A-. .. . - . Jili— .... s( • **• . • * • ps » ^4 —• ^9 ?t TUB? LW^ ... - „ ,. 12 1 B/CA ■ • • . -H » 5—6 XU JSȘEMM.•" $4 BANI [Nurliu PAKIS PI TR1MKSTM F^ • AUSTRIA. . FIOR. 10 VAL. AUST. PRIMA RULU COMUNEI BUGURESGh D. Colonel N. Haralambie printfuâ epistolă adresată suptsemnatuluL nsl-a omunicatO: că mulțămesce diu ânimă d-lorii alegători aî colegi uh^alU II-le de Senatu din capitale pentru că l’a& alesu senatorii dip parte-le; însă declină acestă onix® fiind&-că n’are împlinita etatea • te 40 ani după numii prescrie legea 'electorate,, dăndă prin acesta mă dovddă că voiesce a res- pecta le^e și Constituțiunea j^rei. Sul^nnatulu deră, consecințe ce- rerii d-lul Coloneii! Haralambie, pu- bKcă acesta spre sciința tutorii d-loru alegători al colegiului alu II-le de Sonata din capitală. P. Primarii Gr. P. Serrurie. No. 32, lanuariil 2, 1868. SEHVITIU TELEGRAFICI) AUI HOMAMtVI VIENA, 1 4 Ianuariăf ți Iar iele anuncia ti noulă ministeriu pregătesce ordinanție pentru jurămentulă tuțoru funcționariloră pe consti- tuțiune. Uă reducere cbnsiotrabile a armatei este jmininte. Ministru de resbelu John a demi- sionată. BELGRAD 13. Dumitru GernOvaratz a foștii numită ministru de culte Șt de instrucțiune publică. FLORENZA, Gonsu ululu italiană Seavasso £ fostă numitii ministru la Mexico. PARIS. Ambasadorelui confederațiunif Ger- mane d. de Golz, i s’a făcută uă operațiu- ne durerăsă la ochi (Serviciulă privatu alu MONITORIULUI. PARIS, 9 Ianuarie — Etendard des- minte că Duad-pașa a demisionată. In ca- .rMru^icgimnirvă unnezâ dîscuțiunea tutu a supra legii reorganisârii armatei din care s’aă adoptată mai multe artîcJo. Amendamcn- ■ tulă lui Lambrech relativă la esonerare care a fostă combătută de mareșalulă Niel și de Gressier, a fostă adoptată de Cameră. FLORENZA, 9 lanuariă. —x Lordulă Gla- rendon a sosită la Neapole. La Messina s’aă făcută câte-va turburărî din causa baterii mo- netei de aramă, dără cari aă fostă repri- mate îndată. Clasa anului 1861 se va tră- mite la 15 lanuariă in congediă ilimilată. Tăie trupele francese sunlu dirigeate spre VIterbo. Guvernulă Franciei a informată pe acela ală Italiei că ocupațiunea provisorie a Viterbei a fostă necesara pentru cuvinte de sănetate. Corespondința italiană ^ice ca aserțiunea ^iareloru cari aă arătată că Cla- rendon ar fi fostă intermediară între Napo- leon și Victoră Emmanuel este neexactă. Es- Djicaliumm rută de Menabrea cabinei ilui w Paris asupra cuvinteloră pronunția&e de Rouher la 15 Decembre s>a făcută dând u-i deplină satisfâcțiune. VIENA 10 Iahuariăj — Noua Presă țjice că Ignatieff, in limpulu ședere! să²' aici s’a pionunciatu intrună sensă prea pa- cifică asupra politicei ruse In Oriinle. Gon- sululă Engles la Belgrad a adresată guver- nului Șerb uă notă prin care ’i recomandă uă 'politică moderată, din care causă se a- sicură că ministrulă dq resbelu, lolin, iși va da demisiunea. — Qișrulă oficial Abend- poSt, este autorisată a declara că nuvela respândită despre uă nota a cabinetului Aus- triei, adresată -celui de Petersburg, prin care ’i cere esplicațiunl in privința concentrării trupeloră săle este lipsită de ori-ce funda- mentă. Ceremonia funebră a lui Maximilian va avea locu la 18 lanuariă. FLORENZA, 10 lanuariă. — Expunerea situațiunei financiare a Italiei coprinde 190 miliăne asupra bunuriloră clericali și ceda- rea monopolului tutunului. Ratași a sosită a^i-diminăță. — Corespondința Italiană, asupra demarșeloră colective ale puteriloră p$ lângă Părtă spre a Întinde, reformele te totă imperiulu, ^ice că s’aă dată nu- mai niscp simple consilii oficiose cari suntă departe de scopulă ce li saă atribuită. Ab- stențiunea Italiei și a Rusiei dd la aedstă demarșă nu este de câtă consecința ordi- nară a neparticipării loră la declarațiunea făcută de cclc-l-alte puteri la 200ctombre. București ₄ Cârindariu. Gărindariulă cronologică ne spune dă la „2 lanuariă 17 66, Grigorie G Vodă a redusă boierescă la 12 4*te de lucru.“ Aducemă aminte acestă faptă ca uă no- tiție la cele ce ^iserămă err în privința legii rurale, spre a servi atătă celoră carii aă ^isă că reforma rurale a fostă uă mvențiune TuvaîuțiuQude- la 1 84Bucată șt-cceloră cari n’aă fostă tn stare a mțelege c’acea cestiune, -v<. Huw»—mitologică iHunilă Sfiacs, răpunea pe celă ce nu era In stare sedesleger enigmele ce le propunea. Una din cestiunile ce suntă la ordinea ^i- let și cari ceră imperiosă a fi deslegate este, a se cunăsce causa morții părintelui Vărnav. Ațji, săă mane, se va faoti în Bucuresci a- nalisa chimica și se va Viunăsce adeverulă, cu tălă certitudinea sciințci Se sperămă, că sciința va dovedi că mdrtea părintelui n’a provenită dintr uă crimă,- dacă Insă, din ne- norocire, analisa chimică va confirma visum repertum ală ipediciloră din Berlad cari bă- nucscă car fi fostă otrăvire, atunci, națiunea într^gă iși va întărce oțhii asupra justiției, căci de Ja deasa va dopsadH ©wurjfaiiea Sta- tului Română. este adi nici ună română care ne nu ți ⁵ ,-Jesu că. prețumă mai nainte unirea, principele străină» monastirile închinate, le- gea rurale și legea electorale, eraă armele cu cart inimicii djn afară ăi naționalității nostre ș’agințiî ară^din întru se siliaă se ucidă națiunea, toii aslu-felă ș*acumă, pro- filându de reulfi reale ce a adusă țerei nă- vălirea In țâră a Israelițiloră străini și ’n cea mai mare perte Vagabonzi, scormonescu necontenită rana pontrti ca durerea amețin- du-ne, orMndu-fte. urmămă pe inimicii nostrii pe caleh He peire- pe care voră se ne conducă. Dacă cineva se mai putea in- doui, trista afacere de la Călărași a respân- dilă lumina. Unu medică ș’unv-profesore, inșială pu- blicultt, tn modulă