ÂDWSTRATWNEA PâSAGÎULU ROMâNU No. 1.— REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI ??. LUeU"T 14 1*68. ANL’LD ALU DOUE-277.E DECEL3. VOI!U8i.£ Ș. VEI PUTE CAȘ!* ■ - pe axv............... mm noî’T 43 — 58 , V 4 — 9 9 PR Sita LFKI .... ᵥ ♦♦ z’ PE TREÎ LPX1..... M .♦ 12 1 $ PK »-A LUK.4 .... o >» * UNU LgEMPhÂnC ‘24 BA*f PENTRU FAIUH Pt TtJM*8'r«l FR* 20. PENTRU AUSTRIA* ...» FIOR. 10 VAL- AU8T. 'Articlele Lrămise și nepubiteate se voru arde. Redactorii respundetoră Eugeniei Curedi». LUMINEZ A-TE $ VEI FI nu aboname: anuncjup” .• •■■?—• sk am - A în Bpcusaact, la AnaneiiTBATiuk'XA ZIABULV1 Di nUTKICTK LA COnESPONDlNȚlî BIABlULrî țT P«IN POST*. - Li PARIS LA p, DABBAS-HALLEaRAIN nun nu L ancienne comedie ho 5. ANUNCIFR1LE LINIA DE 30 LITERE. ..... 40 BANI IN SE BTt UNI ȘI RECLAME, LINIA ,2 LEI NOU S2nvm» TELEGHAFgCU A 1.1’ OMtMLlI. PARIS, 2 4 FevfuariO. piariulfl Patrie Zice cmă epistolă de la Galați îi spune că, cu tote dechiarările guvernământului romanii intrigele bulgare și serbe își mm^ză calea în Principate. 2,500 de pusei și ^eee lăZi cu revolvere cu destinațiune pentru Bulgaria, S’au îmtrodusu îd Bucurescî. lini® suptă titlu „depeșie și in- formări. “ „Guvernulă R >mănu se silesce multă a desminți lămuririle date de mal multe diarie asupra trecerii în Bulgaria a bandelorfi de jefuitori formate- pe tentariulu seu. Aceste denegări nu potă fi admise. Mai cu seină agințil austriacă, cari ur- mărescă ouă îngrijire particulariă, des voi ta rea acestei urîte afaceri, intră în acestă privință în amenunte pr& precise ca se potă desmințirile ve- nite de la Bucuresd, se albă cea mal mică valbre." Și (Jiariulă Terra, în No. seă de adl (Jice: „Amu disă numai, că ^iariulă de St. Pelresburg, ba și Rom nulii, tovareșivlă său, mal ânteiu a tăgă- duită esistința bândălor șică n urmă, silită de evi jințiă, a afirmată cea-a ce tăgăduise, at^ta numai că, pen- tru a ntorce atențiunea, pretinde a- cumă că bandele suntă îndreptate în contra Rusiei în locă d’a fi în cobtra Turciei." In No. de la 25 lanuariă, bule- tinulii internaționale, ce se ocupă esclusivă de România, consacrăndu-1 mai pe jumătate din Hă-care nu- mără, 4*ee: „Moldavia nu voiesce unirea. Voi, partita liberale, ați. silitu-o a, încheia acestă unire spre a Face ca uă pro- vinciă sasbrbă pe cea-l-altă, uă pro- vinciă viue de una mdrtă, Iași de către Bucuresci. „Acestă unire a produsă pe țer- murile Seretulul miseria și desilu- smueaî „FocșianI, Baeăă, Berladă, Te- cucii și dec(‘ alte centrurl prospere pîn’ aci, se despoporâză și miseria petrunde. „Eca opera partitei Brițtiano. Pe cătă va jfi la putere ună Brătianu, Israelițil voru fi parsecutațl în Mol- davia, căci se scie «acesta place marelui v^rnică și țogofetă." Și ’n No. de la 5 fevruariu (Jice: „Da d Brătianu, se aruncă în braciele Rusiei, cumă a f^cutu-o totă vieța lui.... „Da, guvernulă română nu este astă-^I decătu ună instrumentă su- pusă, mânuită de Prusia, ^u aju- torulă cărui-a d. de Bismark eser- cită în interesulă Germaniei uă pre- siune forte eficacie asupra Rusiei; „Europa se pote descepta într’uă dimineță cu dpul prefecți ruși în Moldova și ’n Valachia. „In astă privință primejdia e ma-. re. ea este europeană, și fiindu că nenorocirea voiesce ca în casă de complicări cea mal mare jucurșă- tură se fîă în șarcina Franpiel, ni se va permite a v^ghîa cu ună ochiă atentivă asupra acteforă stra-.' nie ale d-hil Brătianu. „—Cumă! venițl se spuneți în diariele vdstre și ’n Revista Rom - niei eă tendințele vdstifo suntă cu totulă francese; — adăugați, spre a convinge pe publiciștii nostril, că cântați a opera uă apropia re sin- ceră ou Austria și eă regulați eon- dițiunile acestei apropiări în momen- tulu chiară căndă actele vdstre suntă cu totulă contrarie!..^. ,,{3e înțelegeți prin uă apropiare cu Austria? „Este ore a vă apropia de dînsa căndă căutâț’' a negocia pe suptă mână cu Rusia desființarea servi- cieloru telegrafului și posteloră aus- triace ? „Raporturile comerciali și inter- Buciircscl J® Fâuraru. Vorbindfi despre votulQ de erl a Iii Semtulul, diariulu Ț^rra de adl (Jice: „In sierșitO națiunea a mat scosii unti țipătu de durere și de detresă Dea cetulâ ca celă puțind acestu-a se găsescâ ună eco (resnnetă) pe treptele tronului, șeii în ănima îna- petrită a consiliariloru sei." Națiunea pentru cel de la Terra consta în yre 500 de alegători, îm- pârțițl în vre 25 de colegie. Na- țiunea, după cel dela Terra, scdte țipete de durere și de detresă, și spră a putea fi ascultate, de bmenl și de Dumnezeu le scote printr’uă grupă de 25 de Senatori, din cari unii șuntu de dreptu, ș’al căroră conducători suntu dd. loan Mânu, Costa-Foru, Brăiloiu, lonescu, N. Creteulescu, cari spun că Convențiu- nea este pentru noi, chiar în cele din întru, „Carta Magna,“ cari a imit ast- fel, invocă intervenirea străinilor, chiar în legile nostre, pe căndă străinii aă scrisă el înșil deplinulu loră nea- mestecă întru ale nostre; cari sus- țină, prin (pianele loră, eă România este cutreierată de bande armate, plină 'cu magasie de arme, și a- pără. dreptulă de intervonire; cari scriă în foile loră că guvernulă ac- tuale lucreză cu Prusia și cu Rusia, în contra ideieloră occidintaM, și spună în Senată că cu politica și cu administrarea guvernului actuale, ^n curându țera va fi uă ruină și putinii Români cari voră mal re- mănea cu vieță, voră conduce, în- cinși cu tel, carele cotropitoriloră. Cătă despre noi, mărturimă că nu credemă c’aceste simtă ideiele, Te- dința și voința națiunii române; nu credemă că ea scote așii țipete de durere și de detresă și nu credemă. că, avândă a scbte ună asemene țipetă, l’ar da prin gura celoră 25. Se lăsămă însă pentru așii pe cel 25, cari șlică că vorbescu în nu- mele națiunii, se lăsămă pe însu-șl d. Costa-Foru care uită că vorbesce în numele a trei alegători cari l’aă trămisă în Senată și se căută mă ce se mal spune în unele șliarie străine; acestă cercetare