Xr. 363 Anul V sea » 9q ; £ fi iș lllllti im m-oio 31 DEHEMBRE 1861, .... :u-L OS" saci fLuin Inepte n-nd) nfuna ₄ti ' DUMINÎKA iiWOlS». .. . . „J. f -ilHtldM TI Blâ ÎT ¹ -uri < inn : 1= v fₗ ... -in.; ’ " •t Voîescc - i’L și vei pole. -te!'. ’ . ? * noi • Va eși în tbte șlHele afară de Lunfe i ”b°n doua-^i după Sorl>ătâriă.W⁰'" Abonarea pe unu «nu_DfrleL Ișbse luni..__________ t.. i’l..' — Trei luni..................... -• 32 — Fe lună .,ᵤ,. • •'--f • • f H — Uuu esemplariu ...... PaJ îusciinljările linia............... ian Pătura, comun, hthahid. l. ■ jV* 1 --——— M al . .fii fi <*'ti (ARTICLELE TRAMISE NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) o"i a' . b. .0 Abonarea se iaue în Bucuresol, la Adminisba- țiunea Românului, Pasagiul Român No. 1? In județe la domnii Administratori, k coi,. spondințil dlariulul și prin poale. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l-alte țere stiăi ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonai». Pentru județe și Moldova se adauge costulu portului căte 2 parale de f6iă; brii pentru străinăta- te câte 12 par. de fbiâ, peste plata abonamentului. Direptoriulîi (jianului Romănulu și Redaptorîulti respuncjgtonă: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariulrl d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. J iri- l-A Din kassa șerbVoriel ariciși noă, zia- risl ne va erai Marwl. : De la i lanuariu, iJiariulO¹ se va publica în întregulu seu nuipai cu li- terele străbune și tipogi afîa nâstră are acumu tdte literele sale cu totulu noue. Se face daru cunoscută tuturoru cari voru bine voi pe viitoriu a ne trămite article, saui corespondințe, re- clamări, înștiințări, co fiu se voru maî priimi manuscriptele ce voră fi scrise cu litere ciriliane (slose). DD. supscriptori alu cărora abona- mente se sfîrȘesce la 1 lanuariu suntu rugați a-lu prenoi, ,daco voruₜse nu în- cerce curmare în priimirea fâiei. ¹ REVISTA BUCURE8CI, X In ziarialk le C ons ti tu tionnel „m- ițe' snre nrogres, FER’ A VISA NB- ¹ „LS’llRÎ, F1>H’ A AH/LIXA UASIBN1LE „GLOATELOR mil.“ Henirs ie nsbliki lineva artikle wi koi esăUÎidinge ti ziarie ? în întrs nentrs a se .lumina iei m ii mulgi assnra snor iestistn,i a se întruni în aiea-ami ideii, kare, deve- nind limsnte uu limnede se intre în sala Aesmrâ kă esuresisnea voințjei Iraționala mi lestsrnind l<țea iea rea se devii i la rm- dul Irak o lege bsni, ,»n fnagate d'uiele kores- ngndiuiyi ini sa vizut ki toati nrouaganda konsti in a anta E^ouei ki nonorul m’ar- muta gdrdl sunt ti uea mai deniinijosorire, nedegromire, îndobitocire mi democalisare, ki legile, mi reg.mele iei uoS, ssnt mal in toate ueuotrivne au starea soiietiigii romine, m as adus-o in uea mai deniini rsiui ma- teria. e mi morale, kind, ku leg.le mi ku domnii iei vek', era uea mai mare nrosne- ritate mi ne iusudam în legalitate, în dreu- late, 1111 ’n sfiumit Ki Domnitoriul este în kl ne d’alti u»rte skonsl aiestor koresuon- dinge este asemene neste nstinjji de negat ki es to. nentr» a nreguti onintanea nsbliki esrouiani în favoarea reslsrniril a tot ie esiste, nentrs a reveni ia regi mele, ia legile mi la oamenii trekslti.I, este învederat ki usturi! anelor koresuondinye sneri, ka se nu ziiem mai mslt, o restsrnare, o katastrofi uii ki nregilesk în favoarea ieî ouinisnea nsbliki eurooram. Aiest skon fiind învederat, kare este datoria noastri ? Slirsim a krede k’aiei kari as ietit regulat aieasti foaii ksnosk oui- nisnea mi kredința noastri, desnre datoriei» mentslsî, kare mersese în zisa anshi poS la rege nentrs a-i felicita. țtele a observat este inkredinyat ni mi nonor se ks statornicii. în resnsnssl slS Re- „ki kl suirea Intre koroa- va 8ssni ne tot d'aana Daki în ansi trekst, din kasse kBnoskate tslsior, ns s’a nstst faie mari nrogreae în kasse na- gionale, dorește din inimi nii sneri ki ansi no» va fi maî favorabile. noastre nolitice ini nrin armare n’avem tre- j { Torino, 3 lansariă. Eri s’a uinst o adsnare a maioritiQiî Kamerel. Dom- bsingi aii de kil a o înssmaîn kite-va linio, i — . , A ar.edc namai în nrimiuie wi nini du k»m | Ricasoli a desvoltat difiksltlgue a a .n ii i ti Li id-p’b blivg bo ■''■■I- , 2 1 h fi jljl. . Resemnarea, Este moda d’a predica resemnarbaf. Distingu: Suntfi dâue feliurî de resemnare, una virtâsă și bărbătescă, alta lașiă șî stupidă, s jmftubA inb Omulu tare, căndu îlu anesă ^ne- de la 1 lanaaris, este o koresnondw^i din bs- ksreuitl, sanskrisi B. Lon.k, kare kun^iue, ka lot deasna, atakBii în konlra L.am«n,i, iii kontra nriniinielor liberali isn’n kontra Dom- ni tor ia lai. Aieasti nosi koresnoudtni^i suaue ki „meseayiti Lumnitoridoi la deskiderea Adt>nt>rilor a fost urimut ks nueaii Infami KB Uliu —-------- ---- ----ᵣ kl Osaodarial Rouaiioutu u mirtari k’a fiksiă reă d a na sansue Kaineretors b»ye- Isl esnirat mi fbgidaiemte ki ns va faue auiia*jSnane anoi k.J. aderu iu voin- ya manifestațiile Kain^ru d’a se întrnni neu- tra resolverea quatianii r8iaie ui’adaogi: — „voia oare nrin aceasta s’amivcaski. ue de- „nBtayi, aritiudB-ie ki, snre a le komulave, „rentmgta kiar d’a mai umteiila resaltaUl kon- „ferinselor, un se esusnea a ii ^tratai do nn- „ursdinte de kitre nsterile ga- „ranyi? Dar firmansl nirkali in toate mi- „uele, urelinsa kenuesiane a Hriuiinelsi na „mai are niit sn sens; s’a jskat, mi k» to- Ud afari din liuin, ks nerăbdarea natrmliki. In faU a «nor iut îma 11 r i aerio a- ₛ ₑ, ESTE TIND bl» DEBUT. SEK10S.“ Uli mai la vale adaogi k s tirinunal no kon- yine nimik desnre reiurma tenii elektorale iui ki „amilii seriomi ui Kommiej anroubi „aqeasti tinere desnre o misiri URE- MAT8RÎ. rai nrin ateabta kiar ne- riksloasi. Jlrinimele Ksza a a vată mslt „norok iu viaiia sa: moment»! aktaaie, de „va nrofita de dînssl, noate fi snsl din iele „mai femite ale sale momente; nagisnea ns „nere mai bine de kît a-mi reiau o bnei si „d’a au era MAI K8 SEAMt în ssverâ- ᵣnsl iei. S’arate kb lealitatea kh^etarea d’a kauai »nei bande de d< suaibiori ui de kil- kbtori de lege, Rute mi kondasi de dîtiâBl, utbt în gean kît ini kiar în ko- misian^a lenp ale bi silemte a desugia ne urourieUiî, a viola toate legile ufa faue în biîruiit kil aieste se devuf 'ksm znea i(i!kam:ii biirinol bour, Baibs Kataryi», Mea-a *ie devenise biria unu miueiși, D<»- un sas nroutrgai ne~ kontemt în fuiel» stniue îki kars de 8 Isne de zile iui ka dar de ansi tio» autorii aies- tei nroniigando snsu ki reforma legii elek- toraie ar ii ukam nre mat gri iui neri- k s 1 o a s ț, ui’^lakind anoi iie i^omnitoriS neutra fantele muiimiiilor, kari aă fost kon- dsrni sare anele fante de kitre maioritatea Adamrii^ ajsug la tel mai îniemuat atak zi- kind ksrat kinsesteen om serios nu k’ar fi timn se de viii serios m’a ns mai visa Ja u 11 s i i ri, an» mai a- g i ga n his îs n i 1 e gloatelor, ieea ie ! se. cilkiemte în limbagul bitrinslsi boiir Kalargi» ki soutem in nosigiunea Siriei ki suntem ka Di ush mi Maroni^ii un ki numai o kataslrols m'o iuvasisne ne uo^te nnntsi. Aicasta este nrouaganda ie kefaiene- kontemt în laija Esroneî un konlra kirei-a gsvernul n’a nrotestat in tdate foiele striine wi, qeea ie eslemii mai grav, n’a desaia o alti orguagaudi auevsrati wi nauionale. llli fiind Ui ue d’o narte, niuupe nu noate fi a- tit de slab de ki>uetare, atit de smintit, înkit se sus^iii ki not fi oameni kari se sdkrtfiie tiranul lor lAi suine însemnate de bani uentrș a nsblika în Eranija un mir de koresnoudinge regulate mi ’n nmn de mal mslte lune, fi>ri aia! un skon nolitik; fiind îu oameni, ini min armare a servi nrinii- m'cle, tir’ a fi kondsrai nul de amoare mii de antinatie individuali. Aieasti kredingi ne kond»ie firemte în