ANULtf ÂLU D0UE-8PRE-DECELK. ADMlNISTWroNEA PaSAGIULU ROMANU No. . RKDACTJUim STRADA ACADEMIEI 22. SAMBATA, 10 FEVRUARIU 186?- VOIES'E Șî VEI PUTE PE S&6E WSL pe treIxuxÎ. • • Fv >î* LUKA . . • rxl) ESSÎirLAKU 24 BA TK FIOR. 10 VAI AUflT CAPlț. IST LEÎ NOUl 48 —v 58 „ „ 24 - 29* „ „ <2 — 15 '-1 ’ ... -5 1-^ 6 ANULU Articlele trămise și nepublicate se voră arde, .f- Redactară respundetoră jKugeuiu Carad» LUMINEZA-TE ȘI VEI FI RNTBU ABONAMENTE, ANUNțlUBÎ Șl RECLAME A SE ABB|RSA ÎN BUCURESCI, LA ADMINrBTBATIUNBA ZIARULUI IN P1STRICTK LA COBESrONDINȚlî DIARIULUÎ țl PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DAKBAS-HALLEGBAIN RUE DE L AUCIENNE COMEDIE NO. O A NUN IU BILE LINIA DE 30 LITEREI . . . ObaNÎ NBERTIUNI Șl R ȘLAME, L1NJA . 2 LEI NOUl ERATA. — In .proiectulu de lege pentru reformarea Curții de Casațiune publicată în Romămdu de eri. Ia art. IV din erore s’a disu „dreptulu de represiune asupra mem- brilorfi curții," trebue a se țjice „dreptulu de REPREHENSIUNE" (droit de reperendre). Asemenea ieri s’a presintată în Cameră si- tuațiunea și bugetulă generală ală ministe- riului de Fivancie 6ru nu a ministeriuluî de Esterne, cumu amu ^isu în darea de shmă a Camerei de ieri. DEPEȘJE TELEGRAFICE. (Serviciulu privată ală Monitoruluj.j PARIS, 19 Fevruariă. — Se spune de la Constantinopole că insurecțiunea din Candia prelungindu-se mereă a determinată pe re- presentanții mariloru puteri a cere instruc- țiuni ulteribre spre a ajunge la uă soluțiune satisfăcetbre. Midhat-pașa, guvematorulă Bul- gariei, va fi de sicuru înlocuită ț>rin Kipri- sli pașa. PARIS, 19 Fevruariă, — Gorpulu legisla- tivu continuă esaminarea legei asupra presei. S’a respinsă amendamentul» lui Garnier Pa- ges cerândă intrarea liberă în Francia a jia- reloru străine. Camera a mai respinsă mai multe amendamente în privința penalității pen- tru lipsa de cauțiune și vinderea Ziareloră pe strade. FLORENZA, 19 Fevruariă. -t- Gazeta ofi- ciale (jesminte turburările din Sicilia. In Ca- meră Rossi, spre a tace se înceteze cursu- rile silite, și spre a se plăti datoria către banca națională a propusă se se facă unu îm- prumută silită de 378,000,000. Minisliulă financieloră a respunsă că trebue se se a- stepte resultatulu celoru-l-alte proiecte finan- ciare înainte de a reveni la propunerea Rossi. NIZZA, 19 Fevruariă. — Betrănulă rege Ludovic alu Bavariei e fbrte bolnavă; uă a duoa operațiune este absolută necesarii. VIENA, 18 Fevruariă.—Eri ex-regele Geor- ge ală Hanovrei a celebrătfi (jiua nunței sâle. Numeroși Hănovresi au sosită qwin trenuri esprese spre a felicita pe regele la. banche- tulă unde a pronunciatu unu discursu dicându că speră a reintra în curându în Hanovra ca rege liberă. „Strămoșii mei, a adăogatfi, au cătată se părăsâscă țâra spre a o regăsi mai mare^o ' Q i LiBiost ¹''' ««m Bucuresci ₂₁ Făurard. * n Atracțiunea a fostă a(jl spre sala Senatului. Acolo, publică șî deputațî, iur atrași de interpelarea ce a fostă anunciată d. N. lonescu, că vă fa- ce ministrului Justiției în privința curții de Casațiune. Ședința a în- ' cepută prin depunerea de căfră d. ; ministru ală Justiției, a unui pro- j iectă de lege prin care cere modi- ' ficarea articlulu! 144 și abrogarea articlulul 155 din codulu civile, a- cele ndică cari suntă relative la drep- ' tulă ce se da Domnului d’a autori-* sa căsătoriele între veri și cumnațl. Venindu apoi la interpelarea d-lui Nj lonescu, ministrul^ Justiției ar- dusă aminte cumă a mâepută aoestă Gestiune⁻. Domnia-sea a fostu inter- pelată în Cameră de M. Gheorghiu în privința celoru ce se petrecă la curtea de Casațiutijș acusatfică nu ș’a împlinită datoria. Datoră a res- punde și silită a s’apăra, d. minis- tru a spusă în Cameră că nu pri- mesce a tf’ataca instituțiunea; a ar- rătată apoi în căte-va cuvinte că culpa nu este a Ministriloru, 'căci obligă pe Miniștrii a respunde la predecesorii sei s’au, silită a rechiă- ma pre membrii curții de casațiu- ne la legi și la datoria lorii dară c’aă fostă în neputință d’a dobândi celă mal mică resultată din causă că el au dechiarată că nu se supunîi de cătă propriei loră con- sciințe Deputatulă interpelatore, menționăndă căte-va din actele i- legall comise de către curtea de Casațiune, — între cari șuhă prQr cesă alu unuia din membrii se^ cunoscută suptă titlu de „turpis- caăsa,* — a trebuită se de espli- cările»pcuvenite, se se apere de acusa- reace i s’aducea în privința împlinirii dătorieloră sele și, spre a curma ce- stiunea astă-felă în cătu se nu se lovescă instituțiunea, se nu se iâ nici u^ otărîre precipitată și totă d’uă dată se se vindece și reulă, a disă căj în curând ă va presintă Adu- nării unu proiectă de lege pentru reformarea curții de casațiune și catmicl va da Adunării tbte deslu- șirile, ca- astă-felu dânsa, în deplină cunoscință de causă, se pbtă lua uă otărîre care se deâ deplină "sa- tisfacere pistiției. Adunarea a a- probată; Eri acelă proiectă de lege a fostă presintată Adunării Ea l’a primită cu aplaude, și 76 de vo- turi contra 36, au otărîtft ciacâstă cestiune se se desbată de urgință șin termenă de optă (Iile se se ter- mine lucrarea^ Cestiunea dară fiindă acumă tn desbaterea Adunării, Ministrulă se sili a face pe Senată se ’nțelâgă că interpelarea n’ar putea fiu-e de cătă se pue pe Cameră în eonflictu cu Senatulă, căci acesta ar da unu votă prealabile în acea-a-șt cestiune ce peste căte-va (Iile Adunarea are s’o otărască după ce va cerceta tbte actele. i S i- ai- • ;$ ' - Nu tu dară, (jice Ministru, voiu voi a fi părtașiu la ^cestă conflictu și d’acea-a ceru ca interpelatorele șertu, cumu cjiserămu Ministru, pen- tru a opri pe bătrânii «Senatori d’a nu sameți de furia junețel, le de- munstră că ori cumu ar procede n’ar face de cătu a provoca ună contlictă între ambele Camerl; că nu potă, prin auestu modă de cătă a preju- deca acjl, și n modu spontaneă, cea-a Camera are se judece peste 5, 6 (jile; în deșiertu, spre a stinge foculă pasiunii, le repeți că elă nu pbte respunde, căci nu voiesee a lua respunderea unul asemene conflctă; bătrânii otărîfă ca bătrănulă inter- pelatore, membrulă fracțiunii june și independinte, d. lonescu, se vor- bescă, se interpela și Ministru se respunijă. h Și bâtrănulu june interpelă, și fiindă că eră peste puțințiă a face altă- felă, acusă pe Ministru pentru c’a respunsă. Ia interpelarea ce i s’a fă- eutu în Cameră de cătră amiculă seu din fracțiunea independinte, o- norabilele d. Georgiu. Betrănulă senatore din juna frac- țiune, dupe ce spuse că nu apera pe membrii curții de casațiune, a- tacă apoi pp ministru pentru pro- iectulu ce k presintată Camerei pen- tru reformarea curții de casațiune, (licândă c’acelu proiectă de lege este anti-constituționale. Astă-felă, îndată D. lonescu, dovedi dătă de mare cuvântă avu ministru căndtta fostă (lisă că nu se pbte face interpela- rea fără șe prqjudeca cestiune i Ce se află în desbaterea Cambrel și prin urmare fără se nască unii conflictu între ambeie^corpurl, Dupe D lonescu veni apoi D. Costa-Foru care declară -oă suntă în curtea de casațiune membrii cari nu suntu la înălțimea loru, și ancă că daă sentințe conduși de frici. Dup’acea-a desvelui procesulu cu „turpis causa f și concliise ca și sascepte pînă Ce Camera va oțărî șl otărîrea iei va veni în* desbaterea Senktului. Cine însă mal puteai atjl se facă ca majoritatea bătrăniloră și înțelep- țiloră Senatori -se lase ca «rațiunea se dviugă iuțGa junețel! Se puse îndată desbaterea pe terămulti drep- tului ce are orl-ce delegată ală na- țiunii d’a interpela pe Miniștrii, și se invocă articlulu Constituțiunii care interpelările ce li s’ar tace. In de- D. lonescu, că ministrulă a violată Constituțiunea (landă Camerei pro- iectulă de lege pe care ea l’a trămisă de urgința în desbaterea secțiuniloră; astă-felu d Costa-Foru rădică con- flictul â între Cameră și |Senată, a- i tacă pe membrii Curții de Casa- țiune mal multă de cătă ort cine, îl declară incapabili, slabi, teri- torl pîn a da sentințe de frică, și le făcu tbte aceste, (jicâiadă că sus- ține Justiția la înălțimea ce ea trebue se ocupe. Dupacestad Costa-Foru a- tacă Ministeriulă întregă, cu cea mal mare violințiă și n termenii cel mal anti-parlamentarl; (jise că elă derămă tată, distruge tată, grămă- desce ruine peste ruine; atacă, des-¹ tulă, de limpede, maioritatea Came- rei și votulu universale și Afîrși depuiudă uă propunere supscrisă dedomma-sa, ded-niîBrăiloiu, Mânu, Balșiă și alțf douî sbă trei Sena- tori, prin ivire ceru că Senatulă desaprobăndă conduita Ministrului în privința Curței de Casațiune ș’a- mesteculă seă ca unu atacă ma- gistraturii, trece la ordinea (lilel. Dup’acestă clasică discursu ală d-lut Costa-Foru care a mai disă, „sldbiți-ne cu libertatea și egalita- tea dumniăvbstră,“ a vorbită epis- copulă Seri ban, ș’â arătată că Mi- nistrulă actuale nu numai n’a căl- cată legile dară, prin proiectulă ce a presintată Camerei s’a ' con- formată C’onstituțiunil care cere da tote puterile Statului se emane de la Națiune căndă toți sciă că ac- tuala Curte de Casațiune s’a compusă din „Camarila fostului Domnitoriă." A. D. Ion Brătiauu luă apoi cuven- tulu; aretă cuină cestiunea a fostă pusă afară din terămulă celă ide- verată și cumă preopinințil, și nu- mai dânșii, au lovită, .