11 o / iț. 6hr Va SAMBATA iultof Voiesce și vei pute, eși în tote filele afară de Lunia și a dooa-^i după Serbătoriă. Abonarea pe udu anu Ș6se ioni............. Trei liuu............. Pe lună............... Uuu esemplariu....... Insciințările linia .. . • 128 lei. Ci — (■> 11 — 24 par Nr. 364 Amii V ANULU. VIARIff POLITICA, COI EBCIALÎ, LITERAHIO (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) FO DE’IEMfiRE 1861 Luminedă-te si vei fi. Abonarea se face îu Bucuresci, la Administra- țiunea Românului, Pasagiul Romăn No. 1? In județe la domnii Administratori, Îs spondinții diariului și prin posle. In Moldova asemene. In Austria și în celfr-I-alte țere stiăi - ne la direpțiunile poștali și la agințele de abonai». Pentru județe și Moldova se adauge costulu portului căte 2 parale de fâiă; Arii pentru străinăta- te c&te 12 par. de fâiă, peste plata abonamentului. Direptoriulu (jianului Romănulu și Redaptoriulă respunejâtoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A- Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariulri d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. 4 De la 1 lanuariu, țliariulu se va ; nea nsbliki nreksm m’amiu’a ie aBem |ț_ I nenlrs d. KogalniiianB ne îndalorea- publica în întregulu seu numai cu L } I țerele străbune și tipografia nostră are acumu tote literele sale cu totulu noue. Se face daru cunoscută tuturoru cari voru bine voi pe viitoriu a ne trămite article, sau corespondințe, re- clamări, însciințări, co nu se voru mai priimi manuscriptele ce voru fi scrise cu litere ciriliane (slose). _ . DD. supscriptori alu cărora abona- jnentu se sfîrșesce lai lanuariusuntu rugați a-lu prenoi, daco voru se nu în- cerce curmare în priimirea fdiei. i i DElIEniE TELEGRAFICE. lamî, 9 lannaris.. ,.ₜ ₀ D. Rosetti dirontorisl RominslsI. Ziarisl Snirea nablikt an dialog în- lre d-ta iui mine. Dan desminijire anei in- triye konvprbire. Ilsbliki aieasta. Kogilniiians. REVISTĂ POLITICĂ nur.iTBii'c/4 ²⁹ ___ Onorabilele domnsl Kogalniiians ne trimite nrin deneuiii telegrafiki eneryika demlipire ie di ziarislsî Unirea, organsl ofnios al gSBernslsI mi ofiiiale al narlitei nsmile de ki- In kansl iei, bitnnsl boiir B. Ka- laryis, „Komnania de doBl-snre-zeie.u Negreuiil k’aieasli energiki mi grab- niki deminfiire arati kils de ijelos este d» Kogalniiians de resnektsl ie daloreazi fii kare oninisnil nsbliie mi adeșerslsl, mi’n ieea ie ne nri- semte nersonale n’aBem de kil a-I esnrime fnuemlile noastre mslyimirl de gribirea ie a nss a dem’nfii o kalomnii ie zisa foaii se ’merka a arsnka assnn-ne. Tot aiel resnekl însi ie aBem mi noi nenlrs oninis- ț MEMORIELE lui Giuseppe Garibaldi V (1807-1059) Scrise de elu însuși, publicate de d. A. Duuas cu uă introducere și traduse de d-nu D. NEGULLCI. (Urmare)j 'iii 'iCh VI. ‘ • • . -d INIȚIAREA MEA. t ¹ Câțiva timpă căletoril împreună Părintele ieă, apoi mersei la Cagliari cu Pe brigantinuliEnea, capitanulălosefăGervino. în ac&.ă căletoriă ful martore unei infiorătârie nnorocirf, care va lăsa în viăța iț^ea uă nestesă suvenire. Revenindă de la Cagliari în Veptulă capului Nole, noi mergeamă în ccnpaniă cu căte-va basti- mente, între canțra și uă minunată felucă ^talană. Doue^eț ^ᵢₗₑ timpulă fu pr^ ) V^I No. d’₈U₁UᵣI , I l‘ i zi a-I snsne ki denemia sa nă-a antal odati mal mslt kil de isolale ak pinsl gsBernele noastre aieste dose Iluminate snsl din altsl, înkit si ns mlim adesea snil desnre algil niii kiar iele mal însemnate Iskrsri. Astfel, snre esemnls, nreksm noi ns mlim mslte din iele mal de kinete- nii Iskrsri din lamî, tot astfel mi Gazetta flrsssiani ansnyii ks- Bintele Regelal Ilrsssiel, nrin kare a resnsns la feliiilirile generaiislsl Maremial Wvangel, ks okasisnea a- nslsl nok, ki este înkredingat ki ar- mia ksnoamte simugimintele sale nen- trs dînsa. Adiogi anoi „Ilrasia noa- „le nrÎBÎ ks linimte oare kari reak- „liBÎtiuI, ie ar nstea asea îmnregis- „nrile amerikane în nrivinga rela- „uisnilor noastre, fiind ki armia sa „sti gala, tare mi armați. La re- „snsnssl feliiitirilor miniștrilor, re- bele adsse aminte nerderile iele „mari ie ak isbit familia regeaski, mulțămescft aci, de îndatorirea făcută atunci Șie^ul acolo mal multe lune, după cari în- cepui dră a naviga, îmbarcăndu-me pe bri- gantinulă Notr-Dame de Grâce, capitanu Casabona. t Acestă-a fu primulă bastimentă ce co- ¹ mandal ca capitană^ Nu me voiă mal întinde asupra ce- loră-l-alte ale mele căletorie; voi adăogi numai că, necontenită turmentată d’ună profundă instinctă de patriotismă, nu înce-3 tal nici într’uă circonstanță a viețel mele d’a cere, saă dmeniloră, saă evenimente- loră, saă cărțiloră, se me inițiere la mi- steriele reînviuăril Italiei; dară pînă la e- tatea de 24 ani, aedstă cercetare a fostă deșertă; și me ostenii fără nici ună-profită. in fine, într’uă căletoriă la Taugarog, găsii pe bastimentulă meă ună patriotă ita- liană care, celă d’ăntîiă ml-a dată ore-carl noțiuni despre feliulă cumă mergeaă lucru- rile în Italia. Se mal rocita npstră Declară afla uă lumină pentru nenO- țdră. aci cd Cristofu Columbă n’a fvstâ mal fericită căndă a perdutu în mi^ă- www.dacoromanlca.ro s | 1138 ; „mi adaose ki ansi trekst adsse ks „sine deslsli amiriHisne. Iiii sei „ie însene s’arali k’ai Gsionomii „serioasi fiind ki silsagisnea Ger- „maniei, mi a Esronei, sitsagisnea „ternii întrege înfigimeazi eBentaa- „liligl, a kirora desBollare slterioa- „rii noale ne sa tmasne îndatorirea, „d’a fi nregitrQÎ mi enigl, mi aiea- „sta negreuiit se Ba fa^e.