relu mai infamă și-lă împinge la acte brutali. Mediculu scia bine că cea-a că a spusă era ună neadeveru; pentru ce dară omulă scijnței a spusă a- celă neadeveră prin pare scia că de sicură are se provdcc uă rescolă și âncă uă res- c61ă din cele maj periculdse ( Profesorele, Invețătorulă publică, in locu d’a pune sci- ința sea și considerați unea de care se bucură unfi profesore spre a lumina poporulu, ș’a-lu mănține pe calea cea bună, elă însu-și llă amăgesce, îlu provocă, tiu orbesce și-lu îm- pinge pe calea rușinii ș’a degradării. Cine dară se mai pâte îndoui c’acesti bmenî au lucrată in cunoscință de causă și numai cu scopu d’a provoca uă rescolă și ânca cu spe- ranciă că provocarea din Călărași, iritândă rana, va provoca lescblă in mai multe orașie, și câfescesele vor fi atâlu de mari incatu po- porulă romănă se se •ampromiță în ochii tu- loru națiuniloru ? Judecătorii de instrucțiune, procurorii, ministrulă justiției, înțelegu tâta gravitatea acestei cestiuni, acestora fapte. In- țetegu cătă dreptate avemă căndă țjiceinu că națiunea, și putemu adăoga, Europa întrâgă au ochii ațintiți asupră-le și că de la dinșiî numai depinde acumfl se facă ca ș’acâstă armă cu care inimicii nostrii ge’ncârcă se ne u- cidă, se serviască din contra penii u uciderea loru și salvorea națiune! române. Magistrații și ministrulă justiției Înțelegu că nu este de- stulă se se pedepsiasca acești doui culpabili; nu este d’ajunsă nici pedApsa celoră cari au comisă actele culpabile de spargeri și loviri; ci trebue se caute se descopere pe culpabilii carii staă la spatele medicului și profesore- lui și carii suntă mai periculoși, pentru că sunlu adeverații instigatori, adeverațiî cw^a- Mii; teebue ca jusiiția se nătrunijă te CTi- bulă șerpefai, se-lă prindă și sc-lă arete în fac ; națiunii în tbtă gcîiciunea lui. Acâsta se cere de la judecători, acâsla se cere de la D. ministru ală justiției, și cererea va fi împlinită căci cu cătă misiunea este mai mare cu atătu judecători, ministru și poporă se voră tnlruni spre a face se se descopere culpabilii, se S’arete în lumina cea mare, ca se v&Jă Intrâga Europă carii suntă inimicii națiunii române. Mane se desclijdu Gamerilc cele noui. Mâne de pe înălțimea Tionului puterea esccutivă va vorț’i represintanțiloru națiunii, și, suntemă șicuri că mane ca șj pîmacumă Tronulu și națiunea se voru găsi inlrunițf în ideie, pre- cumu suntă șin simțiminte. Acumu dară căndă măne cuventulă este ală tronului și poimăinealu represintanțiloră națiunii, no! avemă datoria pentru a^t se tă- cemu și s’asceptămu curespectulă și cu cre- dința cuvenită, ca Tronulă și națiunea se vorbiascâ mai ânteiă. Pînslunci după ce vecjurămă cele ce aci ^iariulă Țerra despre alegeri, se ne aruncămă ochii In tr6- cătu ș’asupra unoră ^iarie, din cele mai în- semnate din Paris. țliariulă je Silde (30 Decembre), ^lice: „Operațiunile electorale se facă în acestă momentu în România. Pin’acumu au fostă in favărea causei liberale căci S’aă alesă dd. Golesei, Sratianu, Rosetti. Guvernulă s’apține de ori ce presiune și n’are candidați oficiali. Și are 6re trebuință d’a avea, după ce uă cir- culariă către Prefecți a msemnatu următdria programă?" „Ună guvernă credinciosu unei asemene programe nu se p6tț teme a fi demințilu de către alegători." Eca acumu ce dice La Patrie (4 la- nuariă). „Operațiunile electorali s’aă sferșită și resultatulă este pe deplină favorabile par- titei liberale represintante astă-iji In guvernă de către noulă ministeriă. „Acâstă isbândă este de bună augură pen- tru mersulă guvernului. Nu numai că ma- ioritatea voturiloră a fostă pentru liberali, dâră ăncă nu S’aă semnalată nicăirea fap- te regretabile. Ordinea a domnită tn t6te colegiele, și poporațiunea română a respunsă victoriosă acusăriloră partitei boieresci." piarulă La France (4 Ian.) (Jice: „Alegerile sau sfârșită in România; ele s’aă făcută, cu ce? mai mare lini§&8. Re- I wltatalu votelui a tatfi pe deplină feve rafoite gB'wraului. Ac®tO trwimfti se dato- resee mesureloră cm totală- liberale ale no- ului e tinetă. Poporațiunile aă ințelesă ca trebue se susție ună guvernă care nu-și caută sprijuiulă de câtă in liberulă consim- țimenlă alu țerei. Aceste alegeri promită forte, multăPrincipateloru-Unite.u De la alegeni, trecendu acumă la guvernă, âcă ce ne spune «Jiariulvi L’opinîon Na- ționale. ,,Anevoințele pentru desființarea posteloru internaționale, ruse și austriace în România aă fostă înlăturate, mulțămilă inteligințeî mini- steriului actuale și garanției ce dă admi- nistrațiunea sea tutom intereseloru so- ciale. Pînă la curânda Întrunire ce se va face la Viena a plenipolențiariloră României, Rusiei și Austriei, cu scopu da inchiăia uă convențiune poștale intre aceste trei țere, gu- vernulă rusescă a desființată deja biurourile săle, cari funcționau In România, ș’a Însăr- cinată pe reprcsintantele seu a regula, d’uă camă dată, cu delegatulu Romănu, mai mu le cestiuni de amenunte.“ Aci vorbescă faptele, și pito urmare nsa- vemă trebuință de cuvinte pentru a areta meritulă guvernului actuale, care a putută, in căte-va luni numai, S'ajungă la acestă bună resultată. Ună diariă din Wlena, der Osten, cu data 5 lanuariă ne spune ceva și mai multă, vorbindă de sosirea d-lui Dumitru Brăîianu in Wiena, Însărcinată de guvernulă romănă c’uă misiune pentru inchiăiarea de conven- țiuni pentru poște, pentru regularea cestiunu juridicțiunii consularie, remășiță din vechiele tradițiunî; domnia-soa, ne spune disulă diariă. a intrată in comunicare directă cu guvernulă austriacă.