și forte pute- rică, și curte de casațiune și ju- stițiă, ș’au perdută 5 ore ou în fa- vdrea justiției ci a scandalului. Dup’a- cesta aretă cumă ministru justiției, tocmai pentru că voiesce ca justi- ția »e fiă în adeveru la înălțimea iei, a dată cestiunea în judecata na- țiunii, a Camereloră; respunse în trecătă la acusările nedefinite ce a fostă făcută D. Cost a-Eoni mi ni ste- nului, espuse care este programa mi- nisteriulul, calea pe care merge și (jise că, pe cătu timpă va avea încrederea națiunii, a Camerelor ă ș’a Domni- tarelui, nu se va abate d’uă singură liniă măcară din calea ce-șl are trasă și slărși e6rândă că Senatulă se se pronunțe. »)ra fiindă naintată, des- batereă s’a amănată pentru ședința de măne. Pe căndă dd. lonescu și Costa- , Foru, cheltuiaă în Scandaluri tim- pulă ce Senatulă era datoră se-lă întrebuințeze pentră interesele cele mari ale națiunii, aflămă că pro- curorele curții de Casațiune prin- tr’ună rechisitoră formale, cerea de la Curte a se da în judecată, pen- tru jalsiu criminale, unulă din mem- brii curții, d. Cnezu Cantacuzino, ș’a se elibera mandată de arestare contra acusatulul. Denunțiămă d-loră Costa-Foru, Ion Mânu, lonescu și Brăiloiu, ș’a- cestfi noă delictu ală ministrului Justiției ș’ală primului Procurore, spre a’lă avâ în vedere la acusa- rea din ședința de măne. Acesta le va servi măne spre a acusa și mal bine pe ministru că lasă pe procu- rore a acuza pe membrii curții căndă nu-șl petrece timpulă în socie- tatea Transilvania, mal cu semă căndu D. ministru din întru a ^isă a<^I în Senată, „că-I placă asemene petreceri și că respinge pe cele cu procese cu „turpis cau$a“ șicudes- baterl scandaldse." Aceste suntu în scurtă resulta- tele (jileî. .fi > ¹ * Măne Senatulă întregă se va pro- nunția, ș’apoi deputății și națiunea citindă și procesele-verball voră da verdictulă definitivă. S’asceptămă dară, căci scimă prin speriințiă că cel cari aă uă, adevărată credințiă, potă ascepta cu. încredere verdictulă națiunii. . e » ISTORIA TOLERANTEI RELIfilOSE IN ROMÂNIA.') -nifasne ret ăi cc c x Catddcismulu la Românii. § ²- ¹ SECOLULU XVI. ᵣ₊ Numele lui Negoe-vodă este totu atătu de poporani, totu atătă de simpatică, totă atătă de eternă în memoria RomănUoră, ca și suve- nirea lui Mircea sbă a lui Ștefanii, 1) A vedâ No. de la 2'yJIanuariă, 4, 6 și 9 Fevruariă. vedc pietricelele ce lucercii in fundulu ce’i pare atătu de apropiatul Fiă ca asemene flori se se adaoge adese la buchetu; fiă ca parfumulu loru se nem- cănte adese ori. In doue acte; întrunii speclaclu ce nu ține mai mullp de trei orc, autorele come- diei Strengarulu din ^aris, sciu da mai fiă-cârui personagiii alil piesei unu rolă în- semnată, complecta ; caractere tare pronun- ciatv, bine distincte și definite, d uă origi- nalitate ș’unil adeverii care proLbză cea mai adincă cunoscință a sufletului omenescu. Dar uă asemene piesă pentru a fi bine jucată, pentru a produce impresiunea ce produse în serata de care ne ocupămu, cere artiști ca FOsTÂ ROMÂNULUI. TEATRLL6 ROMANO. STRENGARULU DIN PARIS. Uă fibre albsă ce’mpodobesce și ““parfumă unt! buchelă întregii, ce abs6rbc totă aten- țiunea, cași căndu ea singură ar forma totă buchetulă, acesta fu In stagiunea actuale serată teatrale din 6 corentu. Și astă fibre nu șe va vesteai; oa va remănea multu timpu viuă, fragedă, prbspelă în amintirea publicului: viuă, fragedă ca ânima ștrengarului din Paris ale cărui lacrime nu erau uscate âncă, căndu facia-i se lumina dt? vesela’i vioiciune; cumu uă picătură de rouă tremură Ancă schtnteindu tn caliciulii. unei flori căndu radele sâreiui resârindii Semlindă pe câmpia înverzită. Astă amintire va remănea fragedă, prbspelă ca su- fletul». acelei june fete, atătu de incredetore în puterea nefalibile a adeveratei ambre ce’i âmplea. Anima, ratată de june și de inorinte de totâ ce este perfidii tn lume, in cătu ea lua cuvintele cele amorbse, ce resunaii la u- rechia iei ca uă musică divină, ca justa sprb- siune a simpțimânteloru unei ânime con- d-nii Pascaly și Velescu, artiste ca dbmnele Pascaly și Flechteumaher. In adeveră, cine s’âr putea opri d’a admira pe D. Pascaly stren- gară! pe D. Pascaly interpretă fidelă alu dra- mei teribile pe D. Pascaly dm Hamlet, Idiotulu, Gurieriutii de Lion. Cu cătu mai multă este mare și trebue aprețiuilu su- cesuld d-sdle, căndu fiă-care scie cu căte de- savantagie a avutu a lupta, căte. dificultăți a avutu amvinge. De uă statură înaltă, cuinii nu suntu Gamenii din Paris, câta vioiciune, cată sprinteniă, cate sărituri, căte ștrengării plăcute și naturale căte artifide ingenibse trebui se inventeze pentru a face se dispară aceslii mare desavantagiu! Cu gestulu ele- ganții, nobilă, tragicii alu‘ personagiului dra- fundată cu a sea. Sermănica! era ca co- pilulu ce se aruncă cu delicii! tnlr’unu păreți adîncii dar a cărui limpezire îi permitiî a maticii, cată talentă și călii studiu i-a tre- buitu pentru a părăsi acelă gestă devenitii 6ro cumii instinctivii, ș’a adopta mișcările, ca se dicemu așia, de maimuță ale ștrenga- rului din Paris. D. Pascaly c’ua faciă In a- deveru de aQlore dramaticii în a cărui buză, ua data ce e pe scenă, se vede în sînulu iei este unu băîatu veselii, sbur- dalnicîî ștrengarii de frunte, dar plină de animă, fragedă și desmerdătoril; elfi agiteză casa, aduce aci lacrimile ș’apoi îndată rlsulu cu atătă mai veselii și mai sinceră, cu cătă transițiunea e mai răpede. Elă-lu că vine; sărindfi căndu întrunii piciorii căndu înîral- tulu, trantindu ușia, cu capulu golu și cu perulfi in desordine; e muiată pînă la piele tremură de frigă, suflă în degete, schimbă din picibre, dar totu ștrengarii, nimicu nu’î răcesce vesela-i sburdălniciă; bunica e spăi- menlală, nepotul era se se ’nece în ca- nalu. Elă o rbgă cu frăgezime se’lu ierte, blândă și mângâietorii, dară totu d’uă dată face totă felulfi de fârse unui vecină origi- nală cu care ține casă rea. D. Pascaly e slrengară de Paris desevârșită, așia cumă n’a fostu nici uădată și cumfr pare a fi fostă¹ totă dbuna; este în adeveră copilulă des- mățatu, care SUrlnge cu iubite mincea și sflr- 16za sea, cu tdte că hainele ti-suntă prăpă- dite, cu tbte că șapca și-a perdutu-o ttf oa- nalu, fără se fi băgată măcaru db sbmă. amărăciu- nea sâu durerea, în ochii cărui-a se citescu simpțimîntele violinți ale dramei, reeși pînă la unu ore-care punții a da feciei sele spre- siunea sburdalnică și neastimperata a unui ștrengarii din Paris. Uă bunică betrănă bună, liniscilă și c’ua Anima frageda, iinpletesce la unu ciorapii: e. d-na Flechtenmaher; care., jcu 16te că nu esttf tnlrunulă din acele roluri in cari pote des- velui totă talentulu geu, tolu-și nu lasă alții nimicii de dorită de catu pucinii mai multă belrănețiă in vorbă ș’uă bimelale mai be- trănă. Ea împletește și vorbesce cmă in- duioșiate bine esprimală de artistă, de nepo- țeluifi iții, strengarulu, fratele junei Ire care se- adresâză. Fala lucrâză punsurite ce dă arâlă de la cele vorbe unii ângeru de inodoră, de fete, că- și res- d’ântâiu candore. de ambre, țifăi june desemiteză lamtesa lângă care Itjcrâză betrăna.—Eta tabloulă unei fa-i milie onorabile laboribse, In care betrănă ca și tîneră lucrâză .pentru a!și susține cu dem- nitate uă esislința onorabile^ Cine ar cuteza se viă a turbura pacinica fericire a acestei ^uuilie t și astă fericire Uu e monolonăț căci mică de dorită; în adeveră, elă este unulă din acele în cari d-na Pascaly escelbză; can- didă, timidă, incre^etbre ea este fata na- turei: nimiefi studiată ori-ce mișcare 6ri-ce cuvântă plbcă dinlr’uă impulsiune intimă a ănimei. Fericirea cași durerea iei suntă li- niștite și profunde; simpțimîntele cele mai puterice pară ascunse In dosulă velului în- douinței și recele! inoemței: ele se temă a se manifesta; cuvbntulă espiră tremurândă pe buze, gestulă se opresce înlănțuită de ti- miditate și nedumerire, singure schimbările involuntarie ale feciei probbză că uă furtu- nă teribile muge în sufletulă iei. Tbte a- ceste simpțimbnte suntu esprimate de d-na Pascaly tn rolulă Elizei, c’ună adeveră, C’ună naturale care merită cele mai sincere și căl- durbse laude Cine ar cuteza bre -se turbure limpezirea cerbscă a acestui sufletă ângerescu? Vai! nourulu negru acopere fără remușcare bolta azurie; suflarea tropicală arde fără milă dul- cea fibre a primăverei; torenlulă furiosu Buna lui soră Uă .scusâză, Uu Ingrijasce, li- niscesce pe bunica^n Ce bunătate ângerâscă ce frăgezime pe care nimicii n’o pole înver- toșia! Sermană fată! simpțimîntele tale ar pute face fericirea unei familie întregi. Darii vai! ele chiaru voru face nenorocirea fami- liei tale! Modulă in