“ «i. kvda ab .aibflXjț ‘ • -1 en -*l5rirnJ« Iletersbsrg, 3 lansarte. Sa ra- '■ nort al ministratei Ksltstei, konfirmat L de îmnerat, ordini nentrs tsrbsririle din srmi înkiderea sniversitugii, nîni kind va fi elaborat no»l regslament. Ilrofesori! mi stBdingil ssnt konvediami. Stsdingil not viaita alte sniversitiuii, uei serani nriimesk o ssbvenytene nen- tr» kstetarii. Ilrofesorii se vor nsne în fsnkutenile lor dsnu nsblikarea nos- teî regulament, ks învoirea astoritijjilor. — Konstantinonole, 28 Denembre. S’a akordat vote tel Riza Ilanria a re-^ ■ veni atei (la Konstantinonole.) Amba- sadoriel Hersiel a sorit. Se ztee ki Me- hemed Kiprisli Ilamia va fi nsmit mi- nistr» firi nortofoliS. Se amteanli o skimbare in ministerisl finanțelor. WarszaBei. Se snen desfiinuarea steril de asediS. Oramisl este liniuitit. — Berlin, 2 lanuariu. Ilreuiedin- tele noliuîeî domn» de Zeidlitz a fost D8s de Ia 1 lansari» în disnonibilitate. —. țtagusa, 1 lanuariu. Eri a» nlekat 300 inssnfinui ssnt komanda isî lole, fratele tei Luca Vukalovicl nen- tr» Popovo. — In Tariia mimkarca rehyioasi sure snire k» bisorika katoliki faie mari orogrese; în pitersl Adrianonolil s’a» «nit deja 8,000 de Bslgari. Sate în- treuî ks nreogil lor eS intrat în nosa hoimnilale. Satul leni-Keni lot, afarl de nalr8 inini, s’a dekiarat katolik. Mai mslte sate grenemli manifesta nuea-ami tendiu^'B snre rejiuisnea suisti.- La Fi- linqboB asemenea mioikarea , faie nro- grqib,, deini este hombitstinde konsMM ongkjșc ini-ias¹ ) er bUmbIi* r ceh 8111ba Ifiinfci* nacîb «I ail;ᵣ ibn'nfloă , îiyfiia «h Citimu tn Monitoriulu din lași. ,fț Asti -zi în 12, klersl întreg al ROMANUW “ *• insnirare, mi toati insnirarea ns Bine de kît de la Damneze». Miria Ta a! îmnlinit asti-zl «n fant kare, d«m kredinga kom«ni, doBedemte ki al trebsit si fii me- nil za ki H8l mal de sss sore al nstea reali- ks alila nimereați mi demnitate. Krede, firea Inilgale Doamne nagisnea Romini, în armarea s- asemenea yimei Tale. Beaski iui si deBOlament, a In li- ns noale si le ori- le kreadi de !>il ki Miria ta ai fosl anei adeBirat Mesia al Rominiei, uredeslinat snre reali— zarea doringelor t Inr adeBir, strimslat msnyil. Miria"Ta al sale Helor sekslare. eati înBÎns ini ualimelei ie stas în r e I R o m i n e, Miria kredlnga a» nrejadegele kalea 8n i- Ta al kil- kal, nreksm ziie Sf. Skriuten, nre- sle menii mi nresle skoroir, uii nre- ste toati nslerea neamiki, mi ne-al skos întrs renaos. Miria Ta a! fi- ket din Romml sn korn de Naflis- ne kare si noati deBeni feriiiti mi resnektati. Hm j I ® l •* i a tură a nelinisci spiritele,* și Jₑ dă a-. recomandată guvernului punerea în lu- poî următâria demințire: ; crare a acelui actă, precumu au ■Astufeliă astăzi căndu s’a res- ■ unele foie, precumă s’a respăndită ₛci- ' pândită scomotulă co represintanții: rea, și care era, glice guvernulă, de «puteriloră garanți ar fi protestată în ₍ natură a «nelinisci spiritele.* contra formei proclamării Unirii, Gu- j vernulu declară c’acestă scomotă este . «cu desevîrșire neîntemeiată.* Aceste suntă cuvinte oficiali, Astăfelă daru, îndată ce guvernulu a făcutu cunoscută publicului prin Mo- co municate oficiale foiei oficiale, și prin ■ urmare nimine nu se mai pote îndoui ■ ^Qitoriulu oficiale, ănco printr’unG ; comunicată, adeverulă oficiale, sci- rea cea neadeverată peri ca năluci- rile la radele sârelni și niminuî nu-i T de adeverulă ce ele conținu. In de- mai fu iertată a bănui adeverulă ofii- । _ _ _ ,— Beirst, 16' Decembre. La Ker- renan sn mare nsiner de .MaronigI a teat armele. Se va norni,, o batalisne „de tțsne tsrienitl qnre a asiksra .da^ ray^rea Berm»teI{ₐₗ|H i an OM'— Teheran^ 22 Noembre.^De',la -Khoraaau aflim d’o nosi birsinjjl? ¹ Ambăsadcrisl rssesk Anitschkoff s’a ^bolnivjt greă. b U --¹ i° J>teb eb Roma 1 lan^ari». gingia Sa lima a nriimit ne ofilirii franHesî mi a zis ki gnerl ka aoldajjii franuesi ns vor îngidsi niui sn akt irelinios nri oi aiohn. nenohtik. .M - li a — Verona, 2 lansariS, Maiestatea sa Imneratsl a sosit astlzi aisl la 11 oțe dimineaga. La .2 ore dsni ameazi-zi a Bat asdiinga tstslor aatoritigilor mvill Kanitalet faini, in frantea kmia se a— fia llrea S finii ia Sa Kesarie Șina-» don lokotenentsl de Mitronolit, Areal-, sfiugia lor F ilarei Sta vronoleog 8kr ib an, Kâlinik Xariono 1 eo s Miklesks, Arximandrigii Sf. Mitro- uoliî, a Sfi Nikolau uel mare, Hrolo- singelil, Ikonomii mi Sekeiaril, mem- brii dikasteriel Sniritaale, Sf-lor lli-o— toierii Kanitaliei, Ilrofesorii Teologi a Seminarist»! Uentral, Redaktorii zia- . r»l«i nreolsi etoi laS mers la nalatsl | MĂRIEI SALE DOMNITORSLSi, ne la 12 oare diiumeaga, mi igind aoroa- Ba a r x i m a ud r i tn 1 Neofit S k r i- b a n, a» felicitat ue MTjRIA SA, nre- hem se sede în srmitoii»! kdvint. «» cis ₑ Glorie \Măriel Tale Doamne! । .4 o KIer«l, ka uib Nagtenda Romi- ni, sea sea ral lot dea-sna io Ba înksnjsra ks mal adînki reksn^uilimji, ml k» mal slatorniki kredingi. Kle- Romm bine-ksBinleazi a 4 e a- b 3 Uii militare. jflk am 9^ — Trieste, 2 JansariS..? Vanoarea komnaniel Lloyd „Amerika" a sosit as- lizi mi a ad«s nsvele de la Kalksta din 7 mi de la Bombay din 12 De- țembre, nrin kari eflsm, kl Lordsl Kanning a’ nirlsit nroiektsl d'a visita B.rma britdbikl mi se Va întoarue în dati. Salabut Khan, 8»iidltori«l maio- ristel Bsrton, a fost osîndît- la moarte mi va fi snînîSBrat'Ma Kotah. La Kura- che s’a arestat sn individ,kare se kre- de 'a fi¹ rensmitsl NanâV ⁸ . "î/r -smaiums csaB colan ie of .lnJliai'f -h.a~ Jhn^șriB. skdli BOMea nouoarelor, mi ie bof- bemte ^nrin înarejariri, a» insnirat alegerea Niijjifinel, ki'il ^ol aklsl de ințBsiasm național este . sn ații de s 11 mare fanți, din toate ns- terile S8flel«l»I si», mi fii sig«r Miria Ta ki n« na konleni, niii o dinioari, de a krede ki nredeslina- tele Miriel Tale sini strîns legale kb 4ete ale întreyeî Rominiei, ale bîseriuel, mî ale nouorateî Romm. ₍< Tniaski Aleksandr» loan I, II» rinlelc Rominiei. . ' RESR8NS6L । =1 ie Inilgimel Safe.