nratiki la auliKarea rieniizloiiti ui fin mioviire a tstor nrirni- nielor koiiginsle in konvenuisne, la deski- derea taior kiilor legali nentra manifestarea oninisnii nabliie oii la nimerea în Iskrare a tstor nnzloaielor nentrs a da nagianii kon- mtiingi desnre ea îusi-wi wi kredingi în ea insi-wl, jipmd ka tolai ini to^i ueintoa- ria nolitiki a bourilor lai Mavrogeni rai Karașea, kari ns mai era» bouri jjeril ii s 1»j 11 o r I D o m n o w 11, w’adontmd nro- oagaiida «ea sfinți a l»i lisas ne kare Matei ne o snene aslfel în Evangelia XIV. „Eari lisas aS griit ior zikind. — Ka- t ezayi. ₗf!i A avea kredînjii în drenlsrile sale ini ’n ea însi-mi nagisnea întreagi, m’a kste- za a merge firi mioviiru ne kalea legalea wj kare ne o arati wi istoria noastri, wi orițnnea noastri, wi nosigianea noasli geo- graiiki mi konveiiQisnea sanskrisi de toate nsterile Esruneî, aieasta esle kredinga noa- stn mi nentrs dînsa am Isntat mi vom Isnla HlH'b IU Hâd UoUU oIIU» iQSOttaib, tVAMi iii Ca numai mi nrin ea vedem singurel uiizlok d’a sfirima toate iutrigele, toate ksrsile mi toa- te snerangele aielora kari Ișkreazi nentrs interesele lor idisidsaii. Snre a esnlika wi imal bine în anele din. nirgilo sale onimsnea noastri wi tot dodati a kombate n'aiei kari, ka s’asksndi a lor nemeriiii se ’nvil»iesk într’o mantie ie el o nswesk manta ingelemisnii mi kare este manta sklaviei nublikim inai la vale sn mik artisls întnslat „Resemnarea,“jfiksl de marele natriot rai om de Stal Manin, m’akirsria ii- tire mi mai ks seami, înțelegere o rvko- matidim ka dinadinsul. , j ..jornunio . .i viv .7 M • i -03 92 îfnfii’WCIOOVfi ii" rliuO'j firi ..un Bruxeles, 4 Uuaariă. Ziarisl „In- dependauce Belge“ ansogis, ks re- bele Portugaliei s’a bolnăvit Imi ssfere. Silsagisnea la Lisbona e foarte tsrbsre. ⁿ ' komnleta Ministerislsl mi a zis ki kre- de kl kabinetsl aklsale ajsnije nentrs trebsinuele statslsi. Maî mslgi dens- taiji aS sssujnst Ministerisl; o desisis- ne ns s’a Isat. fericirea, caută ună mi^ulocu d’a remedia; daco găsesce vre unulu, cătu de anevoiosu ar fi, se pune lucru, voiosu, vigurosu, ănimosQ, nace; numai, dac5 recunosce câ o ori la te- nu । b Torino, 4lanBari8. skis eri inedinijele sale. t V turti V" Kamera a de- Ilreinedintele .> ■ luI Giuseppe Garibaidi ¹ * fi n uuiicu (1807-1059) , Scrise de elu însuși, publicate de d. A. Dumas cu uă introduceie și traduse de d-nu ,.ₕᵢ, D. NEGDUCL , 'V (Urmati). VI. LE DIEU DES BONNES GENS. b (D-£eulu bine fiorii buni). ¹¹ Primisem sarcina mea în mișcarea ce urm&j se face, și o primii ibră disensiune. •am în serviciulă Statului ca mate- lotă diprima clase pe fregata Euri di ce. Misiune îmi era d’a face proselițl la re- șî me accjtal pe cătă putui ial bine. în ciula căndă mișcarea w fi reu- șită¹,⁰ urma ca cu și cu companionii mei se ică cu putere fregata spre a o pune în disposițiUnea^ republicănilorO.” > '’c⁰¹*' Dară n’am voită în ardârea ce re- simpțiam, se me mulțiămdsbă cu acestă rolă. Auțlisem c’uă mișcare urma a s’opMra fa [Genova, și, cd, m acea mișcare, era se se jiă cu putere casarma gendarmiloru, situată 'pe piața Sarzana. Lăsal dară companio- 'njloru mei sarcina d’a pune măna pe ba- stimeută, și în momentulă căndă urma se sbucnescă mișcarea la Genova, scoboril uă barcă pe mare, care me dusse și me lasă la vamă. D’acolo in doue săritura ful pe piață Sarzana, unde, precumă am țlisă, era situată casarma. " ' Așteptai aci uă oră aprope, dară nici uă adunătură nu se formă. Apoi se res- păndi 'Vorba că rescularea n’a reușită și co republicanii se risipire. Se mal șlicea c’arestârile începuseră a se face. Ș’așia precumă nu m’apgajasem în marina sardă decătă spre a servi mișcarea, credul de pnsosu a me mal întârce la ba- sUmvntuia E u r i d i o e, ș’iacapul a me gândi U nuțiuMe dă swparsi 4 Lisabona, nss sn nroiekt ne nrincinesele 3 lansariS. S’a nrb- de lege, kare deklari. în stare d’a ssgede la tronslS Ilortsgaliel, în kas de moarte a rebelei, Dom Fernando va fi reuin- te ai regatsisi. Liniștea domnește. aS Scuiari, 3 lanaaris. Mantenegrinii kilkat uinatsl Sosisna. 1500 baoii- bozBii ub fost nornigl de la Antivari snre a-l resninge în anoi. Montenegri- niî aă reokvoat loksriie Selza wi Karnitza. Bem, 4 lausaris. In zisa de ansi noS Imneratsl Nanoleone zise ambasa- dorislsî Elaeijiel, doktord Kero, ki sne- n kb rolauiunilo de mal ’nainte Intre Franuia mi Elseyia se sor nstea resta- biii în ansi noă. Snsne konsiliBlsi oderatie, adaose Maiestatea sa resk meaata ks sinceritate. Kamerel, de Ratazzi a reuorlat desnre nriimi re a fsksti denstagisnii narla« Ifc! în momentulă căndă făceam aceste reflesiunl, ună numeră de soldați, prevenițl neapărate despre proiectulu ce-aveau re- publicanii d’a lua casarma gendarmiloru cu puterea, începură a încongiura piața. înțelesei că nu mal era timpii de pierdută. Cătai scăparea la uă precupățiă de frubte, căriia-I mărturii posițiunea în care m’aflam. Esceiintea femelă n’a statii de locă la gându: m’ascunse într’uă cameră din do- sulu prăvăliei, îmi procură unu costumă de sătiană, și, sera cdtră optu bre, cu mersulă unul omă în preămblare, eșil din Genova prin porta Lanternei; astăfeliă începui vieța d’esiliu, de luptă și de persecutare, care semenă câ n’a ajunse ăncd la capetuluiel. Acăsta se urma pe la o Fevr. 1834. Fără a urma vr’uă cale dre-care, me îndreptai cătră munți. Aveam multe gră- dini de traversată, mulțl muri de sărită. Din norocire eram familiarisată cu asemene i feliă d’escrcițiu, și dup’uă oră de gimna- stică m’aflal eșită afară din cea din urmă grădină și sărită peste celă din urmă mură. îndrepUndu-me spre Gacciopee, so- www.daconxnanlca.ro kl fe- do- Ziariele francese ne ad»k ksBÎntal Imneratslsi Nanoleone de la 1 lansari» este iutokmal ks relayisnea ie ne aă dat deuemia uoaslri telegrafiki. Re- snenzmd la fclhitirile kierslaî, Nano- leone III a zis: „Ssm foarte atins de rsgiqisnile qu adresati 'lerslsi nmtrs Imnenteasz, 'nentr» fii»-mefi mi nentr» mine, „Krersi francese, amia de cminin- ;„te nrin njetatea mi Birtsuile sele, ka- „re : „ie skrie ki trebse se dea laf D-ze8 este al Isî D-zeS' mi Hesarekl ie '„este al Hesareld, noate komnta dagi-I „asiksrarea aceasta, ne orotekgisnea mi „ue Bisa mea sinmatil.u 01Oj sil în munții Sastri. După ^ece ^ile, saă mal bine, dupO ^eee nopți, sosii la Nizza, unde mersei dreptă la mătușiă-mea, ce lo- cuia pe piața Victoria, spre-a preveni pe mamă-mea ca ke nu fiă îngrijită. Acolo mă repausal uă ^i, și, în ndptea următoriă, plecai ărdșl, însoți tu de doul a- micl Giuseppe Jani și Angelo Gustaviani. Sosindu la rîula Van, îlă găsirdmă mărită de ploi; dară pentru unii înotătorii! ca mine, acăsta nu putea fi uă piedică, lld trecui prin urmare, parte in picidre, parte în notCL Ambii mei amici remaserd de cea-1- altă parte a nulul. Le făcui unii semna d’adio. Eram scapatU, sau ca și scapatO, după ouma se. va vede. Deci, în acestă încredere, mersei dreptu a unu corpU de gardă de păzitori vamali. Spusei cine eram și pentru ce părăsisem ienova. Aceștia îmi dcclarard cb eram pri- soniăriulu loru pînă la uă nouă ordine care, iserU c’oril s’o cdră de la Paris. în speranțiă cd voia găsi curindQ oca- siunea d’a fugi și d’acolo, nu făcui nici uă esiste nici unu mitfulocu, se resemna.' Acesta este uă resemnare bărbătâscă. Omulu slabu, căndu nefericirea îlu apdsă, cade și nu caută nici unu remediu. Chiaru atunci căndu unu rtii^ulocfi, lesne de încercatO, s’ar pre- sinta spuntane spiritului seu, nu lu-ar încerca; nu vre se se puiă în risicu^ se resemnă. Acesta este uă resem-’ nare lașiă și stupidă. । Așiâ darO, resemnarea esle virtd- să și bărbătdscă în relele totulu fdră remedifi; este pidă în relele ce se potu vr’unu modu âre care. ce suntfi cu lașiă și stu- repara prin ¹ ' ; Intr’unQ individu, resemharea pâte une ori fi virtâsă; într’uă națiune, nu pote fi nici uă' dată, c<5ci relele uneP națiuni nu sunfO pâte nici uă dală fSră remedia?’’m w 4 c f o n 9 ? a b Spre a combate relele undi na- țiuni, tâte puterile intelectuali, morali, ’ fisice ale tuloră cetățianilorfi potu fi întrebuințate; și dacd generațiunea ce a începutu operea generdsă nu reu- ’ șesce a o îndeplini; altele îi sucedâ și o urmâ^ă, și prin stăruința loru o conducfi la bunu capetfi; câci națiu- nile nu jnoru. , Prin urmare, cine eonsiliâ^ă pe națiuni a se resemna Ie consilieră uă lașitate, și națiunile ce se resemnă suntu lașie. s Daniel Manin. 