ANULU ALO DOUE-SPRE-DECELE. ĂDMINÎSTRATÎWEA PASAGIULU f . AVU Ho, 1 REsDAOWUNEA STRADA ACADEMIEI 22 VINERI. 9 FEVRUARW 186» VOIESCE ȘI VEI PUTE *e8id «.jniviiq " ” AM!..... ₚS S SB hțUL. . , PK TREI LUȘj. . . PR Ua LUNA - • । UNU BSEMELAOT ^4 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FB. 20. AÂt. 1>Ist. lt^^ouT 48oM .i58h« • ca ²⁴ ²fl ir hffăteW» ¹² ~i ¹⁶ 5’ J „ „ 5 —. .6 ’’ * — mriejiq Articlele trămise și hepubiicate se voră arde. —* liedactorâ. respfui^etoru Kugeuiu Cnradn 1 Sliuiiă nf b fiqug* AUST LUMINiZA TE Șt “VEI FI PRNTBU ABONAMENTE, ANJNțlUBl ți RECLAME A SE ADRESA ÎN JluTURRBCr, ti ADMINISTRAȚIUNEA ZTARVtTl IN DlsHRICTK| 1A CORESPONDINJH DLABIULC.1 țl PRIN pOSTAf.g LA PARISLA P. DAIIRAS-HAI.LEOUAIN jlUK PE l’a.SCI1^NNE COMEDIE N/țț . ’ ASUȘțIUR1LK INIA DE 30 LITERE 40 BanT nNBEBfttNT ȘI RECLAME, LINIA 2 LeT NOUf ■>— -ss— AtfiT--ar PSNTBO AUSTRIA HOR. 10 VAL. Reeo»mndÂniu yolielel eapitalet a- nuneiulu xrmHUirU n UNU COPILU în etate de 2 am și jumetate, imbracatu cu uă scurteicuță roșie și cu capulfi golu, nu- mita Nicu, pienjîndu-se eri la 5 ale coren- tei, este rugată acela ce’lu va fi găsită a’lă da părintelui seă lorga Nicolaide, locuitorii tn strada Ttrgoviste No. 67, care pe lîaga recunosciiița părintelui va avea ș*uă bună resplătire. 1 .Ilb JOI» ] SERVITIU TELEGHAFICU PARIS, 20 Fevruarin. yianuliî Pruncia ijice în privința efeațiunel nunciaturei fiepre- sintațiunej papale). Propunerile făcute de AnionelU la Berlin n’au fostă nici respinse nici primite; Intrevprbirile se urmăză In taina. Patria deniinte că Menabrea ar fi sem- nalată atențiunei Cabinetului de Tuilerie in- trigile vechiului rege Francisca. ROMA, 20 Fevruarin. Guvernulă fran- cese n’a ’ncetată nici uădată d’a descuragia sperapțiele susțiitoriloră lui Franciscă, ș’a face se ’nțelăgă guvernulă papale ca trebue se ’m- pedice ori-ce întreprinderi ostile Italiei. . HAI I iflieooD oaib ni 'ii ,ui ij । BucurescI ₂o Făurarii ifrioiir -fieOOu ' IU । Publicămă mal la vale proiectulă de lege pentru reformarea Curții de Casațiune și espunereai de motive. Prin acestă actă Ministrulă Justiției a respunsă celorăcari laă interpe- lată în Cameră și ’n Senată, și, dună noi, a respunsă mal cu semă «ar- dentei cerințe a opiniunil publice; a justiției. Acumă Ministrulă ș’a îm- plinită datoria. Camera ca Suve- rană, va face după cumă va crede că este bine, temăindă singură res- pundătdriă în facia națiunii pentru cea-a ce va face uniiuiiqo dre-Carl mișcăft înainte, operate de unele din ele, 'și dă tete fâporturile suntă unanimi â semnala partici- parea directă și indirectă â unoră agințl bine cunosâuțl bă aparțină serviciului Russiel. Ne mărgininTă a kiânționâ ăcestd noul informări ale Patriei^ și-T lăsămă reSțiun- dereâ." ^‘ă"USÎ La rândulă nostru, lăsâhdb Pes- punderea acestoră îndoibse scire ce- loră cari le respăndescă, constatămă ca, cu tbte afirmările (jiariulul nos- tru Ț^rra, adevărulă triumfă, și Europa întregă scie acumă, deâ-a ce sciă toți locuitorii României, câ bandele Ornate n’au' esistatu detătă numai în t^iariulă Țerrd. piariulă La france, publicăndă denegările oficiale ale guvernului romănfii <^iăe că nimică nu pote face a se bănui sinceritatea lui, ș’asicură că ‘Cabi- netulfi jactuale nu este dispusă a primi lojinca dela Sț, Petresburg. lilw) k>qn il ; >i toni. îi¹;; uisUiihu .U iiiiihi ift si ni >mu.ib 'i .i' cita de atitudinea aeestăl atletă, însă totu deunS ilufnal pe jumetate „D. Vernesdi, d. Uostandm Gră- diștianu, Alexandru Lahovari și Carp suntft acel carte pînă acumă aă dată semne de viâță și aă aretată mal ale&tt ‘vufagiă. Regretărnă numai că d Vernescu, cu talentulă cu care 6sie îhzesttattf, cedândă la dife-care prejudecăți date rie tfiiră din pâr- tea unul omă luminată, nu IA Uă atitudine mal hbtâfită." n, .lio O «OluC „fiindă mat întregă și hiât OU minte „dbcătă dăl trecu ți înaintea domniei ^lulₛ și multe râvnindă și nevoindă -10 moio» TKiubii iumq iq b 4) Mo Renumitele bande fcari străbată România urm^ză a '’fi la brdinea t^ilei în tdte foile publice din străină- tate^ scă^endă însă pe tdtă ciniw. cu acea-a^șl gradare cu care ele Crescă și ^devină • formidabile în coldnele pariului Ț^rra. Opinion X'ationaJe de la 110 Fevruariă dice în acestă privințătișusui .so 3oiV „Se pare că de cătă^va timpă sufită ămeni carî se Sțlescu sistema- ticesbe ’a respăndi Sdtombtele cele mal âlărmătorie despre fetareâ popo- rațiuniloră dunărene. Astă-felă ăă anunciată că bande, ostile Turciei, s’aă formată -'pe terămulă română și că guvernulă acelei țere a tre- buită se i^ grabnice măsure sprâ Opinion Raționale publică uripă- furișe ᵢᵢ;^ ÎM„ j„;„ „Generariulă Ignatiefl', y