— „Guvernulă romănu lucrâză în prevederea unor eventualități ce se potă intlmpla și cari suntă menite e aduce multe schimbări. D. Brătianu, adauge Der Osten, a avută conferiri cu d. Beusl și alți membri ai gu- vernului austriacă, și a fostă primită cu multă distincțiune. Din convorbirile urmate resultă că scopulă misiunii d-lui Brătianu este aprbpe sicură că va fi ajunsă." Trccendăacumă lacestiunile din afară se pu- nemă aci suplă ochii publicului căte-va cuvinte ale d-lui Deak, adresate unei deputațiuni a orașiului Pesta, care a venită se-lu felicite cu ocasiunea anului nuoă, și cari aă ună îndouită interesă pentru noi, „Mergemu spre întâmpinarea unoră tim- FOITIA ROMANULUI STOIAN LAZEROVIC1 POVESTE SERBA de E». LABOUIiAYEl) lubescă Șerbi; suntă ună popolă de jravi; ei ’rni aikjntescă pe heroiilui Homeră. cântecele loră de guntă nescc ade- verate epopee; povesti^ ₐ^ frescheța și grația narațiuniioră miraco^ ale Oriinteluî. Etă, dreptă probă, una din cₑjₑ ₘₐț cₑ_ ebres pe care uă betrănă torcătoriă tiu po- «stia uă dimără, pe malurile Moravei lui /uk Stefanovici. La Craguevatz era uă dată ună venătorii •are se numia lancu Lazarevici. Elu era re- gele muntelui. De și n’avea altă avere afară 4uă căsuță incongiuitore de uă livede, elu făia acolo in abund ință și în veselia cu ne- asta sea și cu copilulă seu. Albinele sele • dau miere, prunii sei produceaă cea mai bună slivoviță, și, mulțămilă carabinei săle, venatulti ₙᵢₗ jjpsia nici uădată de pe masa sea. Awițn ₐfj cₐiₙpun. mine, thesaure. laăcu ravea de Ată nadărea. Iepurii, căprițele, ierbii eraă aî iᵤî ;ₐ leghe impregiură, â căndu, la Belgradă, la Vidin, la Pesta și luam la Constantinopole voia eme-va nes- 1) Foița pariului Debats din Decembre 186 7. cai-va formose pici dq vulpe, vruă fru- măsă piele de ursă, — la cine se adresa»—• la lancu, venătoriulu din Craguevatz. Fericirea este ca flărea câmpului -ea trece într’uă frumâsă ndpte de tbmnă, lancu sta la pânda, căndă zări ip depărtare uă lumină ciudată. Aiborii pădurii se luminaă unulă, după altulă, ca de foculă unui cuploră în- văpăiată, apoi reintraă in umbră, și lumina înainta mereă. In același timpă se amjia ună scomotă de pași și frămetă de crângi. In- trunu minutu lancu eși din adăpostulu seă și se duse se ve^ă ce este, jje uadata eși din pădure ună berbecă enormă, ai cărui ochi scoteau flăcări a cărui pele (toison) schinteia ca radele sbrelui. lancu iși pre- para carabina; însă, mai iute decătă fulge- rul». animalulă se răpeai asupra lui și-lu resturnă. A duoa ^i, tn reversatuță diorilorji nesce tăietori de lemne, cari se ducăă la munca loru, găsiră pe bietulă venătoră lungită la pămentă fără vi^ă și rece ca ghiacia. Elu avea la peptă duoe gaure adânce, prin cari îi eșise și sângele și vieța. Tăietorii de lemne duseră în orașiă corpulă bravului loru to- vareșă; tiu înmormântară, și totulu fu finită. In acea locuință ferice, pe care de atâtea ori lancu o făcuse se resune de vestitele sâle cântece nu se mai au^J de călă ge- metele unei veduve și plângerii’ unui co- pilă. Veseli său triști, cu iote acestea, anii trecu ducendu cu dânșii plăcerile și durerile ndstre. Stoian fiulu lui lancu deveni unu omu; prima sea dorință fu de a vena. Elă avea in vine sângele tatălui seă, și, in copilăria sea, bu- curia sea cea mai mare fusese a privi și a pi- păi carabina venătoriului aternată la perete. Dară in țjiua căndă ceru mamei săle se-i încredințeze acâstă armă funestă și ser-lă lase se plete in pădure, biâta femeia începu a plânge: — Nu, copilulu meă, îi țiise ea, cu nici unu preciu nu-ți voiu da acâslâ carabină; ani peidută deja pe bărbalulă meă voiesci tu ore se.perdu și pe fiulu meă? Stoian tăcu și înbrăcișă pe mama sea; însă a duoa ^i își reînnoi cererea; fu așia de gin- gașiu și desmerdătoriă, promise a fi așia de cuminte în cătă mama sea in cele din urmă cedă. Des-de-diminâță Stoian, beată de bucurie, se duse ia munte» venă toță „ Beschreibung der Moldau und Walachei,u , Breslau, 1854; p> 3 56. „vexațiuni, ÎI sili a abandona sa „loră de comerdă, îi forță a pleca „din țeră, fără se le fi lăsată „pulă necesară pentru lichidarea „socoteleloră, și merse cu neuma- „nitatea pînă a insulta pe betrânulă „Lenșă tată!“ . . . .(1) Ori cine înțelege, că în facia unul asemenea regime, din care rapacitatea fanariotică ștersese tote ur- mele de puddre; căndă domnii seă, mal bine ^licendă, beii, nu se ruși- naă de a înșela pe bieții neguțitorl prin credite silnice și asicurărî fic- tive; cândă fiă-care boeru o&uta cu lăcomiă la punga comerciantului, ca la unu mi^’locu, ce—*-ar procura lui seă nemulul seă cuca de hospodară; — înființarea consu- lateloră era indispensabile. Insă alta este unu consulatft și alta e jurtșdicțiunea consulariă. Alta este»a protege pe omenii din alte țere kmtra arbitrariulul lo- cală. intercedândă întrună modă demnă în favdrea loră; și alta este ciudata pretensiune de a se face (1) Peyssond, Sur le commerce de la Mer Noire, Paris, 1 787, t. 2 p. 205—208. pera luî Raicewieh, celă vorii tăiadiin ții cu ferestreulii, și vei a u humaî de câiîi cu ce se’țî încarci totă corabia. Int6rce-te a- tunci la viia tea cu acestă conquisiă și dormi liniști Iii in acestă noue grădină ■ în optu foișorulii va fi construite. Stoian făcu totu ce’î 4ise^ -Vila. Corabia se opri intre doui munți, dezertară heleșteulO de apă și’lti umplură cu vinu și cu rachiiL Cumu însera, ^elefanții năvăliră cu toții. Gelu d’ănteiu ce gustă din rachiu păru ui- mite ; dhră îndată începu a bea din nuou c’uă ore care plăcere, și toți cei' alți făcură ca elii. Atunci se fi ve^utiibucuria, scomotii tumultu printre elefanți. Se puseseră toți pe serbare. Cu desprețulu etichetei, regele ele- fanțiloriî danță unu pasu de caracterii, și re- gina valță c’um june -ciambelanu. Apoi totă banda căju coprinsă d’unii somnii greuᵣ și dulgherii începură a le tăia dinții. Nu roși dt mesaventura tea, bunule popor/ de elefanți tu nu esci celu d’ătâifi căruH tn timpulu be ției s6u alu somnului, i sw tăiate dinții și nu vei fi nici celu din urma! (Va urma). i* jle il' faîto del Selitto, per poter rrre wtichi trattte* □0 C-s.j.