care d-na Pascaly in- ierprotâză acesta frumosă rolă- nu lasă ni- turbură fără cruțare pfreulă cristalină. Și sufletulă fragedă și iubitoră ală bietei Eli- tei este turburată , robită' de ună june bo- gată și nobile, travestită în pictore seracă, pentru a se putea Introduce în familia ono- rabile și muncitbre a bătrânei d-ne Meunie. Pentru a putea sevârși crima lui infamă; pen- tru a putea âduce, nenorocirea, rușinea, de- sondrea suplă pacimciriă acoperișiă ală se- 122 i ■ p HOMANULC iO F8BRUARTO ISC*. TI *1 « ₜa Bună e6ă ajțimede num^^nrie.' «IqjdMihaiă Vitezulfi, deși t_ ₓ ₍ .. ___ _____________ *"cipe n’a domnită nici macara „Ș&^ia, înEllsk ^în AcW% I w • v X a A 1 w _____ . „se ț&panijiș»- acestfl prin- „preună, ce cătesuntă în Evrcta i ani și n’a căsctgată nid măcar uă I singură victoriă. Amică cu tbte puterile învecinate, iubită ₍de către poporulă seă, feri- cită în sînulă familiei sale, trăindă i în pace chiară cu turbulenta și am- bițibsa boerime, elă n’a cugetată, ța totă intervalulă regimelul seă, de la 1512 pînă la 1521, d® cătă numai la înflorirea bisericel româ- ne, pe care o considera totă d’auna, mal multă pbte de cumă ară fi fostă de trebuință, ca uă parte integrantă diu eclesia ecumenică oriintală. Tbtă vieța lui Negoe-vodă se re- duce, mal multă seă mal puțină, la următbrea seriă de fapte evlavib- se, dintre cari numai uă jumătate ar fi fostă suficiinte spre a fi putută procura splendbrea canonisațiunil u- nul rege francesă sbă germană. 1. D’abia urcată pe tronă, îndată se grăbi a scbte în același ană uă rumbsă edițiun© a Evangeliulul, pen- tru care introduse atunci pentru pri- ma bră artea tiparului în România 1}. 2. Edifică superba biserică de la Argeșă, gloria architectonică a Ro- mâniei, seă mal bine dicândă, umilă din momentele cele mal strălucite ale architecturel eclesiastice oriin- tale în genere. 3. Scrise în limba romănă uă se- riă Me tractate de filosofia morală, conservate într’ună codice din seco- lulă XVH în biblioteca națională din BucurescI, și în cari la, totă pasulă, cu cale seă fără cale, trans- piră profunda preocupațiuue teolo- l, îl " . înQamb;uaia, în'EHspf dă ri . iria, în Macedonia, în Tetalia, înSer- vâagiă d’abia cunoscută până acum numără din generalului MihMă celăjdiplomată din causa confesiunii sb- au teritorii noștri, de și vieța lui a-jViteză aă fostă Unguri, brăsucce-'le? ■ • • • Nus Religiumea n’a jucatfi bandă în.,4bte elementele, din cari sorulă seă, Radulă vodă Ssrbanfi, „mia, în Lugdunia, în Peflagonia, „în Dalmația, și în tote laturile, de „la resărită pînă la apusă și de la pînă la mb^ă-nbpte, t6te „sfintele biserice le hrănia, și multă „milă pretutindene da, și mal ver- „tosă pe cel ce se străina prin pustie, „și prin peștere, și prin schituri, „fărăde nici uă scumpete hrănia" 1). Și totuși, ori cătă de devotată ri- tului ortodoxă. Nbgoe-vodă nu era nici d® cumă fanatică sbă bigotă, după cumă se vede forțată a o mărturisi însuși cronicarulă îuees- tiune, adăugândă Jndată după pa- sagiulă de mal susă următbrele ca- racteristice cuvinte: „și nu numai „creștiniloră fu bună, ci și păgâ- „ ni lorii." Pe noi însă; tn casulă de faciă, lăsândă la uă parte tbte cele-l-alte religiunl, ne intereseză rolulă acestui principe, în adeverii evangelică, es- clusivamente în privința catolicis- mului In 1519, șecjândă în scaunulă a- postohcă ilustrul ! Papa Leone X, pu care nu putea se nulă respecte se compune în genere celebri- principe mal puțină ambițiasă, dară nu mal puțină bravă, dete tetă ar- via Albanesă de origină, eșită din mata romănă în mânele unul Ita- liană de la Cremona, contele Atil- același familiă cu marele visiru Și- na n-Pașa, Brutti îmbrățișă de june cariera diplomatică, servind ti de’n- teiă Venețianiloră 1) și apoi Spa- nioliloră în negoțiațiunile loră la Constantinopole, unde le era de uă imensă utilitate nu numai prin fine- ța spiritului seăj ci încă prin cu- noscința limbel turce și prin legă- ture personale cu anal mulțl dem- nitarl al imperiului otomanii. lio Vimercati: „General Sergente Maggior del prencipe Radulo “l) Insă Brutti nu se mulțămia dea figura elă însuși în divanulă celă pravoslavnică ală Moldovei, ci con- cepu vastulă plană de a întbrce tbtă România spre catolibismă, în- demnând cu acestă scopă pe Petru celă Șchiopă de a finvita în țâră veri uă cățl-va predicatori icsuițl, niel oală mal mică rolă în acbstă catastrofă. Ună cronicară polonă contimpurbnă, catolică elă însu-șl, constată fbrte limpede motivulă fap- tului. Brutti fiindă milionară, îm- prumutase nesce bani lui Aronă- vodă âncă mal nainte de a ajunge acesta la domniă. Principele' Referi acumă mal bine a îneca pe credi- torulă seăₛ de cătă al plăti datoria. totala.......(i) In 1580, într’ună raportă oficială pe cari, negreșită, înaltulă cleră din Polonia, fbrte interesată într’uă ase- ală ambasadorului francesă în Tur- cia De Germigny cătră regele En- rică III ne întimpină de uădată ur- mătorulă detaliă biografică: ,,Brutti, ce fusese întrebuințată de ,,‘mpreună cu Don-Marillano, am- „basadorele regelui Filipă H, la îm- „păcarea Spaniei cu Pbrta Otomană, gică. 4. Fusese amiculă personală celă mal intimă ală patriarculul cons- tantinopolitană Sântulă Nifonă, care lă numia cu țfusipne j „fîiă ală seă sufletescă*! : Kwo|iaTwcdvi xixvov >2). (5. Nemulțămmdu-se de a înzes- tra cu bogate daruri monastirile mâne din Muntenia, întinse bine- facerile cele chiartt asupra sântelor^ locașuri din Moldova 3). tiimi.p 6. Ferindu-se de alianță cu uă prin- cipesă neortodoxă, luă de femeiă pe Despina Milița, fiica despotului ser- bescă Lază^ă Georgayiciă. 7. Cheltui milibne pentru susți- nerea aprbpe a tuturoră monastiri- loră grece din muntele Atosă, din Constantinopole, din Sinae, din le- nici chiară însuși Luther, unăam- basadoră romănescu fu anunciatu la curtea Romei presintându-se în nu- mele ambiloră principi, ce domniaă atunci în țerele nbstre, Negoiă-vo- dă din Muntenia și Ștefană celă Te- nără din Moldova. Scopul ambasadei era rugămintea de a fi inclusă România de’mpreună cu tbte cele-l-alte Staturi creștine la e- ventualitatea unei alianțe comune contra Otomanfloră; însă particula- ritatea, ce ni se pare a fi mal re- marcabilă în acbstă ocasiune, este că prb-ortodocsulă suverană Mă Țbr- rel Romănescl, de și amică ală lui Nifonă șj ală Greciloră, totu-șl nu Uita de a cere benedicțiunea papa- lă nu numai pentru propria sea per- isbnă, ceea ce s’ară putea socoti ca ună termenă de politeță, ci încă pentru ambii sd fii, pe cari îl ci- teză anume, eră capulă catolicismu- lui îl reSpunde: „te, fiii Bassaraba, „et dilectos filios Theodosium et „Petrum filios %t descendentes tuos etc.“ 2) » apoi arestat în Lezina pentru nesce propuneri, de aci eliberat după mdr- tea vizirului Mehmed-pașia, ,cise restituirea actualului Domn alu .Moldovei și, mergândti acumă de , curând în acea țerâ, primi acolo ,o resplată strălucită: ibisul ti pnn- ,cipe îlu făcu capă peste călări ine menea conversiune, s’a grăbită al trimite la cea d’ănteiă cerere. T6te piesele, relative la acostă mare afacere, suntă publicate în pre- țidsa colecțiune a lui Theineri In corespoudința sea cu nunțiu lă pa- pală Anibală di Capua, Brutti se întitulezâ: „Gran Camarier di Mol- davia et Capitano di Lapușna,“ eră pe Petru celă Șchiop îlă numesce și „și pedestrime, ÎI dărui venitulă u- „nel văme în valbrea anuală de #3000 galbeni, și’I hărăzi pe de a- „supra tbtă averea, remasă după ună „boeră, ce fusese esecutată pentru „uă crimă.. . “ 2). Etă dară aventuriarulă nostru, semi-albanesă, semi-venețiană, semi- spaniolă, stabilită în Moldova, la curtea lui Vodă Petru celă Șchiopă, asupra căruia esercita, firesce, tbtă iufluința unul vechiă bine-făcătoră și totă prestigiulă unul omă de- prinsă a, învârti lucrurile. Brutti era catolică declarată, și totu-șl nimene în tbtă Moldova, unde poporulă nu se prea temea de Petru celă Șchiopă, eră boeril îlă jucaă pe degete după placă și după voe pe acestă principe mble și speriosă, n’a protestată contra numirii unul papistașă la una din cele mal prin- cipale demnități ale țerei, fără a mai vorbi despre cele-l-alte beneficie ma- teriale, enumerate în raportnlu de Dară proba cea mal elocinte des- pre absoluta libertate a cultului ca- rusalimă, etc., încătă cronicarulă ᵣ__ ___________ ________ . ___________ coatimpurenă esclamă cu emfasă, tolicb în România în secolulă XVI, incureâadil șideeuaturândil uămul- ₑᵤ o i sr •> a i • i lui Bartolomeo Brutti, ună perso- 1). bchajfarvt Geschichte des serbis- r chen Schr^thums, p.‘ 124, § 23. 2) Engel p. 197. 3) Wickenhauser, die Urkunden des W. Moldoviza; Wlen, 1862, p. 77. ₒ 1) Archiva istorică, 1.1, partea 2, p. 147. 