ambasa- dorele Russiel fa Constarțtinopole, ar fi, adusjl la St Petreșburg ₜpnă raportă în care s’aretă în amănuntă situațiunea Turciei, a puteriloră și slăbiciuniloră iei; lista funeționari- loră Curții ș’administrațiunil ce potă fi căscigațî și ’ntr’ună cuvântă totă •ce este dâ tfebuihță â se sci în Ca- șuri de ostilitate." ¹ Nu scimă pînă la ce puntă potă fi adeverate aceste scirf, dară scimă c’asemene raporturi (afară de lista funcționariloră ce potă fi câștigați) aă, trebue se le aibă tbte puterile, pentru tdte Statele, că Rusia 16 a a- vută totă dâuna, și prin urmare esis- tinția loră nu ne pare car .avea a^I uă ’nsemnâtate atătă de mare. Cea-a ce ne pare în adevără însem- nată și care trebue s’atragă» cea mal seridsă atențiune a tutoră pu- teriloră este, nemulțumirea generale a poporațiunilor.u din Oriin^, și sân- gele Eleuiloru ce d’ună ană de (Jile curge în Creta și care cere, și cere imperiosu^, cp putere^ sânge- lui, dictate.''ᵢₐₗₗ ,, Marți, 6 ^ebniână la brtld “9¹ și jum Măria Sea Domnitoriplă, a bine-vqjtd a vi- sita scola normale din București. Mana Sea a dăruita scălei, a acista 0- casiupe, unu rândă complectă de frumose charte geografice, din acele ce de curândă Maria Șpa puse se se‘ faca tn Francia In ro- mănesce, pentru scalele publice primărie, tiași, ca ifi t6te, din caseta privată a măriei S61e. Maria Sea bine-voi a face diverse între- bări de geografia scolariloră, chiaru asupra charteloru donate; ordonă apoi provisoriului sepiei d. Simon șe’i presinte pe scolariulă carp, la pasiunea Împărțirii darurilorft înăl- țime! S61^ |a copii d^ anulă nuou, ținuse uă cuvântare. Măria Șea Incuragiă pe acestă june pedagogă Alexandru Dudea pu bine voitbre cuvinte. nî oiiib-n'''rii ni Mări^Șea părăsi șcbla după uă detailată visitare a dorqjjtbreloră, a clașei unde se introduse pupitrele noue modelulă perfecțio- nată de D. V. A. Urechiă, sala de arme, etc li jri npip j;vi "-‘ti (/'lin meaturi; ' u Visita acâsta a Măriei Știe pe catn fu ne- așteptată, pe atătu fu uă noue probă că Mă- 1. • । ria Sea are ochiulu Seă de părinte asupra importantului instituită ce datoresce țâra ini- țiativei Măriei Știe. (Monitoriv). mol'i i¹! u a le¹ risipi. 11 i un • „Se scrie de la BucurescI că gu- vernulă română a demințitu ofi- ciafe, și ’n rhodulă celă mâl ener- gică, ’esistința pe terămulă Româ- niei a unoră asemene bande, con- tra cărora n’a avută a lăâ nici uă mâsură.“ ⁴ ‘ R piariUlft Le 'T&hps, de la 10 Fe- vruariă ^ice, în revista politică: „Guvernulă română deminte sco- motile respăndite în Europa despre formarea, în Principate, a unoră bande insurecționale destinate a nă- văli în Bulgaria Qiariele ndstre oficidse, cari cele d’ânteiă s’aă fă- cută resunetulă acestoră soiri con- firmă acumă, după informările loră particulane, denegările oficiale ce ne vină’ de la BucurescI. Dară, după Patria, dacă nu se face pe terămulă română nici uă pregătire contra Turciei, nu este totă așia la Belgrad Patria asicură că con- centrările bandeloră urnteză a se W Mfo V⁵ ^„.semnală ancă Recomandămu publicului șidiloră deputațl următoriele linie din (Jiar riul^Ț^Td ,1a orașiulti Sucevei, cti mare cin- ste și pohvală (laudă.), de ferirea dorfinieî s^le și de pdza scaunului seă. Șt ân^îa dată â triaiisă la Patriarchulă de lă ReSăiită de a luată blagosloVeniă și a l^cătă mi- ,tropolită, și,oî-a dată bcaună uă ^dtâ mănăstire în orâșiulă SucS-i , vbl se fiă Mitropolia, lângă curtea ddhan4sdâ, dâiiduT multe sate și ocine (moșie) se'fiă de poslușaniă (ascultare) sântei mitropolie; data și uă sâîriă dd ținuturi în epar- » I»¹ ti ti ti ,ₜchia mitropolitului, fâoâiidu'lă epi- „tropă legii. Mal făcut’a și ală duoi- „leâ episcopă, după mitropolită, la „sântă monastice în orașă în Ro- „mană,¹ și l dote eparchiă uă parte „de ținuturi pe sub munte în josă. „Mâl fădut’a și ală treilea episcopă „la mbriăstirCâ Rădăuță, și eparchiă „i-a dată ținuturile din țâra de susă „despre țâra leș^scă. Dacă â hș^- „4ată Vlâdîfeil, le-a făcut® fetește „mare, feâ le-a țălSă scaunele de „aă șe^utO din drâptâ Domnului, „mal susă, adecă Vhaî aprdpe db „Doihnă defeăfă toți sfetnicii.“(1) EI Bine, toterial acestă principe atătă de pravoslavnică, ăfeestă a- mifeă ală patrian ului constantino- politenă, acestă amatoră de moștil, acestă fundătură de teonastirl și de episcopate, a fost® totă d’uâdată ună protedforă declarat® ală cato- licismului, pe cafe îlă profesa în totă libertatea soția ftea, fiica unul mâgnată maghiară din Transilva- nia. Ancă în anplă 1646 se afla în biserica catolică' de la ‘Baia uă antidă irtecripțiune latină', pe care a copiat’b atunci călătorule Marco Bandini în interesanta sea rblațitinfe .despre ^tareâ pâpismulul în Moldo- va, și care sună în trâdllcere așlâ'i „Aeestă templu în onărea Pre-feri- „citel Fecidre Maria s’a edificată în „anulă 1410 de cătră IlustrisiAiulă „Princip? Alesfmdțu-vodă, a căripa „consdrtăde piosă memoriă Marga- „reta zaccț aci șub baptisteriă. 