L ANULV ALU DOUE-SPRE-DECELK. ADWfâmiTONKA PASAGIULU ROMANI No. i ,-ț REDACTWNBĂ STRADA ACADEMIEI 22 DUMINICA, I’ «r jg. VOI £3 E ȘI VISH PUTE PE AMU............. PS S&SB LUN I....... .................... ps n* lună.......... SAFIT. vist. LRl NOU 8 *- 58 „ » 24 - 29 „ .. »2 - ¹⁵ •> — « CNC fSKMFLAKU 24 AIA xi PRNTRU PARIS PK TRIMESTRU ^FK. 20. •SW . . . . FIOR. 10 VAL. AUST. LVMJN^ZA-TE Șl VEI FI A"BOSAMEX^B, *XVÎ »T ți BrCLAXh A BF. AP SC₍CV ’i, t,; MISIE TIV’ IA ZIAHCLSl 15 PlSTmCTK' LA CORERFOXVIXȚll PtABlVtbî țl FW TORTA. - L\ PARIS LA IjfniHllAS-aALLROHAitN nrn nr. t a^cirxnf coml^ik x<» 5. AXONțlțUIlA Ll^U OR 30 L1TKRR. . 4® Mini 1S9RRTIVNI țl RECLAME, LȘHA 2 LRl 50 UI ATENEULU ROMANU. Astă-(Ji Duminică 1 I Februariu, domnulâ Ulise de Marsillac, va ține o conferință (tn mba francesă) despre; Rohdu mqerUorv în literatura modernă. S&RVITIU TELEGRAFICI) ÎMI HOMANILI/I, PARIS, 21 FebiruariO. yiariuiîi Epoque, Jice că, soiri particularie permită a afirma că bandele insurecționale, crescu pe tetă Jiua în țerele dunărene. Etendard respun^ându Nordului, (Jice că afacerea H?novriani)oru, a afectată rapor- turile Franciei cu Austria BnruresGT Făurarii. jj Desbaterea cea marc naționale, morale, politică, și din tete punturile de privire bine făcătâre — căci intraltu-feh1 nu s’ar fi fă- cută — începută eri In Senatu, a urmatu adi cuă tăriă crescfenlâ și lumina credemă vă s’a tact tu pentru toți câți au pututu a- sista la aceste doue ședințe, precurmi se va face, dupe publicarea proceselor 1-verbale pen- tru tetă țera. Ptnă se putemu publica și noi proccsele-vorbale se ne silimu a da sema, adi ca și eri, despre cele petrecute. D. Costa-Foru a disu eri că domnia-sea. aujindd că unii membru alu curții de ca- sațiune ar fi cerută, la unii proeesu alu șefi la acea curte, casarea sentinței curții apela- tive, pe motivu de „turpis causa/ a fostă tare mthnitO, indignată, că curtea a mai pu- tută mănțrne in sănuhl seu ună membru care ar fi invocată In favărea sea, pentru a dobândi casarea unei sentințe, cause rușinPse. Gercetândă Insă dosariele tn cestiune, (jise ca găsită că nu acelfl membru ală curții de casațiune a iavocată căușele rușinăse și par= tea adversă; leci, disc D. Costa-foru. cur- tea de casațiune nu are asupră-i uă aseme- ®e pata și ministrulă justiției este dovedită ta dată Adunării relațiunl neadeverate. Adi la deschiderea ședinței ministru justiției a- dusc dosariulă de la curtea de casațiune, ș’o- feri sonatoriloră a’lă vedP, spre a se con- vinge că la curtea de casațiune insu-și a- vocatulă membrului iei, a cerută casarea sen- tinței curții pe motivulu că tocmelele ruși- năse nu se ținu in s6mă ca curtea a ca- sată sentința pe motivulă de „turpis causa,„ și că prin urmare nu cea-a ce a disă d-nu Costa-Foiu tn Senată ci cea-a ce a disă mi- nistru tn Cameră a fostă adeverulu. După ce ministru Justiției dete aceste sim- ple esplicări. d. Costa-Foru se sui la Tri- bună și vorbi vră trei ore. In partea ân- tWa, după ce Începu c’uă Invocare, ca Ci- cerone tn discursulu seă pentru corbnă, care chiăma In ajutorulă seă pe deî, precumă d. Costa-Foru invocă bună-voință a Senatorii ort dechiară că nu se ocupă de persbna sea căci adeverulu triumfa că nu se ocupă nici de istoria căci și densa este une-ori pentru multă timpă neadeverată. vorbi apoi tn timpii de vre trei ore din care Anteia parte o cheltui spre a spune Senatorilonl cumă d-lui a fostă dată fn judecată de Camera de la 1R61 și spre a le citi