- ‘ ' ’ „FaktBl ne astizl sa» îndenlînit „aS fosl înssflat Rommilor de sln- ,,momii lor; se ne silim aksm a’l ,,întemeia. „Kind kler»l fnkaniisri tronai, „ori 4e faki național se întireuite „nrin komulilnui, ki4l konuitiinga „nonor»tel est© religia. N» mi în- „doesk, sfinții airingf, ki de aslizl „înainte, Biilor»! Rominiei ssb ase- ;,mipe assuiMil, eșic konsolidaL ,lțir e» mi înbirbiiez de kil- „,d8roasa ᵣ esorostene - a deBOlamen- Eteratei giiel.“. «î Anei f "ix ftlsî’ Ig oimhh Mewrulu Oficiale^ , ^in țliua de 19 Decembre Moni- toriulă a publicati, unăn Comunicată prin care a făcută cunoscută publicu- lui co s’a respăndită uă scire «de na- șiertă s’a maî încercată unii a susține co dd. consuli au cerută pu.blicarea firmanului și aplicarea lui, adică pu- nerea în lucrare a divisiunii Principa- teloră, a trunchiării națiunii Romăne și a așie^ăriî celoră mai eficaci mi^i- loce spre a resturna la uă ora otărî- tă și chiară mai ’nainte, totu edificiulă ce șareta car voi se rădice acumă, ș’a pregăti astu-feli^ uciderea națiunii Romăne. Tăte acestea au fostă inven- țiuni ale unoră ămenî pe cari a loru rentate îi opresce d’a ave cea mai de- plină încredere în patriotîsmulu romă- nescu ce au domnii Consuli, și ănco toți dumnialoră și ca ămenî și ca con- suli, și’n tăria cu care bărbații carii compună ministeriulă din Iași și din Bucuresci aă susținută tot deauna și susțină Autonomia năstră și întărirea națiunii spre a pute, din ce în ce mai multă și maî sicură, se trăiescă prin propria sa lucrare, prin propria sa vieță. Scimă bine c’au fostă și suntăji la noi | mulți asemeni ămenî rei, și forte mulți ănco, cari n’aă crezută nici în cuno- scințele ce a^ă pute ave dd. consuli despre trebuințele, voința și meritele acestei țere, ce nu este patria loră, nici în amărea ce potă ave pentru noi puterile străine, chiaru cele mai hine dispuse, căndu nu le aretămu că scimu se ne iubimă și ne ajutămă noi înși- ne și nu le asicurămă astă-felă res- plătiri morali și materiali, în schimbulă protecțiunii ce nă-aă dată și sacrifi- cieloră ce aă făcută pentru noi. Gu- vernulă însă ne-a spusă acumă prin ciale. Cu tote acestea mărturimă, nu co cute^aromă a bănui adeverulă ofi- ciale — nu vomă căd^ în asemene pe- cată. „Honni soit qui mal y pensei — dară co ne jaflaromă într’uă mare ne- domirire dupo oficiale^ afirmare a gu- vernului. NpJ credeamă că eramă bine informați, prin poliția, năstră secretă și mai cu semă prin renumitulă Psico- grafă, despre cele ce se petrecuseră, între dd. consuli și guvernă, și infor- mările acelea eraă contrarie adeverulu! ofiiciale comunicată națiunii prin Mo- nitoriă. Daco noi n’amă vorbită direptă despre notele d-loru consuli în acăstă privință, causa a fostă¹ fiîniă coi. cre^urămă de prisosăula spune cumă â fostă spusă făia oficiăsă a gu- vernului, ^iariulă Unirea, „că aude Monitoriă co îndoielele și temerițe aceloră âmeni aă provenită din a loră [ , ¹ l V ¹ rentate, di a loră necredință în con- sulii străini, și’n guvernele naționali idin Iași și din Bucureșci, dară co. a- deverulă este co nici unulă din dd. I consuli n’aă vorbită, ca și Domnitoriulă în proclamațiunile sale, de firmanuri și de stipulările aceloră firmanuri și n’aă loculă Atlanticei, amenințiată de cătră com- panionii sei, cărora le ceruse termină de trei dile» cdtră finitulă celei din urmă, strigăndă^qil’Pămentăk, decătă' mine căndă audil pronunțiăndu-se cuvîntulă de Patria, șL-ve^ui pe, ori^onte apnnțlîndu-se prima lumină de cătră revoluțiunea francese din 183O. ᵥ}rmj2£(t ălumiiq rit i-uiseoA Se mal aflaă dară dmenl carii s’ocu- cupaă de reînviuarea Italiei. ⁰⁰ Mal în urmă făcui uă altă călătoriă pe bastimentulă laClorinde, care tran- sportata Constantinopole uă secțiune de Sant- Simoriianl, conduși de cătră Emile Barault. Aurisem pucină vorhindu-se de secta Sant-Si'mon; sciam înst£ că aceștia eraă apostoli ’ persecutați al unei noue religiunl. MS apropiai de capulă loră, și-I .mărturii că sum patriotă italiană. •v Atunci, în timpulă acestoră nopți transparințl ale Oriintelui; cari, precum ^ice Chateaubnand, nu usuntă întunereculă, ci numai absintia țlilel, suptă acelă ceră smăl- țată de stele, p acea mare a căria adiare lina s^menă a fi plină d’aspirărt generdse, Hol jdjscutaqpb nu numai micele cestiunl ginia patriotismulu meu, — cestiunl restin- se la Italia, la disensiuni de Ja. uă provin- ția pînd la altaj — daru ăncd șj ma- rea cestiune a omenirii. Mal ănteiu apostolul!! îmi probă cd omulă care aperă patria sa, saă atacă pa- tria altoru-a nu e de cătu ună soldată pie- tosu în prima ipotese, și nedreptu in a doua; — Daru cb omulu care, făcîndu-se cosmopolită, adoptă pe cea d’a doua de patriă și merge s’ofereseă spața și sângele seu orl-cărul poporă luptă contra tiraniei, acelu omă esle mal multă d® cțlt^ ună soldată : elă este ună erou. « ■ Atunci se făcură în’ spintulă meă lumine stranie, la ratarea cărora nu mal vețlul, într’uă navă, simplulă bastimentă în- sărcinată a schimba productele unei țere centra aloră altoră țere, ci mesagiulă ina ripată purtăndă Cuvîntulă Domnului și spa- ta Archangelulul! Plecasem flămândă d’e- mofiunl, euriosă de lucruri năue; ș acumă I m’întrebam dacă acea vocațiune neînvinsă; I oare d’uă dată credeam a nu fi de cătă simplă vocațiune de capitană de cora- Ș’aceste ori^onțl, începeam chiaru a-le întrevede pintre negureie tate aje viitoriuluL vage și depăr- j.li ■ >'(V: V. EVENIMENTELE DE LA SAN-GIULIANO Ijtoti în care pî^tunoi, se măr- j prevăzut ca ndmoloD DlohnJ io i©¹* O' nî UiubTju bbniy uiiorLi U- bi$ᵣ n’avea pdte pentru mine ori^loujl ne- dată sifia. Bastimentuiă pe care revenii d’astă din Oriinte, av§a destinațiune la Mar- cununa de laure ce merita, acumă i se în- fige cununa da spini ce n’o merită. La căderea