0- „dihndscă-se în vieța cea eternă pînă „la Resurecțiune. Amină.“(2) Se trecemă acumă în Țâra Ro- mănescă, unde domnia Vladă-vodă poreclită Draculă, țatălă faimosului Țepeșu, nu mai pucină cunoscută dedătă fiiu-seă prin uâ energiă de feru în administrațiunea interioră a Statului și prin uă Vitejiă eroică In foculă unei bătălie, încătă¹ uă pde mă germană contimpurenă despre espedițiunea de la Varna mărturi- SOSCOj că putermculă Sultană Amu- rată nu se temea de mimeni, ca de „Trakle gross waida van wa- ,,lachei,“(3) ᵢᵣ 1 ' Ună chiară 6re-care quasi-anonimă din BucurescI, publicăndă imaă de ună-cli uă corespondință drewcare de asemenea quasi-anpmmă djn Italia, pretindea, cumă-că episcopia cato- lici nară ave drepțulă de a se a- șe<^a în Ț&a-Românâscă, sși,maieu în cajgtală, Autorulă artico- tt £H । uio 1J _ (1) Letopis. t. 1, p i 03 104ț< (2) Kemeny, Ueber da^Bisthum u Bakov; in Kurz, Magazin; t. 2j p. io. Î3) P^arajon, Gedichte Beheim's : in Queltei und Forschunyen zur vaterl. Ge~ schichte; 1849, in -M L "1 * ' voră servi a da uă desmitj* o for- mală acestoră curioși publicist, cari nu permită astă-ijl catolicismului de a trece fruntariele României, pe căndă cu cățl-va ani mal ’namte totă dum- n61oră ue buciumaă în versuri ur- mătorea vigurbsă cruciată contra or- todoxiei:. ■ „Frumbsa’ți e natura, ua bellă România' „Avută și Întinsă e vesela’țl câmpia, „De Dunăre udata, umbrită de Garpați. ^De ți-ar fi dată noroculă Câtă ai dela natură, „De n’ai fi fostă trădată de bruta impostură j n Coreligionarii, ce ai privită de frați. . . Ai ji aia) onorață, ca uă suroră mai mar* De rudele;ți d’aprbpe, ce le nesocoleșcă! Prinlr’uă fatalitate, fuseși greșită tare DeterupseșideRoma. 0, ritul celugrecoscăl. if „Acăsla’ți este culpa de n’aîlf mangăere ’ e ,J „In slnulă casei telejln care cu plăcere etc.“ 1) td r In archivulă monastiril francisca- ' » - * ' ’ r’Ț: Ho niloră din Cluju se păstreză urmă- torulă actă, descoperită de către re- posatulă conte losif Kem&iy și. pe care npl nu sredemă de prisosă de ală reproduce aci în întregulă seQ j a a Im . . jf- 1® ■ m n duprp textulă originală^ Johannes Wlad Dti Gratia Valachiae Tran- salpinae Dominus, et terrarum de Omlasch et de Fbgaras Dux. Per praesens scriplum ;da- mus pro memoria om- nibus, quibqs lilerae hae exhiberentur prae-: senlibusetfuturis. Quod cum Sefenissimus Do- mina? Sigismundus Dei .gratia i oinanorum hun- gariae etc. Rex, Doini- Ion Vlad cu giația lui Dumnezeii Doinnulii Țerei-Româneșci și du- cele țereloră de Amla’ș și de Făgărași, facemfi atenți prin adbstă sed* șbre pe toți, cine o va । vedb, cei de faciă și nps noster naturahs, m cujus aula gravissimo- luni negotfbrum causa constituti nune sumus, quosdam venerabHes ac ceiviițon, cumă că iată Serenisimulă Domnii Si- gismumdu, cu grația lui Dumne^tew regele Ro- mâniiîort, Ungariei ele., s»eranuhi nostru-, Ia ă cărui a curte ne aflămu acuma din causa unora afaceri forte grave, ă- vândft a trimite uas6- mă de venerabili și re- religiosos viros fratres ligioși Fra^i din Ordi- Ordinis Minorum in par- tea Transalpinas omni Sanctae Romanae Ec- clesiae spirituali sola tio destitutas, mittendosde- stinaverit, ut itaqueipei quoque Fratres praedicli experiri valeant, nostra ex parte omne ipsis a- desse anxilium, tuta- men ac favorem, hinc mandamus, nihilominu- sque et praecipimus se- nea Mmorjțiloră In păr- țile Țerei - Românești, lipsite actualmente cu । totală de măngăerea spi- rituala a sântei biserice i Romane ; așa dară, pen- i tru ca acei frați se pbtă avO din parte-ne totă felulă de ajutorii, de protecțiune și de favdre, poruncimă și recoman- dămă cu stăruință, sub pedOpsa celei mai aspre ria, et sub omnimodanemulțumiri a năstre la nostraindignatione.gra-'casu de orî-ce abatere, viter, per refractarios tuturora și fle-cărui-a hac in parte ekperien-din locuitorii Țerei-Ro- da, omnibus et singu-mânesci, fie câlugeH', lis Terrae Transaipinae fle boeri, fle de ori-ce hominibuSf Calugerig st officialibus quarqmcun- que digritatum, condi- tionis, status et ordi- nis , jurisdictloni no- strae subjectis, ut¹ ip-; sos Fratres praetactos.i in dictis partibus Tran-1 salpinis propagationi ev! conservationi fidbl 0r-| thodoxae adlaboraturos, i ac invigilaturos. eam-i qu£ juxta ritym ipso- ] demnitate, condițiune^ ațâță sbu ordine. Intru câtă suntil supuși ju- risdicțiuniî ndslre ca se fie datori a acorda