RÎ - oiesce și vei pute RO eși |in t<5te filele afarâ de Lunia și a doua-^i după Serbătoriă. rea pe unu anu............. ^^Auni ........................... lunî.... - ¹ nă..•” L'¹ esemplaria . ......f.• • • • ! ’s-ințările linia ...■...... J 28 lei, 11 — 24 par . 1 leu îl Xr. 303 Awid V. Ut «î A (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) t nn»-T' - . hn - • Vi o* :v v ....A iii Raiiortbl Komisieî de eerifikație BOkrea imuiniintenirei domnului •⁹‘ sandra K. Moruzt.u - ᵣ‘loJ ¹ în fa- Alek ?luf I iUi/¹ t 4 . , Assnra aleyeriî koleyiaui nrimar de la dislfî Basul, tare aă cat denotat ab d-l»î AlvksdWirt, K. lUorszi, D. Kogilruueana. aă nr«n»s konvokarea kolegianlor nenirs ka- sari de alegere na este-îu kumnelinga komi- sisuei de verihkare a o aurelia, u’aă nsist laa In considerare nronsnerea d-lsi Kogii- muiana, mirgininda-se nsmai a kunstata ai dode Kas îu unvirea dientalsl de TuurtuAn- tepire a d ipi Morszâ, as.uua kiraea a^ leat srinilparele ismarirl: | C' <0- ki banal d-lsi Morszi Aleksan- dra BB. duinmad în Moldova, s aS kisito- rit ka; ubmiuteaii^b, Zoe Roseli. bj. ki domusl Aieksaudrs K. Morali, igsanndase ’kb nimintdanki fa io32 as do- bindiluu. drotul legiunii volute de obuiteaska adunare la anul 1832 tui 1833, ufm kare a- '’Oll n în contra alegerii și a eligibilității D-lui Akcs&dru C. Lîorușli. de M. COGÂLMCEÂMJ ■ol I. D^putatu orașului Focșani ..u ^"^ Domniloră. ⁿ³⁷cⁱⁱl f La mai multe narlamente a Ie Eu- rouel, tronul sau nortretal suveranului este amezat in sala medințelor într’un kin slatornik; nrin aceasta se arati kl Domnitor»! este nururea fați, sure a askulta dorințile mi tlnguirile nonu- lului. ..iiof jjak^i vreodatt am dorit ka anest obiuei» si se întroduki mi in Kame- rele romane/ aceasta niui Odati ka aksm, re trebuinți, nentrs inlemeiat' in zilele de este astlzi; klll n’a» fost mai ma- ka tronul ue am 5 mi 24 lanua- rie 1859, ss a hui adeversrilgsHe as a se rosti la aueasti tribuni! Aueste kavinte, D nanilor, le zik ks okaziea ueruettrci uleuerii mi eli— ^ibiliti^ui Domnului- Kneaz Aleksandrs Konslanliu Morszi, in notat al alegatorilor triktal BaslsiJ Aueasti alegere, iusumire de de- nrimari din dis- Domnilor mei are ¹ toati imnortanga unui evenemmt aulitik; kiii nrin a4eaata alegere slut lovite însumi temeliile uațioualitiței mi Lbertigilor noastre konstituțiouale vreu si zik;- legea înmmmteiuret mi neatirnarea votului. > Uit aveastl lovire este ku atita mai mare, ku atita maî Îngrijitoare, kl onorabila nersoam, ge nentru în- tsiaiu! dali se îufețimoazi înaintea Atlbuiul Elektive ka deusiat mi ka uiimulean, este astszî iutuul konsilier al tronului, mi aveasta în mijlokui krizei iei mai mari, ne! mai nerikuloase din istorica noastri modernii¹' 1. Altyerea Domnelal Kneaz Mo- rszi s’a» fekst ssb nresiea direkti Ani fegimi a administrației lokale. i Jib l 2. Kear alegerea si se fi-fekst ks toati neatirnarea alegatorilor, înki ea n» este buni, fiind kl alessl ns are kondițiiie de eligibilitate uerste de a- neksa II din Konvenție. D-lsl kneazsl Aleksandr» Morszi n» este nii! mmîn- tean, niiî leuiait îmnimîntenit. o Iiii desvelind în deosebi fie-kare din motivele legate ne • kare mi înte- meezS, snre a kotnbate alegerea mi eligibilitatea domnsisi Kneaz Aleksan-r dr8 Msrszi. îl rog si fii bine înkredin- gat, ki eS d» fak aiue de klt ami în- deolini o datorie de konmtiinți! Ks- vinteld mele ns not atinge întrs nimik nersonalitatea domnie! sale; din kontra es sint uel întiik a reksnoamte toate frumoasele sale kalitlțl nrivate, mi ns de astizl xrmesk o adlndi stimi nen- tr» aleasa sa onorabilitate! "»°i' j । Ksvintele ue astizl i le adresezS, le am! rosti mi kitre ori ue alt ihstrs striin, fie mi din nagiile uele mai bi- neflkitoare noi, kind, ks kilkarea le- gi! elektorale, mi firi Indenlinirea le- gisitelorS kondiuii de îmnimintenire, el ar nretinde sl oksne intre noi lo- ksl de romm mi de renresintant romm. Inuen» aksm k» desvilirea intiis- Isi kaz de nulitate a alegerii de la Basi»!; aueasta este nresia direkti mi vederati administrației lokale assnra nreksm aseminea ns mtiS, daki mi Kneazsl Morszi, feri, ansme nrezenta- ție, m’ar nstea deosebi alegitori! din tre «iele lalte nersoane neksnoskste Domniei sale! ju- Ama dar niui kunointipța nerso- ■ nall, niui renumele nolitik al Domnu- lui Kneaz Moruzi aii nutut fese, ka domnja sa si dobindeski onoarea de a fi în Kamera Moldovei, mandatarul Mmaniilor eroilor de la Rakova! n Nu dar libera voinți, nu dar nu- terea de kogvinkgie a Baslaenilor aS nresidat la alegerea domnului Morszi ui.nresia js nr i v ni ue a s k l, auea- stl grozavi nresie kare mi astl-z! sne- rie mi înidumi glasulu alegltorilor mijkare de tizatl de turn! ni’aS friki mi înienut a mi de mai mslte ori stigma- kitri voturile Kamerei, to- rldikat din nou kansl, feri rumine, mi de ne aksm as amenința alegerile viitoare! vroințeî alegltorilor. I m Illi mai nainte de tobte, es voiă faue Unu anei la lealitatea bine ksnos- ksfe a domnsisi kneaz Aleksandrs Mo- rszi; îl rog si ne snuie, daki, între domnia sa mi între modestii sei alegi- tori de la înainte de oersonaR, relații mi ginBtsl Bashî, aS minat mai alețjere, vre o ksnomtinijs saS vre o reuiurouilale de de interese kare ameaz^ in- timilatea nersonali, ori nolitika între koniefegeni, mi’î fak de a înkredinga Bnaia dib el onorabilsl mandat de a’l renresenta în Kamera naționali ? Dom- nsl Kneaz Morszi ns este mi n’aă fost niui odăii nronrietariS sab loksitoriă în distriktbf Baslsl. Rsdele mi ksno- mtingete sale na ssnt nisi de ksm a- kolo. Om nsblik d-lsi asemenea n’aă fost niui odati in vieaga sa, ast-fel înkît nsmele se«, reuBtayia sa nolitika si fi strsbitst niuL în kodriî Baslsis- IbI, nentr» ka din uronria lor imuiati- vi, nzeuiii de ne Rakova un de ne Ba- skey, Dirisind ati^a bravi uefeuenî nre kare auest rensmit ginat mai mslt j a în ținut»! Blașlsiă ns este sn se- kret qenlrs nimene, ki k» o zi Înain- tea alegere!, kl în zioa mi kiar în oa- rele alegere!, Drefektsl as kolnorat mi mi aă aritatS inssmi în ivall, deneme ue le alribsa Gaverusl»!, mi nrin kaie se ziuea, se norsnuia, ki soința o- kirmairei ue! mal înalte era ka nsma! de kit