lui Andrba Vochieri, Maz- zini a dată uă adeverată strigare de resbelă. Scrise în junea Italiă. ¹ ' „Italianî! fiua a venită în care, daco „vremu se remănemu demni de numele Sosindă acolo, aflai revoluțiunea în- nabu^ită din Piemontc, și bălăjely do la Châmbbry, Alesandria și Genova.J;Ji I La Marsilia me legal cu ună burniță Covb; — Gove. ine duse la Mazzini. Eram atunci departe d’a m& gândi la lunga comunitate de principie cc era se nostru, cată se ne amestecăm^, sângele „alu martiriloră, piemontesi." Pe la 1833 nu se striga în vană Franeia asemenea vorbe. । ; cu în Gătu-va timpă după ce-I fusel pre- sintată și-I spusei că putea se complete pe mine, Mazzini, eternulă proscrisă, fu o- bligatu a părăsi Franeia ci-a se lă Genova. Ș’in adeveră, in momentulă retrage me unăscă întruă ții cu acestă din urmă. | partita republicană părea a fi cu Nimeni nu cunoscea ăncă pe stăruitoriulă, opstinatulă cugetătpriu, căruia Italia nouă datoresce ostenităria sa regenerare, și pe care nimică nu-lă descuragibțlă în săntă opere ce-a întreprinsă, nici chiară ingra- titudinea. , Nu-ml e mie dată a formula uă o- piniune asupra lui Mazzini; dară flă-mlper- șire înăbușită în Franeia. Acdsta era cu ună ană abia acelu-a desevîr- după fi luniă, și că căte-va lune numai dupd pro- ■ -■ •«« !■»•>• «« *»««rⁱⁱ p“'“'p««rs. >oibW.. :uo - ,că dd. consuli ai puteriloru garanțl ar fi .protestată în privința formei de pro- clamare a unirii, fdră citirea totu d’uă » „dată ș’a firmanului fespectivu.“ Ori cine are pucine cunoscințe politice scie c3 dacd puterile garanțî au fostu ne- voite s’aderă la nonele stipulări făcute în Constantinopote, erau negreșitu si- lite și’n urmă se ceră de la guvernulii nostru punerea. îh lucrare a aceloru stipulări? Este cu putință se intre în r r.'? mai multă, ar fi iertatu pe puterile ga- ranți, fiă cătu de amice noue și cătu de inimice celoru stipulate la Constanti- nopole în contra nâstră, se nu cdră de Ia guvernu, aplicarea aceloru sti- pulări, voimu se (Jicemu se nu-și îm- plindscă formele cuvenite, chiaru și pro- țestăndu contraj refusului nostru d’a pune în?lucrare Convențiunea din Stam- bulu?'r| Acesta ne era peste putință a o admite și mai peste putință a o în- țelege; și cu tdte acestea ne aflamu în fagia unui comunicată alu gu- vernului, în, fagia adeverulu! oficiale,, și nu ne mai reftiănea de cătu a ne pleca capulu ca sfîntulu Augustinu ș’a PatrioțiI respunseră că suntă gata, dară ccreaă ună capă. Ochii s’opriro asupra lui Ramorino, ce strălucia ăncă de luptele sele în Po- lonia. i¹ Mazzini n’aprobă acăstă alegere; spi- ritulă seă toță d’uă dată activă și pro-^ fundă îlă făcea a se feri dc prestigiul^ numeloră mari.........; Daru maioritatca vroia pe Ramorino: Mazzini a cătată .«e cedă. Chiămată la Genova, Ramorino acțită eomandamentulă spedițiunil. In prima conferințiă cu Mazzin, s’a. convenită dă dque colăne jpppblicafi se se îndrepte cătră Piemunte, una pjfl Sa- . voia, cea-l-altă prin Genova. Ramorino primi 40 mii frficl spre acoperirea chieltuieieloră spedițiurG Ș> ple- că însoțită d’ună secretariă ală M Mazz¹- ni, caro avea misiunea d’a prvighia j ; generariulu( *). Tdte acestea s petrece cesulu luptătoriloră de la Monasțirpa îₙ Septembre 1835; spedițiu™ urma n A 11 Merri. Mazzini îns6, acestă om de convițiune, pentru care opstaclele nu esistu, alesese acestă momentă spre a rîsjoa uă nouă m- nib fr . > se face în Octobre. (’) Aceste evenimente ce se ptrecu inlr puntu unde Garibaldi nu ea faciă, și se citiră ca ©aplicări istorie, suntu ee din uvrsgiulu lui AnșeL Brefer) www.dacoromanlca.no L ROMANTJLU “ ₊ < 11 lanaanu, -wț-țiᵣ.pij » <ț| (țlice ca dînsulă și cu dînsulă „cre^u , contra cb asurdu este“. Dar fiindă co mintea omului nu pâte sta multă timpu jsuptă domnia assurditățil, de și ne 'supuserbmă ună momentă afirmării- guvernului, rațiunea înso își reluă dom- nia iei, începurbmă a ne revolta de .supunerea nâstră de sclavu^înainteâ unei afirmări asurde și puserbmă în mișcare spionii nostru fbră lefa din feucuresci și din și, din tâte in- strumentele psic^-grafice de cari pU- turbmu dispune și dupo uă frămînta< Vtare de ^de, stăruirea nâstră, ba t'mal t^e stăruirile cele tari, și câri sunM pentru iiit^esulu generale, fu icununată cu cea mai deplină isbîndă. Uă epistolă ce priimimu în acestu mb- țmentă dim Iași ne^trămite în⁹cUpiă uă depeșiă ’a d-lui A. Arsaky cu data ■ d6 decembre, ubtră ministfulă din a- jară din Iași d. L. Ghica, și scrisă }n pmba rrancesc f|ție și este uă oores- ijjondință oficiale. întrepidaui miniștri ai României. : Se punemu r suptă ochii publicului întregă acea depeșiă, coci rtste instructivă din mai multe puncte ,a resptinde. în acestu casiE te" rogu ,se bine voiescî a me pune în posi- „I țiune ca sa dau și eu acelu-ași res- celă înțeleplulu atu antiuiiâții cumu mai ^iseromu Intr’altu numeru, au fostu „punsu. • ;Arsaky.“ ■ silitu se ordine spintecarea în doue a PJd aunui pruncii ca se pâtă descoperi ș’a- .de vedere. Afară Jmbiectulu acestui verulu oficiale alu IiisM ‘„Bucuresci din ace iu-a ce este articlu, adică ade- guvernului nostru. 