ătan- . . q®vaso ¹ anch^M P®r i ia rcr, de- Kl W at ț\.. jbî tete, cari se păzescă îa Comfântinopole și cu acoî-așî lacune se ob- eesvă âncași afce.^i) Așia dară, chia-ră după înființa^ 'rea coagulateloră în România, cu soirea, cu învoirea lorii, ba ancă tocmai a celui mm? capriciosă și a celui mai pretențiosu dintre ele/' a- nume a consulatului austriacă, în fruntea căril-a se afla atuI¹Ci Rai- cewicz, — supușii străini, stabiliți în România, eraă subordiuațl în cause civile și comerciale judecății tribu- naleloră române, cu dreptulă de a- pelă numai cătră divanulă dom- nescă, pe care dreptă însă îlă aveaft toți locuitorii țerei. Pe de altă parte, în privința pro- cesetoră criminale, supușii străini «raă subordinațl cercetării admiais- trațiunii române, care constata fap= tulă, și apoi trimitea pe celă vino- vată dinaintea tul vodă pentru pri- mirea penalității cuvenite. Frasea despre vechile trătai^ este camu obscură; dară nici întrună casă ea nu se pote lua în înțele^ulă --------------------------------------------- y-l. . iKtoânuîâ. Wanjte d-1- o. o nu -(Copie 1 d\.'-.ji& ca fere ta-. .tiSUplii ⁴:'f< ii ț în .^iua de 2 5 Doceatas a oesșuM jftărlad, wb- gemnayî ©otețitm to cM^nți «felină, ve- nimă.J® respecte domnate nmjsiru v@ sa- late ^.ptelu în Wă depmâtatea adeverului și pretate în .contra dotam® mfemPri- loră Mșe și netedate cî v@ți B primită Hln ea f don ■ . .'■■■j, t faptă ta- tâmpiată ta (jiua de 25 jDecembre ta ora- șulă Berladu. „Cu doue ijile mai naiite de < tă în- tâmplare, părintele Sofionie Vărnav, ne ată alesă la colegiulă aiă 4-lta, distr:ctulă Tu- tova, că^u la pată, și svom publicfi acusa de otrăvire pe inemicii priocipiilo ă ce îe profesa. ¹ fa IjcveaiHU R A '■toni. Liga. B JtaertM, Mjre Presto. dfaoCffi, S. P. ®MU1, H»W to, . to-.— . .ecreie, teu ’ ■ A ¹⁻«omibre tascuHS,-sunlfi UMamîfee perataete ur^jiurt ~ ■ ~ ~ ~ —a te se race culm®"! «a t r.A de ”, x - ■ț spre î . âțs ' i- cuA «sare® !F i?¹ s Șavesw, actal uK. judocăte .a I ia Primăria ta a A’ ~te- a'. S« 2 prBSi» Sala te î A ore spre a se ■ la ...gMmltii — -,aes II. jodec&tore। feeefcjteyiraea și adjfâteayv^e jmpra Hfcoîau; Samdămfe®©, 1* același teibanal® secțiarea n, ©g va ©feri pr^iiromal araategiosă pente» bi- te. Filipsd Ș w- ta teimft dWuî N f re AopoIh ; serim. țiu Atexandru, Aawa ...............iaca.. îfi.f tctaalUWjudecăiliwin-1 Planurile și cpndițuinele aceștorc yarsam, prsoifi, Joraadie «ₜᵣᵤcₜₑ@ țₐ ifâbuadHlfi 3 ai r mea H juHse podă vedea la primăria în’Ori ce di si Med», fcwfeae tea® Carp, Stasel. „ . ₙ . . ... .i.. . .' i te . , di s v aesteși sec re . în < g rvv 3. D. N. PapadopaPL afintM jadesătere in- ’ Aîesmdruₛ Coastentim Nscelan, Andrei® Psm- âlia, Grigorili MaBiu, Nicoh VHu, N. Da- vid, Grajdeaau, PreoM DomifrActe Mano&ughe Susnea, -..Teodar losmeMR Crisa itin, Neaereifta®, Popa A. Tpodor Pavâliu Lazarevicî C. Nitoforu., Ne- descifrată, D Radu, Nicolae Borio. G. Ghel- ciu, A. Furmviache, N. Manoliu, loan Mi- halache Geras —1. Cuolesi Tataru, Poiana, P. S ian, Vasile. loan, Nicolae E- nea, I. Ghinea, Gheorgiu, Berce Gasafu, Ivn Dodu, Coantea Tutu rin, Magheru V Raș- can, G. Perjan, Nicolae Vasiliu, Stefen Pa- vel, Neculeanu, Dimitrie Gheorghiu, Panait „In diminâța de 25 Decembre, (Jiua na-'^lase Saⁿcⁱu T⁶der’ Constantin Vasile Ple- sceriî Mântuitorului, poporulă era adunată pe stradă înaintea locuinței părintelui Vărnav ce sp afla în agonia morții, poporulă pe caredă atrăsese afecțiunea ce o ave pentru părintele Vărnav. stătuse pină la orele 5 post-merî- diane, tristă dară în cea mai perfectă îinisce. „Pe la orele 5 din uâ cafenea evreiască, situată alăturea cu locuința părintelui Văr- nav, se vede poporulă insultată prin mai de a se da -criminalulă pe mâaăHu,te vorb⁸ scandal⁶sc anmșiie de ună e- consulatulul respectivă, de vreme asuPra Pafientu1îrt in agonia. Și pen- consulatului respectiv^ de vreme ce singurele doue consulate de a- tuncl, esistaiîîn țeră d’abia de unii anu seu duol, pe căndtî crisovulft vorbesce „delii antichi tratt:iti.“ Acestă documenta, publicată a- nume în opera primului consulii austriacă în România, (1) af pute servi, după opiniunea ndstră, ca uă armă fdrte puternică în mânele imul bărbații ca d. Dimitrie Brătianu, care prin uă interpretațiune solidă și abilă ar sci negreșită a mal spori tăria argumentului. Dintre tdte puterile cele mari, nici Francia, nici Italia, nici Prusia, nici Anglia nu potti av^ astă-^I vre-unu interesă de a cere mănținerea ju- risdicțiunil cousularîe în România. Nici Rusia nu credemă se țină atătă de multă la acestă anomaliă, judecăndă după amabilitate cu care s’a grăbită a retrage stabilimentele sele poștale de pe teritoriulft nostru, tru ca liniscea se fiă turburată a trebuită ca pe lângă insultele unui alții evreu anume Alter Buium cu alți conaționali, se se arunce 'vase cu apa fiartă în facia publicului și chiară asupra unora cari erau mai in apropii- Astă-felă publiculă insultată în duierea sea și indignată de cele provocate de evreulă Alter Sarindu, nevălesce asupra cafenelei de unde a emanații scandaluri și de aci lumea se împrăștie pe strada căutândă pe provo- catorului evreu, și aedsta tristă ocasiune inemicii bunei ordine și chiară a! natureî profitându de scandahdu provocată de evreulă ■ Alter, precumă și de indignarea poporului ■ începu a strica