Kneazsl Aleksan- drs Morszi sl msi denstat; mi ama, Iskrs nenildsit mi neaszit în niui în- tr’o țeafl kiar ks o umbri de regim renrezentativ, s’aă vizat nre nremedin- tele Konsilislui de miniștri in Isnt^e- lektorali ks direktorsl ministerislsi din liuntrs! Triști narodie, insultați iro- nie a indenendențe! elektorale! l"‘' în o asemine Isnti între oala de fer mi între oala de Ist, negremit kl oala de Ist trebuia si se sfirme! Bie- tul domnu Teodor Beisa aă kizst, mi d. Kneazu Aleksandrs 'Msrszi aă tri- umfat ! Hli ksm nstea' sl fie alminte- rea, kind între alegitori eraă n» mal nsținl de klt: doi ssb-nrefekțî, un nolița!, fratele nrefektul»!, mi kmd nro- konsal alegeri, organisatorsl majoriti- țil, nremedintele bisroslsl, kind nre- fektul într’sn ksvint era fatqpsul nre- fekt de la Teksuiă, din timnsl alege* rilor generale din ansi 1860, auel ka- rele stersese din liste mi ka alegitor mi ka eligibil mm mi nre Konstan- ti n lankovaki, denstatsl karele în zioa de 7 Oktomvrie 1857 aă ssbskris aktsl Snireî, denstatul kare în zisa do 5 Ianuarie 1859 aă* votat domnia lui Aleksandrs loan I? lati nrefektsl ka- rele aă organizat mi nrezidat alegerea D. Kneaz» Morsz», eks-nrefektul de Te- kuuiă, auel osmdit de kitre Kameri, auel destitsat de kitre ministerial din 30 Anril, tokmal nentrs vinovatele sale Bocituri în qpecțpiile elektorale J. www.daconomanlca.ro ROMANW.U S £2^ Ilrin armare, ssb assnițiile snsl asemine nrefekt, volniksl volniuilor în arta elektoral», maî kread»se la nej întrevenirea gsvernslsl, la neîmniede- kata voing» a aleg»torilor, la sfingenia srneî, la sinueritaten aleijereî d-lsi Kueazs Aleksandrs Morszi! Feriuigl uei ue xr»nesk o asemine kredințs, k»ul a lor va fi îmn»r»gia uerislsl! Bin aksm la al doilea kaz de ns- litate, auel al nekanaU’t»giî legale a domnslBÎ Kneazs Aleksandrs Morszi de a fi denstat rom»n. D-lsî ns este niui n»mmtean, niui îmnimîntenit. Majoritatea Komisieî d-str»snrea snrijini eligibilitatea Domnslsi Kneazs Alesandrs Mor»zi, aă intrat în ueruetarea genealogiei familiei Morszemtî; dsne o* Hinia mea, ea ar fi »rmat mai drent, dak» s’ar fi mtrginit a uere domniei sale aktsl de mare îmn»inîteni- r e, ksm trebse a se uere de la fie kare nersoan» ue are nsme stnin,'- mi ns vorbenite rominenite! “* Ssnt dar ini eă silit a intra în a- mtnsngimiie soarlel auesteî nobile fa- milii! Aueasta o fak, snre a dovedi ki toate argBmentele majorit»ții Ko- misiei de verifikagie ssnt zidite ne n»sin. r Dsni kontenirea domniei în Mol- dova a Isi Aleksandrs Morszi BB. b«- nsl auestsi de la Baslsiă, familia mo- rszaskt s’aă reîntors în Fanar, ka toa- te familiile domnilor str»inl ue mai mslt de sn seksl aă oksnat tronurile ssbgisgate mi înjosite ale Hrinuina- telor romine! La 1821 k»nd isbskni eteria Greueask», n»n» mi în zidurile Konstantinonolel maî mslgi membri ai auesteî familii, în înssmire de greui, mi îmnresn» ks algi ilsatri îanariogi, mi- aă nlttit ks kan»l asniragiile lor uen- restatorniuirea imnerislsi bizantins! A- uia a» fost mi ks nenorouitsl beizade Konstantin Msrszi! Fii sei, între karii se n»mer» rai aktsalsl nreraedinte al konsilislsl de miniștri din Moldavia, sure a sk»na de sabia otoman», aă fost si- ligi de a se fsriiua din Ițarigrad, mi a serefsgia în Roșia, snde din Greul f raiale, s’aă nref»kst în nrotejagi ’ Tssemtl 1 Iar monliile ue familia mors- zeask» evea în Moldavia, snre a sk»na de sekfestrsl nss assnra averilor gre- ueratî, s’aă asksns nrin ikonomikoas» tiuere ne nsmele moldovanalsl Xatman R»dskans Rosels. Donad» am akta nrouesslsi’'nentrs desn»rgirea xotarslal dintre Svor»intea rai Sasuenița de la ⁸ jiisțriklsl Doroxoiă. ⁹ F în timnsl oksnagiei rosiene, de la ’* 1828 mi n»n la 1834, fii l»i beizade Koslaki Msrszi aă venit în Moldavia ka si reintre în sttntnirea avere! n»- ringeniti. El aă venit aiue k» nauia- norlsrî rBseWtl, ini ka knejt sas nrințl rssemtl, titls ue mi astlzi »1 nistrea- z» kiar în akte ofiuiale, bsn» oar» în ^nronria ordonang» de nsmire a Dom- naiul Aleksandrs Morszi la fankția de d n 1 nreraedinte konsiliBlsi. Auest titls îns» jWns figsreazi nik»ire în arxontologia ■ roinintask», kare ns ksnoamte de k»t raggsrî de boerie nersonal»! fata f nroteg»ajj»i rssemtî, d. d. Mo- i8zi mi aă iui srmat îndelungat timn nrouesele mi interesele nrin kanalsi . konsslatslsi Rosienesk, nreksm ddve- deuite nota auestsi konsslat din 12 „«-Fecrsarie 1836 No. 244 kilre logo- vreme în koaue, domnii rnorszemti aă ninsit kanahl konsulslsl rssosk, mi se adreseazi deadrent»! la oki.rmsirea ge- riî, aueasta nroBÎne din kanzi ki în- ssmi konsslatsl, desființind sttrostiile de nrin distrikte, sei de a se adresa tigile lokale, în lor materiale. aă înnoit ssdeților direkt kitre astori- nrivirea intereselor D»n» Benirea sa în Moldova, Knea- z8 A'eksandr» Morszi s’aă logodit, rai anoi s’aă rai ksnsnată în Kim»n»ă k» fiika sosi boieri» Moldosean, Xatman R»d»kan» Roset. He aueast» însoțire, majoritatea Komisieî d-voastre ziderate temelia im- nimintenireî domnslsi Morszi. Slab» temelie! Reglementsl organik, kan. IX,> a- neksa lit. X. ziueJ «> ,.Fiind ki aueast» nravil» ns noate „avea Iskrare ne vremea treksti, ori „kare str»in, kare n»n» în zisa de as- „t»zi ar fi îmn»mîntenit dsn» obiuei»! „u»»it n»n aksm, se va folosi ks de- „nlinitatea de drentalea sa, ka ksm ar „fi k»nitigato în nslerea auesteî nra- țevile.u J Din aueste kssinte nsrueg»ndă, majoritatea Komisieî srmeazi a ziue de la sine: „Kl înainte de reglement „tot streinsl nrin singsra sa însogire „ks o nimînteank» se fiueti n»mîn- „tean/⁴ IHi ama vine la konki»sia, ki Domnsl lAlesandr» Morszi îns’Jrîndsse ks nimînteank» ia 1832, aă dobip- snrijini k» înaintea reformei din 1831, b»rbat»l srma stireî femeii sale, k» ns femeea nimînteank» însogit» ks sn strein se f»uea stnin», ui kt din kon- tra ea f»uea ne b»rbatsl eî nimintean? Ns, Domnilor, o asemine nenildsit» rai monstrsoas» lege ■» a» eksiâtntă niui odat» în Moldavia! Ea bk figsr» niui In kodika lai Vasilie Vod», niui tn a- uea uivii» din 1816, niuî în ot»rîrile Adsmrilor Obmtemtî, niui în xiisoa- vele Domneuitî! Delieză nre majorita- tea Komisieî dsmneavonstr», o difiezs în faga gerel