PESTRC , Fjo10 VAt. AUST. Jem. 4 W^iAfUîl . ■'.E. VOItSCE ȘI 2?UTt r • - -ba?ti. dbwi FK «w ... . . . Lei ‘ — - , g*«a toni...... ., 24 — 29 F& TREI LCM....... ,, „ 12 — 16 I ntCll ■ . . ₛ ,, „ 5 — 6 cav FSKMP&XRV 24 BASF PKXTRU PARIS Pt TRIAÎSSTRf FU 2G. .«^OSTE.............................................................L — RiaCT - U ; \ ' / ' ArGclele trămîse și nep^jcate se v^â arde; — RGduito.u Kiigenlu Șarada. XJJMINgZA-TE Ș VEI țU -—--------- PE1W ATOKA^fH^Sț USuJ^^Î? ' ; a. SS AMBRA ÎM BWUKESSî, ki m3l?VB'E ÎS ©Î§TTO©TE IA «XmESPOSSO^BT ©ÎASKigiySÎ «B PKKÎI POSTA. - PATOS &A ©. ®ASBA«°ElALLK®tAJH HCE JR » - - ' ®5 »E. X©. 5. am©k^î0©îs.is MîHA DS S® MTER3. ...... 40 BA1Î și sajâa . . £ C i ogr. ATHENEELL ROMANE. kstă-^î Joui 4 fenuariO, d-nu Mdssdoi va n6 tn locuia d-luî Blaremberg, nă confe- rință în care va vorbi deftpre scriere⁸ Ro- mână cu litere latine. Recomandâmă m dinadinsulă Ro- mămloră -a citi acestă docutnenîă; studiulă șefi va cimenta și mal multă legăturele de iubire, de credință re- ciprocă, ce esistă între națiune și suveranulă seă. După citirea mesagiulul, Camera, conformă regulamentului, s’a con- stituită prin sorți în secțiuni, aflân- du-se presințl 78 de deputațl din 147 înscriși. După cererea unora hncrările s’aă amănată pentru rnăne, cu tdte aceste nu putemă se nU con- statămă devotamentulă câ aă pusă nouil aleși al națiunii d’a Vfeni în așia mare numără la ânteia ședin- țiă a Adunării. Serbători, căi grele, nimică na putută se-I opriască d»a veni acolo undezi chiăina datoria, d’a respunde la dorința că a avută Ga pulă Statului „d’a se afla în micl- loculă represintanțiloră națiunii în cele d’ânteie t^ile ale anului^‘ prin a= cea-așl dorință d’;>iă putea saluta în aceste (iile mari, ș’a-I dovedi prin fapte, ală loră devotamentă pentru Patriă și Trdnu. D. Ion Ghica, a t^isă acD în Adunare că „pentru pri- ma oră s’a vedutu venindă în Ca- meră doul deputațl de la unulă ș’a- cela-șă colegiă.“—D. Ion Ghica a ui- tată că colegiurile aă fostă așia de producătdrie pentru prima 6ră suptă administrațiunea domniei sâle. A- tuncl colegiul u din Giurgiu a năs- cută pentru prima 6ră doul depu- tațl pe d-nil Pană Buescu și Gogășiă. Nu credemă însă că ne vomă în- șiela și noi, căndă vomă dice că pentru prima oră Camera a fostă completă în ânteia a convocării iei, și d’acea-a salutăm!!, ca de unt! bună augură, grăbirea că aă pusă nouil represintanțl d’a petrece ser- bătorile cu și pentru familia cea mare Bucuresci ₜJ Cărindario. Gamerile s’aU deschișii astă-^Icu solemnitatea obicinuită. La 12 ore Măria Sea Domnitoriuhi a intrată în sala Adunării deputațilort, unde a fostă primită cu entasiasmulă și iu- birea ce a sciută a inspira tatoră Bomăniloră adeverațL acelă-a ce șl-a părăsită familia sea spre a-șl da vieța întrâgă pentru întărirea și mărirea naționale a României. Suindu-se pe Tronulă, redicată în sala ședințelorft, pentru Dopanitoriă, Măria Sea a pronunciată c’uă voce puternică și c’ună