184T Noembra - resistințiă. Me lăsal se me conducă la Grasse, și de la Grasse la Draguignăn. Acolo me puseră într’uă cameră în catulă ală douile, a cării ferâstră deschidă da în grădină. olr M’apropial de ferâatră ca cumă așia fi vruta se privescO paisagiulâ;— din ferâ- stră pînâ josC, eraa numai vr’o Ifipicjâre. M’aruncal, și pînâ căndă păzitorii vamali, mal puțina îndemânatici, sad țiinda mal multa la picidrele lord decătă mine, se de- derâ jqsu pe scară, ett sosii în drumfi, și din druoia apucai dindată pe munți. Nu sciam ce cale se urme^O; dară eram marinaria, și neputîndu-me oriinta pe pămînta, îmi românea ceriula, acea mare carte, in care me deprinsesem dejâ a-ml citi calea. Prin urmare dupO «tele m’6- riintal și m’tndrcptal spre Marsilia. ¹ ,Ji A doua-țli săra, sosii într’ună sa tu ală cărui nume și astăzi ml-a remasă necu- noscută, fiindă-câ avui altă-ceva de făcută decătă a me informa despre acesta. întral într’uă cârciumă. Ună june ș’qă femeiă asemenea june se inoăl^iaâ la focă, î 142 . tROMANULU 12 iRnaanu. CORESPOND1NȚ PARTICULARIĂ A ROMANULUI las si 20 Decembre. Sum în urmă cu corespondinția, dară ce voițl ? Bucuria ca și necasulă suntă pentru unii âmenl puțină es- pansive. Sum din numerulă acestoră-a. Anima în bucuriă e mai totă de una egoistă; în egoismulă iei de multe ori a cercată a definde minții, de a re- flecta asupra obiectului de învoioșiare, ca și căndă, suptă uă temere vagă de a-lă perde, misteriâsă în privirea Iui, ea evită d’a-lă analisa, d’a-lă cerceta. Bucuria publică care salută decre- tele de unire, a concentrată pentru căte-va țlile tâte ănimele în aceleași cugetări, în aceleași smpțiminte. Se tră- escă Romănia! Se trăescă Alessandru I6n I! furo mai multe țlile strigătele din Adunare ca și din piața. Ultimele lucrări ale Camerei ve suntu cunoscute, bună semă prin telegrafă; nu voiă reveni, deci, asupra loră. Deputății s’aă regulată a purcede cotră Bucuresci cu începere camă de la 10 lanuariu 1862. Biuroulă Adunării plecă la 5 aje ace- lejașj lune. De la țiiua acesta din ur- mă va fi anevoiă particulariloră de a se mai îndruma spre Bucuțesciy coci s’a dată ordine de a nu se mai libe- ra Ia nimine cai de poștă. Ore nu s’ară pute evita întrerumperea tocmai acumă a comunicațiunii dintre țeră cu nojja capjtale a, Romănieie-y un țeoten < ^Monitoriulă de aice ve va fi a-., dusă sciințiă deplină j.dpșpre recepțiur nile urmate la $urtef în urma procla- mării Uniriij nu v^ voiă vorbi de ele. Mai bine îmî place ve întrețină de- spre uă bucuriă mai deschisă, mai npT suspectă de cătă a multorfi din cur-: tesani; voiă se^ vec dau soire despre ună banchetăj strălucită dată ..spe- ciale în onârea celoră -£.l9 yoturi contra străinismului, și în urmă degenerată în banchetă 4e înfră- țire a partiteloră. îndată 4up6 țliua de doliă de la 9 Dqcembrț, £,câteva persâ^e deprjpșe cu credinția yici toria nu se se așe^iă numai suptă sfin- dariele încongiurate de trupe nqmerâse, " ci mai totă de uniț acolo ^unde suntă pepturi adâncă uconvinse, ț adâncă de- votate, coch „înlpriPțină,¹ cumă di⁻ ce Urech iă, D-^eă îșPâretă pu- te r e a i a,!r,8âtevâ’ persânâ, din lămu- rea instrucțiunii publice, se adunaro și otărîro a deschide supscriere pubțică la ună ^banchetă îp onârea celoră 19 remași ănco în piciore pe cămpulu luptei, pentru purtarea drapelului santu alu Națiunii. Supscrierea în doue zile dede sumele de bani necesarie, și ban- chetulu urmă în 15 Decembre, pen- tru mai bine de doue sute persâne. de urgință reclamerea d-le în contra nedrepte! osînde de 6 lune la esiliu; daru u r g i n ț i a remase înaintea eve- nemînteloru politice, guvernulu se gră- bi de a lua pre d. Fetulu cu gen- darmi și ă-lu spedi la monastire, a In afacerea părintelui VărnavQ, am , barra curțilocă de justiții, rege în salone.. acumu documente și lămuriri esacte. Ele suntu tdte în favârea amicului no- stru. VorO face obiectulu unui spe- ciale articlu ce ve voiu trămite, credu pe mâne. și acestu omu era născută tribună. Se purtă p r i m u 1 u tostu pentru M. I doua dupo banchetulu naționale. Sa Domnulă Romăniloră, ală douile, destinată celoră 19, se înlocui înso prin unulă de înfrățre a parti- tei oră, suptă cuvîntă co la ban- chetă asisteaă și dd. Gr. Balșiă și P. Mavrogeni, cari aă votată pentru d. Moruzi. D. Petrescu purta ună tostă plină de laude pentru d. Panu. D. A- drianu (Bondariulă) ținu ună tostă care fii lungă aplausă de tote partitele. D. profesoriă Calinescu beu pentru e- manciparea țeraniloră. DD. deputați Gr. Balșiă, D. Miclescu, D. Grigoriă, Panu și Cracte aă purtată tâste de respunsă 1 D. Cracte a beută pentru Scâle. S’a-beută ună tostă însoțită de unanime aplause pentru d. C. A. Ro- setti Redactoriulă Românului, și pentru toți frații de la Bucuresci. Dupo terminarea banchetului, și cu numeră spoită de publică, cu tor- cie numerâse și cu doue musice, mer- «erâmu se facemă urarea nâstră po- porană M. Sale Domnitoriului. M. Sa eși în balconele palatului și strigă po- porului ; „Se trăescă Romănia, frațiloru.“ Scupcina merse apoi la d. M. Cogal- nicianu, care nu putuse asiste la ban- chetă, reținută de uă indisposițiune. Urările cele mai intusiaste i se făcură și înainte și în urma unoră simpțite cuvinte ce adresa numerosu- lui publică, ceri împlea curtea și tote salânele. La 9 V ore sera, Iașii no- ștri reintraă în ordinaria loră linisce. Daru intusiasmulu ănimei române, re- cită de âmenii neabili ce conduceaă națiunea. în cestă de pe urmă • ană, intusiasmulă care face mari pre po- pârele mice, nâ-a coprinșă eroși! De- ni-se, acumă celă puțină, ună guver- nemîntă romănescă și liberale și sun- temu salvați! j Intusiasmulu poporului a conta- giată și pre cei mari. La curte se dede în filele aceste uămasă politică, la care furo invitați toți consulii și capii superiori ai guvernului. Singură numai d. avocată Fetulu n’avu sortea se potă multă timpă îrn- părtași cu noi bucuria ^ileloru ace- storu-a. Camera otărîse a se cerceta I Se sperămă co Adunarea cea mare | va repara greșâla celei din Iași. Totu la ea suntă ațintite privirile corpului profesorale, ale căruia leguite recla- mări și protestări n’aă putută fi as- cultate nici ele. Municipalitatea nâstră, în ajunulă diiei celei mari de 24 lanuariă, s’a crezută detoriâ cotră publică de a-lă convoca spre a. se consulta asupra îm- bunetățiriloră ce suntă de a se aduce târgului, îmbunetățiricompensatârie per- derii posițiunii sele politice, seă mai biue a sacrificării sele pe altariulă Pa- triei. Comunea aă alesă uă comisiu- ne compusă din dd. I. Negură, V. A- lesandrescu, Cerchez, Asachi; CosmitZa și I. Holbană, ca se pregătescă proiep- tele de îmbunetățiri ce le voră socoti de cuviința. Maioritatea numeloru ci- tăte .ve potă asigura de patrioticulă simpțimintă suptă care comunea aă lucrată în astă afacere. Eri aă fostă uă nouă recepțiune oficiale la curte. Comisiunea centrale în totalitatea membriloră iei (afară