mele, ka s» v» arate »n singsr tekst de legs, dsn» kare înain- tea reglementslsi striiniî, nrin simnlsl fantă al însogirirel lor k» n»rnînteue avea» dritsl de a se ziue mmîntenî I Ns, Domnilor, o mal adaog, a- ueasta ns a fost niui odat» I IHi înain- tea reglementslsi, înn»mintenirea ns se dob»ndea de k»tă în srma sneî înde- Isngate netreuerl în geari, ini nsmai nrin învoirea rai mlirea okirmairel, a- dek» ori urin înksviingarea Adsn»rei boerilor, ori nrin xrîsovs Domnesk, ori nrin nsmirea în fsnkgiile gereî n»s- trate n»mînteniloră, ori nrin îmbrika- rea de kaftau» boeresk rai r»ndsire de skBtelniuI. însogirea ks o n»mîn- teank» ns era dek»t o temei» maî mslt nentrs n»mîntenîrea. Dovad» sînt aktela de indigenat înlesnire, sn a dobândi în- întrs aceasta ale familiilor dit ini drit»l indigenat»lsi 1 U- ka înn»m»ntenit moldovan, »n al doi- sk» a veni la tribsm, mi ₙ fegiea \drentigiî, rai kare se afli în ;Arxiva, auestsi ministeri»*); Daki de p L.l™. ?) Adresa konsslaUlsi issesk ks No. ■ⁿ«^-^244 din 12 Feer. 1836 kblri fio- «i oi-iai jxi«' gofe^ja lustigiei. || , ’R Resnsnstil uinstitei Logorfenil din 10 ab As ₐ ksrgitoariî laul ssb No. 1077 na esle iM j îndeslalilor-. ierern jos iskihtblsl ks- , arinsi nrin nota de ssb No. 170 ka si’l ‘komHniue dela ie a armat in kanie- . " lena fostblsi viue-medinte general Mir- Greuiit» mi neîntemeiati teorie, a ktieia aulik^gie ns se gisemte niui mtkar între oardele selbatiuilor Afri- HeLmi a Ameriuel; ksm mi akolo, ns este îndestsl ka str»insl si se înso- geask» ks o femeie selbatikl, nentrs ka de îndatl si fie urimit ka membrs al stmingieî. Snre a dobmdi anost drent, mi akolo atninsl trebse si fa- ki mai mslle serviți! komsnitiyij, tre- bse si dobîudeaski kqnsimgimîntsl bi- trînilor simingii. Hretstindine mi la nonoarele vekl mi la nele nose, sn strein ns kanili imnimmtenirea de kît k» grele kon- dițiî, mi în arini de servigil str»lsui- te fikste gerei în kare vroemte a fi nriimit ka uel»gean. IHi kum nsmaî la Rom»nl ar ti eksistală o lege des- trsktoare de toati nagionalitatea, o le- ge dsne kare ar fi fost îndesiși ka slr»i- nii si ne vie în geari, si’mî aleagi fetele uele mai frsmoase, si eie ks dînseie mi momiile ude mal resfiuate, mi nsmai arin aueasta, mi de’ndat» a» devie mmîutenj, ₜmi si se nse în ka- nsl nagiei noastre! Însi ks o asemi- ne lege, nagionalitatea romini, inksu- gisrali de Bulgari de Sirbi, de Greul, de Rsmî, de Sngsrî, fde Lemi, n’ar fi ginst sns singsr seksl! Dar oare înaintea Regslamenlslsî, Rominii fosta» linsigG alit de mslt de ori ue lege aniritoare uagjonalitsgel. lor, inkit odati ks (fetele pii ks mo- miile lor si dea striimior mi drentsl de ai se faue uetigeni, stluînî mj o- kirmsilorii lor? Dar înaintea Regslamentslsî, i^’aă ekșiștală în nrinuniatele npastre, legea Romint, at»t de asm», tot ue nriivem- te drentsl de ueiigeuie, drentsl de m- mîneteuire? ,, , e! U 1 j Dar înaintea Regslamentslsî ndm avst § 107 din Kondika Hivili, kare rostemte, ki femeea dobiudem- te drentsrile s 11 r e i b i r b a- t s1s i ei? i; Unu armare, în faga aiestel legi nositive, ne. ue se îutemeeazi majorita- tea Komisie'i dsmneavoastre, sure a <)k bine-voiaski A’i koniBiiika atbt dela ț, koviii in nriuina între d. Snstar Ket-, slake Dimitris Arbore ke i a m i 11 a «Tistn - M o r 8 z e a s k'a, mi kouie dane jar- ifib l»i. nula! inkieiat de divansl Domnesk la kît mi kouia jarnalshn nermate urin i o . 1 a, se adsie într» îmuliniro mi nota jos ' i. _ i 1..1.. D < I. >t ►ivr. m i’Qn r.«.. I < । »» — islilitalBi adresat» hiti”» mea Iiiblța- ' ,UI talul Domn la 4 a kargiloarei luni s»b olbe o|oM9 Okt. anul trekat; mi dar jos isk’b- i fiul nofioriud nemerata noti, noileuile ' iui aksm ne' qinstita Logofeție ka se :U*i9P .Nu. 185, nentrs i u t o a r u e r a e , d o k s in e n t e 1 o r ie d-lsi Morszi le aă înKgouiat în divunsl domnesk la u nfiuina aueaatiu ( ^1 U'ia, Raleli, Rola, Diamandesks etc. Reglementai n’a» întrodss niui o nosi teorie în vekea legislagie; el n’as f'tkst dekît a dtiri ansme stagisl, ter- mensl în srma kirsia stninsl în sr- ma klrsia striinsl nstea dobmdi în- nimîntenjrea uea mare ; mi ansme man- te ani nentrs streînsl însqgit ksoni- mînteanki, mi zeuo anî. nentrs streinsl ue ns întră în kategoriea de mai s»s. Dar si ziuem kl Moldovenii kre- dinuioraî marueî gerei lor, a» fost ama de kani-de-boă, înkltă aă av»t înaintea Reglementslsl o aseminea le- go ksrioas», adekl aieea kl era în- destol 80»! strein fca su-uii uhu ne o romiuksgl frsmoasi rai noate mi bogat», nentrs ka de îndali si devie nimintean! Ei bine es snrijin, ki niui aueastb lege Ji» noate folosi Domnslsi Kneaz» Aleksandrs Mor»zi. D-UI ns este însogit înaintea reglementslsi d-lsi, logodit dsni 1 Mart. 1832; s’aă ksn»- nat în Basarabia rsaeask» în ansi 1833, nreksm dovedemte nronrisl isvodă de zestre al Xatmanslsl Rads Rojeti, în- figomats Komisieî de ₍ kitre domusl Morszi, ka titls de împtmînlenire. Regl£ ment»! organik însi este nss în 18- krare în 1 iă Martₒ 1831, mi legea in- ntmîntenirei este fiksti în sesia ana- lei 1882—1833. De la însogirea domnslsi Morszi, mi nînt la sfîrmitsl anslsî 1861, silit tokmai 30 da anî, o întreagi vristi de om, Ei bine, sl vedem, dak» in auesl Isug neriod, D. Knezs Alesandrs Morszi a» fikst vre odati, o singsn dati mikar, akt de uotigean Moldo- van, sas încaltea daki deosebitele G»- verne ue s’aă streksral în geara aieasta iaă reksnoskst aueust» insamire? Ka singsr» dovadl într» aueastn, majoritatea Komisieî Domniei voastre uiteaz» îmnargeiila momiel Svpțimtea, flkstl între fragil Mod»zemUₜ kare este întirit» de kitre Divanul de Anei, fi- ri nartiuiuagia Kpnsslatslsi Rosienesk». Slabi dovadl mi aueasta! llroiirietutea nemimkitoure în llrinuinateie Romine aă fost nsrsrea ssb regim»! legilor mi as- toritigilor lokale,kiar ktnd ea era mi es- te în minele striinilor. Urin srma e nentrs k» imntrgirea snel uronrietigi nemimkttoare s’a». legalisat de kitre Sn tribsnal lokal, min aceasta ns se înlemmazi nimik in nrivirea sliral ini iiagionalitlgeî slliiinitorilor el. IHi aueasta se dovedemte kiar nrin îmutr- geala dintre fragii Morazemtl, din ka- re șnsl asfiz] re|ț|ațp$ a fi ksnoskst lea era ssdit rssesk, mi sn al treilea este ssdit greuesk. Anoi daki lega- lizarea auesteî înnirgelî de kitre o as- toritate lokall trebsie a se nrivi ka o dovadl nentrs indigenatsl Kneazslsi Aleksandrs Moruzi, nentrs ue ks aue- lamî temeiS n’ar fi fost în drentate si asnire la naționalitatea Romini mi Kneazsl Ilauaite Morszi ;* nentrs ue înki astlzi n’ar asnira la aueastl na- gionalitate rai al treile frate, d-lsî Ko- stake Morszi, ofiger în marina elinea- skl? Maî ziue majoritatea komisieî dv. kl Kneazsl Msrszi as ksmnirat mal mslte momii în Moldova, drcntale ue ns este dati de kît nimintenilor. Do- vadl nsmai nsgin slabi; kiul, mi ds- ni artik. 