acentă petrunsă, în romăne- sce, mesagiulă de deschidere cx^pu, blicămă mal la vale. Aclamărl câl- durose și prelungite aă întreruptă de mal multe ori discursulă don? nescă, și căndă Măria Sea a adusă aminte originea puteri! sele, căndă a declarată că n’o va uita nici uă dată, și că totă dâ-uua în națiunea care l’a alesă va căuta puterea sea, sala a resunată, în timpă de mal multe minute, de aplause entusia- ste, de salutări iubitdrie. Represin- tanțil națiunii spuneai! astă-felfi Dom- nitorului României că-lu înțelegă și că-lă voră urma cu avântă și re- cunoscință pe calea ce șl-a alesă și pe care o indică din nuoă în dis- cursulă lui de astă-dl. Acestă mesagiă este în adeverii unulu din documentele' cele mal im- portanți ; în forma și in fondulă seu elu esprimă simpțimîntele, convin- gerii® cele mal generdse, cele mai democratice și totă d’uă dată cele mal românesc!. Ună străină, ce era presinte la deschiderea Camereloră, a comparată discursulă Tronului cu Mesagiele președințiloră Stateloră-U- nite ale Americel, atătă de lămu- rite, netede și sincere suntă decla- rațiunile coprinse întrînsulă, atătă de francă este espusă starea poli- tică și materiale a țerel. FO1T1A ROMANULUI STOIAN LAZEROVICI *) POVESTE SERBA de [ED. rAHOULAYK La întorcea sea in ț6ră, Stoian așe^â In grădină astă «normă cantitate de ivoriu. As- cunșii pe după ziau lacub spiona pe junele venetoiu spre a-i fur^secretulu; insa Stoian petrecu tbtă (Jiua căntându njsce arii duiose cu guzla sea. Căndu sosi liHunericulu nopții, nimicii nu era făcute. lacub se retrase fre- cându-și mănele. -r E perdute, tșî (Jjseelu, peiea de aurii este a mea. Insă a doua-^i foișorulu de ivoriu ₑșjₐ din pământii; a trea ^i, elu se urca pină la înălțimea unui ântdiu elagiufa șesea ------- M „ /rotai® pentai mine, se «spune afiimaltat® espresiunea d-lui Blaremberg, pentru a > r , .ț. ... . . Xl. ai că acesta descuragiata, se grâtesce a da bili faptele aslfi-leiu ca hisrona imf ■ se ■ paste', ta ₄ ® r - j mp'"-".?”;© eu^ s ©pa directore tnn> rțm. "â pe®: Itag’—. iver..; amu găsit® ■Âfni^p' 3® M’ 1 . că na a îww V: ■a 'H 3®m....’ •.-ta® . ta casă la und® din alege-¹ Du Bkremtarg. Dar® se lăsăm® aMsilă. D. Btaremterg a~ ca deptttețî. la cari am e pbtă constata, căci creju că acela ce se v; ; pa de historia țereî Românesc’ va găsi alte iapie însemnate lipsă de materie, a strictului Brăila. Nu teu condeiul® nodămentul® acestei • © late și o' te feă pasista p© . de Meia de ctatariă ‘..«î : aate și . - ra (bmwi ■a e m® arii tete'© ■■ jiu ■ ? a*a sili . Vvto și fev«i»Eim candidatareî mate? Dar® usca aramă ", ‘ candidatei® gwermilim, — dhpă cum® fostă atee®, eandidato ală ! d. teembarg, — și dacă tribunalul® arațom> Mă fâlesc® ® fi, tn ©«di Junele daogR că ’I w fi ©sruîu B-lu» VrâbieecH votai® și ca atund d. Chimesscu indignata at® fi reBpimsu aectul® per- sCnelor® chiar® cari au votat® contra mea, nu voiescu a le face acostă insultă. Daru ce-va mai multu, ce a crezut® ore