16 decembre. '„D-lui S. Ghica, ministru ale Ok.lt a îacerilorfi străine în Iași, । j । „Printr’uă notă identică, ., spre „respunsu la comunicarea ce la amu „făcutfi de proclamațiunea alteței sale „Serenissime, în privință unirii, dd'. ,consuli ai puterilorfi garanți, conside- )răndu cb guvernele loru au aderatfi „la firmanfi; c’acea adesiune constată ,uă înțelegere între puterile cele mari ,in privința unirii, §oeră cb acp.ln anin firmanulu) publicată și cunoscută va 'Contribui cu eficacitate a face ca țe- ,rele acestea se ^tre într’uă^caie de ,progresă și de prosperitate. „Sfirșescfi (dd. consuli) ■:prin a re- fiomanda guvernului ' alteței sale Sere- lissime, esecutarea acelui actu care, ,adaogă dumnialoru, trebue se fiă con- siderată da uâ mărturire însemnată (Umoignage eclatant) a |tatoricei so- licitudine a puterilorfi .pelt^ă mari pentru fericirea poporațiunilopănPrin- ,cipateIe-Unite. ,o' „Presupuifi c^ vei fi priimită ș’a- colo acelea-și^'comunicări și c’ai luată ordinile Alteței sale Serenisime spre Acdsta eRe adresa d-lui mițiistru d’aci cotră d. ministru din Iași tră- misă la 16 'Decembre; și totă acelu ministru, c&e în acesta adressa spune cotră colegulu seu din Iași și cotră Domnitoriu cb dd. consuli recomandă guvernului esecutarea firmanului, spune; la 19Lo decembre, p cotră ' națiune, „cb scomotulu respănditu în acestă privin- ță este cu desevîrșire neîntemeiată/¹ Ecb daru adeverulă oficiale, ecb cumu se face politica prin jocuri de cuvinte „de protestare in contra formei pro- clamăril“ cumu ^ascunde națiunii ade- verulu, ba ănco se și deminte căndu ea îlă afllă, și pentru ce noP avuromă dreptate a ne revolta Contra iofî cării afirmare asurde și a cerceta ș’a pune ’naintea publicului atătă. adeverulu o- ficiale cătu ș’adevăratulu adeveră. Diseromfi mai susu și repetimu s’aci, cb trebuia șe scie ori cine cb domnii consuli, erau datori se ceră publicarea firmanului și punerea lulîn lucrare. Puterile cari au safi credă co au unu interesă politică ca se nu se rădice la Dunăre uă pațiune de ginte latină bine întrunită și bine or- ganisată, este învederată c’afi supscrisă cu plăcere unirea cea trunchiată, uni- rea cea sugrumată ce Pbrta le afi pro- pușii se supscrie. Și daco ele au sup- scrisă cu fericire acelu actu, care are induoitulfi avantagiu pentru dinsele,ca pe; d’uă parte se s’arete cb nb acor- dă unirea eră pe d’alta se nâ o de sugrumată, ca se pâtă di ce cb ea a mu- rim m maneie nostre, și din causa ne- mericiei nostre, cumu âre se îndouimu co ele nu- erau Lse ănco mereu și cu mai mare punerea în lucrare a acelui ne mai ceră, și stăruire firmanu autonor sugTumătoriă și călcătoriă, alu miei nâstre? ah* Puterile amice ginții latine, și prin Dară Ramorino trase lucrurile astu- slu în prelungire în cătu nu fu gata de ătă în gen^riu 1854. Mazzini, cu tote tergiversările genera- lului polonese, ținu cu tăriă. ₍ In fine, la 51 genariu, Ramorino, sfor- (tă de efitră Mazzini, se reuni cu elu la «nova, împreună cu alțl doul generări și ml adjutante. Conferința fu tristă și turburată de ele fcjgure, Mazzini propuse d’a ocupa mi- ităresu sătulă San-Giulian, unde se găsiaă «uniți ^trioțil savoiarțil și republicanii fran- renși raliațl la mișcare. Gocl d’acolo arma a s rădica stindariulu insurecțiunil Raimino consimpți la propunerea lut Mazzini. Antie colfihe urmaă a sa pune In mișcare i acea-ași ții: una era se ple- ce de la Cai\ge, cea-l-altă de la Nyons; cea din urmă pOif căta se frecă laculă spre a se uni cₑₐ ți’ănteiu pe calea de la ^n-Giuliam. Ramorino p^ cₒᵢₙarMa primei co- dne, cea da domᵤᵣᵢjjₐ 3 ge da polone- Miiul Grabski. Guvernulă temându-se se ,B ",e tfua Fraooia, (MU urmare națiunii Române, puterile ace- le cari, ca Fraucia spre esemplu, a dechiaratu oficiale în fagia lum^/ cb sângele $i- coftiorile sale s’au versată în resbelulă Oriintelui spre a rădica la lunare ună țjidă contra neconte- nită crescințiloru invasiunl ale » Nor- dului, au supscrisă ^semene la răndulă loră acelă actu, precumă împeratulu parte cu Piemontele se uita cu ochii rel la astă mișcare. Elă vru chiaru se s’opuiă la plecarea colonel de la Carange coman- dată de Ramorino; dară poporulu se res- culă și- guvernulă fu sforțată a lăsa co- Ifina liberă a pleca. Lucrurile însă se pefrecurb altfi-felă cu colona de la Nyons. reta lumii pe adeverata mamă, ca se potă se vedă de suntemu sau nu uă națiune într^adeveru viuă, care se slmp- te, se cunbsce, înțelege, voiesce și cu- tedă, rădimăndu-se in ea însă-și și ’n credința drepturiloru și datonbloru sa- 1$. Francia daru și Italia trebuia se supscriă și dînsele acelu actu coci rolulu lorfi s’a sfirșitu din diua căndu afi închiăiatfi tratatulti de Paris, și din care au începută alu nostru, ce nu ni lă-am împlinită de cătă uă dată în diua de 24 lanuariă 1859. Francia dărui și. Italia, o repețimu; eraă da- torie se supscriă, și fiindfi c’au festfi silite a supscrie este învederată eb formele le îndatoriaă se ceră de la guvernulă României punerea în lucra- re a renumitului firmanu. Acdstă da- toriă a loru împlinită, ele așteptă ne- greșitu se ne ’mplinimă și noi p’a nâstră, și puindu-Ie ’nainte tratatulă de la Paris și articlulă 2 ^in Con- vențiun.e se le dicemu, cu unu sin- gură viersfi de 5 milione de 6meni, NQ PUTEMU. Drepturile nostre de națiune autonomă, pîn’a pute dechia- rarresbelă și încheia pace, suntă to- te bine specificate în tratatele nostre cu Pbrta; aceste tratate le ați recu- noscută voi înși-ve 7 Imperați și Regi, în Tratatulu de la Paris și’n Conven- țiunea de la 1858, Convențiune pe care amă priimitu-o nu mai pentru cb conținea acelu articlu alu 2-le, și ca- re recunoscându-ne drepturile nostre ne asicura pentru viitoriă libera n6- stră cale de națiune autonomă, recu- noscută de tbtă Europa. Datoria daru câ avemă d’a ne apera drepturile n6- stre și chiaru respectulă pentru ceea ce ați recunoscută suptă ale vostre semnăture, voi, Imperați și Regi ai pemîntului, nu ne permite d’a ne su- pune la cereri cari ne calcă a nâstră autonomiă. Mai putemu âncb se le dicemfi cb nimine nu pâte consimpți a .se omorî—elă pe sine-și, c’aru fi uă sinucidere daco noi amu recunâsce ori^carii puteri dreptulă d’a se mai mestecă’în legile și reformele nâstre din întru, și âacb amă mai priimi în țera Romănilqră firmanurile turciloră și d’aceea nu putemu. Voi însb, Im- rațî și Regizai pămîntului, trămitețl nu-lă saluta; pe drumă nu se întîlnia de