45 din kondika uivile ini dsni o zilniki nraktiki, ns nsmai ni- mintenii dar rai uei de religia orto- doksi, firi nrivire kitre naționalita- tea lor, nstea» si ksmnere averi ne- mirakitoare. Arxiva ksrgeî de kon- firmagie noule da majoritigil kumisiei d-voastri toate limsrirele într» aueasta. Negrerait ki d-lsî Kneazsl Alek- sandrs Morszi, daki nrin însogirea sa ks o nimmteanki as sokotit ki de- vine nimintean, aS trebsit, ka mem- brs al klasel nrivilegiate sl se bsksre mi de toate drentsrile ue eraS reksno- skste boierime! romine nrin legea re- glementari, saS uel nsgin as trebsit ku oklrmsirea si i le reksnoaski. Ei bine, es îmi nermit de a’i în- treba, afarl de titlsl ses rssdsk de Kneaz, »ue rang oksm d-lsi în arxon- dologia Moldavei? Este d-lsî logofit mare, vornik mare, bsni ourl ka bei- zadelele Nikolae mi lorgs Ssgs? Ns, d-lsi ns are niui o boierie! Dar mi se va ziue, domnsl Mo- rssi era om liberal, snre a ginea la »n rang de boerie, îiitr’sn timn kînd boe- riite ajsnseseri â fi atît de deănregsite! Foarte bine; dar însi mikar in jsnega sa, saă in virsta sa Uua koan- ti, oksnat'as d-lsi vre o isnkgie de rea sa, kanaultatea sa? N», 30 de ani .sngi rai mari, d-lsi Kneazsl s’aă gi- nst denarte de ori ue serviuiă mare rai mik al gireî. IHi aiuea, mi se va intîrnnina, kl isnkgiile nsbliue, de 19 reglement în koaue, atît de mslt se înjosiseri, in klt ele nentrs sn karak- ter neatbrnkt ns nsteas avea nimik a- trigitoriă; mi anoi abținerea de la serviuisl Statslsl ns noate fi sn args- ment in kontra nagionalitlgii ksi-va! Fu, dar mai este o kategorie de dren tsrl, la kare este ks nenstințl ka »n mmmtean si ns giu, kiar kînd el ns le ekserseazi. Aueste sînt drentsrile nolitiuemtl, drentsrile elektorale. Ilrinuinatele Romine, mi înaintea konvengiei, adeki in timnsl reglemen- tslsl orgunik, aă av»t sn gsvern re- nreseutativ, ori klt de restrms el era. Noi am avst adsnare de denstagi, am avst kolegisri de alegitori. Urm sr- mare, daki d-lsî Kneaz» Aleksandrs Morszj ar fi fost nimmuean, negrerait, ki de ns ne banuele Adsnirel, dar uel nsgin în koleyisl boarilor ini al feuio- rilor de boiiri de la ginstel Doroxoiă, am fi trebsit ai’i vedem figsrind mi- mete, rai aueasta mlkar odati, o sm- gsr» dati în Isngsl neriod de la 1832, rai nini la 1848. ba mi înuel: ea- tl ue glsosk în listele elektorale de la ginstsl Doroxoidsi ne ansi 1847: „D. Kneaz» Aleksfindr» Morsz ns s’a& kemat fiind grek neîn- n im i.ntenit.“ Aiuea d. Kogilniueans întrersm- miidsse se adreseazi kitre d. Teo- dor Gika. „Aiuea trebse si rog no snal dm onorabilii membri ai mujoritigeî ko- miaiei karele siirijinl înniiniuteutauu d. Kuoazs Alejksaudrs Morsz, mi uns- me ne d. Teodor Gika ka si bine voia- * OrganisatorM lemoauei greko-slave în nsmai originalele liste din 947 jₐ înki a rekHDoamle mi isktlitsra rabilslsî seă nlrinte, rtnos. lorgs G. , ka, kir»ia de kitre mefektsrl s’aă g dresat aueste liste în înssmire de mi- nistr8 din lisntrs.“ ' D: Kogtlniueans, di listele origi- nale sure a se înfigima denstagilor¹ mi anoi srmeazi: ,,rioale mi se sa îotîmnina ia- rniil ki domnal Kneaz» Aleksandrs Morsz era mi esie birbal rirea ir- denendint, nrea înmdr» snre a fi ‘Y- sniral de a Isa narte la o refirese tagie nagionall kilkal» iui silsili aliea de asb regimul reglementar, G nimle kolegisri eleklorale, în kar domnsl urin simnle nitaie de boeri < nstea snori dsni Boingi nsmersl ■ legtlorilor, mî ama si întdsme ie liber» alegere! Aueasti slare d gradam» a renresentagiel nagioninJl în timnsl domnilor reglementari o urimesk uii o reksnosk! Dar tolsm mi în auea enok», mi tn kolegisril't, eleklorale uii în ad'snarea obuileaskl de ne atsnuea, sn birbat de bin*?, sn deuBlat neatirnat, sn kildsros n ' triot nstea si’ml îndenlineask» mi- sia, nrotestmd mikar în konlra abs-r zslsî mi a ilegaliltgel uii ama si’niî fak», între ksntimnsranil seî, sn ns me, nre kare aslizl Bre snsl din noi ks greș ar îndnzni mikar de al nani. Aă ns în adsnirile¹ regle- mentare am Bizst sn deuslal, karc- le urin eiiergika sa onosigio ml-aă kimlfgat titlsl de O’Konelsl MoldoBel’?² ; Ama dan, niui rang de boerie niui fsnkgie nsbliki niui miliar sir nla înskriere înlr’sn kolegiă elekl ral, în sfîruiii. tot ue, ssb regimsl r? glementar, serBia în nrinuinale s a doBedi nagionalilalca mi kanauit? lea itoliliki a klasel boeremil, nimi- ki, din aueste ns aă interesat nr domnsl Aleksandrs Morszi, de u» snre a mslgtmi ambigia sa, dări L m\lrwrcvl snel uerl snde loksia, Uli a kirie astizi d-lsl so arați a fi ueligean! Dări aă Benil în sfirmit sn tim ie trebsia si demtenle ori nₑ msare, ori ie indiferentism! Rase Domnia Jsl Mixail Stsrza, ksse Domnia Isi Grigori Glia; ne- Tr Ire- tra- tatei de Ilaris se înkiasi, ui nagiea romini era kiemati de Esrona, sure aml esnrima doritigele în nriBinga Biitorislsl! Alsnil o mare, o întin- și frigsre anski toati geara; ora- raele mi satele fsn în niiiuare; de la Domn nini la geran, la togi A bitea o singsn inimi. Era mit karea snel nagii, ue se deuilc.nta dam sn somn do doi seksle! î n b i 0 r e a Rommiel! , rIe mare, ie întinși, | moasi hnli elektoral» am i 8nionisil, senara! iști, konseiBs gresistl, klase minileyiate tu Bilepiale, boieri, oameni d iui de sate, loțl am Isat Eri u. .. .1 2 resbelsl liutrij Rusia iui Tsruia dm nai 1W4, ’ a- ii Ranortsl Hrefoktsri! de No. 143 din 21 deuețn. dresat d. Ministrs din Lista Herald urin ofim» voastre înregistrata s»b No, data din 16 a karg^toaril de totimea legilor de fii de boeri kare dsni mint a 8 drentsl a fia mi ale iu Ide modali inteaska o b i s n 8 i ti . nentrs ț i n s t s 1 D o r c a u e 1 desființai »1 X e g»tind-o nolrivit îngelesslsi lor novițuitoare în asemeni tatei ofiții, ue 1, ngt ranort; smibs ouridstavlisesk Ekselt sire, rsg indsvi nlekat a mi linii resnsns de a el nrimirv x¹ Iskilit: N. B»kmmesk« ț , । Asunra aislsi ranort urme Isția <1. Ministru de atsnm L' Gika în ksurmdere: MSekț va urma dan* rezolsțta nrțs! . LbI Isni bvni* b ᵥ₍f. r- r- www.dacoromanlca.ro . 