d. Blaremberg că este d. Doiciu? Ce? a cre- Jutu că este unu copii®, pe care asemenea a- menințări se’lu pbtă Inspăîmenla? Și curau se credem® că atât® d, Doiciu căt® și rudele d-sale, de cari d. Blaremberg vorbesce, adi- că d. Călin T. Ignat etc, persbne cari au uă posițiune socială, au uă avere, făcu unu comerciu Întins®, au priimtu uă crescere bună, nu era® se se indigneze In contra unui aseme- nea modu de procedere și se nu voiască a vota prin intimidări? — N’aș dori de cât® unu singur® lucru, pentru a putea convinge pe cBr~ce~aru eni aceste rantlurt, se cunOscă pe d-nii Doiciu și Călin T. Ignat etc. și a- tunci 'se voru convinge dCcă acești bmeni suntu de trampa acelor® ce potu vruă da- și doresce a se pune in relațiune, cu a- egetorii seî, însemnâsă că nu voesce a se alege prin biciul® zapciiloru. Cându cine-va recomandă pe unu candidat® și insistă pen- tru candidatura sea acea personă nu’lu pdle crede capabile d’a primi se fiă ₜalesu prin biciulu zapciiloru, căci ar fi unu miserabile cândfl ar crede-o și comanda. Pentru a termina voiu (Jice: cumu D. cu tote acestea ’l-ar re- cu aeâstă particularitate Blaremberg n'a obser- se pare a avea că d6că un® gigant®, un® atlet® ca d-sa a fostu învins® în alegeri de unu pigme® cămine, n’a fostu altă causăde cătu manoperile neleale ale administrațiuniî. In adever® cura® 6re puteam® eu reuși, fără acele ~manopere din partea administrațiuniî, în facia unui omu a cărui poporaritale erea a- lât® de întinsă în districtul® Braila, că nu erea unu țeranu care se nu fi audit® vorbindu-se de d-sa, așa că in camera trecută, — cu totâ crâncena combatere ce a avu tu din partea pre- fectului de atunci,— isbutise a fi ales® de țe- rani? Curau puteam® 6re reuși în contra d-sale, cându delegații leraniloru, cari fuseseră în corentulu tutuloru lucrărilor® ce se pe- l^useră ta cameră, cari urmaseră pas® cu pas® polir^ țerei. strigau pe ulițe: se alegem® totu pe ₐcₑiₐ amu alesu anul® trecut® ț Neapărat® poporaritale așa de întinsă, care merge pînă coliba țeranului, curau ore nu erea se străbată ,ₙ casele alogetoriloru co- tă vota prin intimidări. Trecu acumu la a- cea particularitate de care d. Blaremberg vor- beșce ta articlulu seu. D-sa Jice, că întorcăndu uă visită unuia din alegători, — D-lui Iulian Viăbiescu, — u- șa se deschide și d. directore alu Prefectu- rii intra ta casa din preună cu unulu din sub-prefecți, urmați de aprâpe de mine cari amu fi cerată votul® domnului Iulian Vrăbiescu. Este adeveratu că înfruă Ji ducendu-mă la d. Vrăbiescu nu pentru ari întărce uă vi- sita, daru pentru a’i face uă adoua visită, e® nu ereamu uă persână așa însemnată în- cât® alegătorii se vie ei singuri la -mine se-mî propună votul® loru, ine duceam® eu la dăn- șii și mă rugam® se-mi dea votul® și nu vatu că (jisele chiar® ale d-lui Chiriacescu, că, adică, în colegiul® alu IV, alegerile s’a® făcut® prin zapcii, daru că administrațiunea se înșală de crede că tot® astu-felu se voru petrece