ferestrele și mai pe urmă crescândă numerulă acestoră făcetorrde rele . începu a sparge chiaru și ușile. Cu tdte a- Cestea⁻prc JOngă iotă energia Întrebuințată de administrați unea, locală care în facia unei a- glomerațiuni ce luase proporțiuni mar dispu- , nea de uă forciă forte mărginită, totuși îm- , preună cu concursulă cetățianiloră, ordinea publica peste pucinu fu restabilită “ șovu, Hoiu, loniță Driperiu, I. Serbu, Po- povici Macriu, C. Alexandri, Dimilrov, Con- ste Popa Suru, Stefănescu, Anastasiu Cim- leru Ilie, Carp, I. lordache, C. Cosma Mi- haiu, Guriță loan, Alexiu, Panait loan, A- iescu, Donciu Oprișan Negrescu, Cociorba Vasile Rața, Enache Vululă Rața, T. R. Muri, G. lonescu, Stef. I. Gorgiu, Eane Carnu, V. Galudi Simeon., Vasiliu Pavel Rusu, \asile Leu, Cordasiu, Enache Pilu, Grigore Matfeu, George Popa, Petrache Pavel, Isute Mița, V. Petrovicr Gâscan, Popovics, Gheorgiu, Pavel loan, D. Neantiu, Bolgaseu, Uiescu, Domnie- scu, Blascută, G. Dudescu, Enache Popa, Du- mitrache Hristea, George Mii că, loan Grigo- riu, Docan, G. Combureanu, Adamescu, Po- proniu Georgiu, Vasilie Brailescu. PRIMARULU COMUNEI URBEI BERLAD. Sub-semnă turele înserate prin acdsta fiind IlocA'd-teî G. Slwcu 5 D. te '.n.ă grefierii ia iri- bu a ulu aiii, supnnsEite la a- celașf ’ tribuaaku„ în loculă d-lui Cos' ie Vi ; n ; D. M. Costes ictualulă substitută la tri- bunalulă Râ cu-Săratu grefieră la același triibiiisaW, în, locală d-lui lăn Șo4q ; D. Ilie Tulus Kețânu doctoru în dreptă, substitută la tribunalulă Râmnicu-Sărată, ta loculă d-lui M. Costescu D. Mosgos, actualulă registratore la tribunalulă Râmnicu-Sărată, adjutore de grefă lla același tribunal®, în loculă d-lui Cons- tantin Constantinescu, remasă în disponiii- lîtate D. V. Lascu, actualulu grefieră la tribu- nalul® Doi jiu, secțiunea II, adjutore de grefă clasa 2 la curtea de apelă din Craiova^ sec- țiunea II, în loculă vacantă : D. Thanase M. Kinlescu, actualulu adju- tore de grefă cl. 2, la curtea de apelă din Craiova secțiunea I, grefieră la secțiunea II a tribunalului Doljiă, în loculă d-luî V. Lascu; D. Thănase lenacovM, actualulă registra- tore la tribunalulă Pulna, adjutore de grefă la acelă tribunală, în loculă d-luî I. Q. Mi- ronescu, trecută în altă funcțiune. P. Primarii, Gr P. " 'ic. No. 13,246, ww® 1867, Decan5re'29. proprii a sub-sșmnațiloră se adeveresce sub-scrisulă. Primară, Fidulea. No. 6010, 1867 Decembre 29 de PREȘEDINTA CONSILIULUI MINISTRILORU. D-nii senatori și d-nii deputațî aleși din ju- decie suntu rugați, ca îndată ce voru sosi în Bucuresci, se bine voiască a însciința despre sosirea d-loru pe prefectura de poliția, spre a li se putea da fără amânare biletele de intrai in sala Adunării, pentru ^ma deschi- derii sesiunii legislative. INTERNE— Prin decretă, cu data $8 Decembre trecută. D. Alexandru Dimitrescu este numită directore comptabilula comisiunea culdrei de Galbenă din capitale, în loculă d-lui M. I. Toran ; D. Sotir Ștefanescu. actualulă șefă alu biuroului servitoriloru din poliția capitalei, este trecută în aceași cualilate la biuroulă paspdrteloră, în loculă d-lui Grigore Geani. și cu atâtfi mal vârtoșii că supușii rusesc! în România suntu în genere prea putini la numirii. Și cătu pentru Austria se! are- t5m cartea consuleluî șefi Raicewich.... Așa dară: ’t- 1. Legislațiunea română antică, adecă pâhă la 1700, atătu civilă precumiu și penală, cuprindea nesce princip»¹ diametralmente opuse ju-1 risdicțiunil consulare. 2. Relațiunile ndstre diplomatice pînă la aceiași fatală epocă cu tdte statele învecinate probeză de aseme- nea,. că toți străinii petrecdtori în Rom ^ia, aă fostu totu d’a-una dar- -:ori a ^^upune tribunalelor^ și ad- ministrați taii locale. o. Primele consulate s’aîî înfiin- țată ÎQ Jera n<%tră d’abia suntu a- cumu optu-^ec! și «inel de ani, suptă domiuațiunea nenațîouale și nelegi- timă a fanarioțiloră, și totu-șl nici chiarâ atunci, la înființarea aceloră consulate, nici chiară Statele cele mai ostile independinței ndstre na- ționale, precumu bună oră era Aus- tria, nu cutezafi âncă de a se gân- di măcară ia vre-uăjurisdicțiune con- sulariă, ci aveau în vedere curatfi numai protegerea comercialul străin prin nesce intercesiuni amicale pe l^ngă guvernulă romanescu. Etă laptele! Tote acestea n’afi a face cu isto- ria politicei francese în Oriinte suptă regele Franciscu I, și prin urmare nici cu memoriulă d-lui Vasile Boe- Respingemă cu cea mai mare indignare d-le ministru, și protestâmă energică ta con- tra ori cărui S’ar încerca de a atribui tri- stele efecte ale acestei întâmplări asupra ce- tățianiloru Berladului, căci după cele consta- tate pîna acuma de autoritățile locale acele escese s>aă efectuată de nisce omeni degra- dați și amețiți de beutură carii au profitată totă de uă dată de indignațiunea în care era publiculă scandaUsată, provocată de e^rei. Deputalulă Vărnav este mortă, justiția ’și face datoria, Adeverulă va triumfe. Ve ru- gămă d-le ministru ca plnă la descoperirea adeverului pe canalulă justiției se nu dați cre^emântă calomniiloru aduse de adversarii causei naționale, cu scopă de a compromite națiunea in facia Europei și guvernămîntu- lui actuale. loan Stan, George Susnea, Vasile Dodu, Toder Georgiu, Vasile Georgiu, Pascu, Nis- lor Antomu Darghiejescu, Ci Nicolau Toma Comniu, Nicolau, Constantin loan, Alexandru Toma, Sabinu, Constantin Georgiu, I. D. Brân- ză, lomță Cocoe, Coslin Gafu, Epeljiu, Vion Stoian, Georgiu Toma Beldie, G. Rugina Sten- ciu, D. Mironea. Miliaiă Popoiulă, Petrache DESCHIDEREA SESII^II CORPURILORU I»E- „ GIUITORE, La 3 lanuariii 1868. La 10 ăi jumetate ore. d-niî senatori și d-nii deputațî se