1135 ■ )/> ROMANULU 29 Decembre 10 lannana. ginst ka si fie kiHIoskb¹ do ieli- gan moldonean ! De abia dsni nsblikarea KoPt Bengiel din ⁷'₂fₗ ABgsst 1858 kso- kazia konnokwi Adsnire! ElekliBe ki.inati de a f.ie ahgec«a Dom- nsist, nsmele Kneazsls! Morszi se arali ne pistele elektorale de la Bo- tomanl mi .de la Doroxois. Eati înșknerea ^e kare majo- ritatea Komisiel domniilor-Boamîntean; îndeulinea- „ski mal înlil kondigiile Reglemen- „tare Arreksa Iii. X, mi nsmal ama „na Boiă nstea sil kombat dritsl ses . ,d« u Ii ah>« «' IUi dlsnii, în Adsnare, . an sin — gsrtglas3 ok. s’aă ridikat surea gro- lesia în konira aipsior ksBinle, sure ajisorijint ki domnsl Kneazs Morszi esteinimîulean?; din kontra, Adu- narea, resningind nrolektagia, aă îmbsnitigit alegerile de la Doroxoiă{ Dar si ziiem, domnilor, ki ns- mele d-lsl Morszi a figsrat în lis- tele elektorale din 1858 mi 1860 fin a fi fost (irotestat de iei-1-jlgi alegilorl. El bine este aieasta o dnoali desnre îmniminletenifep sa? Dar, de kind ko(egisrile elektorale sini în- d> jț#ile de a îmmipînleni ? Eă nii! înlr’an fel ns goț ajdmite, ki luerea snor alegilorl ar nsl^a si dea ksiua indigenași, saă alte drentsrl nre ka- re i । le ₜ di legea. Ks o aseme- nea ₄leorje am anea nsmal în Mol- dQBa natrs-zei! mi natra de korbsr! dililoare de îmmmînteiure, tot a- litea kît mi kolegisrl elektorale, kind dsni. lege, nsmal Adunarea na- gionale goale d^ îmnimînlenirea iea «We, ₙ A urimi o alti teorie,' ar fii a V sfirima țoale garanțiile mmtsiloa- rie ,ale, nagionalitigil. 8n striin ks aBere saă ks. inflsingi, n’ar aBea a- ismi de kil de a faie a i se în- skrie nsmele în kolegisrile de Kaxsl saă de Ismail, n’ar aBea de kil a dobîndi luerea aielor doi saă ire! alegilorl, kresksgl în frika Isl Dam- neze» mi a' nrefekgilop, karii kom- nsn aieste famoasc kolegisrl, saă regimente de sn soldat, ksm le ns- memte absentai noslrs koleg d. K. Xsrmszaki; mi eati nre onorabilal noslrs sinin dekiarat de Romm, bsn de a fi denslat, bsn de a fi minisj Irs, mî Damneze» mtie înki ie! Ns, domnilor, o mal adaog, li- ierea alegi tocilor assnra snsi riă jDșkrb în koiegisl Iun na noale |da ’pî . : i 14 «bH UuW nn>re»ga tenii! Biaga noHliki ksr- jjea în loate Binele. Fie-kare din noi se oslenia, Borbia, skriea, ukcl- t <8ia, alerga neobosit, în geari, snre ' a faie a triumfa steag»! seă, kre- dinga sa noliliki. Esrona, nlirji de admirație iui slmiti, sta ks okil n’-, ronițl assnra Rominjel! Esrona fi* lea iei înliî eksnerjment, al kon- sullirii dorinelor naționale; iui 'iele întiiăiksBinle ie rosti Rommia de- mtenlali din sekslara letargie fsn: 8nire m,i Libertate! KarP însi o- x kasi^ mal frumoa#" Uⁱl flri^mjoa- si nstea fi n*⁰*™ o inimi, mare, nentrs o in/oleigingi înairt^ snre a se anta "e ștena noliliki, mi snre aml in^rita nstrc'e de Romm! A- kuro fl⁸ mal ©ra Borba de serBigil .d^înnemtl, de adunirl kil.kat© mi si - leite; aksm se atingea dc reorgani- sagia Ilalriel, de renamterea Nației! Nanoleon. al III tease în mini, kassa Rorninilor; libertatea îmi în- tinsese arinile neste toati, gara, mi fie-kare lelițean sokotia de nea mal salin, datorie de aml densne netri- 11'ka sa la rodiii a rea nostel edifiiiă nagional, fie-kare dsni» kugelsl ses, duin steagul kredingel sațe. Am! Bedea nsmele înskris în li stele elektorale era sn dril, era o onoare ie se estima mal msll de kil nergamenlele lelor mal înalte boeril! ;ᵣ Nsmal domnsl Kneazs Aleksan- drs Morszi n’aă ginst la aieasli, o- noare, la îmnlinirea aieslel sfinte datori!; gerani! domniei sale eraă alegilorl, mi d-tel ns! Frigarea e- lektorali ka nretulindinea, slrebits- se mi în satsl SBonmlea; dar ahe ? ea se onri la noarta ksrge! boe- remll. ANia loksia line-aa ie sta indiferent la iele ie se oeUeieaă în deafari, ka la tekrsrl slnine. Ue zik? El se sila kiar ks disnreg la mimkarea unei nații! Dar, domnsl meă, daki, tabira ",o ¹⁵ ³⁰ iilabo», mikar în labira senaratistilor! Dat’ațI aniea sas aliiea qartide konksrssl d-Boaslre ici mai mik? Arital’agI a- leste! nagil ie asnira la sn mal bun Biiloriă ki aBeagl o inimi nenirs ssferințele sale, mi kl ns erag! . ' stnin la stiruințile sale de a do- bîndi sn lok în familia neamsrilor? Ns, domnsl mes; stninil, mulgi străini ne as dat agistoris, aă Iskrat ks noi nentrs geara noastn; mi ns- mal d-Boaslrs s’ațl ginst deuarle! Illi ks toate aieste, d-Boasln, ma! msll de kît fie-kare din noi eragl o ditor, de bi nriBiațl ka letigian ¹ Romin, si Bcnig! în ajstorsl nose! d-Boasln Hâtrii. ' Sn nimînleun noate, nini la sn oarem-kare grad, si ns fie sn Leo- nidas, sas sn Anibal de nalriotism; kni el ns’m! alege nalria. Maik fe- sa îl namie Romm, Neamg, Fran- \ iaz, Engles! Ns esle amia mi ks fanimlnteoilsl. EJ îmi alege nalria de bsai Boie; nrin srmare el esle . dator si o iubeaski mi si o ser- Aezi ks sn îndoit amoriă de , ki areksm ,niil odati d-lsl n’aă lerst îmniminlenirea iea mare, țol asemine d-lsl, niil khr îmmmîn- itenjrea iea ®iki n’a lersl’o mi do-> bfndiio; kni mi nentrs sna mi nen- ilrs alta, trebsie o qrealabili dekla- gie kiUe kirmsire; mi aieasta în zadar am kislao în arxÎBele noastre; ea ns es’sti! Toate argumentele ma- jirjl^gil komisiel d-Boastn ns noi dar slibi, ns not înlilsra faktsl ki trel-r^ftil^de an/, Bîrsta snel gene- ragiu adii^b de la . 