2) Theiner. Monumenta Slavorum, t. 1 p. 571. u î racului, Amede înlrebuințOză cele mai odib- se miZ’-tee. Eliza îlu iubesc din tbtă pu- terea ăni.Udi iei; vi6^, fericirea, cea mai mi-ă din cugetările și din mișcările iei suni pentru dinsu; ea este cu totuli a lui: cri- ma e sevărșită. Dară EJza e âncă fericită căci e creZafore. Cu fote aste gamehiil, printre nebuniele lui, veghiază cu frăgeZime asupra surei sble , elă este pe cale d’a descoperi bine este în rea- litate Amede. Printre mii de jocuri sburdalnice eli descbptă pe sora lui iubită ș’ascunde totă bunicuței, pe care pe răndă o esas- perbză prin strengăriele lui, ce nu mal ai margine, ș’apoi căndu o vede plângendi, a- nima’i bună se frăgeZesce, lacrimile ’i curgă, mângâie, sărută, desmerdă ca ună copilași supusă și căndă lacrimile bunicii, s’aă oprită atun:i, redevine din nuoă, ștrengari, o face a juca roluri tn cari frăgezimea nu are uă parte însemnată, silințele’! se resimptu. ctadii sărindu peste scaune, arunsandii sflrteza „som- ADUNAREA DEPUTAȚILORO. Ședința de la 9 Fevruariu. In ședinția de a^i D. Ministru alo Corner» ciulul și lucrăriloril publice a depusti pe biuroulu Adunării următârlele proiepte de legi. 1 Pentru podurile cu tacsă votatii de Senată. ■ir ii 2. Pentru modificarea legii Camerilori de comercii. n mal pomposă: „magnus aulae nos- trae magister.“ In Moldova se nu- mera atunci ca la 15,000 de ca- tolici, în cea mal mare parte Sași și Unguri. Bisericele loră posedaă în linisce, case, moșie, venituri des- tulă de însemnătate, precumă, de esemplu, acea de la Cotnarh avea anualmente peste 500 galbeni... 2) încercarea iesuițiloră nu reuși, de și nimeni nu s’a gândită măcară de al persecuta cătu-șl de puțină, ci s’aă retrasă iei ânșil de bună voe, vă^ândă cu mirare și cu nemulță- mire ună poporă estraordinară, a- supra căruia teologia nu producea nici uă impresiune, încătătbtă abi- litatea și tbtă retorica fiiloră lui Ig- națiă de Loyola se isbia în zădaru mal susăală ambasadorului francesă. In adev&ră, cumcă catolică eraă legalminte admisibili la tete func- țiunile Statului, pînă ce regimele fanarioțiloră n’a introdusă principiulă neromănescă ală esclusivismulul or- todoxă, dovadă este, că ună mare 1) Bidengeri țlistoriane sui tempo- ris; Lugduni, 1619 p. 2 83. 1) Charriere. Negotiations dans le Levant; t. 3, p. 913> nota. 3. Pentru organisarea întărâtatului pro- fesionale de agricultură. 4. Pentru înființarea unui porto pe tetă* mulu Romănă la Marea-NOgră. După acea-a Camera a procesă la dezba- terea regulamentului săi. contra stancel de graniță a indi- ferentismului. Brutti însă remase mare și tare în totă cursulă domniei lui Petru celă Șchiopă, mal cu sbmă de căndă ună vâră ală seu, anu- me Sinan-pașă, ajunse la culmea puterii pe lângă Porta Otomană. Iu 1591, peste ună-spre-^ece ani după sosirea acestui venetică în Mol- dova, noultt principe Aronă-vodă, numită în loculă lui Petru cete Șchiopă, porunci armașiloră ca se înnece pe Brutti în Mistru. Acostă oribilă mbrte fost’a ea bre uă pe- depsă pentru criminalele sâle unel- mentu mai maiate sburdalnictl, smulge la- crimi prin durerea lui adevărată, prin cuvemtu’i energicii, prin indignarea unui sufletu gene norOsă" in pictorițe vecinului pe care nudă roși contra unei crime lașe. Aci d-na Pas- afocționeză, făctadu’i totă feluli de farseJcaly este admirabile în durerea lei; publi- culi uita artista, elu esteasorbiti, ănima lui căndă sărindi pe masă, aruncându ruincea, rescolindă totă ș’apoi căndu bunica se su- peră punândă ochialarii iei pe nașă și ’m- pletindu’i .cu gravitate la cioi’Zpă; bunica pide, eli o serută și totă urmeză cu strengă- riile. Cine va putea aprețui -aci îndestuli taientuli d-lui Pascaly; aci smulgândi la= crime de risi, aci factadă se curgă lacrime de frăgeZime. se rlZă și eșclama; „a rtsăl“ sare de bu- surie jocă și stireagăriile lui suntă mai în- drăcite âncă. Ce se facă bietulfi băiatăl „cănii n’ari 11 afurisitele de bulevard,uri și camlurl ar fi omă de ispravă!” eleîlistri- că. Cere voiă bunică! se mai strengăriască numai uni ană. ș’apoi se face omi seriosu; dări după uni momenti cere douî ani, căci pite multi îî plac© â ștrengări și se teme cună ană numai nu’i va ajunge. Gfo® s’ur Câtă genețositațe tn ănima acelui ștren- garii elă venise muiati de tutu pentru că¹ se aruncase tu canali spre a scbte unu co- piii de 4 ani și la ocările- bunică!, gena» rositatea sea estremă, tli fiou i&ei nu creZă acestă faptă destulă de frumoși pentru adu spune spre situa lui; îli spune mai tărZiu ca uni simplu aezidinte factadi parte din cele-l-alte ale strengariitori lui. Ci pbte fi mai atingetori de căti acestă sublimă Ino-. rință a sufletului sui tnsu-și I p.utea opri d’a admira pe d. Pac^aly la aste ADANAREA ______ ir t.K tiu n SOCÎETAȚEI TRANSILVANIA PROGESU-VERBALE xi f Ședința l-a. Vineri 2 Februâriti 1868, ii 7 ore sOra, tn sala Ateneului RomănO. Președința d-lui A. PAPIU ILARlANtu fA vedea Nr. de la 8 FebruariO). .aii De la d. prefecții de Iași primisomti uă telegramă tn următOrea cofirindere!’ „safi vo- tate doue stipendie de cate doue mii lei de cătră consiliulă judeciand, peptrn douî t|- neri romani din pro vinetele limitrofe, cu con-' dițiuhe ,a studia in scOlele din Iașii; MS gră? besed a veanuncia spre regulare.'. Vă saluW/ (Semnatiî) prefecții Pastia. La acesta am rfespunsif oficiale din par- tea comitetului: । i „Domnule prefecții, am supusii In. dfțtă depeșia d-v.,. comitetului societăței ce am o- nOre a președea, și comitetu’t a dsefeu ca, pre de uă parte, se ve aducii cele mai viie mulțiămite d-v., d-le prefecții, șă tapegii consiliului judecianii pentru acostă faptă ,în adeverii romănă, tril pe de alta, se vârogu cu tOtă stăruința ca aedsti decisiune ad-v.₍ se bine voiți a o formula tn termini! urmă- tori; „Se acordă societăței Transilvania, suma de patru mii lei pentru ajutorulii student lorii romani, conformii StatutelorO sale." In cătii pentru motivele ce ne silesce a vg pro- tirl contra bisericei ortodoxe ? avut’aîpune acestă formulare, bine-voiți ale vedea ea bre în vedere cestiunea catoli-hⁿ aPelulă am făcuti și publicații către cismulul ? perit’a bre nenorocitulă 1) Spantoni, Historia dela Transil- vania; Veneția, 1838, p, 208,233. 2) Theiner, Monumenta Poloniae; t, 3, p. 5 și altele. bate durerosiî ca a nefericitei E ize. Biata belrănă bunică, ne sciindi tocmai de ce e vorba, doborltă de durere, ue mai avendăpo- puterea a suferi atâta nefericire, pare perso- nificată de astă dată în d. Fie Aitenmacher, dure- rea ce ea causăză spectatoriloru este năbușită. Simpțiminlele cele- bune ale vecinului origi- nali se descâptă în fada acestei nenorociri și căndă se reveteză frumosuli caracteră aii Istrengariului ce’to persecute, compătimirea lui La suferinda £,izei, admirarea lui .pentru lo- sifu, sunlu esprimate într’ună modă modă Dări ștrengar uli devine omif omi plini dq energiă și de vom»ă, atunci căndă des- copere nefericirea și desonOrea socei lui. Des- perarea lui nu sa esală tn sUuciumări zadar- nice; eli te uă otărire fermă, bărbătescăr va poslțiunl qpuse; căndi lăcrimăMi și mân- salva pe sora și pe bunica IuIk Astă transi- găindu cu IrăZ^i W “ acⁱ> deplasă Viune e sublimă,. Aci 4. Pascaly, dină mo- amica acestei societăți." D. piefecfâ me onoră cu umătorulu res- punsu: i -■ * vx j * ■ (1) Bielski, Kronika polska od 1587 do 1598-, Warszawa, 1851, p. 164. tremurăndiî. Eli! vine de se așâ^ă întrunii fotoliu, reZemăndu-se pe mâne, cu anevoința unul podagru ale cărui pictore suntd deja înțepenite. Cine e acești artistu î De la celu d’ăntCiU pași se pdte recundsce c*a creatii, c’uă rară fericire, uni rolu d’uă frumusețe deosebite. E. â. St. Velescu. Toți Sili ajută pentru a se ’nălța in acești roii la înălți- mea unui artiști de cea ânteii putere; Statura sea Înaltă, cu proporjun! puterice, feciasea pli- nă de virilitate și disimcₛlune, vocea sea sonoră, cărel-a scii a-î da cu multă justeță timbrali aspru, grosu și putericu aii unul betrănu militarii.