de acei bolnavi și în congediă) aă pre- sintată felicitările sele, cotră M. Sa. D. președinte Golescu a adresată Dom- nitoriului câteva cuvinte simpțite, la care- M. Sa respunse co nici uă dată nu s’a îndoită de patriotismulă cor- puriloră legiuitârie și de unanima loră dorință pentru Unire. x Totă eri se trată, la curtea cri- niiiiate, pruvesulo iui ropa Costea. A- cusații furo sprijiniți de cotră junei) avocată grecă d. Cimara. Considerăndă greutatea defensei unoră indivizi prinși în deliciu flagran- te, d. avocată n’are de cătă a se lău- da de abilea și erudita sa pledoariă; nu scimă daco se va pute lăuda și pentru resultatulă iei. Astăzi seă mâ- ne publiculă va afla și sentința cur- •ții. Me voiă grăbi de a v’o comunica. Ca publiculă bucuresciană se cu- nâscă, la 24 lanuariă, pre d. Moruzi n’ați face reă se publicați discursulă ținută de d. Cogălnicianu asupra spi- ^ei nemului și a meriteloru primului no- stru ministru * Vețll No. de alaltăerl, discursute d-lul Cogălniciauu. (Not. Red.) în S.... FELimm. La 26 Decembre s’a serbate la Paris sala „des Arts retinis" banchetulu pentru jubiliulă de cincl-decl de ani alu celebru- lui avocat Berryer. De la 1814 domnu Berryer a remasă ne’ncetată membru ală avocațiloră parisianl (du barreau de Paris). Căndu a isbucnite revoluțiunea din luliă, Berryer nu era de căte simplu avocată, și fiindă cd a remasă credinciosă principie loru sale legitimiste, nu găsise nici uă dată o- casiune a priimi uă funcțiune oficiale. Mal toți avocațil barroulul de la Paris, bas- tonaril din totă provincia, foștii bastonarl al Parisului, președinții tutuloră eurțiloră judeeătoresci de la Paris, ministrulă jus- „Plebeianu ... campione ală unei tru- A fâse nobiliml, avocată... ambasiatorte ală unul principe esiliată; era 0’connel ală le- \ gitimitățil. „Cu elă monarchia căzută luă crăsu- 1 . rele liberalismului; oposițiunea, mirată, îi . J împrumuta armele sele, și, după modulă ! cu care ele agita stindariulă albă, credea 11 cineva că simpte întrînsute uă suflare de libertate. „Acestă orna a avută tote sorțile: 9 prestigiulă fidelității cg£ᵥg infortunele regali; ’ originalitatea unei politice ideale și neres- ț punsabile; aplausele unei partite feticiste; J isolarea chiară ÎI servia de pedestală ... " și, mal ferice de cătu Ghateaubmnd, elă avu necomparabilele avantagiu d’a nu fi fostă nici uă dată cercată de pătra de ’n- cercare a puterii, d'a nu fi avută nici uă dată a servi ca ministru pe principele ală cărui avocată se făcuse. / J . „Acestă mare actoriu ală tribunei și ală barrel, d. Berryer, va primi uă orna- A . gine fără precedințl, și care, fără îudoielă) !■ va remăne unică. " „La 26 ale acestei lune unu banchetă solemne se va ține spre a serbători țliua nasceril acelui ilustru avocată care va ave, tițiel d. Delangle, președintele consiliului de j *ⁿ acea ții, 72 de ani de vîrstă și 50 de Stătu, d. Baroche, și multe alte persâne aⁿ^ de docință. renumite au asistate ia banchete. Domnu .. nbustonaril de la cele 27 de curți . , „ , , I dm francia, vechil bastonarl al avocațiloră Jute Favre președea și purta unu dᵢₙ ₚₑ cₐᵣⱼ ₚₒ|ᵢₜᵢcₐ ᵢ ₐ |ᵤₐₜ₍ⱼ dⱼ> pₐ. toaste în sănetatea d-lul Berryer. începu- I lata justiției, se voră uni cu baroulă Pan tute banchetului fu anunciată d’ună servi- risulul pentru acostă serbătâria a baroului tițiel d. Delangle, președintele consiliului de torte cu cuvintele: „Monsieur Berryer est j francese. Nu voru mal fi nici magistrațl, servi," aretăndu prin acâsta c6 era consi- j âmenl de stătu, nici miniștri.... Nu derate ca stepănulu casei. După cuvîntulu R.Orâ maI fⁱ de cătQ vechⁱ «onsoci de pro- pronunciatu de d. Jules Favre, jubdanulu d Bₑᵣᵣyₑᵣ ₙᵤ gₑ ᵥₐ cₑₗₑbᵣₐ dₑ era atătă de mișcate. în cătu, după căte-va cu- I ]ocu oratoriulu politică care a scăpată le-r vinte adresate adunării, recăzu ostenită pe gitimitatea ... de uitare, ci oratoriulă ju- scaunulă seă. Era uă serbare memorabile diciariă, avocatulă care a rădicată totă de și fărte interesante. Eraă adunați la acestă I uⁿa susă Ș* tare drepturile liberei aperări; banchetă toți acel bărbați, cari în timpă artistulQ cu ca,ldă ca^e a adoratQ ,, ,ᵥₗ. ᵤ w , ’ , . «totu de una, ori de unde ar fi venită, totă d atâția am erau adesea adversari can prin cₑ ₑᵣₐ fᵣᵤₘₒₛQ. cᵢ bₑₜᵣăₙᵤₗQ cuvîntă și prin scrisă se combăteaă cu tote I pțno și în slăbiciunile sele, a avută tote armele spiritului. Campionii cuvîntulul scrisă de una ceva mare și tare; ci pe vitețlulă și vorbită, antagonist!! cel mal înfocațl; care a numerate uă jumelate de secte de republicani, legitimistl, orleanistl și imperia- I străluciterie și care pare conetabilele listl, toți adunați la acea-așl masă de fa- | ar⁰uIu^ „ ₓ t , j > ₓ . • i „Vedutu-ațI uă corabiă de haut- mihă alu câni decanu era jubilariulă Ber- bₒᵣd₍ cᵤₘ₀ U constmiafl înainte de 1830. •j— —_ i_ _ —- । pnjunuu nu cu repeziciunea regulariă a u- ryer la toastulu d-lul Jules Favre c’uă voce nel macinărie interioric, dară cu puterea înecată de mare mișcare și întreruptă de variabile a veleloră sele maiestose? — lacrime suută cele următorieBeă pentru marea este lină, pare^că i se uresec bine cuvîntata mănținere a tradițiuniloră I se ⁿgreuiâ^ă, dară căndă aerulă . , - , . ’ . . ? este spre furtună.,. cumu se deșteptă și ndslre, a rejuleloru ndalre, a independm- ₐ|ₐᵣ₈₅ ₜₙₜᵣ.ᵤₙQ ₘₒdQ țel și a disciplinei nâstre interne, pentru floră și sare! — Nu o împinge foculă * necontenita durată a acestei bune și no- industriei, ci suflarea lui Dumne^eă. bile corporațiunl a avocațilotă, în onârea „Astă feliă este d. Berryer;. . . spre 3 speranțeloră stării nostre, în onârea juni- a desfășiura velele elocințel sele, așteptă I loru iubitori de lucru și de gloria, cari ca vîntulă inspirăril. Adaugă că s’a atinsă de mine, stagiarii de la 1811, intră în cariera multe stănee și că a făcută ocolulă lumii 1“ nâstră și cări voră dobîndi uă puternică în — Este în codicele penale dâue dis-< curagiare prin acestă solemnitate, cu care posițiunl din cari una anulă pe cealaltă resplătițl cu atăta generositatea devotamen- Răpitoriulă unei fete este pedepsită, tulu și credința cătră Icgăturele și datoriele ᵥ ₓ ᵤ / barroulul. în onârea barroulul francese 1“ I ma ™C e. e aⁿ* se$ⁿⁱa* — Ecă ce citimă în ^iariulă des De-I mⁱc^ de cu techisâriă, sâă cu „munca bats în privința d-lul Berryer; I silnică" pe cătăva timpă. ₙ „Este ună omă care, după espresiu- I Dară decă se cunună, pedâpsa înce- nea consacrata, a foslQ rege In slnnlO a- «0. ᵤ ₑₐ , c ₑₗₐₜₐ Kᵣă !ₙdₒᵤᵢₙ„ dunardord nostre parlamentar», rege la ^„„10 ar li destula de pedepsita de avîndă lîngă el uă masă gata, ce n’ascepta decătă cina. oei ₙ ᵥ - y ■ -a ei Lerul ceva de mâncare; coci diua trecută nu luasem nimică în gură. Cina era bună, — vinute locului plă- cută, — și foculă (dă hă b dulce căldură. Resimpțiam unulu din acele rari momente de bine, ce se simptă¹ după trecerea unul periclu, și căndă creții a nu mai ave se începui a rîde, nevroindă a ave ae- rulă d’a lua aceste vorbe în seriosă. Ș’apol, căndă suntemu unulu omă în lume de care — Ce vorbescl? El bine, îl ^isel, asta contra unulu, nu e se me temu. Vrei se m’arestedl? o poți face și după îngrijeșcl de nimicii ⁿ ■ '1 i Ospetariiilă meă me felicită țfbntru apetitute și aerulă meă voiosă. | Ii spusei c’apetitulu meă nu era de I locă straordinoriă de âre-ce nu rnăncasem | de optă-spre-țlece âre. Cătă despre voio- șia aerului meă, esplicarea era totă atătă I de simplă: — în țâra mea, scăpai de mârte, , și’n Francia d’închisoriă. ,51 .