1831 mi mm la 1858, d-ns Kneazs Alesandru Mo- iHzi, ns aă fiksl akl de letigeană Romm, mi asemine ki niil snsl din gbBernele msite mi diferite, kît© în- (r’aiesl Isng neriod m’aă sskiedat în biata MoldoBi ns șă reksnosksl dom- niei sale titlsl do niminlean! } Eă nhl odati, ^omnil mei, ns amă fost adoratorsl aielsl Dsmnezeă teribil kare se resbam mi neden- sem/e nmi la al nosle neamă! Eă din kontra reksnosk. mi mirlsrisesk nre domnsl niiel mi al blmdegil, nre Dsmnezesl seksIslBl noslrs, a- iest sekol în kare fie-kare este (isl njogrielor sa|e fante! [, Ama dar, domnii mei, bineBO- igl a mi krede, eă ns srmiresk aiil niil o kestie de sn, de natimi, saă de ambigie. Ns am mik nersonal în kontra domnslsl Alesandrs Morsziă, îl stimez ka sua din iele mai ono- rabile nersoane ie ksnosk; eă res- ning asemine deuarle do mine im- uslarea, ki aml fi nosiguit de no- litika nikitoasi, ie sti în aieste ksBinle: scolăte. să mă pună eă. E» na asnir |a onoarea de al înloksi. Kre^igi-mi asemenea, ki eă ns ssnl m^mkat de ksenofobie; nsmal sra în kontra stninilgr ns o ksnosk. Din kontra de kite ori ns mi s’aă im- natal o nrea mare mrtinire nentra iei de alt neam, saă de alti reli- gie ? AdsiegiBi numai aminte, kite forisnl mi aiil mi afan n’am mal slirnit, kind în Adsnarea adxok din 1857 am rek'amat drentsrl nolitiie nenirs kremlinil slerodoksl, nentrs katoliii, nrolestangt, armeni etc! Eă ns tigidsesk ki isbesk toa- te IhagFiley ka fiiiele Îhî Dsmne- zeă; eă isbesk mi nre latini, mi nre Elini, mi nre TestonI, mi nre SlaBi însi isbesk ne fii-kare la dinssl.mi în gara sa; dar în geara mea mi în trebile el, eă isbesk nsmal ne Ro- mml. Isbesk mi nre slriinl, însi în kil el se gin slninf, saă întrs kil el deBÎn uimlnleal din dragoste kitri aiest Ivk, din simugirea inimet, mi dsniîndenlinirea iegsitelor garangil! IUi fikmds-o aieasta, eă sr- mezj nildel ie ne o daă kiar nsle- rile ne kare le am ales de mode- lul mr dc- înBigilorh nomtriî. Ama, înainte mergiloarele u'Bi- lisagiel, Framia mi Anglia gin la legea îmnimîntcniriî ka la bsleBar- dsl nagionalitigel lor! . Framia, aiest nonor komnakl de nalru-zcil de milioate de letigenl, kari în tol.ie uriBemle nalria n’aă de kil sn gmd mi o inimi, are o lege de îmuimîntenire din iele mal grel^! Ama în Framia sn striin ns goalq dobîndi indigenatei, de kil în arma uorerl formalO| asnelne> www.daconomanlca.ro - . Lrcierl de zeie ani în lisntrsl ge- rcl, a snel ierielirt la faga lokslsl desnre moralitatea sa, mi a îfiksBiin- girel mefslsl statslsl, dsni îmnres- m sfilsire ks konsihul de sla^. Ks toate aieste, îmnimîntenitsl iei mare, înki ns noate a se bsksra de dren- tsl de eligibilitate în Adsnarea na- gionale, ns noale fi ales mi nriimit denslat, de kil în urma snei legi. Aszila-gl, domnilor, o lege nentrs sn singsr om! Bi litez kiar tek- stsl frames al legei desnre îmn't- mînlenire din ansi 1849: l’etranger naturalise ne jouira du droit d’eligi- bilite a l’Asamblee Naționale qu’en vertu d’une loi. In Englitera, aiest leagm al liberligil moderne, Imnimlnlenirea iea mare ns se dobsndemte de kît nrin akl al narlamentslsl; mi ks toa- te aiestea, îmnimîntenilul ns noate fi Bre odati membrs al narlamenlslsl, niil al konsilislsl reginei, într’altele niii denslat, niil ministrs ! Eati, domnilor, ksm iele dosi mal mari, libere mi mal 1 iBilisale na- gil din lame itul nizesk nagionali- tatea ! Anoî daki asemine nagil, ka- re denarte de a aBea a se teme de înokarea elementului striin, aă im- nonorat ks fiii lor kontinente întregi, totsml în nrisirea siriinilor aă nim- le legi atit de reslrikliBe, ks ku mai mslt nonoarele iele mii!, bsni oare RominiI, înkongisrag! din toa- te nirgile de nagil nsterile, de nea- msrl eterogene neksmnmitoare, tre- bse si fie îngrijitori de a feri na- gionalitalea lor, de a îmnedika m- Bilirea elementelor striine. Iliringil nomtriî, domnilor, kiar ssb jsgsl stnin, kiar în mijloksl s- milingilor ie-I era konseksinga, aă aasl ksragisl de a nizi nagjonalita- lea lor! Mei nsgin istoria mi arxi- Bele noastre o dosedesk, niil odăii nostsrile okirmsitoare ale Statslsl ns aă fost înkredingale slninilor. Ni'mI odati, kiar îo timnsl Fana- riogilor, în MoldaBia ns s’aă Bizui Bisternik striin, logofit al drenligil striin, enilron al inBigitsrii nsbliie striin ! O singuri dări, Moldoaa a ss- ferit rsminea de a aBea sn Mitrono- lil grek; mi la moartea sa, geara reBol- taii, ks Adunare în sobor mi ks blistem de arxierel, aă otirîl ki niil odati mi în seak stninil saă îmnimînteni- git si ns înkani la skasnele enar- xiale; mi nesokotind ki aiest akt era îndestsl de kiezimisitoriă, dani starea nolitiki de atum! a Uriniina- telor, aă mai înlirit olirîrea obmlea- ski mi ks firman al Ssltanslsl. Ilini astizi înki în Milronolia Moldasiel mi în eniskoniele de Roman, Xsml mi Ridisgl se nistreazi kite snă esemular din olirîrea soborniieaski mi kartea de blestem, în kontra a- leloră ie ar îndnsni a nune, saă a ajuta de a nsne Bre o dali stnin ne skaunile enarxiale fundale de A- lessandrs iei bsn. KonBengia, tuni mi KonBengia, domnilor, aieea fikuli de slriinl aă nlilil .un drent tribul legii nislntoare nagionalitigil noastre. Ea lirokiami ki Domnulă ns noate ss fie ales de kît dintre Romml, mi fii de Romini Ea asemine otiremte ki insnektorisl genera! al armatei ns noale si fii numit de kil dintre Rommii de na- mlere. Illi noi domnilor, noi renresin- langil nagiel Romane, tokmal noi, karii ssntem aiil na nsmal snre a auira, dar mki snre a desBolta mi a întiri neamsl rommesk, am Boi, am îodnsni a snarge iea mal sola- neli lege, naladiul nagionalitigil noa- stre, legea îmmmînlenirel! IUi neu- tru ie? Ilentrs ki domnsl kneaz A- lessandru Morszi este Ministrs nri- mafiă! Dar tokmal aieasta trebue si fii nentrs Adsnare so molia mal ma- re, o îndatorire mal sfinți, snre a fi asnri, snre a fi neadormili întrs de a ns înBoi ka kirma gerei si kadi în iMîerea, si intre în mma snel nei su.ine ie nu este nimîntean. saă legisit î'immîntenit. Ns mi se ziki ki esagerez ls- krsrile ks intenție, ki daă aieslel kesti! o imnorlengi mal mare de ku ea o are! 8n birbat seriosă mi in- teliginte ka domnsl Alessandru Mo- rszi ns se gine o Biagi întreagi de- narte de nagia romini, nentrs ka, odati otirîl a intra în Biaga noliliki, si se mslgimeaski nsmal ks fsnk- giile de denstat mi de Ministrs! Om serios, om reie, dar neksnoskmd oamenii mi Iskrsrile gerei, nedeurins la Isntele noastre, neasind niii mi- kar organsl rommesk, domnia sa ka denstat, nu uoate niil odati jska în Adsnare sn rol nreksmnmilor; noslsl