piedarea dumisale la curtea de Casațiune. Cu acesta ocasiune Jise ca cei cari bau acusatu atunci mau venită la Casațiune se susțină acusarea oă Miniștrii cari aă venită in urmă, tntre cari și cei cari suntă adi la putere, aă ți- nută procesulu dumnelui suspensii la Gasa- țiune tn timpă de doui ani ș’acesta din pri- cină, Jice d. Costa-Foru, ca eraă toți ună băță mlădiosă tn mana Domnitoreluî. Așia dară d. Costa-Foru pentru a apăra pe Curtea de Casațiune dise că ’n timpu de doui ani ea nu a ’nficișiată procesulu seu ș’ală colegiloră sei; pentru a apăra, demni- tatea sea. onbrea sea independința sea, dise că tnfâcișiarea nu se făcea pentru că cei cari puteaă s’o grăbâscă eraă nisce bețe mlădib- se In mâna fostului Domnitoriă? penii u a da amiciloră sei politici de adi dovedi de stimă, diseci- cc‘ car> aⁱⁱ venițh In unna-i la putere mau împinsă pe membrii Curții d’așî împlini datoria, pentru ca fostă bețe mlă- didse tn măna fostului Domnitoriă. D. Costa- Foru in adeverii a voită a acusa pe unii din membrii actuali ai guvernului dară i s’a adustt aminte de d. lănBrălianu că cei cari aă venită atunci Sa putere, aă fostu d. Brăi- loiu și cei l’alțî era nu amicii nostrii politici; că d. Stofan (rolescu a venită în adeverii la putere, dară nu ioritatea Camerei era a ami- ciloră politici de adi ai d-lui Cosla-Foru, ș’aă datu Îndată unu votii.de neîncredere mi- nisleriului. Astă-felă dară, cei mlădioșî, aă fostu amicii politici de adi aî d-hii Costa- Foru și membrii Curții de Casațiune, și prin urmare apărarea d-lui Costa-Foru, a fostă uă acusare contra Curții ș’a amiciloră sei politici. Dup’acMa d. Costa-Forn veni ună minută la cestiiinea ce era în desbatere și rjjse: primo, că Ministru nu era datoră se res- pundă deputatului care ba interpelată de cătu Jicendu că va aduce ună proiectă de lege și c’atunci se va desbate cestiunea ș’astă-felă ministru n’ar fi comisă culpa de care este acumă acusată. Este ciudată d, Costaforu. Eri acusa pe ministru că calcă Constituțiunea căndă dicea în Senată că nu va respunde, căci cestiunea Gindă dată în desbaterea Camerei, interpelarea Senatulni ar rădica ună conflictă tntre ambele Camere; adi ’lă acusa ca respunsă la interpelarea unui deputată prin care ministrulă era și acusatu că nu-șl Implinesce datoriele» Dar, dacă Senatulu, căndă proiectulăde lege este deja dată in Cameră și n’a voită a amăna interpelarea, cumă 6re Camera ai fi permisă ministrului se nu respundăși se nu scapere, numai p’uă simplă promisiune că va aduce unu proiectă de lege ? Ș’apoi, una din cele mal de căpetenie acusări ce facă Senatorii ministrului nu este tocmai pentru ca dată acelu proiectă de lege, ce dumnGloră tlă nu- mescă antl-constituționale, și ăncă, cea-a ce este și mai semnificativă, antl-conwnfiona/e. C ’ Secundo a spusă dă desbaterile ce face Senatulă nu potă aduce unu conflictă cu Camera căci nu Camera ci ună deputată a facutu interpelarea, (le-i pasă d-lui Costa- Foru, că faptele suntă în contra argumen- tării domniei săle! Ce-i pasă că 76 de de- putați contra 36 aă aplaudată pe mnistrulu justiției ș’aă luată în desbatere de urgință proictulă ce a presintată; aci d. Oosla-Foru avea irebuințiă se suprime 75 de deputați și se Sase numai unul și i-a suprimată. Și pentrn ca se se sfiiască căndă nu s’a sfiită nici chiară d a d’a (jice, a. 9$ lorgu Dnmiteeseia. încăperi atașate de dînea, cu gră- VASELE năstre părintești din dină bună și înpodobită cu felurimi ''mahalaua Biserica Eni, suntă de de pomi roditori și neroditori din vîn$ire chavnicu. Doritorii de a le c®l® mai bunu nea mu ț laiu în mi$- cumpăre se voră adresa la D. Iot loeulu grădinen ridicată măgură și dacbe Doarogeanu ce șade în ma-. făcută pavilionu pe dînsa. — Dori- halana Oțetari ulița teiloră No. 38, torⁱî de a •* compera se voră a Frații Nieolae C. și Ion Banov, ‘dreaa 4a proprietarul® loru Dinii-. DE VINpARE 0HAVNICA.