— Generariuii, suptă uni esterioiu aspru, suptu aesce maniere țepene șî are uă ănimă forte nobilă, fragedă, bună. mulțămitori de d. Gestiani. Aci se *ncheiă actuli tateiii Amede este Hulă unui betrănu generării. Peruli vechiului soldată e albiti de ani și de suferințele ce’i causăză Paaile ce 16- a pn= mită pe cămpulă victoriei; elă se înaintezi înaltă și nobile, se rezimă pe uni bastoni, căci genuchieie 4 tremură și ’ld susțină cu auevomMă; podagra te-a stabilită;capua"e pu-₍ țină camă plecată înainte, căndă amintiri de glorie nuiiu ridică cu mândria, dări piep- tu’i largi e încă puterică și dreptă ca ală unui soldată deprinsă la focă; Tusa betrăneței însocjiace pasuiu lui cadmțatu dară greblă și simpțimtatele cele mai alese ; are orOre de fumurile lume! mari, și de vteța de moli- ciune și desfrânate ta care trăiesce fiiulă seă; dară și totă aceste simțimlnte suntă amărlte și asprite de suferințele ce’i causOză poda- gra. Purtări aspre și violinj, de uă parte, simțimOntele frumose, năbușise de durere de alta: a esprime de uă dată, cu justeță șl na- tutalfi asemeni contraste, 6că uni adeverati merită, eca uni frumosă talentă, ecă ce făcu d. St. Velescu. Generariuii, cu iile suferințele sele, are a lupta c’uă soră înbuibată îb îdeiale de nobleță și de castă, și care’I strica fiiuld pro- eurăndu’î toti feluli de ocasiuni pentru ase Strengariuli losifi jwrasea fi omi ș’a re- para onirea familiei lui. Eli trebue se yaZă pe tatăli lui Amedg. După mai multe aed- dinte, tn cari iii ajutară de minune ștren- găriele de cari nu se pite desface, strică uși, reslurnă lachei și In fine intră la generații. Acesta se supera, amenință și mănla lui este de uni naturale și d’ună adevără care tran- sportă cu totuli pe auditorii, îlă face a uita scena, ai părea că esistălaunuepisodirealui losifă, din parte’i are uni felu de frică, de timiditate strtagariască, esprimatăc’uă justeță admirabile; eli se speriă de privirea aspră a generariului, de Zece ori vorba¹! espira pe buze, emoțiunea M egie indouită: scopulu venire! lui, și frica de generării, și cu tbte aste mișcările de ștrengari, ^tracțiunile nu tnceteză, chiară tn spaima. In fine elă spune generariului nenorocirea lui, cu cuvintele cele mai injuriosă pentru fiulu seu, yare altă ma- nieră d*a se psprime generariuii Ui ascultă, și mișcările lui, feda lui, arită că uă fur- tună s’a ridicati tn sufletu’! indignati con- tra fiii miserabile. Joculi artistului e aci cu atăti mai superiori, cu căti este forte dificile» Genuchietei tremură mai tare, bas- tonu’i se agită nervoși tn mâne. Uni toreni s de simțimlnte se deseteptă tn ănima lui, ar? desfrâna mai multd. tistuli le esprimă pe tbte, și cu tbte aste nu uită nici ună momenti că este militarii betrăni; durerea lui in astă S¹⁶³- situațiuner nu te nici uni alti caractere de căti ace- r MANDLD 10 FCTRTÎARTD 1*6* „ItaffiSMÎ! ‘dlinfA M .âmiri ' : ine- ,î a’mi ad aomeîe societăței c® pra^aia^, le primescă cu o vilă rec oscipță, însă nu pentru ser- vițlulă meă care este atătă de însemnată în câtă nu merită vruâ mulțiâmire Ore care, ci pentru că ele ’mi vină de la d-v., și de la amicii d-v, care facă onbra numelui ro- mână. — Câtă pentru modificarea cP onora- bila societate cere a se face votului consi- liului juteâanfl locale, d-v., v»ți bine voi a tei că suplă semnatulă care de la începută cunoscea statutele acestei societăți, a și pusă îâtâ insistența sa, insa ira putută obține a- căstâ sub felurite cuvinte c«ire ar fl prea lungă â le înșira aicea și atunci nram mul- țămită a primi aceste stipendie in condițiu- nea ta care saă votată, ta câtă acumă nu și a regula ca din sum ru anii viitori, se va scrie tineriloYă că, jnte cu pași repezi. TOtă românimea trebue de pate mii lei se se rei aadâ partea cu- venita aceloră tineri. “ Lat acâstă adresa ©b portă data Noembre 1 867. am respunsu d-luî Prefectfl în urmă- tor u hă chipă „Domnule prefeclă „Suptă scrisulă supuindă Eomitelului so- cietăței, generosa decisiune >a consiliului ju- deșiană de Galați, amă primită însărcinare s en^i' ' i de câte ddue mii lei numai în-'sâ icăstă ; îtate bi tru atăta o potă aștepta cu sicuranțiâ dela.. și eminentă naționale, laacăstâ salutare frâ se mai păte aduce vom, și acesta cu sesiunea consiliului chisă și după lege vre uă modificare acelui atătfl mai multă cu cată judeciană se gâsesce tn- n*are a fi redeschisă de câtă la 15 Octobre 1 868. — Nu remăne dară alta de tăcută, de câtă ca onor, so- cietate se primăscâ aceste stipendie sub con- dițiunea sub care ele sau dată, și îndată ce buagetuiă va ti aprobată, se bme-voiți comanda sub semnatului doui tineri ta dițiunile cerute pentru a G așe^ay ta lele de aici, astu-felă credă că, deși a re- con- scb- prin mid’lbce diferite, totuși scopulă societăței va fl împlinită." Acestă respunsă ală d-luî Prefectfl de Iași l’amă supusă comitetului carele, ve^ându ca meeura luata la Iași, de și nu e ta totulă conformă, dară nu se pdte dicecăar fi con- tra scopului⁻ societății a decisă a se înțe- lege în privirea coloră coprinse în adresa d-lui Prefectu. De la d. Prefecții de Covurluiă, am -pri- mită următbrea adresă: „Domnule Președinte, „Qonsiliulu judeCiană de Galați, a înscris ta budgetulă seă silma de optă mii lei, subvenfiune anuale societății Transilva- nia, pentru ținerea la studie supdriPre a ottru studenți români, din Transilvania, Bu- fovina, Bănată, și Basarabia Conformă do- rinței șl însărcinatei ce am primită de la șnor. consiliă. am onâre de a ve transmite Aă dată cu acOstâ sumă de patru mii le flursulfl fiscului, partea de suhvențlune pre dtee luni din anulă 1867, încependă de la 1 tuliu, de căndă acestă subvențiune după tatulă consiliului urnteză a curge. Alegerea locului unde trebue a se trimite tinerii și a obiecteloră de studie, remăne la buna cum- pănirea a direcțiune! societăței Transilvania după nevoile naționale cele mai simpțile. — Totă uă dată am onPre a vă comunica, dom- nule președinte, că prin disposițiunile ono- ratei societăți Academice, cătră care sub- scrisulă s’a fostă adresată mai ânteiă în alta cestiune, sau acordată doue stipendie căte de doue mii lei pe ană la doui juni întru- nindă tete condițiunile cerute, și anume: Nicolae Oncu și Octavin Sorescu. VS rogă dară, d-le președinte, se bine voiți a Înscrie pe. acești doui studenți intre stipendisti! so- pa, pre de dă viie mulțiămirî veră română, se bine voiți a parte se ve adu cil cele mai pentru acestă faptă 6ră pe de alfa, s£ stărui pe lângă on. județiană ca acesta decisiune a sa ta ade- Ve rogă consiliu sa bine voiască a ua formula ip următorii termini: „se acordă societăței Transilvania o sub- vențiune anuale de optă mii lei, peutru a- jutoriulă studențijoru români, conformă sta- tuteloră știe." Asemine formulare este nea- perată necesari^, Motivele saă aretată pe largă ta apelulă nostru câtra amicii socie- tăței, publicată prin d^tie. — Incâtă pentru cei palru mii lei .ce ați bioe-voităi a ne tră* mite pentru cei doui tineri deja designați de societatea academică către care v>ați fostă a- dresatu mai ântâiă, Comitetulă societăței a decisă în modă escepțională, ca acești bani se se trimită la destinațiunea loră. âusâ d-v. bine-voiți mai ânteiă a scrie delegațiunei a- cademice că ați trânspusă definitivă acesta subvențiune societăței Transilvania. — Se în- țelege de sine d-le prefectă că pentru vii- totiă suma dc optă mii lei, ca tote sumele ce intră la societate, se va capitalisa conformă statuteloru care snntă recunoscute a^-umă și de înălțimea Sa domnîtoriulă. Vă rogă, d-le prefectă. se bine voiți a ne onora cu res- punsă despre mesuiile ce ondt. “Consiliu va lua în urmarea acestei adrese a npstre." Pîna a nu ne sosi ânca răspunsul- de la onor. d. prefectă de Covurluiă, primirămă chiară astă-di de la onor, delegațiune Aca- demică următbreâ adresă; „Domnule Preșidinte, Onor. Prefectură a districtului Covurlui prin nota No, 9756 din 3 0 Decembre 18 6 7 ne face cunoscută că a trimisă în primirea societăței ce presidațî stipendiele a 4 eleVi recomandați de societatea academică; și fiiiidă că s’aă și respunsă pe patru luni trecute la doui din acești elevi, și Nicolae Oncu, lei Octaviu Sorescu- lei , anume: adica lei una mie trei sute par. 26. Onor, societate ce societate întru cată uă va respunde regu- lată și comitetulă permaninte de Covurluiă, filndă-că acești doui stipendisti, preeumă ve- deți, numai întrună modă ;u totulă escep- ționalu se potă «considera ca stipendiat» ai so- cietății nOslre Acăsta este, domnii mef, starea materiale a societății; aceste suntă fondurile ei deja realisate* precumă și acelea ce are fondată speranțiă de a realisa. Precumă vedeți, sta- rea societății înfloresce. In totă casulă, ea a înlrăcutu asceptarile nostre dintru începută. țăscâ și generPsă a Romănilorb dî^ Dacia inferiore ti^re Românii din Dacia ^nperiore. Cultura va salva România, .Cândă te vei lu- mâna ol națiune Română cu tovățătura, cu luminatele fepte bună te vei uni;, mai alesă natiă pre pămăntu uu va fi înaintea ta, dise profetulă Qichindeală Cu deosebire noi, as- ta^* pjai fericiți, suntemă datori a contribui la luminarea frațiioră noștri de presta Car- pați. Luminarea loră estfe luminarea nășiră. Dar, suntemă datori, pentru că, cumă amă mai disă altă dală, o trebui se ui târnă vre prln telegramă către proșurorulă tribunalului Tutova ca să trimiță societăței IJstele pre- cumă și banii ce pbte va fi adunată repau- satulă pentru societate, și cari trebue a se afla intre efectele repausatuiuî. Procurorufă a 'respnnsft ca. efectele simtă sigilate, dară că îndată dopă desigilarea loră, vă mdep!tai‘ cererea făcută. V. Iu virtutea ^rl. 19 ea proclamă de membri torii domni studenți de Ut. b) din Statute ăi adunarei urmă- la umwsitate. L) 3) D. D. Tuduriu - D C. NnmianuJJ — P Festeu. VI. iTeședmte propune alegerea unei co- lu-a ală unul vechiă soldată. Sufletulă lui nobile admiră frumuseții caracteriulm acelui ștrengăriți, sufere de durerea lui, și bătdn- duse militărasce peste peptă esciamă: „are inima acestă băiată!