de Ministru, mimai ales în îmnregis- ririle aktsale, ns kred ki noale fi înssmit de a satisfaie ambigia snsl birbat ka domnsl Morszi, karele nrin namterea mi bogigiele sale, este mal mslt de kît ori karele din noi în - ssmil de a ns ginea la demertuisnele ministeriali. Domnia sa esle nrea in- leliginte, sure a ns Bedea, ki în nriminetele-Rnile, nsmal nsindsse ne sn jegă ministerial, u’neBa ns se a- meazi ne sn nat akoneril ks roze, nsmal nriimind sn norlofoliă ministe- rial, lineBa ns-ml îmulelemle ksnsnl de dafini nemsritoarie. Ns, domnilor te noi nsterea ns înaigi, ii oboari, ns nonslariseazi, ii deskrediteazi. Algil kari am msniit o Biagi întrea- gi nentrs ndikarea neamstel nostru, dsni kitesa tenl de okirmsire, am kizsl desksragiagl mi reă Bizsgl kiar de aiel nentrs karii nă-am dat zilele mi nongile; mi dar ns nou'ă krede, ki domnsl Morszi înzestrată ks sn simng atit de drent, m’ar înkinsi ki akolo snde algil aă kizsl, d-tel ar nutea a se ri.dika. De o krede se înuieali, ku! în aieasli grOZaBl e- noki de iransigisne, ie se nsmemle regimsl KonBengional, nslerea siide ear ns înBie! Amia dar, domni mei sini în tot drentsl de a krede, ki o ambigie maî înalti aă îndemnat ne domnsl Morszi ka si-ml mnseaski Bieaga linimliti mi likniti, îmnodobita sa retragere kunoeneaski, întinsele sale nrourietigl, kare ns-I da de kît mslgimirl, mi în lokui aicslora, si Bii mi si inlre In aiest ksntoriă nlin de flakirl mi de tente, de srl, de gresligl mi de deiengil, ksntoriă kare se nsmemle okirmsire. IUi ekli kassa, nentrs kabe kom- bat din toate nsterile mele nrjimirea d-tel Morszi ka denstat. Kred în rara mi întemeiata onorabilitate a omstel nrisat; mi tem de nolitika birbats- tel de slat. Uîni aksm, domnsl Mo- rszi ns n6-au dat niil o dosadi de- snre amorsl seă nentrs naționalitatea romini! în lot felul, d-tel a fostă foarte u l a t o n i k mm aksm, mi kl ns 1a o Bîrsli neste 50 de ani, a- moruriie nlaloniie se nrefak în amo- rsr! energiie! Kil uentrs mine, eă ns kred kl nolitika d-tel Moruzi, iei nsgin aieea , kare resulli din aktefe sale mm a- ksm, este iea mal folositoare mi mal nagionali! IUi anoî oare tokmal no- litika domnstel Morszi ne noate m- stra simnaliele înaltei florțl mi a uș- ierilor kare ku smgele lor aă do- bmdit tralatslă de ITaris, mi n6-aă garantat drenlsn’le, nentru ka Romi- nia si fii santinela Oriintelsl ? Oare aieasti nolitiki era skonul stirsinge- lor noastre de doue-zeil de "ani! Oare ea ne înssfla în zilele de 5 mi 24 lanuariă 1859? Oare aieasli dolitiki era ureBizsti arin ksBintsl ne renamtere kare era skris d’a- ă«ara ark^kl de triumf, ie auilen|« i , B9 ea r i ► ne alesal nagiel, la mtîia sa intrare în kanilala Roininiel! Na, domnilor, au el ksBÎnl na însemna nolitika dom- nslsFzAlessandra Morszi. Auel kaBint însemna ren amler e a Romi ni s- malal, ear na a striin ismalai! în sfîrmit oare aueasta esle nolitika kare se kaBine si ne deskidi nor- gile nose! are ue ni se anangi? Oare ea ne bi kondsue la adeBirata suire? Mandatar! a! nagiel mele, bo! kari sanlegl aiul snre a da geril o soarli mal feriue, bo! kari ssnlegl kiimag! a amterne Biilorisl fiilor mi a konueligenilor sosiri, Isagî seama ki sote! de astizl noale otirî de auest Biilor! bllagi-Bi îmnregisrcl Boslrs; asksllagl uilontele îngrijitoare ue bi stnbal la srekl. Mine ora uea de ne srmi a auestel Adcnir! uoate si ssne! Si gindim la resnsnderea ue ne amteanlr! Daki energie drentsrile ne auileanli! Daki energie dreulsrilo na mi na uii ne ssnt înkredinuate, Bom anira ka interesele ie Bom anira ka interesele se daki ns Bom mii a fi adeBiragil renresintangl al simngiriloră, doringelor iui trebein- gelor nagiel, kredegi-mi ki tnkre- derea konHetmoniioră noștri ne Ba linși nentr» tot d’atma, ki la Biiloa- rea Icnii eiekloraii, na ncmal n» boid mal gisi Bobrile alegilorilor noștri, dar ki înki ne Bom afla fagi ks liste ka nele de la Birlad " iui ks nrcfekgl ka iei de la Baslsl I n Nc bi sltagl, daki gsra ue vi adreseazi aueste ksBinle esle a ansi amik sas a snel adsersar uolilik. IIe leruncl nagionalitigî! mi a konstits- gionalismalsl, trebae si fim togi ana nreksm nararea aă fost Rommil, or! kind geara iui inslitagianile el eraă în nerikolc! Mi adresez dar în toati înkrederea kitri boI, srmaiuil Beki! boeriml moldoBene, kari mal mslt de o sati de dobmdirea dale, kari ana! 1822 ani s’as Isntat nenir» re- drenturilor nagionale uCr- s’a Isntat nmi kind In aă isgonit slninil ce ue tronurile romme. Mi adresez ki» In urmainil acelora kari uil-aă Bir- sal kiar ssngele nentrs anirarea li- beriigilor nubliie. Mi adresez ki- tri aiel kari neasind fante strimo- jneuil! de bilai, sînt datori a se de- osebi nrin nrouriile lor fante. Mi adreses kilri toati Adunarea, mi in faga geril o rog si’ml adski aminte de aiele kuBinle, kare tot aii], zioa de 5 laouariă 1859, odati întiia urare de M i r i a t a, s’a dresat noul»! Ales: Ei /'Prin înălțarea ta pe tronulu in ks a- lui ^Ștefan celu mare, sa reînălțatu însăși «nalion^litatea romănă. Alegindate de ^kanul ses, neamul noslrs a Boii si >îmulineaski o Bekle datorie kitri ^familia ta; aă Boii si’I resolileaski jsmuele slrimoiuilor Iii, Bijsal uen- > *trs fliberliuile nsbliie!»*) ' k J> । < w mâl Lakremile me onresk de a merge denarte. .. . Dar înainte de a sfirmi, trebse Grădina Unirel. Sitsoati ne uea mal în nalti nosiție ne dealsl snirei, ksnosksti mi reko- mandati în destsl în Vara treks- ti, se arendeasi ne snal saă mal mslțl ani îmnresna ks kassele nroanriktariuestl, via mi kassele dela noarti ks dos nivnițe mi denendințele sn de se noate ține birt mi gndipa de netreuere ns- bliki. Doritori se vor adresa la D. G. Isniresks direktsrsl tinog- rafiel Naționalslsl. No. 781 3 Anunelu. Subsemnata!, ka o esneriinți de 16 ani în magist- ratari atit ka advokat nablikă ne lîngi Ministeriulă Kalteloră kît mi ka membru de Tribunală, faye kanoskut ki akum se nresinti ka urofessianea de advokat liberă neu- tra ori-bine va binc-vol a-I în- kredința nronosse de ori-ue nata- ri în distriktele Romanați, Oltul, Teleormanul ini Doljul ka Karțile din Kraiova. loan Baneska. (No. 780) 7 .L/oria bisericii crețu- teștilor, flentrs nrefauerea