acelora Frați toia cin«< stea cuvenită preoților ii românești, lesându’i a lucra și a vegbia Ja propagarea și la Con- servarea credinței orto- doxe dupre propriulu lord nțp ingădumdu-iq libera jntrare și lij^a ședere, fără ai turbura, rum promoturoș, Ig- nore Papis condigno a-T___,_______ fficere, eisque liberum făra an supera și fără ingressum et mansio-ai vatema cătu-șî -de nem concedere tenoan- putina In mergere și 1) Bolliac, la Romahia, 11 8 ¹¹ ROMANULU 9 FEBRUARltJ 1868. tur, nec cos in ituetfn întercere fiindă la reditu turbare, mole- stare aut damnifîcare mijlocii autoritatea și testimonîul^icestei seri- modo quovis audeant, sori a nbstre, pe care vel praesumant. harum nostrarum vigore et te- stimoniio HKersrum me- diante, quas nos ao- mine nostro per Mars- chalcum nostrum con- signari fecimus, qua- r mque paria quoque, solită in dictispartibus Transalpinislinqua, pro majpri caulela ipsimet expedivimus. Datum in Nurreberga , Partibus Germaniae, die octava Februarii anno 6939. im poruncit ii a o re- dacta marele nostru vor- nicii , espedindh totiî d’uă-dată, pentru mai mare sieuranță, noi în- și-ne unu duplicate scris in limba diplomatică a Țerei-Românesci. Dată în Nuremberg, în păr- ale Germaniei, Fevruariă in 8 anulă 1431. a lui ^ile, Cată se observămâ în trecătâ, că tocmai în tirnpulu petrecerii lut Vlad Draculti la Nuremberg, de unde e- liberase crisovulu de mal susii, im- peratulă Sigismundti, despre care noi vorbirămu deja în capitolulă pre- cedinte, se ocupa cu organisarea li- nei imense persecuțiunl sistematice contra sectei hussițiloru: astu-felu se aflaă acolo faciă în lăciă, unulfi lângă altulfi, ună monarcă de prima ordine dându esemplulă netoleran- țel religiose celei mai învierșunate, și ună mică principe românescu, ce nu se sfiea a declara în gura mare, că tdte confesiunile creștine suntă de uă potrivă „ortodoxe," fie care din punctul ă de vedere ală propriului seă rită. Âlesandru celă Bună clădindă templurl catolice alăturea cu bise- rice române și Vlad Draculă recu- noscândă preoțiloră papistașl abso- lutamente aceleași drepturi și aceiași considerațiune, de cari se bucura clerulă nostru națională; ne scu- tescă de trebuința de a mal enu- mera aci uă mulțime de alte probe de estrema toleranță religidsă a Ro- mâniloră în privința ritului occiden- tală în totă cursulă secolului XV; cu atătă mal alesă, că dintre toți cel-l-alțl principi anteriori și poste- riori din acea epocă, nici unulă n a fostă mal pravoslavnică de cătă A- lesandru celă Bună, nici unulă ma fostă mal crudă de cătă Vlad Dra- culă, nici unulă, prin urmare, nu putea fi mal dispusă pentru nisce acte de fanatismă și de gdnă. . . . B. P. Hăjdeic. pentru bugete și si'-atiunea financiarii, uă nenorocire in familia Ministrului din Intru a întârziată lucrarea, dară în curăndă ea se va termina. D. Aposiolianu cere ca biuroulă u- demne pe comisiunea Însărcinată cu interpre- tarea șj regu lamentarea legei electorale se presinte mai curăndă lucrările, căci' S’apro- piă timpul fi convocării -colegielorfi vacante și legea remăindă neinterpretată, se veră re- pet» din auou acele disentiuni cari aă luate atată tâmpă camerei. D. Hurmuzaki ca președinte, dice că co- misiunea va presintă In curăndă lucrările săle. D. ^oinovii cere ca guvernate se con- v6ce colegiele, căci lucrărilecomisiunei potă întărdia mai multe lune. acliunile recursorle civile ce sate porni con- tra membriloră acestei curți. Fotoliulu mimsteriuluî publică va fi ocu- pată de procurolă generale ală .Curtei de Casațiune. Ii-a, Propunerea rejalivă la reînființarea¹ pentru că prin conduita d-loră de resbunare raagaziiloră de reservă despre care s’a vor-ja unuia contra celui laltu, ta privința bise- bitu în ședința Arecută. Irieeî cumă și tn mai tOte cele-l-alte afaceri După ce se consultă Senatulă, se ia toi cetățenesc din acea suburbie, ImpărțițI fiind dezbatere propunerea din :ăiu. La actela Acesta consilitt va avea < că dreplulu- de esbatere aă luată parte mai mulțb oratori. privighiere asupra Curte» de Casațiune, 'în virtutea căruia va putea da avertismente-. In casă de desolvarea Adunăriloră, membrii cari facă parte din Corpurile legiuitOre, ur- m&ă a funcționa până alt» membri, aleși din tere. Membrii consiliului functioneză gratuite. la înlocuirea loră cu noile corpuri legiui- supremă de justiție ta doue tabere, unii dintrânșii aii ajunși a fi, cutezători și împinși la jprelențiuni impie- D. a jună se nu Se Zeucianu dice că comisiunea este în d’ași presintă lucrările și că guvernulă convbce colegiele vacante. mehide discuțiunea. Art. W. Astă lege se va pune diată în lucrare. Art. X. Tdte disposițiunele^ legeit de Gasatiune, contrar^ așesțeî legi, desființate. imme- Curbii suntii Ministrulă Justiției, Anton Arion. unii acea care loru pentru, alții contra; dară pentru că prin propunere se făcea alusiune și la bre- nedreptătiri ce s’aru fi aducăndu ace- preoți de miri cu ocasiunea plătii de§- tinate lora prin bugetulă comunale ș. a. se Închide incidentulu, remăindă a se chestiunea în cercetarea uaeii comisiuni trimite care ss tante asupra drepturiloni autorității Comunale. 