~ Caraolauuce șbde cu fAE VIN?ARE și INCHIRIATU . ..m , *“ același orașu Turnu-Magureki ■ ■ v ' In județul® leleormânu orașuln ae ia s». Gheorgta® vutoru pem No 69. No 73. 10—3^ B aE ARENDATU Moșia ViȘirem ■J'județu Brăila se dă cu arendă de la Sf Gheorghie viitorii- Dori- tori se potu cdresa la sub-BcristjlH strada Herestreu 37, în tote $ilel® dimnin^țn și săra, C Dendrino. No. 71 6—2$ g |E ÎNCHIRIAT” și VIN^aRE ¹ ydoue perechi case cu doue e- tagiuci, suburbia Mihaiă-Vodă str. Mihaiu-Vodă, No. 37. Doritorii se voru adresa la D-na Zoe Vasilin, totă la nnmita proprietate. No 65. 3—34. Ograda de Pește Mislea și Via din riî se voră te D-nu lenlae DE VlNpARtt OHAVNICA. In iudetuih Teleormanu orat Turnu Măgurele. Doue locuri în o- 1AE INCHIRIATU, de la Sîotulu rașă cari însum<5$ă stînjinî cusdrați । ' ^Gheorghie mă case cu doue e- Dig ARENDAT pe 3 sau 5 ani Moșia Kioibășești ce ’i $ice și IKiksaețu din districtulă Brăila cu începerea de la sf. Gheorghe anulu tru ori «e numefose familie, fosta eor®nt0, a a® adresa la D-na Elena casă a treposatei Zinca Văcăresc,a, , Bîbeatau, strada Mogoșdi Valea Popi. Doritorii se voru adresa Slănicdnn Strada Stirvciu-Vodâ vis- la sub-sorisulu fn Caraeală. a-vis de pasage. Pană Jianu. j Dosotenent Colonelă, Siăuicdnu fjE INCHIRIATU ?i ViNVARE j QH|RCA DE ,SEMINȚA ^doue perechi oMe cu cîte doue ₘₒșᵢₐ Drida districtulu Ilfovu etage cu mai multe încăperi, strada ' ₚUgₐ Mₜ>?ₜᵢₑₜₑₐ mal suntă de vîn- Sfiuțiloră, No 70, colărea roșie. ^ᵣₑ ₁₅Q cₕᵢ₎ₑ Oᵣf₅ gₕᵢᵣcă ₚₑₙₜₙⱼ Doritorii se voră adresa chiară ₛₑₘîₙțfc de primăvară. Doritorii se în acestă locală. S. Prodăneseu. | ₚₒₜ₃ „dresa acolo la Epislatulu mo- DE ARENDAD, de Ia Sf. Gheor- ¹ șiei, și în București la suptă sei ghe viitoră, moșia Mărăcini Gre- sulă, strada Colți No. 57. cuini din Distrietu Ițâmnicu-Sărată I. Marghiloman, fesoreț, pentră fote seă pentru una din aste limbe, se voră adresa lei adminiot' lațisan®? teiului □ IN MAGASIN în fața pieței sf. <-3 Antone, strada Carolă sub No. l i în care astăzi să întreprinde co- merciulu de cofetărie, tvîudu și în- căpere în dos’* precumă și piv- riță încăpăfore; este de închiriată de la 23 Aprilie viitoră anulă co- rentă. Doritorii să voră sdresr la D-nu Proprietară Nieolae Z. Ghe- rasimă locuitorii in etajulă de susn a cehii locală spre a trati. No. 52 3-3d- >■ B V.K «'«SSilTIJRt H J..CSKSJ «O ZW. "W ■ ME « Ana 1868 OHNEKVA ®17rw ■ METE»»«»OV 21 Fobruariu BURSA VIICNEI NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI BRAILA GIURGIU CORABIE ȘI V*p6bE GA BR. GIU Reni, timpii noro» ninsăre frigă 4 gr. R Adjud, nmsore, vînt, N. W. ^0 Febril» riu GăeștI, nor caldă, plus 9 gr R. Vaslui, ninsărc multă frig, moină, cătă ?L. ER. 250- 255 Corthiî sosite încărcate BălenI, astăzi a nins, acum sbre frutn Hușy timpu mole, căță Metslice....... o 7 60 Grâu eiacăr® eaț I. chila Ici 230 --- 235 ,, „ deșerte Mărgineni, cerul amestecat, pu. ninsăre Leova, noră cn zăpadă, vîut 6 gr. Naționale........ 