Bi- seriui! kreț^lenitilor din oraraslă Tîrgovistea, se vor lițitațil în Bb- kgremtl, la kanțeleria Eforiei abe- rații Biseriul, Joi la 18 lansarie 1862 nentrs lukrareade tîmlirie sini mi ferestre; ini Joi la 25 lansarie nentrs aueea de dslkerie mi zidi- rie. Doritorii, d’a Isa asBnn-le aste iBkrsd, se vbr anta în zileie mal sss Menționate la lokalslă înse- mnați Snde se not vedea nlans- rile ini devizile în toate zilele. li:» . N. Krețslesks (No. 779) 3 Librăria GEORGE JOAA1D anunță că a eșit de ssb tipar și Popii la ns cu prevestirile famosulul Aștronom Anticii și cu o mulțime de alte materii interesante, amusante și isorice, poesil și anecdote diverse;, ilustrat și cu unu frumosu tablou pentru Crescere Gindacîlor de mătase. Prețul unul Esemplar este nutpal •iopi de 2 Sfanți. George loaaid,JL Librariu-Editorih... ¹ * ■ -.ii (No. 7 64) ₑᵢᵣₜ ₐ, ₗₜ OE ANUL NLOL de ultimul gust L ¹ la si bi mal zik uagine kesinte. Bi adcuegl aminte de ansi 1857, de Kâimăcămia lui Vogoridi! ’le trist în- leuci de an! ^e dsreroasi mi înjosi- toare okirmsire 1 Me neagn nagini in Istoria Moldoeel! El bine, mtigi Domnilor, mtigi uine aă nss în ka- usl urgiei ne fiisl Kaimakamslsl isr- Hesk din 1821? Na înalta lloarli, ui adsnarea regaiamenlan kare l’a» pnnimfnlenil în konlra legii geril! Boi» Bota de ui in konlra alege- ri! mi a eligibilitigil domnalci Aiek- sandre Morazi 1 *) Listele falsitikate din ansi 1861, nentr» kare tisnkuiouanl falsifikalorî s’aă dat in " jsdekatb de kitre Adunare, Btnkmdsso iui alegerea d-l»l Mauolțkj Kvstaki E- nsrean». '» IU v *) Aluzie la tierea 1»1 loan Raza de kitri Domol Moldovei KonslanUu Momi 0 fcOJUNVL Magasinul IOÂN AUfiîlESCU Calea Mogoșol vis-a-vi ■ i; lle dai eu dobăndă. De la 4 — 5 mii galbeni. Ss se adreseze la Administrația auestel fol. - ’ ....... ds lețisnl de limba de nianoforte; iar d. te da lețisnl mi de mani. A se adresa No. 778. 2 Precum și următbrele articole lucrate îₙ modelurl și decora- țiunl nuol, și cu nrețur! foarte moderate. Porcelanuri, servise pentru masa, pentru Ceaiu, pentru Ca- fea, garnituri de spălat, vatje pentru flori, pentru poame, călimări, farfurioare pentru dulceață, ceșcl, etc. etc. Cristaluri, servise pentru masă, etajere, lămpi de cabinet, păhărărie, cupe pentru dulceață bobesc, necesare, flacona- se, etc. etc. Oglindi mari și mici, ramele poleite. Cuțitărie, în garnituri, și deosebit, candelabre, sfeșnice, gar- nituri pentru lichior, 4aharnițe de argint de Alpaca, argint de China, aijan-plache, și Pakfon. Tăvărie, de argint de Alpaka, arjan-plachw , alamă și în colori. Mușamale pentru parchet. ¹ Tucerie, pentru cuhne, oale, crătițl, castroane, pecatbre, ca- pace, lingBrl, strecurători, mașini pentru cafea, etc. etc. Pelarie, de Blanc și Teletinsrl. Anunciu Seb-aki isa roagi ne toate au- toritițile administrative mi jade- kitoreratl a se adresa la D. He- trake Eliad din Kraiova, nentrs nribinile ue mi nrivesk în ori ue îmnrejanr!; asemenea rogă rai ne toți amatorii de a Isa în arendi momia mea Hlonil-Teiă din j8d. Mexedințl, a se înțelege tot ks D. Eliad. Maria Eiâiloiu. (No. 774). 2 MAGASIN DE HAINE al lui No. 756, 12 fianuesi mi Cohen noa- limba ger- la d. Grant saă la d. Haleologa. ¹ No. 734. s. Desfacere -w de Magazie a d-lul MJCA.snEvnci pe ș podul Mogoșoai vis-a-vi de Teatru, în casele d-lul Fialcofschi unde se află Otelu d-lul Huges. Marfă franțe4ă engleza de Viena și de Lipsea, îu felurime de ar- ticole, precum bronțerie, polican- dre, candelabre, lampe, și mobile de Paris, covoare, mantile de Dame de postavu de catifea, și de taftă; asemenea și haine de bărbați și de copil, precum și altele trebu- ’ incoase pentru Dame și bărbați. I Doritorii se vor adresa la numitul FBITX HSBiW magasⁱⁿa Se recomandă înaltei ..obiliml și .onor. Pnhlin ni ’v «» eneît un inuPA AKliFtiinAnt de haine dupe modele cele mai noi de Paris Londra si JAenu pentru sesonuiu de acum, și cu prețuri foarte moderate. Totfi de odată arată că’l va sosi în toată luna marfă nouă. Magasinul se află pe podul Mogoșoi vis-a vi de oasele nai oiiului Meltanx ^Ministerul de Res belu) unde suntă ușile văpsite al ou No. 10. FK1TZ BERFURT, Negutzetor de haine de Viena. No. 761. 2 Înștiințare. Ka aueasta am onoare de a faue nlekata in- vitare, ki întorkînda-mi din ki- litoria ue am fikat nentra întin- derea komeruialal meă în Fransia, am adas din fabricele cele mai re- numite d’akolo bea mal mare ale gere de parfumerie, tinture, toate arti- cole atingătoare de toaletă ka rai de arte, lină de cusut în toate kuloreL rai naanțe, mușieri de cusut, rabl. îmi nermit de a atrage atenția- nea akam ia apropierea serbălorilor ki am adas mi cele mai elegante jucării pentru copil, lucruri de galan terie mi de lucsu. Răgind nentra komnlesanta kisțare daă asikarare ki nrin nre* țările moderate, nrin un servibiă reală ’ml voiă konserva înkrede- rea akordats de atîțl ani. Nîcoiae Popovici, Friser și nerskeră, strada Mogoșbi, xauu Krețulesku. No. 727. 2 Se inbiriază. Kasele uele mari dane alița Kolțil, maxalaoa Boteanu, ale d-lal Skarlat Gear. j- gla sânt de dat ks kirie de la si. george viitor 1862. A se adresa la nronrietaral lor. No. 768. 1 I (668) 11 II DE MAGaSIN al d,lui i h aii An geto v t e l ț Subt casele d-nel Săftica Cas- 1 trișl vis-a-vi de consulatul Rusesc. J Marfă franceză, engleză, de Viena și de Lipsea, îu felurimi de articoil: Colecțiunl d’aurărie în feluri- mi de obiecte prețioase de cea mal dm urmă modă, argintărie, servi- ciurl, candelabre. Marfă turcească: imamele, mă- tănii șcl. Felurimi d’oglinzl mari și mici de fasonul cel mal nuou. Bronzărie: policandre, cande- labre. Haine de dame și bărbătești, felurimi de stofe bisericești cu fir bun de deosebite cualitățl. , Doritorii se vor adresa lanu-^ 1 mitul magasin la oii ce oră. No. 613. 17 il doamnă de origini ^6" iians kare ksnoamte limba ăali- ans, iranuese mi germani, ui ka- re a dată de kiți-va ani snl de niano ks SBbesă, a* dori se intre într’o familii bsnska gu- vernanți. Adresa la nngasinulă de vinsrl striine neste ^»mă de Eniskonie la D. Bruces* । îke Uichiriat, ⁿⁱete din Skasne, No. 74, sbut d® ⁱu' kiriat mi si komm⁴⁶ 7 ks salon, odil de î®gL k8x