cătfi curioși, safi indiferinți. u Ostenită d’uă muncă îndelungată, Maz- zini, care lăsase la uă parte pana pentru pușcă, urma colona; muncită de nisce fri- guri ar^etărie, mai mortfl, se tîra p’asprulă drumă, cu durerea serisă pe frunte. fu Doue barce plecară una alta cu arme. Unu vasă de vapăre ală frămisă, în urmărirea loră, cu ămenl, guvernului secestră ar- mele și arebtă fimenil. Ramorino ne vâ^ândă sosindfi colfina ce^fera a se uni' Cil elu, în locfl d’a urma qalea sa spre San-Giiihano, se puse a țer- muri laculu. Multă .timpă colfina a mersă tfiră se scie dn colfot nimeni nu cunoscea planulu generări ului; irigulă dra întinsă; drumuri- le pre rele. Afară de câțiva poluriesf, colfina era codipusă de volontart italianl, nerăbdători d’a combate, dară oslenindu-se curîndă de lungimea și dificultățile drumului. Dr^pelulu italiană trecea prin ‘Oăte- VI gate sărace, ți mol ună viers ă amică pe ce In mal¹ multe rânduri întrebase deja Ramorino cari-I erau intenpunile și pe cale urma. Și Ia ,Iiă-cal,e dată respunsurile gene- rariulul nu-M satisfăceau dn locu. Sosirfi la Carra, unde se pregătiau a petrece noptea; Mazzini și Romorino erau amăndoul în acea-ași cameră, u Romarino se puse lîngfi focă, înfă- șiuratu în manta sa; Mazzini lipsă asuprâ-I căutătura sa posomorită și prepuitfiriă. D’uă dată, cu vocea sa cea sonoră, devenită ănefi și mal vibrante prin efec- tulă friguriluru: — Este peste putință ca, urmăndu acâstă cale, se putemd ave speranța d’a întîlni pe inemicu, țlise elfi. Noi trebuie se mergem unde putemă da probe. CficI, da- că victoria este imposibile, se probămu celă ₜpupină Italiei că stimă a muri, de putefi, baionetele vdstre se străpun- gă pepturile a 5 milidne de Români, fiindă c’aă bătută de ambre și de fe- ricire căndu i-ajl recunoscută și de- chiaratu de âmeni liberi, fiindă c’au î luată în seriosă cuvintele vâstre ofi- ciali și actele supscrise de voi. Acdsta a fostu, acesta este dato- ria nâstră, astu-feliu, din fericire, a și ^isu loru felă, tată ș’a și făcutu Domnulă Romăni- la 11 și la 14 Decembre ș’astu avemu acumu cea mai nestrămu- credință cb va <^ice și va face România întregâ. Pentru ce însb mi- nisteriulă nostru a făcutu într’altu-felu ? Pentru ce la 19 Decembre scrie în Monitoriu cb nu este adeverată cb dd. consuli au cerută publicarea firmanu- lui și esecutarea celoru coprinse într’ însulă, căndu totu dumnialoru făcu cu- noscută capului Statului la 16 Decem- bre cb dd. consuli au făcutu prin în- scrișii asemeni cereri? ’ Și pentru ce d. ministru din Bu- curesci, în adresa sa cotră celu lași, nu arâta printr’unu singurii vîntu măcaru care este opiniunea ș’a colegiloru sei în acestă atătă din cu- sa de mare, atătu de vitale cestiune, ci tace ca unu mutu și cere numai capului Statului? Suntu âre și consiliari respunțletori ai nouei Românie sau, cumu a ordinile consiliari Tronului demun- stratu atătu de bine d. Brătianu, ni- sce vechi slujitori ar> vechiloru stepăni ? Dacb suntu miniștri consiliari ai capu- lui Statului, pentru ce nu spună, în casulu celu mai politicii și naționale, care este a lorii opiniune ca se p6tă fi mai sicuru cb nu pâte răteci, și se păru c’aru voi a lăsa respunderea nu- mai asupra capului Statului ? Credemă cb faptele vorbescă a- tătu de tare prin ele înse-le încătu ne putemu mai aminte ministeriulă șuii aru fi opri aci. S’aducemu nu- publicului cb pe căndu nega oficiale cb dd. con- recomândăndu esecutarea firmanului, ș’adormiamu pe adeverulu oficiale alu opriau totu d’uă dată chiaru între alegători și opiniunea publică se fiă dormită și sugrumată și se aibă astufelu putința pote se și crețlă, co nu uă opiniune publică, efi prin urmare uă națiunei astu-felu toți Monitoriulul, și întrunirile deputați, ca astufelu a- 11 dd. consuli se dică, și este la noi nu suntemu Ecb inteli- gința politică și patriotismulu cabine- — Nici timpulfi, nici ocasiunea nu ne va lipsi, respunse generariulfi, d’a afrun- a perlele inutili, și, eă unulă, consideră ca uă crime d’a eșpune în deșertă florea unimil italiane. —> Nu e religiune ffiră martiri, re- ilică Mazzini; se fundămă p’a năstră, fiă chiară cu sângele nostru. Mazzini abia ^ise aceste, yorbe, și, (se i auriră împușcăture.₇ - Ramorino sări în piefire. Mazzini luă uă carabină, mulțămindu lui D-^eă efi lu-a făcută în fine se intîlnâscă pe inemicu. Dară asta fu.ultimulă actu ală ener- giei sele: frigurile îlă frâmîntaă; compani- onii sei, alărgăndu năptea, îl păreaă fan- tasme; tâmplele îl băteau; pămentulu se învârtia cu dînsulă, și că^u leșinată. Căndă se deșteptă, era. în Elveția, un- de abia îlă putură duce companionii sei: împușcăturelc de la Carra eraă uă preves- tire mincinfisă. Atunci Ramorino declară totalii pier- M1AH93JST îMUa 1139 tulul nostru, bco și ce ajunse la noi adeverulu oficiale. ' * . ',¹- I tUafuini mercantili. Firma de comercifi manufăpturale L Lederer a încetatu plățile sale; pasivele se urcă la suma de 417,000 fiorini. Din Warszawa aflămîi încetarea plățiloru ban- chiăriulul Samuel Loewenberg; pasivele se urcă la suma de 250,000 ruble. Loe- wenberg e fiulu unul milconariiî din War- szawa și ginerele unul altă milionarii! de la Bialystock. Elu a fugită la Bialystock. — Pentru viitbria dietă a Moraviel a pregătită deputatulă Cavaleru Petre de Ghlumecky ună proiectă pentru întocmirea unei bance ipotecărie egronome, ală cării scopă este îmbunetățirea agriculturel în Mo- ravia. Propunerea a fostă tipărită și se va supune cercetării comisiunii țerei. A- cestă operată noă este destinată a orga- nisa creditulu pămîntului și a procura cul- tivatoriloră capitaluri cu mice dobînțți și cu condițiuni avantagibse de re’mbursare (replată) ca astă-felă se potă sevîrși acele îmbunetățirl, ce suntă atătă de necesarie pen- tru dobîndirea unei producțiunl intensive agronomice, pentru adăparea livețliloru, pen- tru comasările și drainagele, pentru îngră- șiarea și cumperarea macineloru, pentru convertirea unoră datorie superătorie și pentru împreunarea cu agricultura a unoră industrie agronome. Nu pote fi duru în- doielă că proiectulă acestu-a va atrăge a- tențiunea tutuloră cultivatonloră, pruprie- tariloră și cunoscetoriloră. Gel ce au e- saminată proiectulă îlă laudă pentru com- binarea sa simplă șî corespunțietonă ca sco- pulă seă. —— — Din partea Prusiei s’a făcută pla- nulă a continua calea ferată dc la bchweid- nitz la Franuenstein, care este deschisa co municațiuml, prin, Gtit?