î I Și fiindă că spusesem acesta, numai j era cu putințiă d’a tăinui restulă. Ospe- tariulă meă semena așia de francă, femeia, “ lui așia de bună, în cătă le spusei totă. | Atunci, cu multă mirate, băgai de sâmă că âspetariulă meă se posomori. — El bine! ce al? îlu întrebai. — Am că după cele ce-mi spuseseșl an 'M& In ecnMnH ate aresta, : ii mJnm 'muț wiiiuinaafi Mte ¹ cină. Vreau se mai mănâncă, — fiă chiară de ți-așiă plăti îndouită, — căci totu ml-e fâme. Și urmai a manca, fără a ave aerulu d’a me îngriji’ d’altă-ceva. Dară curîndă băgai de semă că, dacă âspetariulă meă ar ave trebuințiă d’ajutoriă spre-a plini proiectulu £ce-ml manifestase, ajutoriulă nu-I va lipsi. Cârciuma sa era loculă d’întîlnire alu junețel satului; în fiă-căre seră lumea s'a- duna acolo, și bîndă, fumăndă, cătă s’ăfla novele,'se vorbâsâî? politică. 'c' “r _' Societatea obicinuită s’adună puțină căte puțină, și ’n curîndă se strînseră vre ^ece juni, cari se puseră a juca cărți. Ospetariulă nu-mi mal Vorbia d’afes- tare, dară nu me perdea din ochi. Este adeverată că, ne avăiidă cba mal Aveam ceva bani,, pe cari sunăndu-I în busunarte^ pcul pe cărciumeriu a se mal linisci. Alesei momentulii căndă unulă din beutorl sfîrșise cu multe succesu uă can- țonetă în mi^ăfoculă aplauseloră, — și lu- ăndu unu pachariîi în mănă, țlisel: — Acuma la răndulă meă. Ș’începul a cănta le Dieu des bonnes gens. Dacd n’aște fi avu tu allă vocațiune, așia fi putute se me făcu cântăreții; am uă voce de tenorii, care cultivată ar fi pu- tută câștiga uă întindere dre-care. Versurile lui Beranger, trancheția cu care le cântai, fraternitatea relrenulul, po- poraritatea poetului îmi căstigard pe toți auditorii. a El ceruro se repeta doue, trei cu- plete, după care me îmbrățișiară cu stri- gări de; “Vive Beranger! Vive la France! Vive l’Italie! ■o mică legătură, bagagiute meă nu putea re- Dup’ unii asemene succesu nu mal putea ii vorba d’arestare; ospetariulă meu nici cd mai suflă, încătu n’am putute sci »wnde do cheltuiala făcută,' " * । < f muu ¹ ” ,oiv.»i> m iț »> b ăncă dacd vorbise seriosă^ saă glumise. ' ‘ Astefeli^ ndptea sq petre^ cjnțănda, ᵣ , ■- ' jucăndă cărți și bendă; apoi a doua-^i în de sucăpitană pe bastimentulă l’Union, car țliorl-de-^iuă^ tetă astă cetă voiosă, șoferi pitanulă Gaza. ca se me conducă, onâre ce acceptai, fără In .duminica următeria m’aflam cătră vorbă lungă; apoi ne despărțirămă abia cinci âre săra la uă fetestră din dereptulă după șese mile. I bastimentului împreună cu capitanulă, și De sigură că Beranger a murită fără me uitam la ună colegiană în congediă, se cunâ^ îndatorirea ce-mi făcuse. care-șl petrecea timpulă sărindă suptă che- ■»“ r ! VII. •« «â =;² I iute Sainte-Anne |de p’uă barcă p’aîta; INTRU IN SERVICIULU REPUBLICEI Căⁿdu d’uădată aIu^ecă- Atuⁿcl dede țipete și cădu în mare. de Rio-Grande. | _ , , , , , Eram îmbrăcată cu hainele cele ună i mal Dpue-^ecI țiile după ce plecai din Ge- bune, daru la vederea accidintelul, la stri- nova, sosii fără nici ună accidinte la Mar- găₜₑIe copilului, vc^tndu-la dispărîndă în l u Tapă, m’arunca! îmbrăcată și încălțiată în Me înșielu, upu accidinte, pe care-lu I basinulă portului. M’acufundâl în deșerV citii în P e u p 1 e souverain, mi se întîmplă. de doue Eram condamnatii la nțorte. noroculii Pentru prima dră |ml ve^ul numele I ₙᵢₐₙă și tipărită într’ună jliarte. I (jă ori; în fine la a treia dră av d’a putd apuca pe colegiană ⁶ d’a-lă scâte afară din apă. dată per venită aci, mi-a fostu" Și, fiindă-că d aci înainte era periclosă I șioră da-te trage pînă la cheiă; - uă da-lă mal purta, îlă .chimbal pentru acelă J poporațiune imense s'adunase deja ■ rⁿc de Pave. ᵤ unu I priimi cu viue aplause. Stetul căte-va timpă neocupată în Eᵣₐ ună june de 14 ani, oarese nu- Marsilia, profîtăndu d ospitalitatea ce-mi de-1 mia losefu Rambaud. Lăcriinile dâucurie de unulă din amicii mei, numite loselu I și bme-cuvîntările mamel-sele me AsplătirS ; ^onn;. . I ou prisosința de baia oe luasem In fine» pervț<ₜ|wnl găsi, ună looa| Ș'ajh precumă U₍3Qăp4 mpA www.dacofxxnanlca.ro 9 1143 ROMANULU 14 lan a unu. jmprudința sea prințr’uă căsătoria silită pen- tru tbtă viăța. Uă june făta de 15 ani, eși într’uă ții de la epitropulă seă, cu capulă golu, ca se facă uă comisiune. — Comisiune* dură unu anu. — Făta, însocită d’unu a- mante, se dusese de se cununase îp En- glitera. — Răpitoriulă, condamnate lipsa la cinci ani de „muncă silnică¹¹, sa cură- țită d’acestă pedepsa aretăndf contractulâ de căsătoriă. Ținta justifică midF*^cele- "Președintele curJ criminale, decla- jăndu-lă desculpat’" **a recomandată se aibă respectă ^tră femeia sea și se-și erescă bine ^P¹¹^ țjₙQ alții seductoriu a fostu mal multă SeQ ₘP pucină fericite, — totulă atîrnă de inodu^ de vedere. — Răpindă uă june și jvutâ mostiănităriă, a scăpată c’uă con- iamnare de 3000 de franci plata pagubei }i cheltueliloră. Acumu căsători-se-va cu dînsa seu nu? Decă se va căsători... complimentele iiele; decă nu sincerele mele felicitări!.... (Debats). — Mal multe procese de separare de orpu, în cart este probată îndestulii cd, ică amorea îți legă ochii, căsătoria îl le- i și mal strînsu. „Este așiâ de rară, în adeVeră, ca ci- e-va se albă spiritulă, curagulă, sati im- srtinnița d’a descoperi unui bărbată cea-a > este fericita cd nu scie. , . Și uneori ta costă atătu de scumpii! „Așia, mal deunăzi, bărbatulă unei jnee frumose se preumbla în grădina sa unii amică. Acestu-a îl vorbia de vii- ria sea căsătoriă, și-I cerea unulă din ele eonsiliă de simplă forină ce reclamă le-ra spre a nu le luâ de locă în semă. i,— E! e! . . . țlice bărbatulu con- ințiosu ... ie sema . . . jnnea persă- de care-mi vobeșcl este forte cochetă . .. Uite . . ascultă acestii căntecă cu ie note ce uă pasere reu auguru a- ică d’asupra capetelor!! năstre. — Acdstă Ara a juAta unii , ᵢ₍— Nu, respunse amiculu bătîndu cu uă pe umerulu bărbatului, . . . este unu rică, || Din acesta duelu și Reparare de corpu.“ (Debats.) — Cercetările după urmă asupra po- ițigiîil globului nostru aii dată urmă- țle resultate; Europa are uă popora- e W272, Asia de 720, America de , Ațica de 89, Australia de 2 miliă- e dijenl; prin urmare trăiescu pe totu îniulă cunoscută 1283 ,miliăne de 6- I. Terminulă de mi^ulocu a morțiloru 11 este dupd calculațiunile făcute, 1 40. Prin urmare numerulu morțiloru ursulu unul anu din totalele popora- I este aprăpe de 32 milidne, adicb a- citu poporațiunea Staturiloră - unite tmericel. Dupd acesta calculă terme- le mi^ălocă ală morțiloru pe fiă-care iele de losef Pave, este probabile, cb a fi mal trăindu, elă n’a putută se cu- lă numele celui ce i-a scăpată vieța. Pe bastimentulă l’Union făcui a treia toriă la Odesa; dup’intdrcere me îm- el p’uă fregată a beiului de Tunis. isil| apoi fregate în portulă lâ € o ale- și revenii p’ună bricii turcă, căndă I Marsilia mai în aceașl stare în care o L de Belzume in timpulă ciumei de 17ÎC. Cloera era în toată intensitatea sa. Tokă lumea afară de medici și su- te de iritate, părăsise Marsilia. — Q- ulă aveaaspectulă unei mare cimitiriă. Medicii ‘ereau benevoli. — Se sciă :estu-a esttnumele ce se dă în spitale ioriloru de una voință. M’oferil diipreună c’ună Triestană, ce enia Appreun- cu mine de la Tunis, stas Aiicirămău spitale -unde împreună •ărțiamu vighiăre. acetă-a dură ciucl-spre--^ era întindă a se împuci- nea d’a me ocupa ca sucă- iid le ^utchunier, de la ții este de 87,721, pe fiâ-care oră de 5653, pe fiă-care minută 61. Deci măre câte ună omă pe secundă. Numerulă nasceriloră covîrșesce p’ală morțiloră și s’a calculată co pe fiă-care minutu nască a- prope de la 70 pîno la 80 de ființe ome- nescl. — Pentru deschiderea esposițiuniî u- niversale de la London, poetulă Tenayson compune uă odă și eompositoriulu Stern- dale Benett musica. — La