are ancă meritulă că nu pre ne depărteză de cești mie, căci șliariele acele suntă, în ideie, în deplină unire cu conducătorii m î- ioritățu din Senată ș’al ^iarișloră dumnialoră din România. Bandele se ’mmulțescă, dice uă corespondințiă din Galați cătră șlia- riulă la Patrie. In luna trecută uă depeșiă pu- blicată în Buletinulu Internațională, (șliariă francese, dar care este unu organă ad-hoc magiaro-austriacă) șlicea: „De la Seret. Depeșie din Bârlad ceru ajutorii contra actelorii barbare ale poporațiunil. D-nu lepurianu, și cel carii aă căutată a apăra pe IsraelițI aă fostă ultragiațl, fără ca ‘Pr^ectulu se fi luată măsure spră a respinge pe năvălitori. “ । i Totă acestă șțiariă la 10 Fevruariă, publică în capulii foiel următoriele naționali ce întrețineți cu Transil- vania suntă ele ofe de natură a satisface cabinetele de Ia Pesta și de la v iena și marea caucelariă a imperiului? ■„Acestea Suntă -bre marele ga- ranție de Securitate și de bună ere dința ce dațl unui omă ca d. de Beust, desceptă și luminată? Voiți se ne faceți a admite că Austria va primi, dintr’uă parte, a- tingerea adusă unoru drepturi res- pectate de însuși principele Guza, drepturi totă atătu de imprescripti- bile cași nesce capitulațnml și că, din alta, ea va contribui, contra in- tereșeloru Porțel, putere suzerană, la completa Vostră emancipare, a- oordându-vă avantagiulă de a ’njo- cui „agintele seu consulariă" prin- ți⁻unu „ministru reședințe." „Ba șleu, nu glumiți!" Totu acestă 4ⁱaⁱ’iă dice în No. seu de la 11 Fevruariă: „Strigătulă nostru de alarmă a- supra manoperiloră Brătianu în Prin- cipate, nu mal pote fi ece de prea tare și dg prea ascuțită? Pote ciue-va 4ice camă esagerată? Acestăeini- ninte ministru a fostă elă bre și este întradeveru devotată iufluințel francese, ș’ar fi elă fericită d’a da Austriei „dovedi de deferință și semne de bună aiordu ?“ „Faptele suntă faciă⁻; Valachia de josO, care coprinde locurile driste și băltbse din facia Vidinului, care se deschide spre w'mpia Olteniții a că- ril memorie trebue se fiă âncă păs- trată de Ruși, inundaț i de bande rart se orpa^i^ă în detașamente. Ele acoperă țermii celebri al lui Traian, apărați bre căndă cu pu- tere de citadela Belgrad și de cor- donul u strategică ce se ’ntinde de la Sistov la Semendria, și care se reazimă pe posițiunea cea ne ’nvin- să a Vidinului ș’a Silistriel. }, Aceste bande n’aă nume. Ele se compună de elemente slave și grece de fote felurile; — suntu bo- gate în arme și munițiuni. Acesta este inyasiunea pregătită pentru Bul- garia cu concursulă Serbiei; inva- siune care va găsi în întru insu- recțiunea organisată. „Se produce, întraceste pericu- Ibse părți, unde sdiînteia causează incendiă, și pe fotă linia, din căm- piile triste ale Dobrogel pînă la mbucătură Sava, acear-așl lucrare care se făcea pe fruntaria pontifi- cale, i Guvernulă rdsă și pseudo- guvernulă Prindipateloră, suntă totu așia de inocinți d’aceste fapte și mișcări; precumă eraă Ratazzi și puterea centrală a Florenței de ac- tele și contra-marșele lui Garibaldi. „Europa este ea bre destulă de unită spre a curma de înfiată aceste teribile amenințări de resbelă prin- ți¹ uă notă colectivă?" „Putemă respunde cu încredin- țare nu, căci dacă unirea completă a cabineteloră era posibile,- Rusia, care-șl cunbsce joculă seă, ș’ar as- cunde vârfulă degetelorăJ‘ „Dar voiți se scițl j?e are se se întâmple îndată? „Ecă. Pe căndu voră isbucai miș- cări de liberare completă în Moldo- Valachia, unde guvernulă și rescu- lătoril se unescă spre a scutura ju- gulă înaltei Porți, — jugu ușure, d iră pe care nu-lu mal vrea ele- mentulă moscovită; — pe căndu Serbia și Montenegro, voră t la tonă revindicăriloră loră, turburărl de celă mal gravă caracteru voră is- buchi în cinci sbă șese punte d’uă dată . . . , bande voră parcura pro- vinciile, provoeăndă insurecțhinea și trăindă cu prădarea. „D’Uă dată mare emoțiune la Stambul. „Miniștrii se voră întruni, amba- sadorii voră deplânge și căte doui doui voră delibera și nu se voru învoi nici uă dată. Sultauulă va perde răbdarea și se va supăra, elă va primi din diferite sorgințl ra- porturi, une-orl patriotice, ’alte-orl interesate Se voră trimite redifi; se voră produce fapte inevitabile de represiune. „In acelă momentă Rusia, pîn aci mută, va interveni In No. de la 5 Fevruariu vor- bindă de independința României, ^ice că emanciparea ar fi ună podă de aură pentru Rusia ș’apol lepădă masca și i^ice: „Singura putere cărel-a ași con- simți a face acestă podă (pentru a trece fruntaria) este Austria^. Fără îndouielă, cu ochii închiși, I-așă acorda a are atribuțiunple și drepturile săle și că deputății nu potu li competinți a critica pe Senată în atribuțiunele săle. Ar fi după unii se ne punemă pe cale de-conflictă și se lovimu pactulă nostru fondamentală Modulă de a toții lovi legile năstrepeva duce la uă lovire de Stată, Nu dice că gu- venmlu se se retiagă, țpndu-că pdle disolva Senatulă și țăra va judeca. Camera nu e Constituantă ca se pdtă preschimba pactulă fondamenta-lă, guvemulă dar pdto disolva orî de cate ori va voi corpurile și a fiice apelă la țără ca ea se judece D, Cogălnicianu^ nu dă și nu va da nici uă dată ună votă dp blamă ministeriultiî ac- tuală, pentru că acelu ce dă unu votă de J)lamă ministeripluj, spunș prjn acesta chiară țereî că va face mai bine de cată ministe- riulă’ și d-luî declară că nu pdte face piaî bine de câtă ministeriulă actuale. Mai de- clară âncă că fericirea și stabilitatea țerej a- tîrnă de respectarea Constjtuțiunei. Spnatulă șl Camera sunt doue instituțiuni cu tolulă separate și Independinte șj de v» da Camera votă de blamă Semitului. Senatulu mâne va venise,dea unu votă dq blamă Camerji și astu-felă conflictulă ou va aduce de cătfi străgăniri și călcări de Constituțiune. Ministeriulă și Domnltorulă se voră ocupa singuri de astă cesliune pentru ca ei au dreptulu a avisi și cuvăntulă a avisa este