> Hubclschwcrt și Mittelwalde pînă la fruntaria austriaca, ue unde se’nlăcișețlă doue linie spre a se a- lătura drumului de ieră austriacă alu cor- dului, adică la Wildeuschwert și la Hoi-n- stein. Pentru ambele aueste linie se h-cu propagandă ^in locurile prin cari suntu a trece; ne temehiu numai cd deeisiunea vomă astepta-o anco multa timpu. ------->---—r—¹ ----------- A D Al 1M S T IM |’ IA VI A.K 1U L b 1 ₍ KUâUiNbL. HO'/ Domnii abonați, ală cărora > abu- namentu espiră la 1 lanuanu vnlonuj suntu rugați a înștiința de tiinpuriff admimslrapuuea acestei ibie pentru* regularca abonamenteloru dumnealoru căci conform tutor reguriloru pentru cel cari nu jvoru prenot alu loru a- bonameutu ^lariulu va înceta d’a se trămite pentru abonați! din capitală, după trei d^⁶, 0 peutru abonați! de districte, dupb d^e de la espi- rarea abonamentului. C. D. Arie eseu. dută, refusă d’a merge mal ’nainte, și or- dină retragerea. »* In timpulă acestu-a uă coldnă d’uă sută ămenl din care făcea parte ș’ună nu- meru bre-care de republicani francesi, ple- că din Grenoble și trecu fruntariele Savoiel. Prefectulă francese, însă, înștiința p’a- utoritățile Sarde despre acesta; republicaniiL fură atacați năptea, ffiră veste, aprfipe dy ¹ gon/iim |ᵣ.;j grotele les Echelles, și risipiri dup’uă lup- « J-..X „.X ‘ tă d’uă oră. In acestă luptă, soldațil Sarțh făcură doul prisoniărl: Angelo Volontieri și losiftJ Borrrel. Conduși de bună voiă la Chambâry fură condamnați la mbrte, și împușcațl p’a- celu-așl pământii unde fumega ănefi sângele lui Effico Folia. 11 ' > - ' f Astii-feliii se termină astă nenorocită speditiune, care fu numită in Francia agi- tarea de San-Giuliano. (urmare pe măne;) www.dacoromanlca.ro ROMANUL “Ext? l GSH DEDEIDE TELEGRAFICE Ksrssl BienI Metalice NaQionale Akgisnele ț -Ut na ' din 9 ■ • b Etniei „ Kreditsl London Sijber . Dskauî . lanaar. st. n. 67 — 20 82 — 15 769 ----- Dk. ofi 190 — 90 139 — 50 139 — 25 ' 6—67 - MARE = MAGASIN de BIJUTERII ⁾V'V al Isi ;u,ⁿa G! JAQLES HERUAN, Strada Mogoinoael, kasa Vilagros, vis-a-vi de ministersl de resbel* Ssb-semnatsl are onoare a da în ksnosiinga generate kt ks oka- sia voiajslsl ie a tekst în Englîr. tera, Frarnia mi Elvegia, s’a» si- lit a komnleta o frsmoast. A Colecție de Hijiderii dsne modelele iele mal elegante din Paris în briliante mi diamante ueasorniie, langsrl de asră mi alte a8ret8rl frsmoase, nromitend d-lor amatori sn serviiiă reel nq nre lisrile iele mal moderate. Jaques Herdan, :H u ⁵ ° No. 782 6 De închiriat, ᵤ Kafeneaoa dsne nodsl Beilikslsl nronrietate a rtnosatslsl Dimitrie Deds, se dt ks kirie de la Sf. Georgie viitor ks mobilele el; doritorii ge not adresa la ori ie ort kttre d-el Efrosina Deds ie meade în aieleamI kase. L ' No. 784 3 Academia națională din Bncw. Din kaasa serbttorilor d. Ma- ioreska îmi va intrerane karsal nentra iele doae daminiie viitoare Astrfel disksrssl al natrslea gine tokmal dsminiks în lansa, la ora ssitata. No. 783 se va 1 4, /2« 3 Grădind l)nM Sitaoat» ne iea mal în nalts nosigie dealal snirei, kanosksts mi rekc- mandate în destsl în Vara trek»» te, se arendeast ne anal saă mal mslgl i.anl îmnresna nroanrietariiestl, via dela noarte i ka dos denendingele ande se ks kassek mi kassele nivnige 'ini noate gine birt mi grtdina de netreiere ns- bhkț. Doritori se vor adresa ia D. G. Isniresks direktsrsl tinog'- rafiei Nagional8l81. . ⁿ > M ii No. 781: 2 ■ ./inunciu, Sabsemnats», ks o esneriingt de 16 ani în magist- ratars atst ka advokat nablikă ne lîngs Ministerială Kalteloră k?t mi ka membra de Tribanală, faie kanoskat kt akam se nresinte k® —aaiR—igasggafg» — poesil și anecdote diverse, ilustrat și cu unu frumoșii tablou pentru Crescere Giudacilor de mătase. Prețul unui Esemplar este numai si».. de 2 Sfanți. Mut* •>. george loanid, Librariu-Editoriur (No. 764) 1 DE A\I L AUOL de ultimul gust la lliaga Enjskoniel Rîmnik81, osne- telă Boranesku în faga foststel o- snelă Tnssnea^^^ No. 753. 16 A emit de ssb tinar :»r darul pentru toți iu nrofetik, amssant mi nonslar .raciL pe anul I862. De vînzare la librtria nost Bt- 111 ean8 et Varta, kalea mo- gomoai No. 2$ lîno-5 konsslatslă Serbă, la librtria Socec et C-nie mi la toate iele-alte. ¹ IIreg81 d8ol sfangl' "° ' Skirnbare de domiciliu, Domns Kirille nrofessorb de skrir mt ini gimnastikt nj’aă transnortatd loksinua in kasa IlaJaâi sliya Serafim No. 36.. 'v - - , î^.JNo. 706) wk . _ 6 K0K0S8L ÎI«. ne aksm s’a matat în strada HTe- lari atetwi ka iei din nainte ma- gasin din kolgă, se afls o kanti- tate de vinsrl Bordo, Hlamnanie, likorsrl de Linska mi Marsilia zaxar englezeskă, kafea martini- ks, ieaiă rsseskă, romă ks okaoa, kare se vinde ^srl foarte moderate: u. i jamaika ko ure- ta ■bv-’l Bordeaux.s ;t eb 9 ti Medoc superieur . ₜ . Saint Julien . f Chateaux lafitte . A ",u„ " Margeaux V lei 9 — II arai *¹ Maddre superieur V ,, Malaga . . . ;"s„ 13 13 14 11 10 20 20 25 10 Rhum de Jamaiqu la bou-^a*lb teille, prpmi^r qualite 10 Rhum deux-eme qualite5 25 Champagne. ^0^ Ai grand mousseux qualite superieur v< .