Pesta s’a constituită uă aso- cia țiune de stenografi Unguri; la 10 Noem- bre asociațiunea a ținută ântîia sa ședin- ță constituante, la care aă fostă aleși de președinte onorariu domnu Carol Hajnik (redactoriulă farului „Magyar Sajtă), de președinte domnu Ludovic Gassner și de vice-președinte domnu Ignace Szombathelyi. — Este cunoscută cb iepurii facă iernă mari stricăciuni la pomi, mal cu semă la cei tineri, roțlindă, în lipsă de altu nutrimente, cbja arburiloră mici. Unu midulocu contra loră este a unge pomii cu slănină, însă nu pre multă, ca se nu petrun^ă grăsimea în suculă arburelul. A- cesta nu vetemă cbja arburiloră și popre- sce pe ieparil d’a se atinge de dînsa, fiindu cb tbte animaliie, cari se nutrescă esclii- sivă cu vegetale, nu mănâncă nici un lu- cru pe care s’află grăsime animale. Și vară stinsă se recomandă pentru acesta. — Cenușia autoriului Marseillaise-I, Rouget de Lisle a fostu strămutată din cimitiriulă Choisy-le-Roi, unde reposă de 25 de ani, la noulă cimitiriă ală acestei Comune, pusă într’ună sarcofagă de petră. In acestă cosciugă se puse uă cutiă de plumbu, coprințlîndă unu medalione de bronză, infăcișiăndă la uă parte portretulă în relicvă ală lui Rouget de Lisle și pe d’altă parte Marseillaisea, upu ală doile medalione cu portretulă lui Beranger, și uă placă de aramă c’uă înscripțiune atin- gătoriă de ceremoniă. Pe petra mormîn- tale se citesce; „Ici repose Claude loseph Rouget de Lisle, ne a Lons-le-Saulnier 1 7«n i -Qr——i la revoluțion franțaise, en 1792, eut a combattre les rois, il lui donna potir vain- cre, le chant de la Marseillaise?¹ (Aci s0* odinesce Claude loșeph Rouget de Lisle/ născută la Lons-le-Sauliiier 1760, mortă la Choisy-le-Roi, în 1836. Căndă revolu- țiunea francese, în 1792, avu a combate pe regi, elu îl dede spre a-i învinge, căn- teculă Marseillaisil.) Hehiîiuiii mercantili. UrivilegiBi brunei naționale aastriaqo se sfirmesle ks ansi 1866. D’aieia Komita- tsl «iernilor dintre akyionari mi direkgtenea brunei nanionate a teat d’aksin în disksgis- ne rivizisnea statstelor iui a reglementatei. Din aceasti tekrare nregstiloare estragem iele armatoare, kare not fi d’sn interes oa- re kare nenirs noi la îaloknurea snel bmiui naționale romine. hi întrodskmsnea aieste! Nantes, capitanulă Beauregard, destinată pentru R i o-J a n c i r o, care-mi promitea d’a caletori prin țere ce nu conosceam ăncb. Mulți amici mi-aă țhsă cb sum poetă mal multă de cătu orl-ce altă. Dacb poetu este numai ace|ă care pote se facă uă Hi a dă saă uă divină comedia, meditatiunile lui Lamartine saă Oriintalile lui Victor Hugo, apoi nu sum poetă; earu dacb poetă se chiamă acelă ce șede bre întrege ca se cerceteze în a- pele ați urâte și profunde misteriele vege- tațiuniloră su-manme; dacb poetă se chiamă acelu ce remăne în estase înaintea golfului de Rio-Janeiro, de Neapole saă de Constantinopoie; dacb ecte poetă celă ce vise^ă la ambre filiale, la suvemrl copiline saă la amorea junimii, și acesta du mi^u- loculu plumbiloră și ghiuleloră, fără a gân- di cb pbte se se deștepte din visă cu ca- pulă spartă saă cti braciulă ruptă, — a- pol atuncl/ida, — sum poetu; Îmi aducă-a-minte cb într’uă ții, în resbelulă din uwnăpi sdrobită d’ostenelă, nedormită de doue nopți, călăii în totă timpulă acesta, abia discălical și început a¹ ocoli pe Urban și cel 12 mii oameni al onere esle zis ki komiude i|igpe stuialir! kari ns se noi nsne în lakrare, de kît dsiit ie se vor fi rifsit datoriile slatetal kitre banki. D’asemenea natsri ssnt sliuslsrile a ns emite biletsri de banki banknote) nen- trs o ssms mai miki de 10 fiorini ini ale- le nsnle atingitoare de îndatoririle biniel la nlati în moneti de asr sas argint mi de akonetirea notelor în uirkslaijisne. Rifsirea datoriei esistente a Statslsl kitre banki are Irebsinai d’o învoire nartikslare, ie bsnka trebse s’o amtenle de la adininistragisnea finanielorj, Kounstenea ns s’a krezst asto- risat a intra n’aiest terîm. Din nroiektsl slulstelor estragem armitoarele slimdin: Dani §§ 6 mi 7 akuionarii as drent mtîă la o dobîndi de 5 la u/o din kanilalsl bm- qei, anoî din benefiii»! aktă ie va mat re- ssltal neste aieasta 75 din asta; ie! lalyl 25 % se vor densne la fondai de reservi, kît timn ns va ii ajsns a forma a natra narte a fondatei nriimiiiv a bimel. în dati ie fon- dsl dc reservi a ajsns la aiea înilijiine C/t narte din kauitatel nritmitiv (ns se va mai nouri nentrs resema de kît 12yₐ la % “** astfel se va srina nini kind fondsl de re- servi va fi de 40 la °/₀ a kan la tete! biinel ui; atomi ns se va mal uonri nimik nentrs fond»! de reserai. Din dividenda beneliiis- tei ns se vor uliti de fiekare akgisne în te- na tei Islis fie kirsl an iei nsuin 20 fiorini nii reslsl in tona tei lansada viitor. Dsni § 8. banka sa fi astorisali a nriimi kanita- tert ks dobîndi snre a veni în ajstorsl ko- meriislsi ini a industriei fin a înmsllji ns- mersl notelor în qirksiauisne. Dsne § 13 se fikseze sn termin nrektesiv dc mease ani nentrs strînuerea notelor de fie-kare fel (Adiki din 6 ani în 6 ani biletsrile de ban- ki trebaesk a fi slrînse mi înloksite nrin al- tele nos!) Dsni § 14 banka va nstea es- konta mi. kambiale domiuile mi kambiale nli- titoare la alte uie^e, snde aro ameziminte filiale (sbksisale); mi viie-versa filialele binie! vor nstea eskomnla kambiale ulititoa- re la Biena. Dam § 15 banka va nstea faie imursmstiri (va nstea da ksjmnrsmst) dsni ksin o vor ierta mijloauele sate, kon- tra densuere de akgisnp nlitite, de efekte de îtnnrsmstirî de nriorilate snor sonetiui indigene¹ de kil ferate mi a altor întreurin- derl, industriale -ssut nrivegierea Statslsl, ks* dobîndi. Dsni § 16 se desfiinijeazi ori qe stiuslare legislativi kare ar mirgini dobîn- da biniej va avea a asista la toate delibe- ririle bimel, va avea a asista la toate de- libenrile bimel, k’sn vot deiisiv, în kare se desbat afaierife Statstelor saă a regle- mentolsî. Dam § 58 banka uoate eskomnta în limitele statutelor sale Kambiale d’alo sta- tstei. Dar afan d’aieasli ns noale faie da- raveri nentrs kotnutei Statotel de kît nsmal ka komisjonarsl se». — Din nroeiktel regala- mentstei estragem armitoarele disuosiuianl: Dsni § 35 banka noate eskonta esuenuional mi kambiale- ks nsmal dosi ssnskrierl ks- noskste de solvabili, daka neutru a treia ss- skrier! se va densne drent kasyisne juruita: tea .val^araiUnmbialel eskomutabile într’sn a- manet. — Dronsnerile senarate ve s’as fikst se ating: de mirginirea qirksla^isnei bakno- telor la vel mslt o ssmi îmnitriti a kaui- laisto! bimel, de konsokarea mi aflarea de falii a komilatstel ales ia disksgtenile atin- giloare de fiksarea mi skimbarea dobînzelor de înmslgirea direktorilor bmiei de Ia 12 la 15; de reuresentarea bmiel în Senat nrin ₙ , , ... J • J 41) dosi denslagi, mi altele. ᵣ sel, cu cel 40 de bersaglierl al miel, 40 de călăreți și vre 4000 de dineul, armați după întâmplare; urmamă ftică potecă de cea-l-aită parte a muntelui Orfanno înso- cită de colonelulă Turr cu alfi 5, 6 o- menl; dară d’uă dată m’opril ultăndu totă, ostenelă și pericle, spre a asculta căntulă unei privighiătorie. Era năptea, lună, ună timpă splendidă; păserica arunca în vîntă notele-I îneăntătorie, și mi se părea, as- cultăndă'p’amiculă aniloră junețe! mele, că simpțiarn revărsăndu-se asupră-ml rouă bine- făcetăriă șl regenerătărie.^ Cel ce me în- sociaă credeaă că saă m’îngrijiam d'a ur- ma înainte, saă că ascultam vuetulă de- părtată ală tunului mugindă, saă pași de cal tropăindă pe drumulă mare. Dară eă, nu, ascultam căntăndă ptivighiătoria, pe care n’-o auțtisem păte de țlice ani, și es- tasea dură nu-numai pînă ce companionii mei îmi țliserd de doue, trei ori: — „Ge- nerare, ecă inemiculă 1“ — ci, pînă căndă, ineiniculă Îmi țiise însuși.