“ Ganerariuiă caută cu agitare mi^lăcale d’a îndrepta reulă dară nu găstsce nici unulă; losifă nu’iu slăbesce. Generariulă declară că nu este mijlocă d’a spăla desondrea. Aluna ștrengariulă de- vine în adevără om; atunci d. Pascaly trebue admirată. Cu ce accente adevărate ale indi- gnării, ale desperării, arîlă generatiulă pur- tarea odidsă a fiului seă și ’lă mustră chiar pe dânsulu pentru despreciulă ce are de famiuele onorabile și sărace. Dară nobi- lele generării in locă d’a se supera d’atâla cutezare, admiră din ce în ce mai multă pe acelă deja, crima primi losifă. acesta băiată cu suflată mare. îlă rnbesce voiesce a face totă pentru a repara fiiului seă; dară nu se păte decide a propunerea de căsătoria ce’i o face Vine pe scenă și sora genarariului, o primesc cu cele mai aspre și mai militare ocări și imputări. D. Velescu pune ua putere în voce, uă justeță ta spresiune ș’ună naturale ta mimică cari nu iasă ni- mică de dorită. Mătușia lui Amedp rîde de ună „amorașiă“ 4ice ea. losifă luptă și elă pentru a îm- bltadi pe desprețiuitârea mătușiă; elă află că copilulă pe care Fa scăsă din canală a fosta ală iei și de astă dată nu ascunde fapta Conformă decisiunei Adunăreî din 22 Oct" cartea I a societății s’a tipărită gratis in ti- pografia Sfatuli|i. Ea coprinde fote lucrările societății, precumă și numele membriloră«for- mați și sumele intratei pînă Ip 22 Oct.an.tr cu t6tă esaclitudinea ce se pâlc cere. Membrii formați în urmă, șî sumele ce aă respunșă) se voră publica în Cartea fi. Membrii s’au pu- blicată adesă și prin $iare.‘ yimeloră, fără deosebire de partită, suntemă datori -a le aduce publică mulțămită pentru buna-voință ce pururea ne-aă aretată, publicăndă veri-ce lucrare a societății le-amu trimisă. (Aplause). S’a făcută sigiliulă societății conformă do- rinței d-v. cu columna lui Traiană. Am gă- misiuni de celă pucmii trei membri din si- uă dată că de acolo, din famtrulă Carpii- adunăieUgM^ se pOte Omeni spe- lorii sempiterriî, aii venită și Negru și Dra- goșiă vodă. Și pururea trime să ne adu- cemiț aminte ca acolo e câmpia unde Tra- lană a învinsă pe becî&ald, campi tataie unde mai ta urmă Mihaiă Vităzuld a murită < v • I •b mdrte âncă nereebunată. (Aplause ejtusi- fi ' 1 astice prelungite.) ! II. După acestă dare de sâmă, d. președinte conformă art. 2 4 dta Statute, propune ale- gerea a trei secretari din sinulă Adunăreî. Adunarea decide ca dd. secretari ai adu- năreî culă silii de cuviințiă a primi anulă M.DCCLXI care (Aplause). S’aă tipărită dunărei. Dreptulă de respunde la an Diplome pentru Dac. Rom. Chr. 1867. membrii a însoțire este nemărginită în D. precedente se urmeze a-și ocupa lo- șl la acAstă Adunare. ni Președinte propune în numele domi- . 666 26 • ⁶⁶⁷ ~ 1333 26 trei deci și trei, presidațî, va bi- ne voi a înapoia suma de mai susă in pri- mirea d-lui larcu Consilierulă delegațiunei, de la care va primi și recipisele, remăindu pe viitorii pe săma societăței Transilvaniei a continua cu rcspunderea etc. (Semnați) Președinte I. Eliade R. Secretariă LaurianH. Noi vomă înapoia Delegațiunei Academice suma ce deja a răspunsă aceloră doui tineri, vomă trimite tineri Iotă câtă li se mai cu- vine pentru anulă corentă. Restulă se va capitalisa conformă Statuteloru. In cată pen- România Cu tdte acesta spre a da mai multă tăria șl autoritate societăței, Comitetulă a găsită de cuvimțiă a supune recunosceru M S. Domnitoriului Statutele Societății. Măria Sa, prin decretă domnescu, publicată îu „Moni- torulu Oficială, “ a bine-voită a da talia sa aprobare și recunăscere Statuteloră Societății Transilvania. (Aplause enlusiastice) Societatea năstră a câștigată nume te tate părțile locuite de Români; ea a dată uă nouă impulsiune la formarea de alte asemeni so- cietăți. Junimea romană din Wiena a for- mată cu începutulă anului corentă, Societatea România. Președintele societății România din Wiena, a invitată formală la uă petre- cere dată în folosulă acestei societăți, pe pre- ședintele Societății Transilvania -din Bucu- rești. Invitațiunea se află ta dosariă. Asociațiunea transilvană pentru litera- tura română și cultura poporului română, publică uă fbiă a sa, care conformă deci- siunei comitetului din Săbiiă, a primită nu- mele societății ndstre. Dă porespondinț^ con- fidențiale a urmată în aepstă privire între d. Barițiă redactorulă foieî și întrb mine. Și ta’am încredințiată că n’avemă de câtă a ne felicita că foia societății de peste Car păți a împrumutată numele societății ndstre. A- cestă nume are acolo uă importanțiă mai mare decătu lâ noi: elă este unu nou re- sunetă ală protestului română pentru inde- pendința acestei provincie române. (Aplause enlusiastice;. Societatea nâstră;merge și va merge îna- tetului modificarea art. 12 din Statute, ta sensulă următoriă : Fiă-care membru ală so- cietăței e datoriă a respunde de uădată doui- spre-dece sfanți pe ană. Bine înțelegăndu-se că sume mai mici se voră considera cadară; eră cândă cine-va va îndeplini sumă de 12 sfanți pe ană, rânduri rânduri, devine mem- tali alu societăței la completarea sumei. Adunarea primesce achstă propunere se IVi In virtutea art jl 9 lit. c) din Statute, proclamă membrii ai adunăreî următorii domni; 1) 2) 3) nisie D A Sihleanu, Focșani; «lei 3ĂL D. B. G. Popovicî Wiena — Pre-săiUția sa Episcopă Dio- Buzeă, care, pe lângă 38 4, a dăruită societăței cărți în va-, lOre de lei . , . . . 4) 5) 6) 71 8) 8) 10) 12) 13) 14) 15) D. 41t D. T. - G. - P. Veisa, București’ Bursanu Cernătescu . — Hagi Theodorachi . — Ion lonescu — G. Chițiu, Crafova . — ■ G. F. Robescu . — N. Vngurănu . — T. Theodorini . . — P. Opranu . — C. D. Otetelișianu — Dlmonisie, deputată w 861 384 960 411 384 41 1 438 1008 378 378 34 4 38 4 ““384 ciali In ma.lerță de pomptabilifate, pentru o saminarea socotcleloră 4» la 22 Oclombre 1867 pînă astăzi. Făcitadu-sc aleger*. președinlelfe procla- ma de memtaf ai comisiuhei |>e dd. căpi- tană Horadianu, comerciantă G. Bursanu, A Adamescu, D. G. Mnnteauu, și prof, St. Mi- chăilescu Comislunea e invitată a prepara seă pentru ședința de mâne Ședința se rădică La 9 */, ore Dată ta București, 2 Fevauariă sala Ateneului Română raportulă sera 1.868, în Președintele societăței, A. P. Ilarianu. Secretarii adunăreî, P G Cetațianu, G. Comsia. M Slrăjanu. -o’ D-lul Redactare ații jianului R0MANULU. Domnule! Amă aurită de la- mulți că eă frecă de autorulă polemicei asupra d-lui blicată în gazeta: Perseverența. Nu este adeverată. Nu amu scrisă nimică nici contra d-lui Davila. în nici uă tatdrcerea mea ta țără. Regretă președinte arată că repausatulă pi- rintele Târnava, înainte d^ plecarea sea la Barladă, unde o mărte subită ’lă răpi din midloculă nostru, respunsese socielăței 38-4 lei, și luâse cu sine mai multe liste; că în- dată ce a aflată de măr tea sea s’a adresată Davila. pu- pentru nici gazetă de la că nisce an- tecedinte superătPre aă făcută pe mulți să bănue uca ca acesta. — Amă ună obiceiă de la care nu «ramă abătută nici uă data a- cela de & subscri articulele prin care atacă persbne, ori câtă de susă ară fi puse acele persbne. Amă roșită totă d’auna de ideea d’a me ascunde suptă masca pseudonimului. Dacă mă înduplecată a insera acele ar- ticle, me că mi S’aă promisă probe pentru susțtaerea celoră coprinse: promisie care nici pînă acumă nu ’șî-aă împlinit-o. Aetie articte du suiată ale mele, căti că nu me puteamă pune în oontra jicere cu cele publicate de mine în gazeta Dămbovița, prin cari apăramă pe d. Davila de atacurile pri- mului-ministru Cogâlnicenu. D. Davila de atuncea și celă de acuma, pentru mine es- te totă același. Dacă pună întruă cunip&îă binele ce dom- nia sa a făcută României și întreită cum- penă reulă ce a causată unoră Individe prin violința domniei sdle, ca Română fi ertă a- cestă răă: fără se încetă âose, ca simplu individă, d’ală aminti. Apoi este și prover- bulă: „Năravulu din jirare lecuire.u Dacă iacă numele autoritară aceloră arti- cle, printracăsfa nu vreă să’mi daă aeră de stoică luâdă iftupră’mi respunderea; ci credă cavaleresce că este bine se lasă sarcina d’a se numi înse’și la timpă. Bine-voiesce, domnule Redactare, a primi cu acâstă ocasîe espresia simțimîntului de stimă și iubire ce amă pentru domnia vpslră Grigorie H. Grandea. Boburesci 1868 Feurară 7. lui. frage^esce pe nobila dâmnă, care promite protecțiune dară ride de propunerea de că- sătorii. AcPsla irită mai multă pe geneiariă; e*ă cauta mai cu stăruință âncâ mijloculă d’a repara reulă. losifă a remasă gânditori; cu ochii nemișcați: elă cugetă. D’uă dată dă uni țipetu veselă, sare, se arunci spre jișiă și despare prin salturi; i-a veuiii uâ ideiâ subită. Este cu neputință a se es- prime mei bine decală cumu esprimă d-nu Pascaly astă situațiune; asta ideiă subită ce ilumină ca urni fulgeră spiritulă lui losifu. Amedp vine; la vederea Alaiul seu, ma- nia geaerariului ajunge ia culme, și m -a- celă momentu arlistulă trebui se simpță bâ- tendă în peptulă seu ânima acelui părinte, căJ> altă-feli era peste pulmₜă se’lu taler- preta-atĂxă de bine. Gurpuiu sei ie uă vi- gbre nouă, pe care i o dă mărimea dur