eminamente mșnarchică, D-sea nu se va ocupa do curtea de casajnnș de cătă atupti căndu proiectulă respectivă va veni înaintea Cameră, A regretată din Anima disiuțiunea cu totulu personale si vțolin- te din Sepată; dară lotuși nu va atinge con- stituțiunea, blamăndu Senatulu, volăndu pro- punerea citată dă d. G. Brălianu; căci cu idte lege; daru Sena u se no® a.. bl - punerea nană detă® mă je ministru, și dc â cine-va a provocilă ia cățî-va utați. alulă, acela este Senatulă, care n’a as- n*a aretata ceptete se vie ’ea legală p ectulO și lui, și prin urmare nu aHacrâda c gu vernil ițădcwiă vc*-' atuntî se se pronunțe. Conchide că blamulă spre.a confirma încrederea manifestata prin n’a fostu dreptă, că camera n’a călcată drep-^ Stătea voturi și proiecte căci acelă voiu ar turi’e și prerogativele Senatului De acoa-a pentru ca nu voiesce a Sd da camerii unii caraderă turbulentă; nu cere că ea se tila- me pe Seftatn -dară se spue ministerjuluî, după asemenea conflicte da mai trebue se slea sâă nu pe băn L Cere apoi celoră ce voru voi se blame pb guvernă sa vid făt țișiă, âră n pe căi piezișe ca acelă corpă care profită pentru considerațiunî personale se ducă țera la uă crisă ministerială. țintea face pe mulți, cari n’ar voi se dea Votfi dfe neîncredere minisleriului, și din care și d-luî itnu se votese contra, căndă se va pune în aseminea alternativa D^ Ministru din Intru era otârttd a nu lua cuventulu ta astă cestiune dară d. I. Ghica silitii se 6să din reserva tn care se retrăsese; căci d-sea ar voi a face se crâ^a lumea că ministeriulă este puțină ge- losă de prerogativele tronulur. Ministeriulă D. Chițu suntemă în facia unui votă de este celă pucinu tată atătă de ’ncunos.’ințală de voințele tronului ca și d. I. Ghica, căci blamă dalii de Senatu Ministrului justiției; ca nu va da mei uădată votă de ntiocre- dere miuisteriuiui actuale, nu vtiesșe s^’șî lege mânele ti a se pronunja în deplina independinji asupra a.cleloru guvernului. Gu- vernulă actuale nu pâlt^ urma decătp ua pro- lifica bună națișnale, nu pdlt urma ^lla, căci nu’lu va lăsa națiunea s’o urmeze. 4j?ea politică este recunoștința catra toie fgjțeiile ce ne-au sprijinită și buna in/de- pere; cu fote puterile și că nu pri- nu s’a întrunii tanti depatețî csrî h u onorată iă probă, de tac edere. Aiitage că ® de dato»- Ha miDister'u/.ui * ipce cemaS voită . : : JWI , Cib ” râ prin acâsta legă libertatea loră de acțiune în voturile ce aă a da In viitoră, a ^ice celoră ce. aă crezută că acestă votă ară în- curagia pe ministeriă a face uă lovitură de Stată, ca nici uă dată n’a fostătn cugetulă guvernului ș’ală tronufob a face acesta, ș’a- poi cândă guvernulă are de gândă a face uă lovitură ie Stată nu vine a câră permi- siunea Camerei pentru acâsta^ Nici tronulu nici ministeriulă nu va fl uitrebuința asemeni mirjlbce estreme, el voră veni totu calea legale cu francheța a lucra constituțiunei împreună cu camerile lisface cerințele și interesele țârrei dâuna pe conformă spre asa- (aplause). Camera procede la votarea în totală a re- gulamentului seă interioră. Un singur vot contra, Dup’acea-a comisîunea pentru a face an- cheta parlamen tărie la Via șea a citită ra- portulă iei. Tn acelă raportă se constată ca alegerea făcută în persOna d-lui Serrurie este în Iote bună. Dupe Ore care dosbaterî s’a pusă la votu și s’a proclamată deputată d. Serrurie cu 58 de bile albe, contra 2 4 negre, din 82 votanți. I Art. X. îndată ce veduvâ eh eo|S se w. rțmăr’ta sa& va îmr.eta dia vigțâ, pensluaea ,bc reduce cu '/₃ și restui.ă se primesce d® copii minori- pînă la a loră maioritede sa6 pînă la căsătoria acestora, in casă căndă că- sătoria ar avea locă înaintea maiorităței. Asemenea pensiunea veduvei cu copii se reduce cu la casu căndă copii ară fl în cetată din viață, saă ară fi ajunsă în majo- ritate, ori s’aru fi căsătorită înaintea majo- rității loră’ Art. XI. Căndă din cause diferite, copii minori s’ară pune suptă altă tutelă, de câtă aceia a veduvei loră mume, atunci pensiu- i nea se va împărți între dânsa și copii său Art. XII. Copii orfani aî unul funcționară saă pensionară încetată din viață, au dreptă fiă-care la uă parte egală dm jumetatea pen- siuneî ce s’aru fi cuvenită tatălui, pe ter- mene servite, era râmâindu numai unu co- pilă minoră în asta categorie, elu are drept numai la | din pensiunea tatălui. / PROIECTU DE LEGE pentru TITLULU I. Despre drepturile funcționanlorfi la pensiuni Art. I. Funcționarii Statului civili, mili- tari și eclesiâstici, care voră servi cu bună credință și onestitate, voră avea dreptă la pensiune insă: „Militarii după împlinirea vârstei de 50 Art. XIII. îndată ce ună căpiță minoră se căsâtoresce, ori înceteză din viață înain- tea majoritaței saă ajunge in majoritate, par- tea sa de pensiune înceteză și remâne în folosulu casei pensiuniloră. TITLULU IIL Despre fond^du pensiumlorii. Art. XIV. Frtndulă pensiuniloră de tote catigoriile se compune din veniturile urmă- tdre: a) Din subvențiuni anuale de lei 5,000,000 respunși din casa Statului, câte ua a 12-a parte la finele fiă-căria luni. b) Din uă reținere de 10 7« asupra tutii- loră leflloră cari aă dreptă la pensie șl a- supra pensiuniloră de ori ce catigorie, în- demnisații, compensații, adjutore viagere, re-¹ ni. Civilii și eclesiasticii vârstei de 60 ani. Proporțiunea după care mai susu. aă a’și regula dupâ împlinirea funcționarii citata drepturile loră ia corn pense naționale. c) Din reținerea cea d’ântâiă lună a rii în funcțiune. d) Din reținerea pe jumetate a lefii în intrării s6ă a rechemă- pe uă lună a sporului pensiuni este cea următOre: a). Pentro unu serviciă de 18 ani riera militară, sau 20 ani tn serviciă si eclesiastică, dreptulă la pensiune tn ca- clvilă va fl jumătate din retribuția de mid’locu, ce va fi primită în cei din urmă 5 ani, de la cere- rea pensiunti. bj Pentru 25 anî servicii în armată, saă 30 anî în funcțiuni civile și eclesiastice, pen- siunea