3. Ca a doua partită tata d-lui F. Nicolescu, schisă, fiindii că și prin ce ce se legea dă numai dă In pioprie- remăiă toW de* grădina acestui pro- D. D. comisiuni ciariă din litate d’a șâse sule Ghica cere ca Camera se numiasca ajutătbre, căci ©omisiunea finan- care face paste, este toi imposibi- putea revisui bugetele a una mie comune, și d’aci ar pute urma ne- ESPUNERE DE MOTIVE. Domnilorîi deputațî. a Conformu dorința ce amu veijută mani- avișeze la măsurile menite a face se încete- ze reulu. Asupra celei de a doua propuneri, urmăndu discuțiunea, D. G. Costafonn (jice că astă-(ji comwele, fiindu emancipate de suptă tutela guvernului, nu aă de câtă se îngrijească sin- gure de interesele loră proprii; astă-fellă, de esemplu, adăogă d. Gostaforu, daca co- muna cutare ară avea nevoie de haine pen- tru locuitorii ei bre totă statulă ară trebui se îngrijâscă ca se le procure magazii de haine? Reguleze-și fie-care comună, repetă d. Gostaforu, trebuințele sâle conformă cu prietară sc face înlesnire în timpăde norbie enoriașiloră la venirea loru la biserică, însă spre asicurarea comunei în contra ori căria R 11 pretențiuni de servitute din partea numituluj proprietară, se se ia de la dînsulfl o decla- rație formale despre acbsta. . , .... . iiduJnn J Consiliulă, dehberândă asupra conclusiu- niloră din (jisulu referată, admite pe cele . ' ii r ’m-u-q siTu 'eori (3S de la art. i și 3 UT 11 ,3 Cată pentru mesura propusă la ari. 2, pentru înlocuirea curatoriloră, lasă ca Pri-. măria în vederea celoiă relatate, se reguleze cumă va găsi maî de cuviință în interesului bisericei. ajunsuri pentru acele comune. D. C. Lapati, sprijină cererea acăsta, sbu cere a se împărți la secțiuni bugetele comuneloru din t^ră. D. Chițu 1® înscrie la celu I , ca se fie la Colegiu I pentru Adu- nare și colegiulii L pentru Senatu. Redamațiunea d-luî Michail® Coaslantine- seu că fiiudu institutore, cere a fi in liste- le alegătoriioră Colegiului lil-lea. Consiliulu admite cererea. Redamațiunea d-lui căpitan Mich. Fâlcoia- nu că, fiindă înscrisă în Colegiulă IlI-lea, cere ca în considerați unea venitului ce are să fie înscrisă intre alegătorii colegiului 1. Consiliulă, vexând® din recipisele de pla- ta foncierii ce i s’a presențată că reclaman- tulă are venitulă cerută de lege din pro- prietăți rurali, decide a se înscrie în lis- ta Colegiului I pentru Adunare și în a Co- legiului I. pentru Senată. Redamațiunea d-lui G. Rătescu ca tn con- siderațiunea venitului ce are se fiă înscrisă in listele electorale precumă a figurată In. anulă 1866, și s’a trecută din vedere ase înscrie și In anulă 1867. Consiliulă admite a se înscrie d. Rătescu în lista colegiului I pentru Adunare și în lista colegiului II pen- tru Senatu. Redamațiunea d-lui Colonelă Emanoil Bo- teanu că vexând® că figurâză atătă în lista colegiului III cătă și în lista colegiului I, cere a se regula trecerea d-sâle numai în cea din urmă listă. Consiliulă admite se remăiă d Boteanu înscrisă numai in lista colegiului I pentru Adunare, unde se găsesce, trecându-se și tn lista de eligibilă la Senată. Redamațiunea d-hn Ghiță Lechlitr că a- vândă domiciliulă politie în Ialomița, unde este înscrisă și dorindă a și’lu schimba în Ilfovu, cere a fi 'înscrisă aci în temeiul® dreptului ce îi dă legea. Consiliulă, având® în vedere că însuși d. Lechiu prin redamațiunea d-sâle, țjice că a avutu domicfiilă politică In judeciulă Ialo- mița; având® tn vedere că după art. 30 din legea electorale, domiciliulă politică nu se pdte schimba fără ași adresa cererea cu trei luni maintea revisuiriî listeloru electorale consiliulă chibzuiesce a se lua cererea în considerațiune cu ocasiunea dresării listelor® electorali pe anul® viitorul După cererea unora din dd. consiliari că cunosc® că d-. Dimitrie Mincu are un® ve- nit® de peste trei sute galbeni atăt® din proprietățile ce posedă în capitală cătu și din moșia Dârvari, plasa Motișlea, consiliulu admite înscrierea d-s61e în lista colegiului I pentru Adunare și în a colegiului I pentru Senată. După cererea d-lui A. G. Bacaloglu, con- siliulă admite înscrierea d-sâle în lista co- legiului IV, pentru Adunare. După cererea d-ltii loan 0. Lerescu, în calitaie