* *;' -*'"5*■ )0 Silleri . . pla\-ⁱ⁸⁸ f2 10 ¹ Iar marfa de markitenie ie a mal rtmas st vinde ks nregsrl sktzste dt 20 nînt la 30 la sstt. (No. 767) Dimitrie Fetrovici. 6 De diuțare. O nereke ka- se în oram81s Kraiova maxalaoa 0bedean8181, ks dot etaje înkt- nttoare de 4 odtl mi 8n salonă nrofessianea de advokat liberă nen- i mare sas, 6 odsi jos, ilivnigs ttiă- trs ori-yine va bine-vol a-1 în- kredinga nroiosse de orl-ie nate- rt în distriktele RomanagI, Oltd, Teleormansl mi Dolj81 ks Ksrgile din Kraiova,, , i ' , ' loan BsneskB. ³u’ⁱlJL ' ‘ (No. 780) 6 K IMrăriu '^" A GEORGE IOAN1D anunță că a eșit de S8b tipar Calendarul» Istoric și Populam , ₀ cu prevestirile famosulul Astronom Anticii și cu o mulțime de alte materii interesante, amusante și isorioe. re boltite, ksxnie, snttetorie mi alte 3 odtl nentrs slsgl,. grajd de 12 kai, monron de 4 trts8rl; do- ritorii d’ale k8mntra se vor adre- sa la nronrietereasa ie loksemte kiar într’aieste kaseP^¹^¹ I bi » ie Sevastița Poșkovski. No. 577) 1 .. de vînzare i» totală saă ka stînjinal, lokal din alițja Nemgeaskt vis-a-vi de otelal Konkordia, komnssă de trei-zeil stinjeul fagt. Asemenea este de vînzare tui ka- sa iea mare dm «liija Brsnkoveana, în kare^akum kk^esie d. kolonel Ra- da Goleska. Ilentra amsndos doritorii st se adreseze la d. Mfliaii Angeloviul, vis*a vi de konBslatsl răscskă. No. 618 " 10 a ^1 f. -L .nbntupoi n₍. 'o< « /• onid o?, nie. LA MAGAZIA - LUI MIMAU TECU) A t g Strada Dipscunilor g Mₗₗ vis a-vi de d-nu George loanid librarul. i¹ i -»i- A^sosil din noii mal multe obiecte pentru CADOURI DE ANUL NOU, te Precum" și următdrele articole lucrate în modelurl și depora- ¹ țiunl nuol, și cu nrețurl foarte moderate. Porcelanuri, servise pentru masă, pentru Ceaiu, pentru Ca- j fea, garnituri de spălat, vacje pentru flori, pentru poame, călimări, farfurioare pentru dulceață, ceșcl, etc. etc. Cristaluri, servise pentru masă, etajere, lămpi de cabinet, păhărărie, cupe pentru dulceață bobești, necesare, flacona- se, etc. etc. Oglindi mari și mici, ramele poleite. Cuțitărie, în garnituri, și deosebit, candelabre, sfeșnice, gar- nituri pentru lichior, 4aharnițe de argint de Alpaca, argint de China, arjan-plache, și Pakfon. Tăvărie, de argint de Alpaka, arjan-plache , alamă și în colori. Mușamale pentru parchet. Tucerie, pentru cuhne, oale, crătițl, castroane, pecatdre, ca- pace, lingsrl, strecurători, mașini pentru cafea, etc. etc. Pelarie, de Blanc și Teletinsri. ¹ Anundu Ssb-skrisa roagt ne toate as- torittgile administrative mi jsde- kttoremtl a se adresa la D. Ile- trake Eliad din Kraiova, nentrs nriiinile ie mt nrivesk în ori ie îmnrejsrtrl;» asemenea rogă mi ne togi amatorii de a Isa în afendt momia mea IIlonil-Teiă din jsd. MexedingI, a se îngelege tot ks D. Eliad. b Maria Brâiloiu. (No. 774). 1 MAGASIN DE HAINE al lui WT2 B1BTURT Se recomandă înaltei . obiliml și_onor. Public, că 'I a sosit un mare asortiment du liniuu dupu uivueie cuie uiai uu» ue Paris Londra și Viena pentru sesonulii de acum, și cu prețuri foarte moderate. Totă de odată arată că’l va sosi în toată luna marfă nouă. Magasinul se află pe podul Mogoșâi vis-a vi de casele Baronului Meitani (Ministerul de Resbelu) unde suntu ușile văpsite albii a? : b No. 761U No. 10. FRITZ HERFURT, Negutzetor de haine de Viena. I’!' 2 insciințare. Kb ceasta am onoare de a laie nlekata in- vitare, ks întorkînd8-mi> din ki»- Iteoria ie am tekst nentrs întin- derea komeni8l8l meă în Frarnia, am adss din fabricate cele mai re- numite d’akolo iea mal mare ale gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka mi de arte, lină de cusut în toate ksloreic mi usange, mușteri de cusut, îmi. îmi nermit de a atrage atengib- nea akbm la apropierea serbătorilor ks am ades mi cele mai elegante jucării pentru copii, lucruri de galan- terie mi de lucsu. ₍ ᵢᵤ Răgind nentra komnlesanta ksbțare daă asiksrare k^ nrin nre- gările moderate, nrin an servilii reala ’ml voiă konserva înkrede- rea akordate de atîgl ani. fi w Nicolae Popovici, Friser și nerakeră, strada Mogoșdi, xans Kregsleskb. No. 727. 1 Se Inkiriază. Kasele iele mari dsne 8hga Kolgil, maxalaoa Boteans, ale d-l8l Skarlat Gean o- gte S8nt de dat ks kirie de la Si. george viitor 1862. A se adresa la monrietarBl lor. < ' No. 768. 1 No. 756, 12 de Magatjie a d-lul LVC A HJCASIKM ICI pe j podul Mogoșoai vis-a-vi de Teatru, în casele d-iul Fialcofschi unde se află Otelu d-lul Huges. Marfă francă engle4a de Viena și de Lipsea, în felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavu de catifea, și de tafta; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- incoase pentru Dame și bărbați. Doritorii se vor adresa la magasinu. (668) numitul 10 DE MAGASIN al d lai Jlihait Angetorici, Subt casele d-nel Săftica Cas- trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc. Marfă franceză, engleză, de Viena și de Lipsea, îu felurimi de articoll: ₜ Colecțiunl d’aurărie în feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal din urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre. Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuou. Bronzărie: policandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitățl. Doritorii se vor adresa la nu- mitul magasin la ori ce oră. Magasinul IOÂH ABfiMStl Calea Mogoșoi vis-a-vi de Palatnl Domnea in colți. Ansngs ks ’1 aă sosit armi toarele artikole mal ka seams ne) tr8 ssrbstorl. Konserve Alimentare Peti. pois fin au naturel. Harioot vei Champignons, fond de Artichol asperges Antier, Friifles de pi rigot. Msstar frangszesk mi ei glezesk. Mezeliksrl de karne. Pai foa gras, salam de Verona ii Sibiă de limbi mi de msnk galantins de n^SErl nreml n limbi fierte mi nefierte, msinl kaiser, msmkl de rsmstoră n manta de Vesfant. Uesksrie Sardele fran^s zemtl la kstil dela iea