voră aduna în catedrala Mi- tropoliei, spre a asista la Te-Deumulă ce se va celebra de Prea S. S. Părintele Mitro- politulu Primată. INSTRUCȚIUNE PUBLICA. Prin decretă, cu deta 19 Decembre trecută, d-nii V. Șer- ban, losif Theodorescu și George Verdm se confirmă definitivă în postulă de profesori pentru catedrele ce ocupă în seminariulă din Ismailă’. PARTEA COMUMALE rescu ?! B. P. Hajdeii. (1) Osservazzioni atoriche intomo la Valachia e Moldavid; Napolî, 1 788 p. 302-303. La acâstă Consiliulu Curtea Curtea Curcile trative și La Li de de ceremoniă voră asista în coipore: ministriloră, casațiune, compturî, tribunalele, autoritățile adminis- militare. și jumetate ore, Iote înaltele Cor- puri și autorități se voru întruni precedate de ușiării Camere^ în sala ședințeloră Adu- nării deputațiloră, unde le suntă destinate locuri speciali. La trecerea Inalleloră Corpuri, trupele voră presinta armele. Curtea de casațiune va ocupa ânteia tri- bună din drdpta Tronului. Curtea de compturî va ocupa a doua tri- buna drăși din drdpta Tronului. Curțile, tribunalele și autoritățile adminis- PRIMARIULU COMUNII BUCURESCI, Licitații!nea ce era ase ține la 20 ale cu- rentei pentru întreținerea gretareloră de feră cu basele loră de pdtră de la gurile cana- leloră de pe unele din stadele capitalei, ne- putendu-se efectua din causa micului numeră de ToncurinȚ ce s’aă presintată. primăria a amânată acâsta licitațiune pentru ^rua de 24 lanuariă 1868 Doritorii d’a se însărcina cu disa întreprin- dere conformă condițiuniloru respective, suntă încunosciințațî a veni la Primărie în aretata di la 12 ore, pregătiți cu garanții valabile pentru concurințâ. P. Primară P. Buescu. No. 13146 anulă 1867 Decembre 22. Dedaruțiunde de căsătorie făcute înain- tea of ceriului de stare civile din cir- conscripțiunea a 11 de la 18—24 Decem- bre 1867. D. Ion Marin, grădinară, din suburbia Cis- nleliî cu domnișbra Maria Nicolae, din su- burbia menționată. D. Constantin Stavri, brutară, din subur- bia Icăna cu D-ra Thudora Dumitru, din jisa suburbie. Idem, circonscripfunea III, de la 20— 26 trecută. D. Valfcry bogusz, funcționară, din subur- bea scaunile cu D-ra Alexandrina Bânoff, din suburbia sf. Spiridonu. Dw Gberasi Dobi, coșaru, din suburbia Bro- șleni^ cu domnișâra Vasllca din acea subur- biă și stradă. D. Moise Ciurea, munCitbră din suburbia Broșteni, cu domnisăra Anica Avraam. din acea suburbiă. D. Herșiu Coțu, comerciantă din strada Vacaresci cu domnișidra Mariana David, din calea Șerban-Vodă. Idem circonscripțiunect P*. de la 20—26 Decembre trecută. D lAm» Moisb, plugari, ’ din strada în- fundată No. 25 suburbia Delea-vechiă cu domnișâra Vasilichia Licsandru din strada gân- duriroru No. 33, acea suburbiă. D. Radu Oprpa eărciumaru, din strada Țe- peșu Vodă No. 69, suburbia Popa Nană cu domnișăra Rada ManeSᵣ suburbia Delea ve- chia, strada Țepeșu Vodă No. 79. D. Samoiț S. Neumann, comerciantă izrae- lită veduvă din strada Taurului, suburbia Olteni, cu domnișbra Beta teolomon Hesteră ițjraelită„ din Orașulă Brăila, strada Mare. D.. Neagu Ion cismară, din strada Mihaiă Bravu No. 8, suburbia oboru nuou, cu dom- nișidrfi Ținea foniță Popescu, veduvă din acea stadă No. 16 D. Udrea George N6gu, cismară din stra- da Eliadă No. 6, suburbia Oboru nuoă, cu domnișbra Eforea P. Vlad din comuna Iltâna Suiiman, cătunu Podari, plasa Mostiștea, ju dețulu Ilfov. D. Vladă Dobre arzar, dinslada Eliad su- burbia Oboru nou, cu domnișbra Ioana lorga Bogatu din comuna Săpunari Lehliu, plasa câmpului județulă Ialomița. D. Vasile Marin, precupeță din acea stra- ■ da și suburbiă, cu domnișbra Ioana Nestor ; din acea suburbia. D. Theodor Atanasiu comerciante din stra- da Calonfirescu din suburbia Vergu, cu dom- nișdra Argirița I. Eliad, din acea suburbiă. ¹ D. Ilie Tonciu, cojocară, din strada mo- ¹ șiloră No. 184, suburbia Olari cu domnișb- ! ra Mari(,a George din strada Mihaiă Bravulă No. 7. suburbia Oboru noă Penlru reparaliunile necesarii a se face ca- seloru d-luî loan Niculau unde a fostă in- stalată scdla primară de fete din culorea N6- gră, se va rine licitațiune la Primărie îmjiuoa UNU Lonti, loniță .buru, lescu, loan Alese, Cernal Nanu D. Gabriliu Teodor, loan George Roslacă, C. Cam- Stefan Lalu, Panscadi Panail Gabri- Constantin Nicolau, Panait Gheorghiță, Saulea, Fotenie Fralipă, Milea Dimvist San- gole Teodor Nicolau lordache I. Mihala Molist, G. Vasiliu, N. Georgiu Chiriac, Radu Georgiu, C. Vârgă, T. Nicolau, G. Aposlo- liu. Constantin Vasiliu Pasia loan. Tânase Ivanciu, C. Petrovici, Dobrincu Colea Vasi- hu, Munteanu Demetru, Hurmuzache Moscu M. G. Radu Galcă Doctoru Zamfirescu, Po- pescu profesoru, Fetu, D. Popescu, A Vo- nescu, Căliți, N. Georgiu C. Panait, N. Si- meon, V. Nicolau, G. Codrescu, Chenciu. Theo- dor, D. Theodor Hristodor Nica P. Arma- șiu G. Voinescu. Caracașiu, C. Vasiliu, G. Stancu. C. Pastia, G. Crețu, Alșxe Alesu, Hărjescu, Popescu, Dimitrie Giurescu, T. Sa- mati, Ștefan Eftenecă Stefen Lefteriu Mile trativeᵤ voru ocupa tribuna oficiale în facia de 16 Ianuarie viitoru. Tronului. Doritorii de a se însărcina cu esecularea D-nii senatori vorîî ocupa ânteiple bănci reparațiuni după devisulti dală de d-lu ale Adunării in drbpta Tronului. Architcctă ală comunei, suntu invitați a veni D-nii deputațî voră ocupa băncele din ja Primărie ta menrionata iji stânga Tronului și cenlrulă. gᵢₗᵢ^ cᵤ ᵣₑgᵤ]ă rință. P Primară, C. Lapati. No. 13,141, anulă 1867 După citirea discursului de deschidere, Măria Sea Domnitorulă părăsindă sala Adu- nării Corpuriloru Legiuitdre proceddză, în- dată, la începerea lucrăriloru; pentru care d-nii senatori trecu în sala șcdințeloru Se- la amia-di, pre- pentru