de profesor®, consiliul Ilu Înscrie tn lista colegiului III, ca profesie liberale. Asemenea a d-lui loan N. Lupulescu in- gineră idemă. Asemenea a d-lui Andrei Pretorian pro- fesor® iaemă. Asemenea a d-lui Dim. Dimitrescu pro- fesoru idem®. Asemenea a d-iui Em, Bacaloglu profe- soru, idemă. Asemenea a d-lui G. Bacaloglu advocată, idemă. Se pune in vederea consiliului adresa d-lui comandantă al® legiunii IlI-a, a guardei ce- tățenesc! prin care arată că mobilierul® can- celarii acelei legiuni și a consiliului de dis- ciplina aflându-se :n prbsla stare, astă-felu in •atu nu se mai pole întrebuința, se r6- gă a se lua meșuri pentru înființarea objec- înscrie în lista colegiului I pentru Adunare și în a colegiului I pentru Senatu, notifi- c6ndu-se d-lui Babbnu ștergerea d-sale con- formă Art. 42 din legea electorale.-^ Redamațiunea d-lui Ilie Atanusiu aretând că rin listele electorali S’a văzută înscrisă în colegiul® ală II-a pentru Adunare și Senatu și posedăndu venitul® cerută de lege peste 3Oj) galb. cere a fi înscrisă în colegiulă I. ^Consiliulu, văfjându din rerepisele de plata fodjcieră că reclamantulu are venitulă cerută de lege, decide a se înscrie In lista cole- giului l-iu, pentru Adunare, și în colegiulă 2, pentru Senată. Redamațiunea d-lui A. Grețu, aretăndă că d-se- este trecută în iista colegiului ală 4-le, și pentru că plătesco uă dare cătră Stată cărei dă dreptă a fi înscrisă in colegiulă 2, se răgă a se regula cele de cuviință. Consiliulă ve^îndă dm recepisele de con- tribuțiune că d. Grețu plătesce uă sumă de 144 lef cătră Stată, decide a se înscrie în listele colegiului 2-!ea pentru Adunare și în a colegiului ală 2-le pentru Senată. Redamația d-lui Marin Alexaudrescu că din erOre ne fiindă trecutu tn listele elec- torale, cere ea In basa bileteloru ce are de plata foacierei, se fiă înscrisă In acele liste. Consiliulă, după esaminarea recepiseloru de plata taxii foncierii, decide a se ’nscrie d. Marin Alexandrescu în lista Colegiului II pentru Adunare a județului Ilfovă și a Co- legiului II pentru Senată, notificăndu-se că în cătu privesce înscrierea In listele Comu na,le fiindă că ele s’a-tipărită, remăne a se adresa cu uă asemenea cerere la Prefectura juduțului după lege. Redamațiunea d-lui N. T. Orășanu că po- sedăndă venitulă de 300 galb. precumă și etatea cerută de lege, cere a fi înscrisă in listele Colegiului I pentru Adunare și I pen- tru Senatăi Consiliulă admite cererea. Redamațiunea d-luî Ibseph Kovezdi, că Însușind® calitățile cerute de lege d’a figura ca alegctoru pentru corpurile legiuildre, cere a fi înscrisă In listele respective. Consiliulă chibzuiesce a se notifica d-lui Kovezdi ca in timpul® reclamațiuniloru mai ânteiu se dovedâscă dacă este împământenită. Redamațiunea d-lui Anghel Duca cerendu ca în temeiul® certificatului Ministerului de Finance, se fiă înscrisă în lista Col. III. Consiliulă, veijendă că reclamantulă este în dreptă a cere înscrierea sea, admite a se trece in lista Colegiului III penjru Adunare, in culdrea Verde, suburbia Manea-Brularu. Redamațiunea d-lui Maximilian Drocu are- tăndu că a luată parte ca deputată la Adu- narea legislativă tn trei sesiuni, și cerendu a fi înscrisă în lista de eligibili la Senată spie a’și pute esercita dreptul® ce i se dă de lege. Consiliulă admite înscrierea d-luî Drocu în lista de eligibili la Senată. Redamațiunea d-lui B. Boerescu a se tre- ce din Colegiulă I. unde s’a înscrisă anulă trecută la Colegiulă IL pentru Adunare, și alu 2-16 pentru Senată Consiliulă admite cererea și chipzuesce a se șterge din Colegiulă I. Redamațiunea d-lui loan Moșcu, că având proprietatea Arcanii din județul® Buzeă și unu locu in capitale, cere a fi înscisu în li- stele electorale ale colegiului 2-lea. Consiliulă admite a se înscrie d. Moscu în FtOMANTTLV ® FEBRUARTO IU* r—----------——— -------------------- tel or® necesari! la acea cancelarie și care le arată anume. Gonsiliulii încuviința a se înființa la a- cea cancelarie, uă masă, 12 scame și unu jdulapii, care prin totendentul® ospeteîuî co- munalii, se vocii pregăti și se voru plăti din § cheltuelelor® menunte și nepreve^ute. D. Președinte aduce aminte consiliului că d’pă votul® șefi din ședința de la 29 No- embre anulă trecutu publicăndu-se prin mai multe jurnale franceze, engleze și germane, însciințarea pentru darea in întreprindere a iluminării orașiului cu gază, s’a primilfi acumu comptulu celui însărcinată la Paris cu ac6sta, în 6uma de 33 54 fr. și 1 bană cari urmâțjă a se plăti. Aslă-felu rogă pc consiliu a au- torisa atăt® țjlisa plată, cătă și aquitarea compturiloru ce voru veni șf de la cele lalte locuri unde s’a cerut®, asemenea