58 75 n n » IL 305-r310 „ pornite încărcate Ploescî, timpulă frumos, linisce Cahulu, zăpadă 3 eentimetre frigă Lose............... 66 10 „ aărnăă „ l. , 225---230 „ „ deșerte.. Focșani, cald 4 gr R se topește zapnda Bolgrad, ninsbro fără vtntă CreditulQ........ 84 10 .. r >i ’■ »> 255---295 16Q-165 Vap6re sosite............... T. Ocna, cald 3 gr, R apele mici. Miițilu, timp potr ifouă nor, vint Acțiu. bănceî 707 --- „ arnăută ghircă. . 310--- --- „ poinite............... C d’Argeș, nor, moină, asdră pu. zapadă Berlad, noră fără vîntu, caldă Lonrlon......... 193 10 Secară................r..~........... 906- --- Șlepuri pornite și în- O Lungă, nor puțină zapadă, caldă. Tîrgoviște, timp variabil ninsorc 4 gr Argintă......... 117 20 Porumbă ............-.i... ........ 132 --- cărcate la Salina...... Pitești, tâmpiți frumos, cald 4 gr Jiu, cald 4 gr. eejnlu senin Argi înmărf. 115-25 Or sănătății, preservativuia cella mal sigura Sn contra epide- miilor și declarata superiorii tuturor ferruginâfielor cun- H noscute ți tn spitalurf și deaccademil. Numai eliasingurd convine stomacurilor delicate și nu provdcă coustipatil El 1D și numai elia singura nu 'negrește gura și dinții. ^LICSIRO D1GESTIVU DE PEPSIN GRIFOULT SI C⁽, PHARMACIANÎ LA PARIS âPepsina este o descoperire aciințiflcft nouă. Ea possedă proprietatea d’a înlesni digestiunea alimentelor, fără a obossi stomacul^ și mațele. Snbt influentă sa diges- w țitinile anevoidse, grețele, balele, rtglelil®, in- flammațiunea stomacului ș’a matelor Incefodă ca printr’unft fermecti. Gastritelle si gastralgiile ' cele mal îndărătnice sunt modificate repede. Amețelile și durerile de capfl, ce provinfidin digestiunl rele, dispari! Îndată. Damele vorh fi fericite să afle că, cu g întrebuințarea acestei licori delici6»eț disparil vtWîurile g la care sunt dânscle suppuae la începutul!! flă-cărH g însărcinări. Bătrlnil și convalescințîl voru găsai tntr’ânsa 4 elementul^ renărători! alb stomacului lor, si păstrarea 1 xiețil ș^’a sănătății lor. De mal multe secie, doctorii și tapiențiî s’afi sili® a găsi uă doctorie care să p6tă vindeca toate boalete de pieptfl, toate certcetările însă a& fost» vane. Cu toate acestea nisce lucrări noue comunicate de curCnd Academiei de Me- dicină din Paris și încercările cele mal serioase făcute In spitalul Brompton din Londra, spitalO consacrată espre» pentru tratarea ofticoșilor, ari probat că acesta teribilă boală a găsit un ce putințe in siropul Hypophosphitului ,de var, când ea r.u ajunge In cea dupe urmă periodă. GRUUULT Șl C', PHARMatllKI U PARIS CellO mal puternic!! curățitort! vegetal!) cunnos- F cutii, cellfl mal demni! urmași!! alin untului de ficatQ de pesce si cellti mal însemnatii modificătorO allfi ” umedelilor este, dupb părerea tururor Facultăților, Siro- ș pul!! de Hrean!! lodatfi allft D D. Grimault și C'. pharmacianil A. S. L principele Napoleon, Cereți prosper-- : tulO acestui esceWnte medicamentă! veți vedea într’ânsulfli approbațiunile cele maî onorabile alte celor mal mari medici din Paris. Intr®b«ințați-10 si ^eți fi sigur! d'a tămădui, sât! celii! pucinfi d’a modifica, .celle mal grave vătămări de peptli; d'a distruge în copii D vbstra, fiă călii de tineri și de delirați, șermenuli! vătămărilor lymnhatice și scrofnlbse, umflătura gbindurilor va dispărea, păltciunea, moliciunea cărnurilor și slăbiciunea constituțiunil se vorfl s«himb& în sănătate, vigbre ș. poftă de mâncare. Persbnnele mari cari aft unfl viciu, o acrim® în sânge, o b61ă de pele, buboae, mâncăriml provenite sân din moștenire, seh din