erei știe elă aruncă cu furia bă₄iulu pe care se rețjima. Tremurulă lui nu mai esje de po- dagru; este fioruli desperare! d’a vedea pe fiiulă seă tîrîli ta nartiuiă crimei; elu este 6ră generării în luptă, în luptă cea mal te- ribile; in lupta contra viciului care a per- dutu pe copiluli seă, ta luptă contra ger- menului crimei care a fostă depuse ta âni- ma fiiului seă de uă societate stricată, de unu mijloci coruptă, ș’aceslă lupta este în cuvin- tele, ta mișcările, ta vocea, în gestulă, în taiă ființa artistului. Generariulu smulge c’uă mânia cu totuiii niililariă ordmuiă legiune! de embre de la peptulă fiiului seă, căci e nedemnă d’ală purta. Fiiulă umilită, zdrobită, rocu- nbsce enormitatea crime! știe și jesâ, jurăndu că va fi omă. Mătușia rămâne și primesce i remâșița mâniei păpintas 1; imputările cele mai aspre; uă nemitasa, dară fruntașă lețiu- ne asupra acea-a ce este și ce face nobleță, 6ră nu deșertăciunile cari împlu, capulu iei. Aoăsiâ scenă esie admirabile și d. Vetescu ar fi făcută fericită pe autortie piesei, dacă acestu-a lă-ar fi ve^ută. Furtuna se stîmpărâ; generariulă as linis- cesce; dară 6că losifă alergând ă veselă pe vdrfută degetetaru. — Tu escî? îlă întrebă generariulă. — Ba nu eă, domnule generariă, sora mea. Am adusu-o. — Șialergândă de la uși^ ia generării și de la generariă la ușiă, elă face pe timida șî nenorocită fată se main- teze. D-m Pas.aly este rapitare de naturală și de candbre ta aslă steni. — Mi-ai spusă, 4ice ea tremurindă fratelui seu, A mă a- duti ia uă dâmnâ. — Nu e nimica, nu e ni- mica, respunde losifă, uă dOmnă săă ună generării betrăni totă una este. Este impositile a descrie aci joculp acee- toră trei artiști; {ie d’uă Mrte losifă, fe- riziti d’a vâde pe sora lui bine primită, se depărtază discralR, și fatendu totu felulu de ștrengării tăcute; pe de alta Eliza timidă, speritadu-se de privirea, de vorbi geperariu- lui; și generariulă frăge^endu-se din ce în ce mai multă la narațiunea nenorocirei junej și fruntașei fete. losifă veselă, ^taengșră. sora lui spițue iju durețe geperariului 'Că A- mode i-a promisă gțp va lua d&> socia și elă găsesce ca e oportupă se spuie că lui pi promisă bilete de teatru pe cari nu, \le-a dată. Acostă Jrumdsă scenă, jucată cu atâta ₜ‘. tațentă dă cei trei, artiști, avea atătă farmecă, li):ățu or^ cațe’și opria resuflarea pentru a nu perde ună accentă, unu suspiiifiDARG QMUMi)l8 Generariulă iubesjfe deja pe Eliza. Daiă vine mătușia lui Ameie; ea dâ uă pungă cu bani lui losifă și promite ună locă de «vităre Elîzei rătetită.Tbăifă surprinsă, te mii ântei ă punga, apoi căndă astă femeie îi spune ca-i plătesce astă-felu crima nepo- tului seă, elă redevine dta nudă mare, din nuoă omu, aruncă punga cu jndignare și desprețiă și dobOră cu crunte imputări pe mandra ddmnă. D. Pascaly dră șa redică aci la înălțimea unei inspirațiuni adeverate. In fine generariulă îlă liniscesce; elă adoptă pe germana Eliza. 0 va lua, dic® dd, ț^ră unde ea’i vă 'tjlt va îngriji de dtasulă. E- liza e fericțită. losifu sare ca. ună nebună. Dară 6tă că vine Amedd; elă implora erta- rea tatălui seu. îi dice c’a intrată Jn ar- mată și că va trai ua vteța laboriosa, ono rabîle, pentru a se face demnă de părintele seu și de Eliza pe care o iubesce. — Țotă mâ iubescel esciamă dulcea fată. Generariulă spune fiiului seă că e mulțămilă de dinsulă. și’i redă ordinulă legiune! de onPre pe care i^lă smulsese, apoî îi Jlce se mergă se’și facă ună nume ș’uâ posițiune prin elă ta- su-și, și căndă va reveni, atunti se’i c6ră mâna fetei lui Eliza, și numai dacâ’lă va găsi demnă de dtasa i-o va acorda. Mâiușia se scandalisPză și se opune; generariulă se mânia, și pentru a tăia scurtă, 16 pe Eliza de mână ș’o aruncă în braciele Iul Amede....... Crima e reparată. Eliza și Amedă sunlă fe- ritiți. Doue familie sunlă spălate de des- onbre. Amărea adeverată și puternică a în- vinsă, este resplâtită. Desfrenarea e coresă prin amPre. Prejudiciele de castă trimisa dra- cului; căci geperariulă, esasperată de fumu- rile sorei știe, îi strigă c*ună accentă cu totulă militarescă: — Du-te la dracnî! losifă nu’și mai afla locă de fericire; se aruncă pe canapea, rîdicăndă picibrele ta susii de mul jma de ori sare, sa asvîrle; re- devine ștrengari ca mai nainto, — Da tu ? l,țu întrebă generariulă, ce ceri ce potă face pen- tru tine ? losifu cere cu sfială sen dfe voie se’iă serute; voia ’i este dată; elu se răpede și s’a- cață cu mânele și cu pieibrelede generarifl. Sprintenă strehgaru la versta d-lui Pas- Paly! Și solide pictare de podagru, are d. Velescu! 124 ROMAW.j 10 FEX.UARÎU îSgg ?A PBT HA RMONICA I Dimii ’ En ir6‘re l»Memfî fa= hailaua Oțetari ița . fior N - ,1 H ₘili* Meleneorașu, Astă$-g| Frații Nicolae O. si Ion Bauov, SAMBATX lOFEBR^W declară în publica, că firma wea j jlS~AMNDĂWli^U^ ULTIiU BAL MâSCÂT d "rT* avⁿtfⁱ,Brăⁱ¹⁸* dâ.Mⁱh' Cei care bl awutu membrii |MlS i ⁿⁿ Dumitreseu.! dₐ iₐ gf Gheorghte viitori- Dori-| T®™ fi introduși sub garanția membrii®⁷; j ^°' ' V ^rg¹¹ D.nmitreaea. jtori se pată cAresa la sub-scrisul® E INCHIRIATU și VINțJARE l VIN^ARE, Moșiile mele din ¹1,800 .pogășw avîndu 2 Lls® )o- tlone peruci* ras® eu doae ®- M^județulă Aigeșu, auume: Valea:’ritorfț ee vorS- Wri'sa la rlâmnicu urî, suburbia Mihaiu-Vodă str. Rea, f» apropiere de Hteșff; Bo-¹ ta D-m Costaehe LMeț în Bucu- tagiurî, suburbia Mihaiu-Vodă str. Mihaifi-Vodă, No. 57. Doritorii se voru adresa la D-na Zoe Vasiliu, fi introduși sub garanția membrilor;₍ î ise trebuiesc® laateînaict ti ®te e 4 Pnrvin I in L- H«restreu 67, în t6te $ilele de Intrare — Prețul este cel v?.. itoi. ■ • VUlilD LlpCZyilSKI ț^. ) dimhindța și't ■». C Dendrino. • 'Pentru familie eâb 1 . iu. țțiunl în limba francesă, germană, No. 71 F ntru o singură personă 7 sfanți, italiană și y , sa. Asemenenea se «"UE VIN^ARE și 1NCH1RIATU I n lipsă de casă speciale se gă- angangie ca corespondentă, să® con- Ude la Sf. Gheorghie viitor® pen- sesce bilete la Domnii tabilfl. A se adresa la Magazia d IjL «a »• 11 iiefuV IF .n-n—' i. a m , totu la numita proprietate. No 65. 3 — 3$ 6—2$ Hoetsch et Muller, Gustav Rietz, Lucasiewies vise-vis de Teatru. Georg Junghznr. Adolf Uirich V. No. 38. Fialkovsky Inceputu belului la 9 orc. 6 — 2$ No. 70 1$ Comifttulu dCASELE ndstre părintești din Coema. '• mahalaua Biserica Eni, suntu dc adresa tru ori ce numerăse familie, fosta casă a reposatei Zinca Văcărdsca, dm suburbia popa C'jsma, strada 8^E 1NCHIMÂTU Birtulu din ^'Ulița Covacii No; 7, de la St. Gheorgic viitoră cu pivnița încăpă- tăre de 14 buțî dc vină. Dorito- rii se voru adresa la Proprietarii. No 57. 3—3$ nesei și Zărnești M®m; V£ O V "«pQBctJa D-mn Nicolae Slăujcdnv. ’s $io® și hradu, precum® șa o pe- j De vîn$i M IN PROFESORE d® linsb&b ; <^cesă, gemsnă /oteftEiă, resise v. da &c iun! p»rfiguSarie.- Do ritoril d’a îngagiaunu cod» cose midi «știi rescî Strada Verde No. 4. ]lorito-J din 'are casa masa din Buca-1 fesore, pentră tdte sd® pentru unt ,ate lirobe, se voră’ îr ■grada de Pește Mislea și Vis o rit se voru adresa la D-nu Nipolne administrațiuneș fHon^ngJuȘ n_. " _ir .. —x — ~ 'Orz—: . __L _ _ Popi. Dc ’ -rii s . ru a ia ' Siăni ᵣ₈da Știrveiu-VodĂ vis- aiio-serisulu în Caracal®. ______________ vin$are chavnicu. Doritorii de a le AFLAMU positivu că adevăratul® cumpăra se voru adres® ia D. lor meu părinte s’a numit® Alecu dache Doarogeanu ce șsde în ma- No. 5 Doritorii se voru la propristarulu el eu lucu- in.ța în suburbia Colței, strada Pen sionatu No. 8. Ne. 63. 3—2$. hE ARENDAT pe 3 sau 5 ani Moșia Kioibășești ce ’I $ice și Kikinețu din districtalu Brăila ca începerea de la sf. Gheorghe anulă eorentă, a se adresa ia D-na Elena Băbeana, strada Mogoșdl a vis de pasage. Locotenent Colonele, Slăuicdnu JJpiîCHtBUTOviWpS ‘ etage cu mai multe încăperi, strada « „ . qfiutilnrîi iz plasa Moștietea mai suntfi dc vin- Sfiuț.10 u, No 70, colăre. roșie. ₁₅₀ cₕᵢ₍ₑ GᵣᵢⱼJ Doritorii se voru adresa ehuru gₑₘî ₛ dₑ ᵣᵢₘăᵥₐᵣă. . în acestu localu. S. Prodănescu. ₚₒₜ- ₐdᵣₑ₈₈ ₐcₒ,ₒ Iₐ Eₚᵢₛbᵢₜᵤₗₐ ₘₒ. I^E ARENDAD, de la Sf. Gheor- șiei, și în București la suptă Bei ®--ghe viitoru, moșia Mărăcini Gre- sul®, stradaj Colți No. 57. cuiul din Districtu Râmmcu-Săratu I, Marghiloman. Pană Jianu. Doritorii se ’N MAGASlNi in fuțabpi-țel sf. * ■'Antoni’, strada Carolu sub No. 14 tn care astă$I să întreprinde co- mercială de cofetărie, avîndu și în- căpcre în dos® precumu si piv- riță încăpătăre; este de închiriată de la 23 Aprilie viitorii anulu co rentă Doritorii să voru adresr la D-na Proprietară Nicolae Z. Ghe- rasimă locuitorii in etajulu de susă a celui locală spre a trat i. No. 52 3T 3$. Anu 1868 BURSA VIENEI 20 FebruariS. FL. KR. Metalice.......... 57 60 Naționale....... 58 75 Lose................ 66 10 Creditul®........ 84 10 Ae.țiu. bănceî 707 --- London......... 193 io Argint®......... 117 20 Argi. înmărf. 115 25 Dueați...... 