concu- Decembre 22 DE DANS de ta Teatrele din Pariau și Berlin, acuma angajat, în aceia-și editate, de d. Francheții, direclorele Ope- rei, pentru a mon- ta balabilulu din natului. Biletele da d-loru președinta Biletele de mirare în sala Adunării se vorîî senatori și d-loru deputațn prin consiliului ministriloiu. pentru tribuna diplomatică se vorîî Din causa lipsei de îndeslui doritori, ne- putându-se țină la 30 a le lunei cur in te li- citațiunc pentru facerea jețuriloru, a doue gar- opera FAUST, ce esta a se representa curîodii, în aceste Teatru, are andrea încunoscijuța pe d-nil amatori de dans și directorii Pensionateloru, că cu a- câ^tă ocasiune doresce a da țecțiunl particulare atâtn de dans pentru tea- tru cătu și de salonu. Numorâsa clientelă care a avuții în disele capitală, espera că nu’i va lipsi nici în acesta. Domnii amatori care voesce a’lu o- nora cu clientele d loru, suntu rugați a se adresa la casierulii Teatrului Ita- liană, in tdte dilele de la orele 10 de da de către d. ministru alu trebiloru străine. Biletele pentru tribuna oficiale șf cea du- blica, se voră da pentru acea di totă prin președinta consiliului ministriloru. www.oacoromamca.ro derone și a doue uși cu giamlică, trebuin- P^ă ia ora 2 după amiadl și ’ d A I I «AnX Ir. 0 tZi n a I I II I îl ciose bisericii sf. Nicolae din Șelari. Primă- ria a amânată Ucitațiunea ^pentru (Jiua de 8 lanuariu viitoru. de la ora 4 până la sfurșitulu specta- clulul. FREDEIUCO SALES. Profesorii de Dans. JOW WÎĂJ $ IkîVjZ.'; . iooo. VipolilA ÂfdpIpAHil I lată la ies nai admirabilă po- e.;art d’uă ori de orașul® 'Târgu- jatai, pateu llCUkre AHiMttHIU ₐ K,; dₑ și ₜₒₑᵢ poate de portuMTun Coiffeur Parfnmeur, podit Mogșâi 25 Se g sce s insei! i) , Șt înț&wî. । tiarl, mai multe i.' tiîSte- ■ -ari S^verte se cr^I an., ade de ifolefe 6-’ jcneu-Seffat®, îa îw£-i dere nE ARENDATU. Moșia VăcS burbia Sf. Nicolae din strada Ga- rești, Raciu, și satelite tru- broveni Ko 27. Nobilime, și Onar.. sa draaicte eă । de labâre, pateu bauurî, duueșeci ■a sosiitu decuriud® nnS stare asor-1 ferestrae, islax și păduri forte în~ Amatorii se potă înțelege șă nua in locui și islazu, . .teii® Horu^și 'afers .ica 1800 timantă de Parfumerie, șț alte o- ¹ biecte de toaletă, din cele' mal re» { tinse, i vi* halește format® de-cu- rSnd® ș’nnfi mare viitor® de difor’tc formațiuni asupra cualitățiloru acee- j pqg6. înlcsă ca se ua te pă- tel moșii cu sub-awisulfi te orașulu dure, dii .1 . din ®u, deja snntă dure, dii peri 4 rota ceri desfete de pruni și islasni’I de ,E ABENDATU EOTELULU PATRIEI de la sf. Gheorgbe il G«ll(il.O numite fabrici din Pud și Lon- it-a, și anume: Guerlam Luhin Pi- v®r, Piaaffid, Rimosels, Atkinsos, Vi- olet, Honbigant, Chardin, asemea re- comandă deja cunoscutul® seu Ma- metelurT, sie cărora minerale se pot vedea și încerca de omenii cel maî - ■•■e— -: ■ acestea pe j ©măi® a te- i muntele PrWea în plaiul Dîmbovi ței; cinci părți din ș&e, cu pășune, Tîrgn-Jiu și fa BucurescI te D nn-J arate și semănate agripe 400 po- George Vl&doiann «trada Rs> -rî (6m pe adma'iproprietiți^ A. 6ctă No. 15. aroșie *e dă eu de 'la St. [ Cossaâdin Diniilescu. Gheorghie -viitorii 3868 pe 8 — 5 ' No. 686 4 —5«J. g»ssn, peniru ce privasee arta firi-cu pMdare întinsă, cu izlazul dte p6- zotrieip atât® pentru bărbați cât® și penteo dame, asemina®^ lucrare® pă- ratai se ef< ttuăsa ba® m. dă a- lele hir, cu livi<^ile din Briteși ge aev - ată artistică și mulțumitor p»n- tru ori ce visitatoră, speră că va fi onorată cu prese ța onor, publi- cului și care a stiuiii totu-d^-una se fiie mândru și recunoscător, de încrederea dobândită, fote cele mai susu notate se va efectua într’unS modă esactă și cu preciurile cele mai moderate. N. ARDELEANU. No. 666. 3—3^1. asemenea viitorii de mine; Fundată cu livezi, pășune, pădure d® brad® și cu întindere pîmă la lă s⁻ pogone n rî, delii ată; partea cu- venită .mie din tot h&twul Himoes- oi muntele Grbpele; e casu forte în- eăpătore în Cămpu-lung, ș'uă gră- dină de doue-spre-ijece pogâne în acăstă urbă, auntu a se vinde de bună-voie. Doritorii se pot® adresa la domiciliul® suptu-semnatuluî. N. RUCAREANU. DE VINpARE O cas* din otia- dla (Craioveî No. 104 ce dtael odăi sui; pateu beetarf, dedeteiptă pivnița și văi sări®; >în depandanță budt&rne cu mașină, oea® d® viifi- gra 3 6 Cai ș remiifă de dou® teăsușn. a s® ads?®sa ia pro- prietară ce lo©®ește în aceldșl case:, s48 6 »nl. TotS pe ac&tă moșie se află și o pădtis® de_.(,800 pogâne-aprăpe, din care 20® pogdra® d® cherestea stejar de etate peste 100 ani, M resto de toi® fetalu de lemn® in ateste de ®0—30 aaî ce se dâ îa tftore. Adîă g ;ntru Moșie eîtă și No. 684 3—3 . , . repoe. loan Văc&reseu se arenddȘă! No 1 " C^g'd' p®ntru &■ ani. 'Doritorii se vorii a-; * 1 -.-— ;• ■’eî—ei 7/ 'strada Poetului No. 7, de la ora 10 pin la 3 dupe amâȘă. Carnea Văcărdsea MiMsche Vă- găresep. No. 645. 3 — 2Ș. i jAOMNU GIOVANNI F. hanfI- *^SJ» d ms onorabilului pu- .blicu ei', s’a tentată vis-i-vis de pa- lată intr’uă prăvăliă arangiată vi o- ’uă « n- ciă că i-a sosită ună mare trans- portă de bonbonerii, fructe eonfîte și șocolate d® Paris, IBoiboniere din cele mal frutnise și de ban gust. DEPOblTUL de lemne de Ceru în suburbia Olteni calea Du- d șei, No. 12. Doritori se vor a- dresa Ia D-nu Angel FrunȘianescu dela orele 9 —11 înainte de-ameaȘi și dela 3 — 4 după ameaȘi în su- a- PADTJWÂ dupe Moșia D-tai Hon i “g«« d® >»»» F* etn Ghicu, STANEȘHI din Județul® baptemes. sr. io *we ........................................ Dâmbovița 42 de ehildmetei de Bu- curesci apfope de șosea, se vinde te. iâere. Doritorii se pot® adresa la proprietarii, Strada Luterană. No- 667. 