lucrurile șl ta colegiul® al® II-lea, adică ta colegiul® unde imam alesu e®, sunt® uă dovadă in favârea alegerii mele ? in aaeveru d. Chiriacescu, cu t6lă indigna- țiunea ce pretinde d. Blaremberg că avea, însu-și mărturisesce, cu alte cuvinte, că în colegiul® alu 11-lea administrațiunea nu p6le avea uă influință ilegală. D6că daru d, Chi- riacescu, orășianu din Brăila și care prin ur- mare cunoscea fdrte bine caracterul® alege- tonloru din acel® colegiu, a recunoscut® și a mărturisit® singur® acCsla, că adică ad- ministrațiunea nu pote esercila uă influință ilegală, cum® d. Blaremberg, care nu cunos- cea bine pe alegetorî, pdle pretinde că ad- ministrațiunea ar fi ifsercitatu mă influinție ilegală ? Voiu redica acum® doue idei ce se vedu în articlulu ce combătu: ori co omu care raționCza. Ga se termin® cu ac6slă candidatură voi®ᵢ (jice: cestiunea nu este a se sci al® cui can- didat® am fostu, ci dacă administrațiunea ori guvernul® a întrebuin₄at® vre unu mkjloc®' ilegal®, vre unu midlocu naonestfl pentru a triumfa candidatura mea. Pentru nenorocirea d-lui Blaremberg și pen- tru ari redica ori ce mângăiăre, nni am pusu candidatura întrunu colegiu unde acțiunea administrațiuniî nu p6te trece, chiar® de ar voi, — cercul® unei acțiuni morale. Ori ce ar (jice Blaremberg este peste putința cuî-va a crede că în colegiul® alu II-l® al® ora-] șiulu Brăila, compusa de âmenî indupendinți, " de 6meni cu avere, de comersan.î cam se respecte, administrațiunea ’i p6te conduce ca | ue vite. — cum® face a crede d. Blarem- berg — prin intimidări. Administrațiunea in I acestu colegiu nu pdle face nimicu mai multu Idecătu a recomenda alegătorilor® pe candi- dat® și dacă densa are încrederea alegeto- getoribr® se nu se temă de d. Președinte ori de dd. judecători și se voteze pentru mine și atunci nu făceam® nimic® ilegal®, căci înlăturam® uă acțiune ilegală, aceia, adică, ca tribunalul® permită a usa do autoritatea sea pentru a avea și densulu unu altii candidată, și nu aduceam® printr’acbsta nici uă pagubă d-lui Blaremberg, afară nu- mai dacă d-sea nu erea candidatul® tribu- nalului, cea-a ce nu creții. Daru se lăsăm® (tete aceste cuvinte, căci suntu sicurt că în facla âmeniloru cu bunu .simț®, în facia dmenilor® ce nu sunt® con- duși de căt® de dreptate, nu vor® vedea ta : cele $ise în acel® articol® decât® consolâ- țiunea ce ne place a ne face singuri, cănd® I succesul® n’a încoronat® încercările și sj- silmțele ndstre și se venim® la acel® pro- test®, sup-semnat® d© mai mulg alegetorî, — , după cum (jice d. Blaremberg, = daru a căror® nume d-sea a crezut® de prisos® ale areta. Nu scifi de esistă vre un® protest®, nu sciu dacă cele relatate tatrlnsul® sunt® a- deverate. Am crezut® de prisos® a discuta fiă-care din aceste cestiuni, căci punendu-ne riloru, aceștia seu. In Contra nu are a yice Trecem® la Însărcinat®, ni naiului. se voteze pentru candidatul® unei as'imene^ acțiuai nimeui nimic®. al® se Când® cine-va, spion®, a venit® remberg că a-ș® douile faptu: așu fi fostu iigeur Par6uneorᵣ podu Mogfâ! 