va fl % din retribuțiunea de mid’- locă ce va fl primită în cei din urmă 5 ani, de la cererea pensiune!. Art. îl In termenulă de micj’Iocă ală lefii după care urmâză a se calcula pensiunea amploiațiloră Statului,, cari voră fi cumulătă diferite funcțiuni, va intra numai lâfa pos- lefii celoră înaintați în postă. Acâslă reținere se va opera și cândă filnc*- ționarulă aflată în disponibilitate, arfi do- bândi vruă funcțiune a căria lâfă a ar fi mai mare de câtă aceea ce a avut’o mai nainte. e) Din stingerile saă suspendările c® ară urma asupra pensiuniloră. f) Dta pensiunile de orî ce categorie, a- celoră ce ară ocupa vrună postă retribuită, la casă căndă ară opta pentru tefa acelui postă: g) Din procentele capitalului disponibilă ală fondului" pensiuniloră. TITLULU IV. Despre administrațiunea casei pensiu- tului care va fi fostă mai multă Art. III Nici uă pensiune nu mai mare de 1 8,000 lei pe ană. Art. IV. Anii cari daă dreptă retribuită. va putea fl la pensiu- nea funcționariieră ecleslasli i, retribuițl din casa Statului, începă a se numera numai de la promulgarea legei de faciă. Ari V Străinii aduși în funcțiunile Sta- tului, în cașurile prevestite de la pensiune numai de la epoca dobândi natural isațiunea. Art. VI. Timpulă servilă în lege, aă drept căndă voru campanie de către ofleeri și de funcționarii civili și ecle- siastici atașați la armată, se voră socoti ta- nilorii. Art. XV. Administrațiunea <■ , casei pensluni- toră este încredințată unul comftetă com- pusă de trei membri onorifici, alesî dintre pensionarii cari primescă cele mal mari pensiuni. AU. XVI. Cancelaria comitetului este di- rigâtă de unii șefă, cu concursulă trebuin- ciosului numeră de ajutore, cari voră fl re- tribuiți din fondurile caseî pensiuniloră. Art. XVII. Membrii comitetului, șefulă can- celariei și șefii biurouriloră se confirmă Domnitoru, dupe recomandația ministrului finance. Art. XVIII. Comitetulă este însărcinată lieuidarea pensiuniloră în modulă aretată de de cu la votarea închiderii discuțiuniî prin lnch.ide cu /o bile, contra 40 ’ la voiu propunerea și se obține, resuilatu: douilu la li uidarea pensiune! disposițiile legei de faciă. Art. VII. Suntă dispensați vârstei, funcționarii carii prin cuvenită după de condițiunea infirmități de- titluiă V și fote lucrările loră și plata Art. XIX. \I Elă dirige și priveghâză relative la adunarea veniturl- chieltueliloră. La finele fie-căruia anu, comi- Votanți Majoritate absolută f i 8 b’-o 2 Voturi greșite, ale d-lor Dăscalescu și Turnavilu, 5 Apțineri alb d-loră Miniștrii Bile albe pentru 8 4 Idem negre contra 3 4 Adică ținendu sâmă de cele doue voturi greșite și de cele 5 ale ministriloră, maio- ritatea a fostă de 91 contra 3? D. Ministru din Intru presinta ună proiectă de lege pentru modificarea legei gardti naționale, unulă pentru alipirea a doue comune; și mai multe proiecte de legi pen- băndite în esercițiulă din causa serviciului, nu voru mai fi în stare a ocupa veri uă însărcinare publică retribuită. TITLULU II. Despre drepturile, urmașiloru. Art. VIII. Veduva pensionarului saă a func- ționarului încetată din vteța care va fl trăit împreuna viețnire cu dânsulă. va primi ju- metate din pensiunea cuvenită bărbatului sau, totală trămite ministerului de finance uaă comptă de situațiunea casei pensiuniloră, în care se va areta numerulă pensiuniloră ce se plătescă, sumele ce ele absorbă, stinge- rile saă suspendările urmate în cursulă a- nulw, veniturile și fondurile disponibile. ginₛă îqdesbatpreproiectulu in ficțiuni. Se-ț stătu donslitujondle, nu vind ministerială se trd diferite noue tacse comunali. trilulu. intprpplbză pe ministru; ministru res- cera unu voiu dă încredere după votulă de Arătă apoi in numele întregului minister ^tnde că a dată Ca/pșfjj ună proiectă de neîncredere, cum n’a venită nici ministeriulă riu, tea mai profundă recunoștință aceloră plna la la casă sătorie, Art. a ei remăritare sau țdnă de a nu mai trece In uă IX. Veduva de categoria va trăi, noue că- citată la art. precedentă, de, va avea copii minori nas- cuți legitimi cu. sociulă ce a avută dreptă la pensiune, va primi din ³/₄ pensiunea a- cesluia, pînă la remăritare®. ©1^ saă pină la majoritatea celui din urmă copilu. Acestu comptu se nitorulu Oficială.¹¹ Art. XX. Casa de yunf este însărcinată loru destinate pentru va publica prin „Mo- deposite și consemna- ră încasarea venituri- fondulă pensiuniloră. Art. XXI. Plata pensiuniloră și cele-l-alte chieltueli se voră face dupe mitetuluî, în București de casei de depuneri, âră prin tre casierii generali. Ari. XXII. Comitetulă va mandatele cp* către casier uht dislricta ide că- regula ca fiă- care casieră se aibă fondurile suficiente pem tru plata pensiuniloră ordonate asupra loră, ROMANULU 14 FEBRUARIU I 868 135 Art. XXIII. Casiemlă casei de depuneri și casierii de districte transmită comitetului pensiuniloră, la finele fiă-căria luni, coraptulii de veniturile și cheltuelile casei pensiuni loru. Împreună cu betele justificative relative la aceste operațiuni, In același modu «um se urmâză pentru cestiunea veniturilorfi și Tfel- luelilorii Stalului, Art. XXIX. Comitetulu pensiuniloru veri- fică și aproba compturile mensuale de veni- tulii și cheltuelile serviciului pensiuniloră. ale tutuloru casierilor^, urmăresce adunarea actoloru justificative de Venituri și cheltueli și le transmite pe fiă care ană, împreuna cu actele justificative și cu unu comptă gene- ralii, In cercetarea înaltei curți de compturi, celă mai târziu plia la 1 Aprilifi din anulă următorii. Art. XXV. Comitelulă pregătesce ș» trans- mite ministeriului financelorii în fiă-care anu, la timpujă cuvenită; budgetului șefi de ve- nituri și cheltueli, spie a se intercala de or- dine tn budgetulă generalii. Budgetulă comitetulu pensiuniloru va co- prinde și cheltuelile necesarii pentru intre* ținerea funcționariloru trebuincioși a se adăoga la casieria casei de