- — ,.Ecă-mI 1“ — și trăgăndă cu puscele în noi, alungară pe nopturna cantatăriă. " ’ ' Deci, căndu (jupă ce .merserămă d’a jlungulă sțănceloră granitice cari ascundă www.dacorofnanlc8.ro ■ Esksreuili 27 Noemv- 1861. Domnsle Redaktor! Bine voigi a da nsbliîitlgii, nrin stimabilul ziar ue rediniagi ahtsratsl artikol ssb nronriele noastre semnxlsrî, snre ksnonitinga nsbliki desnre kem se îmnarte drentatea la noî in gear£, de kitre mațistrag 1 nlitigi din ssdoa- rea francii noastre, mi bine voigi a nriimi o frineusks strîngere de m^ns de la iei He aS onoarea a ve stima mi a vt resiiekta. Saistare K. Hiokinesk». D. Marinesks. 0 calomnie plătită de suferitorii calomniei. în kredinga noastri ki^ninișnea nsblik^, srmeazs se nronsnjje în kes- tisnile ie lovesk drentsl, fie nsblik saă nersonal, ne gribim a eansne la anre- giarea oamenilor komnetingl, sn fant d’auelea kare, ssntem konvinml, ns se noate intimnla alt snde-va, de ^tS în geara noastră; ni in srmare ne fa- uem datoria. ♦ Se mt;e ks în ansi 1859 d. Gigi Negslesks,. sn om venit ns de mslt în Or. Bszes, ‘ nrintr'm ssnliment anesat la ziarisl Ksriersl Ilrinumatelor-Snite jv? kalomniat mal msite nersoana ks nimte esnresii de kare sn om bine kres- kst ns se servi, intre nersoanele ka- lomniate, figsrind mi ssb-semnagil, mi ne nslsnd ssferi anele kalomnif, Pam qerst în jsdekats kase nrobese zisele sale. Onor. Trib, de Hraxova seks. 2 ue aS fost kiimat se lerueteze auestS nroies, gssind legali nretengisnea noa- stri, iar kalomniatorsl ne nstsnd ss-m nrobese zisele, as kondamnat ne d-ns Negslesks la o amendl, de mi aceas- ta ns era anlikati legea fn toati sin~ • veritatea. Kondamnatrl ne r^miiad m#ij Uimit, as anelat la Onor, ksrte kri- minale diu Bsksremtf. Aueasti onor, ksrte, la înfsiiimarea nrouessLî, aS ner- mis d-hi Hantasi Gika, nroksratorele d-tei Negslesks, ka se nledese într’sn kin de tot slranis, dind iirouesslsi ka- rakter nolitik ne kind el era ksra nersonal, ks toate auestea, as obligat ne d. Negslesks se nrobese kalomnia ne ne aS adss, însi la adoa înfigima- re a urouessisl, onor. Ksrte, ns mtim din ne konsideragiBnl naS voit se gie kont niii de ziand anterior nrin kare obligase ia nrobare ne d. Negslesks, nini de Art. legii nenale, relativ la a- ueastii kestisne, mi nrin srmare am vezst ks mirare kl nrin sentinga ne a nronsmiat ns nsmal as akitat de vre o nenalitate ne kalomniatorsl noslrs, dar ne mi kondamns la o nlats de lei 450 în folossl d-lsi Negslesks, reser- vînds-ne nsmai drentsl de aueL Ams anelat aueasth sentința la d-ns Ure- vederil atătă de bine portulu, în cătă In- diantl în limbagiulă loră espresivă lu-a nu- mită Nelhero hy, adică apă ascunsă; căndă, după ce trecurămă pasulă ce conduce în golfulă seă liniscită ca ună Iacă; căndă, pe marginea occidintale a arestul gollu, vețlul cd se înalțiă orașiulă dominată de de cătră Pao d’Anuear, imense stâncă co- nică care nu serve navigatoriulul numai de fără, ci chiară de brasdă; căndă, vețlul rădicăndu-se. în giurulă meă astă natură lusuriante despre care Africa și Așia nu putură se-jnl de de cătă uă ideiă ușioră, rămăsei în șdeveră în admirarea specta- clulul ce se desfășiura înaintea mea. In dată ce intraromă în portulă Rio- Janeiro, steaua mea cea bună me făcu se întîlnescă fără înțărcare lucrulă celă mal rară din lume, ună amică. P’acestu-a n’avul trebuințiă a-lă căuta n’avurămy treiuințiă a ne studia spre a ne cunosce; ne.»întîlnirămă, preschimba- rămă uă căutătură'și totulă fu terminată; dup’ijpi^TSurisă, dup’uă strîngere de mănă, noi devenirămă, Rosscti Ji eă, frați pentru vi6p. Mal târlit! vorăavâ ocasiune d’aspu* medinte al aHemții onor, ksrgl, kia । nrin denemis telegrafikE, dar ks tot • drentsl de anei se ne ds nrin sentin- ua sa, anelauia noastră se vede k5 as fost desnrenjsitti kimi aksm ne vedem ' es-hstagl la nlata anelor lei 450, nrin noligia oraraislsî BszeS, mi katE se nlttim kEHl, sila drentate u’are, rai anoî ne temem rai de nsmktrie. — Aksm dsqe ne am esnss nsbliks- Ibî in toats sinceritatea îtnnregisr^riie deskrise mal sss, ziki oamenii kom- netingi daka ^ceasta ns este o kalom- nii nlstits de neî ce aă ssferit kalom- nia, mi vazi snde ne aflsm ks oame- nii kari ssnt kiimaui de gsvern r mi nlitiiji de ijears a fa«je drentate. IlreHedentsl acesta, lisat de onor, ksrte kriminaie din Bsksremtî nrin a sa sentings, noate servi de mslt ajs- tor nelor ue as rssl obineik d’a înjsra ne toati Ismea, mi mslgî din aceia noate se faki mi rte de dînssl ia fo- lossl lor mi în nagsba inssltagilor. Dsne moarte wi kal de ginere, zice vekisl niioverb.; ast-fel noi, dsne ue am fost kalomniagi, rai dsne ce ssntem forgagi a nllti Iei 450, în fo- lossl kalomniatorslsi nostrs, anoî aksm ne vedem mi traiul in jsdekats de a- qel kalomniator, ssb ksvînt ks Fam nrenss in aceasti fantE. Ilrensnere va se zikE aceia ce se vede la Ismina zi- lei, in vorbitei ssnliment al ziarislsl Ksriersl Ilrinuinatelor-Snite ce ema din sliga nemgeaskE? LEsEm a se nro- nsnua oninisnea nsbiikE în favoarea uelsî drent* tyii'îsb -h *OiF. 8? itor Noi ne kredem satisfEksgî ks sdll- tinga trib, de mi, * nreksm am zis, rai aceia este oare ksm nErtmitoare dHsi Negslesks. Kst Înss nentrs -sentinga onor, ksrgi kriminaie, ui refssarea a- nelslsl ie am dat kontra ei, sei kom- netingî jsdece ini xotsraski. K. ^iokinesks. D. Marinesks. Domnule Redaetoru alu tyîarylui Ro- mănulu. ₍t - xrU Cetățeni Ploeștenî prețiind apelul ce leați făcutu în favbrea onorabilului filo-Romăn -D. Vaillant, au trimis prin organul bunului concetățeanul D. Giță Vameșu o summă db 441 lei pe care iațl publicat în Romănulu No> 341 342. Acum ve mai trimitu suma de 606 lei/par. 12 Ai d-v. C. T. Grigorescu. aas (A vedea Românul 357), Suma totală 6078 24 D. I6n> Fotin Robescu lei v» 32 — un anonim ᵣ . , ₖ- 32 — — Nicolace Steriadi . a Gf24 20 — Nache L Naciovici Q. 12 10 —- Nicolae. Cernovodenu . 24 20 — H. Matache Slăvicescu _> / 10 20 . îs pip ilfcjif ne ceia ce era astă ănimă aldsă; și cu tote astea eă amiculă, fratele seă, eă care am fostă âtăta de multă timpă nedespăr- țită de elă voiă muri păte fără se am fericirea d’a înfige uă cruce p’acestă puntă necunoscută ală pămîntulul americană un- de repausă ăsele acestui generosă și cu- ragiosă bărbată. După ce Rosetti și eă petrecurămă căte-va luni în nelucrare, — numescă ne- lucrare a lace unul comerciă pentru cara nu eramă născuțl nici unulă, nici altulă, — ntîmplarea vru se ne putemă pune în re- ațiunl cu Zambecarri, secretariulu lui Beuto Jonzales, preșiedintele republicel Rio-Grande, ce era în resbelă cu Brasilulă. Amînduol eraă prisoniărl de resbelă la Santa Cruz, ortereția din drăpta intrării portului și de unde se păte vorbi cu corabielc. Zambe- carri, care, s’o ^jpemă în trăcătă, eri fiulă âimosulul aeronaută perdută într’uă căle- toriă în Syria și despre care nu s’a mal aurită nici uă-dată nimică, me făcu se cu- noscă pe preșiedintele, care-mi dede scri- sărie de recunăscere spre a lua parte la lupta contra Bresilulul. Pupină timpă dup’acestea Bento Gon- zales și Zambecari scăpară în notă și so- siră bine la Rio-Grande. (Urmare într’ună No, viitor^ UD . * a i J. . f-iim —' Mih. Sișmanu J 6214 14 4 — George Dragomirescuumar-12 10 — Achille B. Petrescu i* sb. ¹ 6 5 bumbacu și de lână. Gifete șrismene de .[lână. Câmâși de pânțlă și de flauelă. Fla- nele albe, cu feție și imprimate. Plapăme — Th. Diamandcscu .vJ; . 6 — H. Constantin I6n din Cîm- 5 -iiu .v pina. ""'pp-. ~ Mateiu Nicolau . ? — Toma Vasilescu — Matache G. Mateescu — Dincă Gogolescu s.”>. : . !> 12 62 . 