25. ₘBBț , <|®e® fațăreStorl, ăreî «*4- Se șrăbee®>3 a faseiințe pe înalt* । tari, wal mult# și *!<• țocura d® labdie, patetf tonuri, doueijeel NUmu»®, și Onsr. sa ei: a sosiM fcetwând® um asui:V8W ' tisssM® de ParfmnwiR, și alte 0-- biuete da tea! "'^ ede uncii ff®- | nu . febrieî din Paris®, și Loa-: dra, și effluisu!®: ©«Briaun Lmbm Pi-' r ’i- oSet, BotnbăganS, CUsferfin, aeemsa. re- f comandă dgja eraoseutuia- Ma- gat ■'- aerisi, «UU3 poutra 1^1 ■ sâSu și pentru ea pă- rulnî s .esa întronă naod>*, a- detirată artisSieă și muițumiSor pen- tru ori ce visitatoră, speră că va fi onorată cu, presența onor, publi- cului și care a știută totu-dd-una se file mândru și recunoscător, de increderea dobândită, t6tc cele mai susu notate se va efectua într’unu mod® esactu și cu preciuril® cele mai moderate. N. ARDELEANU. No. 666. 3—3^. ANUNCIU. Moșia Nucțdra din plaiulu Nucșdrei, județul Mușcel, tersefeae, istes poduri fdiăe 5u= tina?, w® foelește form-uft® de- su- răndl® ș’wi® mar® viitoră dc âifer'ta inetetari, s . 3 cărora minesala s® pot v < . " și facerea de «M»®șăî cei mai s ii ¹ , S6te acestea pe jvmămate;' nauaitel® Priedca fe plaiul Dîmbovi- ței, cinci pătțî din șdse, eu pițuue, eu pădure îatimeâ, cu ssImuI din j>6- lei® lui, eu livizii® 'fa Brtași eu asemi®â ®a Io- ewî desimile d® a^ătwrî, livezi d® premii și -isteourv de pișuu’ ta ju* Csfețiul® ©îmboviț. proprjet ștofe easi repos. Scara Weărescu se aread^dâ pentru 5 ani. Doritorii se vorfi a- dâ-es» ia D6noa Cs^inca VK.. strada Postulai No. ' s la ora 10 pîn la 3 du pe am&Jâ. /ăcărtoca Mihalache Vă- gărescu. No. 645. 3 — 2i profesore de gimnastică î i Liceulă Mateiu-Basarabu. I’ Guvernantă Francesă care cu- uăsce bine și limva Germană caută unu locu cuviinciosu Ir for rnațiuni la Librăria Soccek podu Mopoșăeî. No. 2 1, ii MUSTRE § D'OSTENDE. MANDARutab :.3 MAI-TP MARRONS gfa'ics d® P4Ks3. FAI8ANS de BOC »E. CHOCOLAT8, BONBttKS nages de laxe pou eteeane», Rțeo et br.ptâmes. NOUwATS aux pistaches, Vaasllc ® T rose. HUILES vierges de PKOVENCE et de Toscane. NB. Chaqne article porto la marque de la uiaison et le prix en chiffrta conuus. No. 661. 6—2d. | |E ARENDAT și de VÎNȚARE “^ohavnică Munții Măra și Gro- hoțești cu tote hotarele și" Pădurile loru din Districtulu Prahova de a- cumu pentru anulă 1868, Sf. Ghe- orghe și m’ainte. Doritorii se vor adresă la D. Colonelă Lăcusteana Podu Mogoșdei No. DDOCTORU FABR1CIUS locucsce în Casele lui Spoie I Strada Decebalu, No. 9, în do- I snlu Bârățiel, și ține comul- tațiunl, de la orele 2 pană la 4 ore. J 8UBSA VIENET. 9 lanuariă. MTBCABTLE POBTUI.UÎ BBĂII,EÎ 9 IAN 1 ARI. ȘI GA OC®O- 1867. NUMELB PRODUCTELORO | BRĂILA l| GALAȚL GORĂBIE ȘI VAJ DBl. | BR.^GAL ’■ ■■ Sf¹, No. 622. 24<^. ■HMHmmSI Metalice ........... Naționale........ᵣ... Lase................ Creditul u........... Acțiunele b&neol ... London....„.....r.... Argintii ........ Argintă în Mărfuri. Dncațl.............. 56 57 65 83 684 184 120 118 5 40 70 25 60 30 80 75 75 «râă ciacăru eămăă 1. arnăutu Secara .... Porumbă . OrȘă ..— Ovăijă .... M< u .... Rapița .... PASTILLES DIGESTIVES [deIACTATEpe SOUDE .v deMAGNESIE] kBURINouBUISSON MfiESTM D8 UCTATO W SOM Șl M MAGNESli BURIN DU BUISSON PAarfMeixlA laweatit de la Academia imperială de Medicină din Parit. Acestii escellentli medicamenta este prescrisO de cel mal din tic medici din Francia in contra deran- geamentuluî de foncțiunl digestive alle stomachulul, și alle intestinilonfi adica : Gastrită, Gastralgiă, di- gestiune lungă laboriosă sau durerâsă, rîgăială și IlatuFffli® stomactaM și alle intestinilor!!, vărsare după cink, inapiteață și slăbirea corpului, Gâlbe- narea și maMii Ie flcatulul și alle rânictoHorO. Ueponlti geaeralti in Bnccurescl, In pharmacic D. Adolf Plecker, la Cerbulfi de q®p peste drum de Passagiufâ Român. calitate» I-iă, chila cîte lei » II-a, ,, „ „ 14u, „ , Q hi rea. l» 250 255 2»0 —235 805—310 225—230 1160 165 ta; Corăbii 255 — 295 310 — 206 — Vapârc sosita încălcata... „ deșjrte.......... pornita îneărcute- „ deșerte..—, sosite ............. por »ite ........... Șlepuri pornite la Satina ît - căreute..................... LIBRĂRIA SOCEC ET C-NE MCDCSOSSCBÂaIEM WGD. *7. Avemu oaăre a aduce la cunoștința publică că următorele cărți: ELEMENTE DE COSMOGRAFIE, elaborate pentru uaul claselor gymnasiale de DEMETRIU N. PREDA. DICȚIONARUL ROMANO-LATIN GERMAN FRANCES. lucrată de IER0M0N: D. PISONF ESSERCIȚIt DE LECTURA pentru clasa a 2-a primariă de ȘTEFAN RAȘIANU. AU TRECUT IN POSESSIUNEA NOA8TR > T6te aceste cărți fiindQ autorisato și adoptate de către Onor. Cousiliă de Instrucțiune publică penSrm usulu ștoleloră din țărră, rugămu pre D nil Profesori respectivi, a recomanda scolariloru cumpărarea loru, eră pro comitea i i noștei, eă ne cără essenB plarelc ce crcdu că vor putea desiace, priimindu încredințarea că comandele D-loru voiri fi cu promtitudine efectuate. Totă în editura năstră a trecutu ARITMETICA DE B. ȘTEFANESCU pentru elaaele 1 2 3 primără care va eși cel multă la finele lunel Decembrie a. c. de sub țipară și ISTORIA GENERALA de P. CERNATESCU care va eși, corectată șl înavuțită pe la finele Înnoi Februarie anulă viitoră de sub țipară No. 656 6—2Ș. "fl! 1 3 7 5 1 1 1 OBLIGATRM ȘI CH’OAXE RLRĂLE precumb: și orl-ce alte efecte alo Statului, cumperă și vind D. Ein. Farchi strada lipucalii Hanu cu teiii No. 25. N®. 597. 30—3i onorabi oră sol CLIENȚ1 cită și publicului, că acestă nou Magesinu, intr’unu mică cursă de timpă, dela Etablarea sa a opținut cu destulă succesu cea mai mare favăre din par bliculuî intiliginte și bine cunoscător al Capitalei. Sunte.n siguri că va fi cu aceiașu încredere visitat; c< I ce au avut ocasîe a se încredința, atît de superioritatea articolilor, cit și prețurile cele mai modeste, SERVICIUL PROMPT și Tipografia C. A. Rosetti, Strada Academiei, No. 22. www.dacoromanica.ro