deposite, pentru servi- ciu Iu pensiuniloru, precumfi și spesele pen- itru indemnisarea casierilorfi de districte, de cheltuelile de biurou ce va ocasiona servi- ciulfl pensiuniloru. T1TLULU V. Despre modulu licuidării pensiuniloru. Art, XXVI. Cererea de pensiune, se adre- sezi comitetului însărcinatii cu administrarea casei pensiuuilorO, cererea va trebui a fi In- solită de ■ a) . De cerlificatulu înaltei curți de comp- luri constatăndu No. anilorfi serviți și lela ce a primită funcționarulă in cei din urmă 5 ani. b) . De certificatele autoritățiloră respective constatătbre motiveloră retragerii saă puno- tei In disponibilitate a funcționarului la fi- nele serviciului seu. c) . De actele de nascere sau certificatele ottceruluî stării civile întemeiate pe date cu- lese din registrele de nascere conslatându versta funcționarului. La casă cîndu prin unele locuri, n’ar esista registre de actele stăreî civile, saă cându persanele ce ar urma se se reguleze la pen- siune, s’ar fi născută înainte de instituirea acteloră civile, constatările se voră putea face conformă reguleloră dreptului comună Art. XXVII. In cașurile preve^ute la art. 6 și 7 cererea de pensiune va trebui a fi însoțită și de certificatele autoritățiloră res- pective constătătăre aceloră cașuri. Art XXVIII. Urmașii funcționarilor^ ce aă dreptă te pensiune, pe lângă actele citate la articlele precedente, voră trebui a presenta și certificatele constătătăre titluriloră ce le dă dreptulă la moscenirea pensiune!. Art, XXIX. Licuidațiunea pensiune! se face de către comitetulfi pensiuniloră, care o su- pune prin ministru de finance la botârlrea Adunărei legiuitore tn asemănare cu dispo- sițiunile art. 11 2 din Constiluțiune. Art. XXX. Pensiunile în genere suntfi plă- tităre pe iună, începândfi de la data decre- tului de sancționare, Ora ale urmașiloră, de la epoca Încetării din viăța a titularului pen- siune! dobendite. TITLULU VI. Despre suspendarea sau perderea drep- tului la pensiune. Art. XXXI. Pensionarulu care va primi o funcțiune retribuită a Statului este datoră a opta între pensiune și 16fa acelui postă. La casă căndă ar fi optată pentru lâfa postului în care s’a chiămată, pensiunea re- măne (b folosulu casei pensiuniloră pîna la eșirea sea din postă, căndiPapoi reintra d’a dreptulă în esercițiulă pensiune! anteriăre fără a mai putea cere vpe uă sporire pentru limpulă servită în urmă. Art. XXXII. Dreptulă de a doWndi săli de a se bucura de pensiune se perde prin îm- pregiurările cari făcu a se ridica esercițiulă drepturiloru cetățenesc! sau politice și înca- sările prevedute de legea penală. TITLULU VII. Disposițium tranzitorii. Ari. XXXIII. Disposițiunile lege! de faciă nu atingă diepturile câștigate pînă astă-Ji in virtutea legiloru cc s’au abrogată. Art. XXXIX. Drepturile câștigate tn vir- tutea legiloru abrogate, de funcționari cari nu suntfi așezați ânca la pensiune, se li- cuidâza în modulu urmatoru : Toți acei cu drepturi câștigate, pînă la promulgarea acestei legi, suntfi datori apre- sentn comitetului penșiuniloră, pînă in ter- menii de unu anu tiliurile de constatare a drepturlloră 6e afi. Art. XXXV, Comitetulfi vă statua asepra aceloru titluri conformă •prescriftiuniloră le- giloru vetlii. Ari T^XXVI. După esaminarea și regula- rea titluriloră comitelulă va înscrie pe a- celu tn dreptă în registru ce va forma ad- hoc, precisândă termenulă periodului de ani pentru cape a câștigată dreptulă la pensiune și suma ce i se cuvine Art. XXXVII. Atiiî de, la unu periodfi la altulă nu se voru șoepti? ci numai periădele împlinite. Anii cari nu aă îndeplinită periodulfi la care funcționarulă în dreptă aspiră, intră subfi regimulă legei nuoi. Art. XXXVIII. Pensiunile licuidate după modulu prescrisă la articolele de mai susă și înscrise în registrulu ad-hoc prevedutfi la art. 3 7, voru fi puse în lucrare la în- deplinirea verstei ide 50 și 60 ani, pres- criși de legile abrogate prin îndeplinirea a- celoraș! formalități cerute de espuselc legi. („Acfislă lege se aplică tuloră amploiați- ,loru Românie! cu începere de la 1862 „Cătfi pentru amploiatii cari aii servită Mun- „teniei și celoră cari afi servită Moldovei, „plnă la aretata epohâ, acestora se va a- „ plică legile anteriăre. “) Art. XXXIX. Acei ce voră voi a’ș! Întruni anii de serviciu de subfi regimulu abrogată cu acei petrecuți subfi regimulu nouei legi, voră fi supuși pentru totă timpulă servită disposițiunilorfi lege! In vigără. Art. XL. In casă căndă fondurile aretate în ac6stă lege nu ar ajunge ca se acopere plata pensiuniloru constatate legalmente pe fiă- care ană, atunci comitetulu împreună cu mi- nisteriulu de financie la începu tulă anului, va face repartițiune peste toți pensionarii. Acestă proiectă s’a votată de Senatfidarfi făcând u-I-se Ore cari mici modificări se va retrimite înaintea Camerei. D-leRedactore atu fiariului ROMANULU. Domnule. Am ve^ută în colănele pariului d-văstră uă scrisăre în cere se tratăză abusulă co- misă la pădurea Morunglavă. Filnda că au- torulă acelei scrisori nu ne arătă nici în- semnătatea abusului, nici pe făptuitorulu lui, credu că-mi împlinescă uă datorie atâtă că- tre d-vostră care iubiți adevfirulă; câtă și către publică care trebue se’lfi confiscă, rugându-ve a da publicității alăRiratulă ar- ticolă privitoră la acestă cestiune. Primiți vă rogfi d-le Redactare încredin- țarea stimii ce ve conservă. ingineră C. D. C'otruciu. Eta în ce consistă abusulfi; Eforia avea ua pudure destulă de întinsă pe moșia Morunglavă, care Jiindă dală, prin d-nu Zâne, în mesuralbre și amenajare d-luj Antonescu, trebuea după proiectulă acestuia, se fiă curățită de arborii betrâni ce ^icca împedîcă ca inxpedică crescerga arboriloru tineri. D-nu Antonescu facăndu proiectulă de a- menajamenlă, împarte pădurea în trei serii, fiă-care seria în iha! multe cantăne și fia- care cantonu in mai multe [jarebete; apo' clasifica etatea arbariloră uă parte pînă