3 —2Ș- SEJB-SEMNATULU sre ondre a anuncia că SCOLA DE SCRIMA și GIMNASTICA său mu atu pentru timpulu de ărnă în casele D~nei Marghiolița Mana, pe podulu Mogo- șdeî vis-ă-vis de Episcopie. Orele i i> H-a, ,f „ --- 255---295 „ „ deșerte......... 310--- Vapqre s »site....................... Acțiunele bănc®i ............. 684 --- Secam .... ................................... 225---230 206--- --- „ poriite .................... Lomdon................................ 184 30 Porumbă...................................................... Șlepuri pornite la Sulina în- Arginta................................ 120 80 Or^ă............................................................. 160 -i65 132--- r- cărcate ......A........................... Argintă în Mărfuri.......... 118 75 Ovăijă ......... ..a........................ Ducsp........................ 5 75 Rapița ..................................... ia. BR. ||GAL No. 622. 24d. [mLACTATEobSOUDE & deMAGNES^J PASTILLES DIGESTIVES oeBURINouBUISSON PAST1LLK DIGESTIVE DE LACTATÎ DE SODĂ Șl DE IIAGNESli De 1URIN U BUISSON Pharmudtta laureata de la Academia imperiala de Medicină din Parii. Acesta eacellenta medicamenta este prescrisa de cel mal din tic medici din Francia in contra deran- geamen ilul de foncțiunS digestive alle stomachu lui, și alle intestinilona adica : Gastritâ, Gastralgiă, di- gestiune lungă laborios® sau durerâsă, rlgăial® și (laturile stomachulul și alle intestinilora, vărsare după cină, inapitență și slăbirea corpului, Gălbe- narea și maladii te ficatului și alle rânichilorfi. Depoulfi generala in BuccurescI, in pharmaciea D. Adolf Plecker, Ia Cerbulfi de aur peate drum de Passagiulfi Român. LIBRĂRIA SOCEC ET C-NE CAI.EA- AKM WOD. -y. ies, rUH’SES D'OSTENDE.. MANDARINE8 de-MALTE. MARRONS glac’& de PARIS. FAISANS ’a BGBEME. CHOCOLATS; BQNBOlțs ca rose. HUILE8 vierges de PROVEN et -de Toscane. NOU0ATS mx pâstachea, Vaniliei NB. Chaqde article porte la mar qgₑ de la rasisou ei le prix yq chifftn connus. No. 661. 6—2^. r|E ARENDAT și de VÎNȚAki • ”ohaviucu Munții M6ra și Gn bolești cu tote hotarele și Pădurils loru ăin Districtului Prahova de ț / curau pentru anulă 1868, Sf. Glie- orghe și te’ainte. Doritorii se vot adresa la D. Colonelă Lăcustean Podu Mogoștal No. OBMGATIUNi Și CUPOANE RLHALE 3 30—3d. No. 597. aJgMl precumu: și orl-ce alte efect ale Statului, cumperă și vind D. Ein. Farchi strada lipscani ' Hanu cu teitt No. 25. AvemQ omora a aduce la cunoștința publică că următdrele căiți; ELEMENTE DE COSMOGRAFIE, elaborata pentru usul claselor gymnasiale de DEMETRIU N. PREDA. DICȚIONARUL ROMANO-LATIN-GERMAN FRANCES, lucrată de IEROMON: D. PISONE. ESSERCIȚII DE LECTURA pentru clasa a 2-a primarii?, de ȘTEFAN RAȘIANU , AU TRECUT IN POSESSIUNEA NOASTRA. T6to aceste cărți 6iudu autorisate și adoptate de către Onor. Consilii! de Instrucțiune publică pentru usulu șcăleloru din țerră; rugămQ pre D nil Profesori respectivi, a recomanda scolariloru cumpărarea loru, ără pre comilenți noștri, să ne cără essem plarele ce credu eă vor putea deslace, priimindu încredințarea că comandele D-loru vorti fi cu promptitudine efectuate. Totu în editura n6stră a trecută ARITMETICA DE B. ȘTEFANESCU pentru clasele 12 3 primără caro va eși cel inultu la finele lunel Decembrie a. c. de sub țipară și ISTORIA GENERALA de P CERNATESCU care va eși, corectată și inavuțită pe la finele 1 unei Februarie anulă viitoră de sub Preparspe a Farmaciști lor5 E. A. I. Priașului Napoleon. OBIHAUfoT și C*. Din Piua. Acesta subștanța vegetală, originară din Brazilia, este ntilisatA in Francia en cel mal mare succes in contra : Dureri de Cap, Migrena, și dureri nervoasa a Capului. Ea se vinde in cutii, avlnd fie care dte <2 paquete de prafuri, și înroțila de dte un prospect in se explică cipul și modul Întrebuințării. Depoulfi generalii in BuccurescI, in pharmaciea D. Adolf Plecker, la Cerbulfi de aur peste drum de Passagiulfi Român. tipării 6—2- și Acajoă, cu prețu fdrte moderată. A. Olbrich, Tapifcru Curții, Hanu Crețuleseu. No 679. 3 — 2«J. SE caută unu guvernoru care se cundscă limble francesă cai eertaană. pentru uiiă pensionat hnpfî n-.-uwfll LA CRUCEA CU COROA N Ă îo Colțu spre Hutelu d’Eurnpa DROGUS OG WftlAL£, CULORI, DELICATESE, BEUTURI SI ALIMENTE STREINE SiMJB FIHWA i FILLKAN t J Recomandă pentru SăiHele Sărbători ale Crăciunului un mare asortimente bine arangeatu CAȘO de EMENTHAL, PARMEZAN CHESTER, OLAN- DES, STILTON, ROQLEFORT, BKÎpA de BRIE, NEUF- CHATEL, PORTSALIU, ROMA Dl R, STRACHiNO de MIL LANO, GORGONZOLA, CREM de OLANDA, BRÎNpĂ, URDĂ și CAȘCAVAL de BRAȘOVU. SALAM ue LYON, VEl^ONA, MILLANO și SIBIU, MOR- TADELA de BOLOGNIA, GALANTINA de RAȚĂ și PO TERNICHI, TOBA de LIMBA și de ȘUNCA, PIEPȚI de GÎSCA afumați de POMERN, ȘUNCI de VESTFALIA, PRAGA și SIBIU, ȘUNCI fierte, LIMBI fierte și ne-fictte. UNTU-DE-LEMNU de PROVENCE și TOSCANA în TINI- CHELE și cu OCAUA. PASTETUK1 de la cele mai RE- NUMITE CASE în CUTII și TERINE, DIFERITE LICO- RURl de AMSTERDAM în diferite GUSTURI, FRUCTE de Italia asortate iu CUTII și cu OCAUA. VINURI de CHAMPAGNE, BORDO, RHIN și UNGARIA, STRUGURI de MALAGA; PRUNE do BORDO, CURMALE BARBAR1NE— CHOCOLATĂ de d ferite CALITĂȚI. CU TIl cu diferite figuri pentru CADOU de ANUL NOU.—Dife rite PASTE pentru supă precum și FAINA de PESTA Magasinulu Filianu ct lonescu trage atențiunea onorabiioru sei CLIESȚ1 cîtă și publicului, că acestu nou Magasinu, îutr’uuu mici cursă de timpă, dela Etablarea sa a opținut cu destulă succesu cea mai mare favbrc din partea Pn- blicuhiî intiliginte și bine cunoscător al Capitalei. Suntem siguri eă va fi cu aceiașă încredere visitat; c