a se publica țjisa însciințare. k Consiliulă Încuviinț6^ă ac6stă plată din e- conomiele lăsate de paragrafele speseloru auulut trecutu. Se supune consiliului relațiunea comisiunii compusă de doui ingineri ai comunei și me- diculă șef® însărcinați a esamina cererea d-lui Costache Teohari d’a i se da voe se ccnstrue din nou o fabrică de săpun® și de luminări de seu la via ce are în calea Dudescii. Se citesce ^isa relațiune și se vede că duoi din d-nii membrii ^iset comisium sunt® pentru a i se acorda voia d’a înființa ijisa fabrică, iar D. medic® șefă este în contra. Se ascultă și espunerea d-lui N. Manole- scu membrulă consiliului care împreună cu D. N. Pancu consiliarulu a® fostă invitați a se informa și d-loru la facla locului, ^i a da relațiune consiliului, că împrejurul® viei reclamantului este unu locă liber® ca la 100 pogone și că in apropiere mai este uă ase- menea fabrică a d-lui Costache Zamfirescu. Astu-felu d-nii Manolescu și Pancu șuetă de părere a se acorda numitului voia cu con- dițiunea a nu așe^a fabrica în faciă ci în fundul® locului, unde nu va pct6 aduce nici uă vetămare. D. Lapati alțn pentru Berăria M.latem proprio- dₑ ₖ gₜ Gₕ ₕᵢₑ fᵢᵢₜₒᵣ₅ w M adrese^ ₗₐ BHh.«mnWul* ce domi- rnnr. _X JXJ__— —X TX—X mm nsatl rtvalltn orn»o — tatea mea ee mă dăduseră fără vre ubS dreptu afară din trânsa și mi'o luase în posesie de î»tail 8, bucur"' idu-se d® veniteslu ei, câte §>00 gal- benî pe fie care anii; și acostă îiucuirier® făcută numai d’uă tormă, fi- indu că venituM era mei multu, prin urmare cu tdte eă en așa venită ciliaȘă în mah. Radu-Vodă No. 16, steada Bucură din ouldrsa Albas- tru d® 6re ca ori ce închiriere aă făeut*o, de mîn® este protestat® prin monitorulu No. 239 — 67 mal adaogândă încă eă d. Gaeștatar se bine voiase^ a»I preda și starea tatulul meu, fiindă că eu sântă în dreptă tagiurl, suburbia Mihaiă-Vodă str. Mihaiă-Vodâ, No. 57. Doritorii se voră adresa la D a Zoe jVkailiu, totu la numita proprietate. No 65. 3 — 3f. 'județujă , AigeșS, awm®: Valea Șare |50 .chile Grîu țhireă pwta , Rea, în apropiere de Pitești; Bu- semînță de primăvară. Doritorii, ce au prodasu proprietatea mea; (ce amu posedă cu actalfi No. 201 ₐ ᵤă ₘₒ?ₜₑₙᵢ₎ ₙₙ d₄ᵤî ₈ₑ>șî fₐcă ₚₐₗₐₜᵤᵣₜ ?î eu se staă pe drumuri. (49) însă pe mine sufletescu l» omu numită Gaețtătăr nu numai că mau , Fₑᵣdᵢₙₐₐd MMstein, pnₘ advocată G. Awireescu, mah. R.-Vooă No.37. lăsatu a fi chelnerii la stabilimentuul numit Fogăl, asemenea m'a lăsat — i l । — j । _ ----- golu, nemâncatu, nebăutu, într'unu cuvîntă cerșetorii pe ulițe, și dacă I n. „ ghircă....... 250-255 230—235 255—295 810 - 206- 305—310 Corăbii sosite încărcate „ „ dețerte .. „ pornite încărcate „ „ deșerte.. Vapăre sosite............ „ pornite................ Șlepuri pornite ți în- cărcate la Suliu^ 225—280 160-165 182— 10 20 25 59 .ob a- No. 61 de Case. Vasiliă Bresianu. 10 —3H!SK:n.TB Galați, vînt. N. V 6 gr. frigă Milita, frig, vînt, S, E. apele mici' Vasluiă, noră puțin ninsdre liniște Bolgradu, senin, frig, vînt 4 gr- Cabrată, puțin noră, căldură Leova^ noră fără vintă Huți, timp închisă, geru, zăpadă lațy, 2 minns înora; zăpadă Ploețtf, senin 2 gr. caldă d Văleni, timpfi frumosă Mărgineni, senin linițțe Tecuci, noră minus tț gr Ocna, vîntu, geru 8 gr. ^ekeț^ senjn timpă frumou noră Slatina, ) Caracal, ) senin, timp frumosă 5 gr. Găești ) Argeșu, senin geră, puțină C. Lung, senin, caldă Pitești, senin caldă 3 gr. Bârlad, nor, ninsdre minus zăpadă ir- t!l ¹ Sr- —— Giurgiu, timp frumosă, cald 2 gr. Urziceni, vînt senin caldă puțin Piatra, ninsdre, minus 4 gr. Focșani, moină zăpada se topește Severin, noră, liniște plus 5 gr. Botoșani, vînt din N. V. nor 3 gr, Bakău noră ninsdre min. 10 gn Galați- senin frig, liniștită 18 Februariu Crayove, senin 5 gr. plus Reny, senin frig 8 gr. Foltieenî, zăpadă N. V. minus 2 gr iiH-KlEfl .b n-' nyfcw/ ni filtaliant/ J nl osiTieni ii bni irb ■ ntS’fli i/- .b r’j obrnl inlHiMi 1 jifluiₙ4o) <1 >8 mia .] i lu>ux- liuu 1J n fi (i ■a >H>’1 P UH'?dN& iul-^ îl a: ir CASSEDEFER sicure în contra focului ț’a spargere! pentru conserva- rea de banii^i documente, singure premiate la Esposi- țiune din Paris, avem în Depou în Bucuresci la D-lor APPEL & G"¹E, STRADA COVACI N° 3 100,000 F-ci acelui care va deschide brosea n tră fără cheia ei. Priimim în plată ți Obligațiuni Rurale române, «u ună cursă avantagios pentru cumpărătorii F WERTHE1M et C IE ■ De Vânzare io Orașulu Turnu-Măgurele. O prăvăliă cu două odăi îu dosulu ei și case d’asupra pim- niți cu boltă dedesuptă avîndu în dreptulu e> 6răși 2 odăi. Alte 2 prăvălii alături cumu și deosebită în curte alte 8 încăperi în 2 etaje avîndu și dinsele pimniță