5 59 NUMIREA PRODUCTELOR GALAȚI BBAILA CIVBG1H5, COBABIE Șl VAPORB. GA BB. GIU 250-255 230—235 Grâu ciacâră eal. I. chila lei eărnău „ n. >. J- n. ghircă 310 206 — „ arnăutu Secară... Porumb® Or$fl Ovăsu. Meiu- Rupiță i IV 255—295 305—310 225—230 132- 160-165 Corăbii sosite încărcate ,, „ deșerte .. „ posnite încărcate „ „ deșerte.. Vapdre sosite.......... „ pornite............. Șlepuri pornite și în- cărcate la Sulina...... Găești, ninsăre, noru, plus 7 gr R C d’Argeșă, timpu frumosu PloeșU, noru 4 gr R. Câmpina, noru, calo® 3 gr. R Văleni, timpulă frumos® Bârlad, noră, caldă Reni, liniște, senin 6 gr. R. R. Sărată, ninsăre vînt N noru Vasluiă timp frumos cald, senin, sire Huși, Ciață și zăpadă Cahulu, noră, puțină ninsese Belgrad, oeuin s6re cald 5 gr lașy, noru liniște plus 2 gr. R. Pitești noră moină 5 gr. R C. Lungă „ O ^MgyrigWKOU 20 Februarlu Tecuci®, cerulu noros, vîntu, geru Calafat, senin gr. 0, dunărea limpede Giurgiu, senin, căldură 2 gr. R Botoșani, plus 5 gr R senină Tîrgoviece, nor, liniște, zăpadă 3 gr. Mihăileni, noru, xăpadă, liniște I T. Frumos, plus 5 gr. mdle Dorokoiu, plus 1 gr. senrn moină Severin plus 2 gr. noru liniște Folticegi, min 2 gr. liniște senin Bacău moină topește zăpada, senin Focșani min. 4 gr senin Ocna cald apele mici zăpada topește Slatina ) Caracal) noră puțip vînt 6 gr. R Beketu ) Mi$i , frig nor apele potrivite "I Piatra, min. 3 gr. seuin calmă i ■ Moșiile mele Dumbruvița și Moimanulîi din districtulu Mehedinți jumătate oră de Severinif, suntu de datu cu arendă pe ter- menii de 5 ani de la sf. Ghorghe înainte, A- semenca se dă în tăere și pădurea după Mo- șia Dumbruvița în sumă de 800 pogdne totu pe cursă de 5 ani, sau mai mulți Do- ritorii se potu arăta la subscrisulă în capi- tală, ulița sfinții No. 58, în t6te $ilele de la 9—11 ore dimineața. Ghiculescu. PULBERE FE RO-MANGANICU I y de BURIN DU BUISSON. Bi | App ba c prin Academia de Medicină din Paris. ANUNCIU. Casei® mele din Tur- nu-SeverinuluT, mobilate cumă se află, afară de Tablouri suut dc vin $ are. ■f, Doritorii »e voru arăta la sub-scrisulă în t t6te $ilele de la 9 pănă la 11 ore dimi- ndța; in prețu se primescu bonuri Rurale. £ No. 51 6—2$. Ghiculescu. Un apartaraentu din Otelu Ghe- rasi piața Episcopiei compus de un salon și cinci odăi pentru stăpîn bucătă- rie cu odae, pivniță și grajd cu șoron, și în care locuește acnm D-nu 1 Eliad Rădulescu este de dat cu chirie de 1?. sf. George viitoră. £ E Ue de ajunsă uâ mică quantitate din t ra :es ă pulbere int’run pachară că apă, a opț ue; numai de câtă uă apă minerală fc- rug nd ă, gasdsâ fârte plăcută, cane se bea la aa; ă semplă, sau cu vină amesticată. Aci sta este d'uă efficacitale constantă contra pal la culâre, sufferințele stomacbuluî per- der le ilbe, menstruațiunile dificile, sărăci- nie d< sânge, și convine mal cu s’emă per- s/in do: ă care nu potă mistui preparatele or- din ire de feră. Acesta are piste t6le celle alte iniensulă avantagiă a nu provoca cons- tipi țiu al și a conține manganesiu pecorele cel mal! savanți medici din Franța fellă con- sidi răca indirpensabilă la trotamentulă prin ferrgipâse. Depoulă generală la Buccuresci, in phar- macica la Cerbulă de aur adl Adolf Plbckbr, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konya ; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz, ja Tatucheski. <4 £ J I » fg rtK ÎNCHIRIAT de In sf Gheorghe, npartainentulu de susă ală «aeclaru diu podu mogoșoi în fața pieții Ministcriului de Finnncie, șapte încăperi susu, pivniță, bucătărie josu, grsjdu șo- pron® în apropiere de proprietară. Vasiliu Bresianu. No 61 10 — 3$ SUB SEMNAT L încunoștințd$ă Onor. Publică, că posedă cu- noștința de a da lecțiunî surdo-muțiloru în limba s» Elenă, și cine are necesitate d'un ssemenea profesor®, se ve adresa că- tre Dnmmîlui D. Ducevici din Braila B B Krasobergîs asm PASTILLES DIGESTIVES t dbLACTATEmS0UDE8c beMAGNESIE] deBURINouBUISSON HSTILLE DIGESTIVE DE LACTUti b£ SODĂ Șl DE MAGNESIĂ D« BURIN DU BUISSON Pharmacuti laweati de la Academii imperiala ie Medicină din Păru. Aceattt asmllentll medicament!! este prescristi de cel mal din tic medici din Francia in contra deran- geamentululde foncțiunl digestive alle stomacbulul, și alle intestin Jonfi adica : Gastritâ, Gastralgiă, di- gestiune lungă laboriosâ sau durerdsă, rigăială și Haturile stcmachulu! și alle intestinilor!!, vărsare după cină, inapitență și slăbirea corpului, Gălbe- narea și maladii le ficatului și alle rânichilorti. Depoul!! generalii in BuccurescI, in pharmaciea D. Adolf Plecker, la Cerbulti de aur peste drum de Passagiulli Român. ii¹ PILULE DE JODURUDE FERU ȘI MANGANESIU de BURIN DU BUISSON. Aprobate prin Academia de Medecină din Paris Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca superidre a piluliloră de protojodur de feră semple, elle sunt completă inalterabile acoperite d’uă lectură baisamo-resindsă fdrle ușurică, profităndă de propietățile speciale ale jodă-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre que elle consti- tue ună medicamentă escellentin affecțiunile limfatice, scrofulOse și numite tnbercnl6.se, cancerâse și sifilitice. Palidele culori, sărăcimea de sânge, irre gularitațile menstruațiunei amenorhea, dis- pară rapidă la a loră întrebuințare, și DD. medici sunt siguri a găsi in trinsele uâ medicațiune energică a fortifia temperamen- I tele slobe și a combate ftisia. Depoulă generală la Buccure^ct, iu phar- macica la Cerbulă de aur adl Adolf Plbckbr, piste drum de Passagintur Român; la lassy, de Konya ; la Crajova, ia D. Pohl ; la Galatz, la Tatucheski. CA! SEIIEFER sicure în contra focului fn spargere! pentru conserva- rea de banii și documente, singure premiate laEsposi- țiunc din Paris, avem în Depou în BucurescI la D-lor APPEL 4 C-|E, STRADA COVACI No I 100,000 F-ci acelui care va deschide biosca n tră fără cheia el. Priimim în plată și Obligațiuni Rurale române, cu unu cursă avantagios pentru cumpărătorii de Case F WERTHE1M et C-IE ¥ 8 b * * ii . b 1 DRAGEURÎ ewrkrfr o i rw de UI TATU de FERU șt de MANGOEMU DK BUHIN DU 3UISSON Apiab; lep'in AcademiadeMedecinâdin Paris A* Man țanesiult se găsește In sânge In totiî d’aun; d’impre ană cu ferulti, medici cel mal înalti plasați regard&Jk drageuriie de lallalu de fer i și manganesiu cu multfi mal actiye ca pe । Tageurile semple de laciatfi de ferO și maugi nesiu cu multă mai active ca pe dra geuril; semple de lactată de feră. Acestea la t6te maladiile doiutee a s^răcimel sânge In și pesle totă a fortifia temperamentulă slabă și limfatică. Palidele culori, perderile albe, iregularitatea menstruațiunei, amenorhea sau suppressiunea regulel incete$ă tăie f6rh rapidtt la întrebuințarea loră, fără deose bir* și chear căndă aeeste diverse maladii sum complicate cu sufferințe de stomach ca digestiunl lungi anăvoiăse și durerdse. Deponlfi general® la Buccuretci, in phai macica 18 Cerbulă de aur adl Adolf Pleckeh piste dran de Passagintur Român; la. lassy, de Konva; la Crajova, la D. Pohl; la GaUtlz la Tatuchbi ki. 4 I ' ■ ᵤ ANUNC1U IMPOKTANT a esit de sub-prese ALMANAH!) ,1 a MU P». •s 4., Cu o colecție de date Istorice RomAne forte interesante, celă mai imensă Calendaru s pentru Birouri și Cancelarirî. Preciulu 3 d lei sfeu lei nuoî 1 șt 11 Bani. Precum® și Almanahu Portativii pe 1868 cu un mo- H netaru alu noiloril monede naționale, metor - dulu celu mai simplu ^i inlesnitoru, și o gea- fi nalogie nouă pe 1868 a Suveranilorii Eu- >1 ropel complectă. Preciulu 60 parale său 55 Bani. De vțn 1 $are la t6te Librăriile. $ De Vânzare în Orașulo Turnu-Măgurule. O prăvăliă cu două odăi în dosulu er și case d’așupra piro- niți cu boltă dedesupt® avîudu în drcptulu eY erăși 2 odăi. Alte 2 prăvălii alături cumu și deosebită în cdrte alte 8 încăperi în 2 etaje avîndu și dînsele pimniță dedesuptu; tăte aceste se află situate în fața pieței celei mari Clădite în anulu 1865 și 67, Doritorii de a.le cumpăra să sc adrcse$e ia D-nu Ilie Nicolits, proprietarulu loru co se află r.u șederea în Turnn No 10-2$. ᵣ . ANUNCIU I Tote persanele care Voru ave de vintre antichități și mal alesă Romane, GrecescI, By- g zantine, Germane, Francese, Orientale Române, Japoneze, Chinezeșcl, anume Tablouri și Sta- țg tue de meșteri buni, Medalii, Bijutăril vechi, Ornamente, Stofe, Porțelanuri, Bronzuri vechi, Sculpturi în lemne seiî în jpiatră, Mobile, stilă Ludovici alu XVI și ală XVIU, precum; și g din epoca primululul Imperiă Arme și Armuri veche din ori ce țeră, în scurtă ori ce curio- g sități antice, afară de acesta și Chihlibară Românescă lucrată și ne-lucrată, se potă adresa la « sub-semnatulă, care găsîndu-le bune și putîndu-se învoi în preță, doresce a cumpăra aseme- | nea obiectei — Persdnele din districte se potă adresa prin scrisori; GEORGE COST. PHILJPESCU, Strada Biserica Amzei No. 1, unde primesce de la 10 pînă la 11 ore dimineța, în tote <^i- f lele afară de Serbători și Duminice. _ No. . 6—2^- GUARANA Prsparație a Farmaciștilor!! E. A. I. Prinșului Napolaon. t ;'J; «MlMAVIiT Șl