la 20 ani alții până la 50 și alții carii suni în minoritate pînâ la 80 ani: după acea fa- ce calcululfi arboriloru betrâni ce trebuescu estrași pentru curățirea pădurii și arătă prin ir unu tablofi detailată ca trebue a se es- trage din cantonulu ânteiu cate 20 arbori de hectaru, peste totu 3 700 arbori bătrâni; eră din cete-i-alle canlone mașuuumu 30 minimuum 15 pentru hectarfi. D-nu Zâ- ne aproba acestă proiectă de amenajamentfi dicindu ca este ffirte bună și holărasce în- dată a-lu esecuta. D6ca j-roiec tulu este torte bun dCca d-nu Antonescu invocăndu pe autorii cei mai iluștrii dirt Francia de cari țiicu că s’a ser- vită, noi nu suntemu nici de cumfi in a- cesle Credinți. Deră, flindfi ca nu avemfi timpă st' ne ocupamu de irelectu «eă. se tulă perspicacitate, uă esperiință destălă de revenimă asupra faptului. Eforla care nu pbte se mpgă pentru fiă- aflată nici ună singură momentă tn acesta care parchetă de pădure tn iacia locului spre jipotesă. —Domnia sea a sciută numerulă a controla buna credință a amploiațiljiră săi, arboriloră, și acăsla urnteza nu numai din crpdendîî și trebuindiY se cf^țja pe direoto- deducțiunea naluralij ti fapte’oru, dprâ chiară rete seă, candu acestea mai însușia și caii- din mărturisire^ d-lui’ Antonescu a ialu)6 sec. tatda dfi ingineră consimte la modulă de îm- care mpreuna cp d-nu Zâne a fos; in fa- bunătățire alu pădurii recomandată de d-nu cia loculiți Și a yețjuii pădurea Zan Zâne, și pune în vtn^are arborii ce trebuiaă dâră a iedută arborii: scia cea-a ce se pune i, scia mai de câtă atătă, estrași din & cantfine. Oe se D-nu Antonescu mergândfi sb predea arborii scia că numerulă loru va rrece pCBte țifra din cantonulă I, in locă de a ins *mna 37b0 de 3,700. ar elați (Ie d. Antonescu acumă afborii câți areta în proiectulă spă de ame-i vetust cu ochii sei ca proiectulă da ame- najamentfi că trebuescu a estrage, câiijnajamcstu alo d-Jui Antonescu dra vijosu, credea Eforia ca â-pusă în vendare fnsrm- neesactă greșite- șr-chiară dttca-diterința de nPză •.⁰ mir de copaci, adi^a pesta j 5 mii 15 mii nu a puiutu se-i dystepte amăgirea mai multă de câtă ceia cb ^icea d-sa că isca, și chiară dacă cunoscmțelt sâle nu iară trebuescă estrași pentru înibu|iatățireă pădurii. £ fostă destulă Ca se distingă etatea nbo- Aci este totă abusulă; ddpă cumfi se ve- riloru și se în^elegă acesta diferința, șichiară de Eforia a fpslă înșelată, țmnfi? și de cb-dacă d. Antonescu, inginerulfi silvicullore, net Elă cea ce ne propunemu a resolva. Decă cercelămu faptulă chiară la origina sea, vedemu că d-nu Zâne ave se trece nici In publicațiune nici numerulu arboriloru ce trebuiaă tru curățirea că se vîendfi ani în susii; natu care fiu foria, nici cea pădurii, cl se se grijă a nU în contractă estrași pen- gică numai ari ori! de la etatea de 70 lerminii cu lotulă nedetermi- arăta nici cea de vibde e- ce cumpără contracciulu, lă- sând-ă pe unulfi la discrețiunea celui-]-altfi. Negreșitfi, că d-nu Zâne căndu a făcută acostă redavțiune atătă de opscura a avută uă intențiune uă voință favorabile sâfi de- favorabile intereseloră eforiei Acăsta d6ră va forma partea principale a studiului nostru. țlai ântCiO se întrămu tn discuțiunaă; fa-i intențiunea s Se vedemu dară, care a fostă cerii pubii ațiynilor și a.contractului. Căutând acea inten june căndă a ascunsă numerulu molivu lu ce J’a silită pâ d-nu‘ Zâne * nu arborriotă șmJ’a înlocuită, cu atâtea de 70 determine, numerulă arboriloru ide 70 ani, ide ani. nu putemfi face de cătu 2 ipotese. 1. S&u d. Zâne nu a sciutH num&rulu arborilorii-, și în casulfi acesta era de da- toria sea, ca directore, a se informa de nu- merulă arboriloru și apoi a publica vinderea loră. Afară de asta, d-sea scia line că este a chema pe cumpărători se se înțelcga^u d-sa ua regulă constante în administrațiunea a- ₐc^₃ta cᵤ atătă mai multă cu cătă silvi- 'feri! publice ca ori ce pădure s£ ee vCnfă după ună proiectă de amenajamontu, și ca unulfi ce ’și însușise dreptulă a modifica chiară condițiunile contra tulul cu atătă mai multă trebuea se-ș! recu-născâ datoria de a raporta eforiei că este necesariă a se trămite unfi silvicullore în facla locului care se facă ună proiectă de amenajamentfi și se deter- mine numerulu arboriloră ani în susu pentiu ca se pune în vînfare. 2. S^ii d. Zâne a dela etatea dC70 se s?ie ceea cC se sciutii numeridu arborilorii; și în aedstă ipotesâ, fă dndă abstracțiune de cea-a ce vomă demonstra mai la vale, nu l’a putută cundsce de cătă nu- mai din proiectulă de amenajamentu ală d-lui Antonescu; prin urmare scia că acestă nu- merfi este determinată de 3 700 și trebuia se-lă trâcă în publicațiunu și în contractă, pentru a încunosciința publiculu de cea-a ce vinde, și a sci eforia ceea ce a vândută. In ori 'care din aceste ipotese s’ar pune d. Zâne este clară ca nu și-a îndeplinită datoria sea de- funcționară consciinciosu și de aci â resultatd perderea intereseloră eforiei. Se analisămă însă fiă-care din ipotesșje acestei dileme și se vedemu în d. Zâne Iu facerea licitațiunii și tulul. DCca d Zâne ar fi stată în care a stată a contrac- i;»tes% ân- taiâ, apoi este sciutu că neavdndy nici unfi proiectă de amenajamentfi, neavăndu nici uă cunoscința de esistința acestărft arbori, atătă eforia câtă și camperătorulă contractau a- supra unui lucru necunoscută.