus 7 gr. cn ca co gm Leova, noră frigă 10 gr> T. Frumos pl6e plus 3 gr ____________________________________________ Bi Cuhuiu, noru frigă Mi4:lu, geră vînt nor apele mici DE ÎNCHIRIAT de la sf Gheorghe, apartamentulu de susu ală caselcru din podu mogoșdi în fața picții Miniateriuluî de Financie, șapte încăperi susă, pivniță, bucătărie josă, grajdu șo- pronu în apropiere de proprietară. No 61 SUB-SEMNATuL încunoștință4ă Onor. Publică, că posedă cu- noștința de a da lecțiun! surdo-muțiloră în limba s» Elenă, și cine are necesitate d’un asemenea profesoră, se _ve adresa că- tre Dnmnălui D. -Ducevici din Braila B. B Krasobcrt'is ANUNC1U Moșiile mele Dumbruvița și Mormanulfi din distnctulu Mehedinți jumătate oră de ᵥ Severinu, nuntă de dată cu arendă pe ter- menu de 5 ani de la sf. Ghorghe înainte, A* semen ea se da în tăere și pădurea după Mo- șia Dumbruvița în sumă de 800 pog6ue totă pe cursă de 5 ani, sau mai mulți. Do- £ fe 1(1-2$. No F- WERTHEIM el C IE de Case. Vasilid Bresianu. 10—34 anvnciu Important * a esit STRADA COVACI I 100,003 F ci acelui care va deschide brosca nistră fără cheia el. Priimim în plată și Obligațiuni Rurale române, cu unu Cursu avantagios pentru cumpărătorii De Vânzare îu Orașulu Turnu-Măgurele. O prăvălia cu două odăi în dosulu ei și .case d’asupra prim- uiți cu boltă dedeuuptu avîudu în dreptulu ei drășl 2 odăi. Alte 2 prăvălii alături cumă și deosebită în curte alte 8 încăperi în 2 etaje avîndă și dînsele pimniță dedesuptă; tdte acesta se află situate în fața pieței celei mari. Clădite în anulă 1865 și 67. Doritorii de ale cumpăra să se adreseije la D-nu Ilie "Nicolits proprietarulă loră ce se «flă cu șederea în Tumu. ritoril se potă arăta la subscrisul ă în capi- ’ tală, ulița sfinții No. .58, în 1;6ie filele de Jț la 9—11 ore dimineața. Ghiculescu. se află, afară de Doritorii ₒ« voru t6te Șilele de la ndța; în preță se No. 51 6 — 24- Tablouri sunt de vîmjarc. arăta la sub-scrisulu îu 9 pănă Ia 11 ore dimi- primescu bonuri Rurale. Ghiculescu. Un apartamentu din Oteiu Ghe- PULBERE LII RO-MANGANICU DE BURIN DU BUISSON. Apr ba eprin Acadeinia.de Medicină din Paris E ne dc ajunsă uă mică quantilate <|in tra Q pulbere int'rutr pachârfi cil apă, a i opț ne: 4 p w ruși piața Episcopiei compus de un salon și cinci odăi pentru stăpîn bucată- - rie cu odae, pivniță și grajd cușoron, și în uiimaf de cât0 uă apă mineralii fe vug nd A, gasGsă forte plăcută, cane se bea la aa: A scrnplă. sau cu viuâ ameslical;L Acf ua esie d uă efllcacitate constantă contra pal:da julore, sufferințele stomachulul. per- der ie ilbo, menstruațlunilc dificile, st-răci- mer <0 sânffe, și convine mal cu s’emâ per- son ilo fi oaie nu puia mistui preparatele or- dtnire de ferii. Acesta are piste l6le celle altr inicjistilQ avantagifi a jiu provoca cons- liptțiu. tl și a conține manganesiu pecorele cel na.; savanți medici din Franța eîlll con sid< râca indispensabilă latrotainentfilă prin feri girose. Depoulă generalii la thiccuresci, in pbar- macica la Gerbulfi dAaur adl Adolf Plecker, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konya ; la Crajova, la D. POhlș la Galatz, SIROPULU DE QIINQIHNA FERUGJKflfilI DE eHIUAVLT ȘI CN, Pharmacistl A. S. I. Prinșulul Napoleon in Paris. Acestă (siropă) medicamentă noă care se presintâ In truă formă limpede, plhcută d’ună gustă deli- ciosă, reunind assoțiațiunea a doă substanțe celle mal estimate din materia medicală, a serâ quin- quina unfi medicamentă escellentă tonică, și ferulfi ună elementă principală allă sângelui nostru. Siropulfi de quinquină feruginosă s@ aplică en cellfi mal bunfi succestt, in tdte cașurile unde este DRAGF.URI de L M TATU DE FERU si de MANGANESIU DE BURIN DU BUISSON Aprob: le prin zicademiadeMedecinădin Paris. Mim țanesiulti se găsește In sânge In totli ir ■> .