10 32 . "i.. 24 /o 10 20 de lână și de pichet, stofe felurite. Mușamale pentru parchet și scări de fe- lurite lârgimu. ¹L' lfⁱl ' ,s Ale vânătdrei. Arme de focă, Pist&lei Pusei, Carabine, Cuțite^etcJ etc. Cuțitărie Dnglesă. Brice, bricege.ibr - ROMAWL •; ' t* TX f 1 r ’ I poesiî și anecdote diverse, ilustrat și cu ună frumosă tabloă pentru Crescere Gindacilor de mătase. Prețul unul Esemplar este numai îîlU. - de 2 Sfanți. George loanid, Librari ă-Editoriă. Of' r.I qir • la magabia LUI fece, cuțite etcq-ețe. A (No. 764) . «? a 1 — I6n I. Fîlliu -■ — Vasile Mihalopolu-*⁸ E'H 12 18 20 28 — I6n Hinna u*. ■ <1 eb — Scarlat Sișmami r. A al; — H. I6n Pitissu .a'.jx* D-na H. Mariea H. I6n Pitisu — Lucsița M. Mehedințdnn ¹¹ ,D. Alecu Cioceanu- J/J v?-¹. — George FillionesCu''«n’f. — Nicolae Apostolescu: . 21 20 12 10 31 31 24 /4 12 12 11. 20 20 10 10 — Ion Stoicescu .o? >y —* rFănică Petraceseu r ■ ~ I6n G. Pleșoianu \ — Stan Popescu . ‘A — Nicolae Starostescu‘’OI 15 12 24 . 11 . 16 10 20 10 20 D-na Soflte Urlăfehu -. ■ . m* 32 6684 36 Eforia lubricii creții Ieștilor. IlentrB nrefa^erea Bi- sericii kreyslemtilor din oramulă Tîrgovistea, se vor yineliyitayil în Bsksremtl,la kanijeleria Eforiei ace- mtil Biserici, Joi la 18 Ianuarie 1862 nentrs Iskrarea de tîmtarie sini mi ferestre; mi Joi la 25 lansarie nentrs aceea de dslkerie mi zidB- ne. . » . Doritorii d’a lua asunrs-le aste flskiBrl, se vor arsta în zileie mal sus Mennionate la lokalulă înse- mnatB snde se not vedea nlans- rile mi devizile în toate zilele. N. Krejjulesks .8>48 <511 ;h al Isi a ; JAQLES.n llE^DAN. : Strada Mogomoael, kasa VilagroS, [ vis-a-vi de‘ ministerul de resbel. Sub-semnatul are onoare ,a da în kuhoscinjja generata ks ku oka- sia voiajului ue a fBkut în Engli- i tera, Francia mi Elveția, s’a si- lit a komnleta o frumoasB. Colecție de Bijuterii dune modelele cele mal elegante . din Paris în briliante mi diamante ceasornice, lann,url de aură ini alte autețurl frumoase, nrpmitBnd d-lor un" serViciu reel-mi nre ' “ Strada Lipcanilor ; vis a-vi de d-nu Georg, foanid librarul. ,ᵢᵣₜ^| A sosit din uon mal multe ob^te pentru ° < A TlMT’TtT TAI? A X J ______' -» 1HK ¹ • i. DE AXUL XUOU de nltimnl gust la HI f. Bliax! • «IIP. Iliaaa Eniskoniel Rîmniksl, osne- IslS Boranesku în faaa fostslul o- snelS Trasnea. No. 753. n i 16 A emit de ssb tiriar: Kalendurul penlru loți nrofetik, amssant mi nonslar pe anul 18G2. De vînzare la librăria nost B s- liceans et Varta, kalea mo- gomoai No. 2$ iîncrț konsslatslS Serbă, la librBtia Sqcec et C-nie mi la toate cele-alte. Dresul dsol sfanți Skimbare de domiciliu, Domns Kirille nrofessoru de skri- tM iui gimnastikB m’aă transnortată lokuinya !n kasa Baladi slijja Serafim No. 36. .• ' ' • Hi (No. 706). r; E⁰¹* 6 u <ț Precum și următdrele articole lucrate în nodelurl și decora- j( î; țiunl nuol, și cu nrețurl foarte moderate. v Porcelanuri, servise pentru masă, pentru Geiiu, pentru Ca- fea, garnituri de spălat, vacțe pentru flori, pentru poame, i g călimări, farfurioare pentru dulceață, ceșcl, etc. atCᵢ c Cristaluri, servise pentru masă, etajere, lămpi de cabinet, păhărărie, cupe pentru dulceață bobesc, necesare, fla-ona-' * se, etc. etc. Oglindi mari și mici, ramele poleite. •q L Cuțit Arie, în garnituri, și deosebit, candelabre, sfeșnice, gar nituri pentru lichior, 4akarnițe de argint de Alpaca, argint de China, arjan-plache, și Pakfon |, Tavarie, de argint de Alpaka, arjan-plachc, alamă și în colori. Mușamale pentru parchet. Tuoeric, pentru cuhne, oale, crătițl, castroane, pecatăre, c^ pace, lingsrl, strecurători, mașini pentru cafea, etc. etc. , Peiarie, de Blanc și Teletinurl. No. 756, Munciu Ssb-skrisa roags ne toate au- toritBjjile administrative mi jsde- k^toremtl a se adresa la D. lle- trake Eliad din Kraiova, nentrs nricinile ce ms nrivesk în ori ce îmnrejsrsrl; asemenea rogă mi ne togi amatoril de a Isa în arenda momia mea IILonil-Teiă din jsd. Mexedinyi, a se înnelege tot D. Eliad. Maria Brâiloiu. ku Motpa țuguiata din dis- triktslsl Bszbs, nronrietatea mea, se dB -kă arendB ne cinci annl de¹ la SL- Georgie viitor; ks o sutB mease-zed mi cinci nogoane ars- tsrB ks. .grsă. Doritorii se vor adressa a kasB la mine de la 10 ore ubub la 12 dimineajgB. ip > oO BițiiH uiiffin Georgie Germani, t 'No. 7861 3 —-------------------------------- De închiriat. Katsl de sss komnus >de cinci kamere mi dos jos în ksrte dintr’o kasB de ne strada Mogomoael, este de înki- riat, mobiiat. saă» nemobilat,l îm- nresnB ks un grajd nentrsr doi kai ini un monron nentru o trB- ssrB. Amatorii se. vor adresa la administrata acestui ziară. ciurile cele mal moderate. Jaques Herdan, >u‘' No. 782 6 fâe inchitial.Kafeneaoa dsne nodal Beilikulsl nronrietate a rBnosatslsi Dimitrie Deds, se dB ks kirie de la Sf. Georgie viitor ks mobilele el; doritorii se not adresa la ori ce oib kstre d-el Efrosina Dedse ce ineade în aneleaml kase. llh No. 784 3 Academia națiouală din Bucur. Din kausa serbBtorilor d. Ma- ioresku îmi va intrerune kursul nentru cele doue duminice viitoare No. 785 3. Ast-fel diskursul al natrulea jiine tokmal duminikB în lanua. la ora usitata. - I i.n-1, I hi^uoaiNo'. 783 se va 14/ 3 a. ce aksm s’a mstat în strada IHe- larl ataturl ks cel din nainte ma- gasin din koljaă, se afl^ o kapti- tate de Vinsrl Bordo, Ulamnanie, likorsrl de Linska mi Marsilia, zaxar enel^eakx. kafea martini- ks, ceaiu ruseskă, roms jamaika ks okaoa, kare se vinde ks nre- jjsrf foarte moderate:, ₍ Bordeau x. Medoc superieur . . Saint Julien . Dhateaux lafitte . „ Margeaux . Maddre superieur ₛ Jalaga . . . . . lei » » 9 11 13 13 14 11 10 20 20 25 10 (No. 774). 1 • MAGASiă DE HA1NE al lui Se recoinanaa înmwi • uannm y uav* • Public, că ’l a sosit un mare asortiment de haine dupe modele cele mal noi de * Daris Londra și i iena i. pentru sesonulă de acum, și cu prețuri foarte moderate. Totu de odată arată că’l va sosi în toată luna marfă nouă. ihum de Jamaiqu la bou- teille premier qualife"*’⁴* ihum deux-eme qualite Champagne. Ai grand mousseux qualite j superieur > . . . . Silleri..................... M'tO 12 10 10 Magazinul se afiă pe pociul i^ogoșâi vis-a vx de oasele SarouuluI Meitani QMiaisterui de Resbeiu) unde suntu ușile vâpsite aibu NO. IO. FK1TZ HERFURT, Negutzetor de haiue de Viena. No- 761. a De arendat. Momiiie Mb- testi, Fokmanel mi Bsligomil, din distrik. Bască. nronrietBul ale d-lsi B. Boeresks, ssnt de dată ks a- rendB de la Sf. George viitors, îmnresnB saă în narte. Doritorii se vor adresa la nronrietaru. “ , No. 787 ^.2 1/ : ¹¹' G l wif & comp. In facla Strinâartulul. , ,, • , | ‘fl ■ bₗ ’ l U Deposit generale d’articole de mo- bilare, de a le casei, de călăto- j rie, de vănătdre, d« utilitate și de dradina Unitei. Sitsoat® ne cela mal în naltB»nosiaie ne dealsl smrei, ksnoskutB mi reko- mandatB în destsl în Vara treku- tm, se arendeass ne snsl saă mal mulai ani îmnreuna ku kassele nroanrietaricestl, via mi kassele dela noartB ks ^ob nivniae mi denendinaele unde se noate aine birt mi gradina de netrecere ns— bliks. Doritori se vor -adresa la D. G- Isniresks direktsrsl tinog- rafiel Naaionalslsl. a a - No. 781 2 -^"- Iar marfa de markitBnie ne a mal rBmas sb vinde ks nrejjurl skBzste ds 20 nînB la 30 la sutB. Dimitrie Petrovioi. (No. 767) 6 agremente. u Mobilări depline și mobile miel. O giin^l mari și micT. Paturi d« ferii și de bronz, paturi și 16găue de oopiî, tapete de tot felul ți stofe pentru mobile. Pânțlărie ș’ascernutarie. PâuȘe »im- a nu» Librăria ⁶¹,¹ GEOBGE iOAue de v ku salon, odBi de kaxm grajdifi, monron uA mvmuB. D ntoril sx s<> arate/la sub-iskB/ ce loksemte în aueste kase. giUte No. 766. 1