— D6ră chiară cine ar fi de s’ar fi dorită se taiă aclu numerulu urmată aslă-felă, ori cumpere acești arbori, celu d’ân- alfi seu era se se informeze de loră; și de la cine s’ar fi putută informa mai bine dăa nu așia 06ră. chiară dâca d. noscutu absurditatea acele! d’ănteiu doriloră i-ară fi și d-sea, fiind consciinciosu de 1? directore; Zâne n’aru fi cu- publicațiuni, celă pus’o in evidență, ar fi iaportat.fi tn- dată eforilorfi și ar fi^tm-ihfi tagmei în faciâ locului ca se constate numerulu mai cu sâma căndfi amă audiții ca unulu din doritori ar fi voită" se dea phiară ună Ivic- șișu de 2.00 galbeni aceluia ce ’i va spune numcrglfi arboriloră. redemu dâră, că d, Zâne cabe are des- lungă în afaceri de aseminea natujă, nu s’a Este evidentă că a publica că viniji nisce arbor! fără a determina numerulă loră este, sdă a nu voi se se arfite nici unu cumpa- raloră, și în casulfi acesta intențiunea d-lui Zâne a fostă case nu se păta îmbunătăți pădurea, care se află lingă d-sea, tău ar fi voilyse-i arete cu degelulij, și chiară daca ar ft so- cotită că nu are ni i unfi miij’locu de â ve- rifica. lucrarea d-lui AntomsCu; atunej celă |puțină, d Zâne funcționarul^ consciințiosă, isbită de îndouința, în locă de a modifica contractulu în favOrea contractului prelun- gindă termenulă de esploalare ânca cu ună ană de negreșitfi fiindu că însuși d-sea vedea că cei 19 mii de arbori nu se potă esploata într’unu singură ană. l’aru fi mo- dificată, (jică, dpterminândă numerulă arbo- riloru ce se vindeafi. Pentru ce nu a fă ulu acâstaî — Aci esto cheia eu care vomă deschide consviitrta d-lut Zâne, aci este ferâstra prin care vomă vedea cultorulfi ce trebuea se însemneze arbori!, era se fia recomandată de d. Zâne era se Ua însu-și alialulă d-lui Zâne, însu-și d-nu Antonescu; — Monitorii pe din nainte și saă simplu a anuncia prin acela cu care se tocmise mai te înțelesese ăsupru numfiru- Or! care ar fi fostă in ten țiu? lui nea arboriloru. d-lul Zâne, pusă în aceste trei ipotese, noi ne vomă apținea d’a o lăuda. Și daca ar citi cine-ya cu atențiune des- crierea acestui abusă .publicată de d, Zâne, ar vedea că acâsta e singura conclusiune ce s’arfi pute face. In adeveră vedeți, ce legă- tură intimă esista între catisa principale, în- tre intențiunea d-lui' Zâne și faptulă petre- cută după cum ni’iă narăză însu-și d-sea. Se țină Rrei lîcitațiunl din cari, una la Craiova unde a asistată înșu-și d-nu Zâne și la tdte trele acelu-ași și acelu-ași concurinte, d. Argintoianu antreprenorul actuale; după acea-a, se trimite d-nu Antonescu ca se În- semneze arburii ce se venduse, unu omu străină do "Eforie, care nu avea nici ună titlu le- gală de sRvieultpre, adusă și recomandată aci numai de d. Zâne cu care fusese în to- vărășie, după dim ne-a spușfi însu-și. d-sea, și acâsla că prpiepi uiu seă de amenajamentă lângă densulu, însemnâza i9 mii de arnori în locă de 3 700, t^endu că nu se .ardă num8ridit in contractă; în urmă abusulă începe a se sițnți, sgomotulfi s¹ întinde In publică și ajunge pînă Ia Eforii. Âturtcj d. Zâne db vbie, de nevoie era siljUî șe facă uă cercetare în facSa locului trimițândă a- colo pe d. Toma Zănescu„ aceștia se vedă abusulă torcă. Ajumă d, întîmple; sete ducă se în- îu tQtă mărimea Iui și Zâne ^ia cea-a ce are se se ca d-Tirii Eforr"siTntă tfjs băr- bați onest! cari aă sacrificată tată repausulă loră, ptentrju ^inslrvarea șF înflorirea averii acestei case, înzestrata de stremoșii loru, sciau că d Davila este furiosă "căndă se fura a- hV^reâ publică, dâra crede Că va eși și din acăstâ încurcătura cu Pre care abilitate, de a- Cea-a schimbă teră-mulfi și îndată ce se în- tărco d. Gavrilescu și Jonescu, le recomandă se taca totă, se mr sp/ie nimică în rapor- tulă toră de numerulă arboriloru, ci s? ro- porteze alte istorii se inventese niscai-va mo- tiVe pentru -desființarea Contractului. Însu-și d-lui tace, nu șioptesce nici chiară Ja ur*- chia Efbriloiuₙ faptulă ce se comise la Mb- rungțay^ voindă cea-a ce era fărte natu- rală, ca s^ nu se afle câ Eforia a fostfi în- ceîată de ămenii sei. Acestea suntfi vorbele • proprii ale d-lui Zâne, luate din articolulfi șefi. A i se silesce singură a r^solva ces- tiunea pusa pe acestă terămfi și recomanda advocațilorfi, dm raportul!! înginerilorfi, se scătă cum voi fi pai motive pentru resi- llarea ^ntractuluî: ryservându-și astă-felă dreptuliL de. aiși _apeca onestitatea sea scu- sându-șsxiă d-sea. a stă sinceră pentru E- forie, și de acea a a- și cferutti rdsiliarea con- tractu'TOT; d?râ IXta â lareta cum a fostă E- foria încelâta, șl rine suntfi adeverații loce- lători.. Cu tete astea, abusulă eră prea foare ca se nu se păta descoperi, și după sCse sep- temăni de tăcere in care d-nu Zâne se silea a-t da ua altă formă, a^u inveluicu atâtea feșe încălfi se fiă andțvoe de recunoscută, Eforii află, și Jfi somesă ca șerifi declare. D. Zâne se—ține tare pe lerămulfi seă are chiară ^uragiuhX a demonstra ca intere- sulu Eforii nu este aci; ca îndată ce se va da în svonfi adevSratulă abusă, îndată ce se va sci ca Eforia a fostă (ncelată de amplo- jații sei, ea va perde nea rabdătărp' Acâsl» d-lui Zâne. Și ce ar p putută procesulfi și va remă- e însa-șl narațiunea face mal multfi d-nu Zâne pentru a-și împlini iniențiunea sea? D lui a fostă celă mai fidelă espeutoră și aperă- toru aifi seăi nu a cruțată nimică pentru a se¹ împlini fapfiilfi |ș ta înlătura bănuiala. Credu acum că .datoria mea âncă este tmifli- nila și fia-carh lectoră își pdte da verdîc- tulu șeii tn cunoscin.ță de causa. Ingineră, C. D. Cotruciu> pRWteLț tOMUNEl BUCURESCI. La 19 din Qorenta lună fiindă a sie țin^ licitațiune în sala ospeluluî Comun^tt pentru arendarea locului Comuni de din dosului Cinaitiriulul ȘejbaniVvodă spre a se întrebuința la pășiu narea vitelortt și la semă- nături de legiuni pe timpulă fixatii pritt condițiunile respective. Suptâ-scrisuiti publică acâstți spre sciința tuturora ca, doritorii d’a a- renda ^isulfi locți se viiă la Primă- rie în arătata (^i pentru concurință. p. Primarii, N. Manolescu. No. 1011, 1868, FevruariU 5. Dedarațiunile de căsătorie făcute înain- tea oficiăruluî de stare civile din cir- cumsaripțiunea a V de la 28 I anuar iii pînă la 4 Revruariu 1868. D. Moritz Bernhard, israelită, zugrafa, din suburbia Olteni, cu d-na Roza Zanvel, din aceia sub. D Leibu Goldenberg, israelitiî, zugr ifti, din suburbia Olteni, cu d-ra Hala Isdrail Clein din acea su,Durb^ SE¹ E Sî C T Par E yEHE^ 18j68 îfLinte, uă casă a vândă șese od^ MARI pentiu stepănl, odăi pentru slugă și atenanțe, tdte fii bu- nă stare și O’uă ^oșițiune centrale.