dedesuptu; rdte aceste se află situate în fața pieței celei mari. Clădite în anulu 1865 și 67, Doritorii de ale cumpăra să se adresele la D-nu Ilie Nicolits, proprietarulu lorii ce se află eu șederea în Turnul No ■1 i 10—24. c JO ¹ PILULE DE JODURU DE FERU ȘI MANGANESIU DR BURIN DU BUISSON Aprobate prin Academia de Medecină din Paris Grațiă ajutorului a manganesiulul, aceste pilule sunt considerate de către toți medici ca suțjerifire a pilulilorfi de protojodur de ferfi semple, elle sunt completa inalterabile acoperite d’uă lectură balsamo-resinfisă fârte ușurică, profitând!! de propietățilc speciale ale jodfi-fer și manganesiulul. Este pentru diversele titre que elle consli- tue unfi medicamenta escellent in affecțiunile limfatice, scrofulâse și numite tuberculâse, cancerâse și sifilitice. Palidele culori, sărăcimea de sănge, irre- gularitațile menstruațiunel amenorhea, dis- pari! rapidti la a lorii întrebuințare, și DD. medici sunt siguri a găsi in trlnsele uă medicațiune energică a foriifia temperamen- tele slobe și a combate flisia. Depoulfi generata la BuccurescI, in phar- macica la Cerbulfi de aur adl Adolf Plecker, piste drum de Passagintur Romăn; la laxsy, deKoNYA; la Crajova, la D. Pohl ; la Galatz la Tatucheski DRAGEURl ’ de l V TATU DE FERU și Dg M A MW N ESI U ...... ii n' . ji ANUNCIU IMPORTANT bB BURIN DU BUISSOM. a U i a uii iii fi zii ■ ni • II lliiftii GUARANA Prepara^ ) * Farmaciști lorii E. A. I. Prinșuiui Napoleon. CBIHAIBLT și CT, MR hiB MAGASNUIU „ ^Un apartamente din Otelu Ghe- rasi piața Episcopiei compus de ' un salon și cinci odăi pentru stăpîn bucătă- rie cu odae, pivniță și grajd cu șoron, și în care locuește acum D-nu I. Eliad Rădulescu este de dat cu chirie de la sf. George viitoru. PA3TILLK DIGESTIVE DE LACTAîC DE SODĂ Șl DE MAfiNESli Do BURIN DU BUISSON PharmâdatA lattreati de la Academii imperiali de Medicina din Parii Acesttt escallentli medicamenta este prescrisă de cel mal din tîc medici din Francia in contra deran- geamentahâ de foncțiunl digestive alle stomachulul, 'și alle intestinAonll adica : Gastritâi, Gastralgiă, di- gestiune lungă laboriosă sau durerfisă, rîgăială și daturile stcmachuluS și alle iatestinilorli, vărsare după cină, inapitență și slăbirea corpului, Gălbe- narea și maladii le ficatului și alle rânlchilorti. Depoulfi generala in BuccurescI, in pharmaciea D. Adolf Plecker, la Cerbulfi de aur peste drum de Passagiulfi Român. rapid5 la Întrebuințarea lorfi, fără deose- ț hire și chear căndfi aceste diverse maladii sunt complicate cm cufferințe de stomach ca digestiunl luagî aaâvoiâse și dutrerâse. Depoulfi gemoraKii la Buccureeci, in phai-ț Ș» * macica la Cernulfi de aur adl Adolf Plecker-, 4j * piste dmm de Passagintur Român; la lassy, * de Kqnvă; la Crajova, la D^Pobl, la Galatț, L la Tatuchsșki Ja xxx ixi i wrgm t t t jt rr z Cu © colecție de date Monte Române ' fârte interesante, celă imal imeuefi Calendarv, pentru Birouri și Cancelariri. Preciulfi 3 lei săă lei nuol 1 șt 11 Bani. Precumu și Almanaku Portativii pe 1868 cu țin mo- I netarii alu voitorii monede naționale, metp-. dulii cetit mai simplu șs Mesnitoru, și o gea- nNogîe nouă pe 186§ a Suveranilorii Eu ropel complectă. Pj ₍₍₁ I Preciulfi 60 parale sdă 55 Bani. Dp vîn ^are la t6te Librăriile. ' ii o > i ii " > Jn ■ ii t Tdte persdnele care voru ave de vîu^are antichități și mal alesă Romane, GrecescI, By- zantine, Germane, Francese, Orientale Române, Japoneze, Chinezeșcl, anume Tablouri și Sta- tue de meșteri buni, Medalii, Bijutăril vecld, Ornamente, Stofe, Porțelanuri/ Bronzuri vechi, Sculpturi în lemne seu în piatră, Mobile, stilti Ludovicii altl' XVI și alu XVIII, precum; și din epoca pnmululul Imperii! Arme și Armuri veche din ori ce țeră, în scurtu ori ce curio- sităp antice, afară de acesta și Chihlibaru Românescii lucratu și ne-lucratu, se potu adresa la sub-semnatulu, care găsîndu-le bune și putîndu-se învoi în prețu, doresce a cumpăra aseme- nea obiecte. — Personele din districte se potu adresa prin scrisori; ,ₙs ■’ GEORGE COST. PHILIPESCU, Strada Biserica Amzel No. 1, unde primesce de la 10 pînă Ia 11 ore dimineța, în t6te lele afară de Serbători și Duminice. No. 6—2^. AceM subștanț* vegetală, originari din Bruilia, oste utilisatA in Francia en cel mal mare succes in contra : Mnreri de Cap, Miprena, și dureri nervoasa a Capului. Ea se vinde in cutii, avind fie care cit H pâquete de prafuri, și înroțita de dte un prospect in se explică cipul și modul tntrabuințării. Depoulfi generalfi in BuccurescI, in pharmaciei D. Adolf Plecker, la Cerbulfi de arar peste drum Domnescu. Ji«ib‘ î Tipografia C. A. Roselti, Strada Academiei, No. 22,