tristele consecințî alle bblelor secrete, vortt obține o ușurare immediata, căci nu e Peltea, Salsăparilă, ori altă curațltor care sa se approple de efficacitaiM Siropului de Hreann lodatfi 5NJECȚIUNE ȘI CAPSULE VEGETALE ne M ITICO GRIIRAULt SI C⁵, PMARMâCIARI LA PARIS de Mitico, una arbore din cu frunde ut? uuu a. wiv u,ui iPerti, pentru tămă- duirea repede și fără oxcepțrane a scularaemnluî ș’s •cursorilor de ori ce natură, ®ră teamă de restringert de canalii sân de ’inflamațlunea mațelor. Cea mal mare parte a medicilor din Pans an renunciatfi la tbte celle lalte medicamente îndată ce a appăruttt acestă leacR Injectiunea se ’ntrebuințâdă la Începutul!! scursorel, Snu pricinuește nici dureri,ni<;I ustmml; Capsulele, tbte cașurile urnâo se prefera medicamentele interne și mal cu seamă în cele cronice și învechite ,cari aG resistatîi preparațiunilor de copatft, cubebh, s’altor injecțiunl metalice, care tbte sunt primejdibse. Între- buințare!® totO într’acelașiO tâmp® a acestor două pro- ducte, constituia o doctoria fbrte activă. Guturaiul®, Ca^arulft, Gripa, tușea. în- cetedfl îndată cu întrebuința rea acestui si r o p & , șt cei cari suferi de titmî găsesci un element!! sigura de vindecare. Se recomandă asemeneo bolnavilor să tntrebuînțede pastilele lui G r j m a u 1« șl «Q³. Acesta excelenta bonbonu se compune de două subs- tanțe fbrte potolitbre și cu totuia nesup&ratdro, ne con- ții ud opium. ăa®K".?s ADMINISTRATIUNEA Cn introducerea nonei țMariuIooi s’a ftpsatu precum urmezâ BUCURESCI Lei Noul Bani sisteme monetar*⁵, presurile JUDECE Leî Noui Bani anii , .. . ș£se lune trei lune u ă lună 1 and....... ș6se lune trei lune . u5 lună . Pentru Austria și Germania 10 fiorini argint pe trimestru.— Pentru Francia 20 franci pe Aitm'T? njBci si wiwSEsranrMdTwi Anunțiurl în Tabla IV, linia de 30 litere................... InserțiunI și rcclamede 30 litere........................... Repețirile nu se fac dc cât în condițiunile aci aratate și cu scă^eminte următâre trimestrh Lei Nuoi Ban 25g De 24 și 25 ori. . . 30| de 28 și 29 ori . . 35§ de 32 ori și înainte Pentru repețiri de 3 și 4 ori' 10^ De 12 43 și de 5, 6, 7 și 8 ort ..... . 15g ,de 16, 17 și de 9, 10 și <1 ori............20g 1 de 20, 21 și Pentru anunțiurl co se publică pe mal multe lune se faefl învoirf și redᵤcerl șî peste cele însem nate maî susO. 14 ori 18 ori 22 ori — LA MAGASINULU FXLLEANU ET IDNESCU — Recomanda penlnt postu, un mare asortiment mai bine aran ial ea tot dea una. stridii pntepele (de Halta), Icre negre moi prospete, tescuite, de Chefal și Stincâ. — Stacoji (de Constan- thwpol), ^lasline negre dulci și sărate; iHimâtârci cfle Rusia. CaracaUU nouâ, Halva de Indrianopoie cu miros de trandafiri, Vaoilie șî apâ de flori. Curmale barbarlne pe ramura lor, Struguri de Malaga, Imperiali, Pru- ne de Bordo, Ananas conservatei in cutii si canditu in bncâ(L Duicia/â de diferite fructe de Italia si Grecia Pesmefi de post de diferite soiuri, Smochine Alecsandrine. (Jleiu de finu de Brașov de nucă si susan, Unt-de- iemn de Niza si Grecia precum si Compot cu ocaua si in flacoane de diferite fructe. Sub-semnați, trage atețiunea Onorabililotu săi Chențî că va fi totu cu ac^ ași încredere, cu care iad onoratu și îu trecută, Pe carejcei cc au?avulfi ocagie a seîn- ’credința atîtu prin superioritatea articolilortț cîtu și prețurile cele mal moderate eerviciulu promptu și onești}. FILEANU et IONESCU. Tipografia C A. Rosetti, Ștrada Academiei, No. 22