— Proprietarul^ unei asemenea casă este rugatu a se adresa la domnu C. A. R0SETTI. Doritodî «je voiescfi a lua cu arendă pe moșia Herestreu lăngă Bucuresci, venitu- rile uner mor cu patru pmtre, a heleșien- luT (pescele, ghiața, stuhulu, dreptulă deal- bită pândf veniturile carciumei și a po- dului pentru trecerea peste ezeturi: se voru presenta lâ domiciliulă domnului Paulă Cei- ■cheză strada Amili# No, 3 în jhță cu bise- rica Olari, 136 R0MA1WI.U 14 FEBRUARIE 186f DECLARAȚIE. Atacată în ondrea mea printrună înserată pu- blicată în No. din 9 Februariă 1868 ală triatului ,,Romanulă“ prin care se pronunță de pupilulă meă Ferdinamdă Mulhstein și pretinsulă seă advocată d-nu G. Andreescu diferite acusațiunl nedemne în contra persdneT mele, mă simțtt datoră căte Onor. Publică a desluși cum-că administrațiunea tutelil lui Ferdinandă Muhlstein îmi este încredințată de Qnor. Consulat Austriacă, protecția numitului, la care se I încredințeze că parte s’a cheltuită pentru învățetura' namentă cărorn le place $ se înverti în cercuiă ab- J Iși alimentarea pupilulcu, parte pentru plata de da-■ surdității. Friedrich Gaestatter. Itorie, dră sentința contumațiale pronunțată de Onor, j ‘ iTribunală în 3 Februarie anulă corentă fiindă su- IN PROFESORE de liwMe .fran- cesă, germană și română, do- reșce h lia IcCpuiH pKilieuîariâ. Do potd vedea tote actele atingătore de acestă afacere, pusă oposițiunel se va desființa negreșitu dedre-ce mijlocesce autoritatea lucrului judecată, precumă și multe alte escepțiunl peste ce se voră propune la loculă competinte. Aceste amă găsită de necesitate ale aduce la cu- noseînța publicului numai spre a nu se interpreta cuă tăcere într’ună sensd desfavor^bile, pe viitoră E INCHuMlAl, de acumi saă | c . opitropirtu minoriloru M^rcș u de la sf. Qeo ge o casăₖ dm ’ Hța Herăstiău tu dosul bis rici alb iburbi a pop i Cos na, aee ați stradă No. 76 su'i No 9, are 10 camere* du sn- H ^E ARENDAU de la Sf. Ghcor- louu, omhita urmării, cuhnie, grajd] «-glie Viitorii, in șm Mu^cini Gre i ghc Viitoră, in Mmalciwi Gin însă nu voiă mal da nici uă replică, ne-fîîudiî de precumu|și socotelile tutelil, și câtă s’atinge speți- demnitatea mea d’a susține polemie cu omeni lip- almente ^administrarea venitului pote orl-cine se se; sițl de primele elemente de bună cuviință și rațio- ritoriî d’a îng ipa unu as tucij pro- fesore, pentră lăte adu peptm nișa din etc limbo, se voră adresa hi vii oiiistriiț mir a: li mâuulw de șase caî, șopron» de două tră- euloî din Districiu Râjnimu-Săr.du s irî, podu pentru fină, pivniță harfe 1,800 pogăne avîndu 2 Mori. Do- mag.iz.i buue pentru lemne, podu ntorii se zorii adresa la Râmnieă pentru lisată rufele kotețu de zid ia D-nu Costache Datcu în Bu t- curie pavată șî grădiniță fdrtc a- propo de ealca mogoșăt. Doritorii resei la D-nu Nicolae SlănicrSnn, De vîmjare casa mea din Bucu- se putu adresa lu, Dimitrie Mărești rescî Stn.da Verde No. 4. Dorito- unu 14 din proprietari în Otelul Ceia i riî se voru idriBr Ia D-nu Nicolni de Aur o calea uiogoșăel vis a vis de I SlăuiciSnU Strada Ștuvem Vodă vis dc Visterie, dimiudța pănă la 10 a vas dc pasage. ore, sau 1» D un Gvorg ¹ Stăuulcs- Locotenent Colonelă, Slăniednu | 1N M.AGXSl'^ in fața Jm țel sf VAuUi, sUadr Cmolu sub No 1 4 în care asti“}i să întreprinde eo merciulu de cofetărie, rvîmlu și în- căpere iu dos'"’ precumă șl piv- niță încăpătăre; este d*t închiriată de la 23 Aprilie viitorii, anulu co rentu Doritorii să voru adresr Ia D nu Proprietari Nicol ,c Z Ghc- rasimu locuitorii iu Ctajulu dc snsu i celui localii spre a trali. No 52 3 3iJ. Anu 1368 __A n a «jrmi e sKE'M'l-'tiIEns 23 Februariu i . BURSA VISNEI NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI BRAILA GIVUGIU coiiAMB și vap6bk. GA BR. G1V Bârladă, S n.n frig 5 gr. R. Culafatu, noru gr<|dc supra seri Cahulu senin vîntu N. frigu 25 Februariu T. Oensr 8 gr. frigă b6re Slatina, ) Leova Senin vînt minus 9 gș FL. KR. Grâă eiacâră eal. I. chila lei 255---295 250 255 Corăbii sosite încărcate Câmpin», Senin 6 gr. frigă Caracal ) senină frumos G gr. Reni seni frig 14 gr. Metalice........ 59 20 H o h ’L •• 310- --- 230 --- 235 ,, „ deșerte Pitești, ) Boshctu ) Foliscli gr. 8 minus Naționale........ 59 55 ,, eărnăă „ f. , 206- _ 305---310 „ pornite încărcate C. Lungu) timpu frumosfi 4 gr Nizilă ger senin apele mici Cotoțanii 4 gr. miuus vîut N. V. Lose .......... 66 60 „ n । • >, 132 --- 225 --- 230 „ „ deșerte.. Adjud j Gâoțti, senin plus 2 gr. T. frumos senin gnr minus 1 ’ gr .Croditulă.....8^50 ,, arnăută ghircă...... 160-165 Vapărc sosite ............ Focșani, Senin, fărio frigă liniște Focșani, senin geriî 10 gr Dorohoiă 10 minus vînt semn Acțiu. bănceî 718 --- Secară ....................... „ pornite.............. Roman, minus 6 pr. senin idntă Giurgiu senio frig 3 gr. Mthăilcu’i senin vint rece Loudoii......... 191 70 Porumbă ....................... Șlepuri pornite și în- C- d" Vrgețu, timpu liniștită geru G Lungu timpu frumosă senin Argintă......... 116 45 Or^u ................................... cărcate la Sulina lașy, minus 16 gr serină liniște Pitești senin săro gr minus 4 1 Argi.înmărf. 114 25 Ovăsă .................. ......... Văleni săre timpu frumosă frigă Jiu ttmpu frumosă senin 2 g<. DueațI......5 68 Meiu ................................ Mărgineni semnă liniște geră Galați senină geră 10 gr frigă Rapiță ..... ................... Ploești timpu fremosă minus 3 gr. Srverin senin liniște 2 gr. plus Teeuciu timpu frumosu geră imn gr Vasiuiu vîrlu geră mare Bacăă senin noră vîntu min. 10 gr. Huși senin vîută frig 9 gr. DE ÎNCHIRIAT dc la »f Gheorghe, apartameutuiă de misă ală caseleru din podu mogoșăi în fața pieții Ministerialul de Finnncie, șapte încăperi susă, pivniță, bucătărie josă, grsjdă șo- pronă în apropiere de proprietară. No 61 Vas.iiă Breeianu. 10 —3