■ la Tatuchbski. care locuește acum D-nu I. Eliad Rădulescu sN este de dat cu cbirie de la sf. George viitorii. "j No. 72. Recomandă Onorabilului Publică depositulu meă celu mai mare, de ștee feluri de pălării: precum de pâslă, mătase, posta vii. pana- ma paie și de imitație dc panama pentru bărbați dame și copii cu prețurile cele mai moderate. Eu gros și en detail. SIGMUND PRAGER. Bucur: sci, Strada Carolu I No 4 și 23. PASTILLES DIGESTIV ES [deLACTATEdbSOUDE& deMAGNESIE] deBURINcuBUîSSON LUT1LLK DIGESTIVE DE LACTATU DE SORĂ $1 DE UAGAESIA D« 1URIN DU BU1SS0N Pharmeuitti laureatu de la Academii imperială de Medicină din Pari». Acestfi escallentfi medicamentă este prescrisă de cel mal din tic medici din Francia in contra deran- geamentulul de foncțiunl digestive alle stomacliulul, și alle intestinflonă adica : Gastrită, Gastralgiă, di- gestiune lungă laboriosă sau durerdsă, rîgăială și flaturile stcmachulul și alle intestiniloră, vărsare după cină, inapiteațâ și slăbirea corpului, Gălbe- narea și maladii le ficatului și alle rănichiloră. Depoulă generală in BuccurescI, ta pharmaciea D. Adolf Plecker, la Gerbulfi de anr peste drum de Passagiulfi Român. ALMANAH!) ¹ d’aun; d’impre ună cu ferulft, medici cel mai J înalț! plasați regardft4â drageurile de lallalîi de-fsr l și manganesm cu multă mal active ? . ca pe < rageurile semple dc lactatfi de ferii și mangi nesiu cu multă mal active ca pe dra- a-;- geui'il 1 semple de lactatfi de ferfi. Acestea la tdte maladiile doiudse a sărăcimcl sânge iul și peste totă a foitifia temperamentul!! slabă și limfatică. Palidele culori, perderite albe, ir regularitatea menstruațiunel, amenorhea D sau suppressiunea regulel incetedă tdte ffiita rapidfi la Întrebuințarea lorfi, fără deose- L. bl re și chear căndă aceste diverse maladii rum complicate cu sufferințe de sloniacli + illlhll i i PI M trebuință a reconstitui sângele, ,i a reda corpliV:* principiile seale alterate, sau perdute. Palide:» 11 culori la tinerele damicelle anemice și delir«tn, disparfi fdrte lesne și rapidfi suptă influența acestei | escellente preparațiunl care ușur64â dezvoltarea 4 pubertății la alle mal Înalte trepte. S ipprăssiunea sau iregularitatea menstrnațiunel, re sie stomac- kulul, perderea apetenței, digestinnilQ Incatc sau 1 penibile, iymphatismulfi, sărăcimea de jânge sere-1 pbulile, convalescența frigunilortt grat e sau per-1 nicidse, sunt numai de citii tămăduite, isn modi- l ficate prin siropulă de quinquina ferug 1038 care » este prescris!! de cktre-elitatea de medic! R '. ” intrdgă. Ve4I analysele făcute de cel mal dinți» :i... din Vie’na și Paris. Depoultt generalft in Buccureșcl la D. Phxker, peste drum de Passagiulfi Român ■7“ 1 ca digestiunî lungi anăvoidse și durerdse la Tatuchbifki. Deponlfi generalii la Bvccuresci, in phar- macica Ife Cerbul!! de aur adl Adolf Plecker, 4^ piste drnrr de Passagintur Român; la lassy, : 4-. de Konva; la Crajova, la D. Pohl; la Gatata, Cu o colecție de date Istorice Române * forte interesante, celu mai imense Calendaru 0 pentru Birouri și Cancelariri. Preciulu 3 & lei său lei nuoi 1 șt 11 Bani. Precumă g și Almanahu Portativii pe 1868 cu un mo- g netaru alu noiloru monede naționale, meto- « dulu celu mai simplu și inlesnitoru, și o gen- fe nalogie nouă pe 1868 a Suveraniloru Eu- B ropeî complectă. S Preciulu 60 parak său 55 Bani. De vîn 0 4are la tdte Librăriile. LA MAGASDTOLU Adolf! DIM. STAICOVITS IGraines de Trefle et Ide Luzerne ■ • pliarmaciea la Gerbulă de aur; in lassy, von Konya Afi sosit. STKIDII MARINATE NU Se asceptă pentru post mal multe medelicurl de Mare (Havaricale) Tdte personele care voru ave de vîn^are antichități și mal alesîî Romane, Grecesc!, By- zantine, Germane, Francese, Orientale Române, Japoneze, Chinezeșci, anume Tablouri și Sta- tue de meșteri buni, Medalii, Bijutăril vechi, Ornamente, Stofe, Porțelanuri, Bronzuri vechi, Sculpturi în lemne seiî în piatră, Mobile, stilu Ludovicii alti XVI și alu XVHf, precum; și din epoca primululul Imperiă Arme și Armuri veche din ori ce țeră, în scurtu ori ce curio- sitățl antice, afară de acesta și Ohihlibarh Românescii lucratii și ne-lucratu, se potti adresa la sub-semnatulu, care găsîndu-le bune și putîndu-se învoi în preții, doresce a cumpăra aseme- nea obiecte. — Personele din districte se potu adresa prin scrisori; GEORGE COST. PHILIPESCU, Strada Biserica Amzel No. 1, unde primesce de la T0 pînă la 11 ore dimineța, în tote t^i- depo! W GOUHMAXD GUARANA lele afară de Serbătorî și Duminice. No. 6—24. Preparație a Farmaciștilor!! E. A. I. Prinfialai Napoleon. «BBIMAVLT și